RECICLAREA DEŞEURILOR ŞI REUTILIZAREA ACESTORA ÎN

SECTORUL CONSTRUCŢIILOR

Rezumat
Există o tendinţă tot mai mare de a economisi energia pe toate planurile. Sectorul
industrial este cel mai îndatorat în această privinţă. Reducerea de energie se poate
realiza prin reclicarea deşeurilor şi utlizarea lor în construcţii ca materie primă sau ca
produse secundare[1] Reciclarea deşeurilor fiind impetuos necesară pentru a reduce
consumul de materii prime care nu sunt inepuizabile.
Prin introducerea în circuitul îndustrial al materialelor obţinute prin reciclarea
deşeurilor, rezultă economisirea resurselor naturale şi de energie. Reducerea de
energie trebuie să fie în strânsă legatură cu problema de amplasament şi impact
asupra mediului.

1. RECICLAREA

Industria modernă este focalizată pe cum să se producă ieftin, nu cum să se conserve

ecosistemul sau resursele naturale. Se face referire la conservarea resurselor naturale,
în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. La nivel global, acest lucru va duce
la o reducere în emisiile de gaze şi la descreşterea cantităţii de deşeuri depuse în
depozitele de deşeuri biodegradabile.
Standardele de mediu sunt văzute din ce în ce mai mult ca o încurajare spre
folosirea alternativelor mai puţin periculoase, spre utilizarea materiilor ecologice în
stadiul de proiectare al unui produs, spre încurajarea reciclării şi minimizarea
depozitării deşeurilor [2].
Reciclarea deşeurilor se poate define ca operaţie de valorificare prin care
materialele sunt transformate în materie primă într-un process de producţie pentru
obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri.
Reciclarea materialelor economisește această energie deoarece reduce numărul
de procese industriale necesare producerii lor. Resursele naturale sunt limitate şi
permanent în scădere, de exemplu dacă la producerea sticlei se adaugă 10% cioburi se
obţine o economie de energie de 2,5%. Prelucrarea maculaturii se realizează cu
consumuri energetice de 2-3 ori mai reduse decât în cazul folosirii fibrelor celulozice, o
tonă de maculatură salvează cinci arbori cu o vechime între 80 şi 100 de ani [3] .
1.1. Reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări
 Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate
din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau
parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.
Deşeurile din construcţii şi demolări sunt identificate de către U.E ca un flux prioritar
de deşeuri, deoarece, pot constitui o sursă pentru reciclare şi refolosire în industria
construcţiilor. Dezvoltarea şi aprofundarea traseului de reciclare a deşeurilor din
construcţii şi demolări este, un aspect extrem de important din punct de vedere
ecologic [2]. Reutilizarea deşeurilor din construcţii şi demolări reduce spaţiul destinat
depozitelor de deşeuri autorizate şi permite şi o economie a resurselor naturale, iar din
punct de vedere economic, utilizarea materialelor reciclate în locul resurselor naturale,
care ating costuri extrem de mari, devine de la un an la altul o soluţie din ce în ce mai
avantajoasă. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări trebuie să se realizeze în
condiţii de siguranţă a mediului.
În directive cadru DC2008/98/CE [3] reciclarea ocupă un loc primordial în ierarhia
proceselor, fiind situată înaintea depozitării şi a incinerării. Paşii propuşi în această
ierarhie sunt:
 prevenirea apariţiei deşeurilor;
 pregătirea pentru reutilizare;
 reciclarea deşeurilor;
 valorificarea energetică;  eliminarea deşeurilor.

1.2. Tipuri de deşeuri provenite din demolări

 Deşeurile de materiale de construcţii se clasifică după cum urmează:

 Deşeuri generate de demolări;
 Deşeuri generate de realizarea unor noi construcţii;
 Deşeuri generate de renovarea unor construcţii;
 Deşeuri generate din activităţile de reparare a drumurilor;  Deşeuri generate
din activităţile de reparare a podurilor;  Deşeuri generate de dezastre naturale .
Din categoriile de deşeuri inerte provenite din construcţii şi demolări de interes
ar fi: betonul, cărămizile, ţiglele, materialele ceramice, sticlă, materiale plastice, lemn,
etc. Înaintea reciclării unui material provenit din demolare, trebuie realizată o separare
a materialelor. Principalele materiale care sunt astăzi recuperate din deşeurile rezultate
din construcţii şi demolări, sunt: asfaltul, betonul, lemnul, pereţii de gips-carton,
şindrile asfaltice, metale etc. În tabelul de mai jos se prezintă, centralizat, deşeurile
principale care rezultă din demolări şi posibilităţile de utilizare ca material reciclat.

Deşeurile principale cu posibilităţile de utilizare ca material reciclat [4]
Deşeu provenit din
construcţii sau demolări
Covor asfaltic
Beton
TABELUL 1
Utilizarea ca material reciclat
Mărunţit, utilizat într-o nouă reţetă de covor asfaltic sau
ca strat de bază la drumuri
- Mărunţit, utilizat ca structură de umplere, strat
de bază pentru drum
- Îndepărtarea fierului beton, mărunţire şi utilizare
ca agregat pentru beton
Compartimentări de lemn
Şindrile asfaltice
Pereţi de gips - carton
Metale (cupru, oţel,
aluminiu)
Ambalaje de hârtie
Plastice
Vegetaţia din şantierul de
construcţie sau demolare
Sticla
- Mărunţite, utilizate ca umplutură
- Curăţate, tăiate, utilizate pentru generarea de
energie - Utilizat ca fibre pentru produse de lemn
- Utilizat în agricultură ca amendament pentru sol
Utilizate la pavarea cu asfalt, ca strat de bază pentru
drumuri sau ca şindrile asfaltice
- După îndepărtarea cartonului şi mărunţire,
utilizat pentru realizarea unor noi pereţi
- După mărunţire, utilizat ca produs de absorbţie
Reciclate, utilizate la fabricarea metalelor respective
Reciclate în noi produse de hârtie
Reciclate în noi produse din plastic
Mărunţită, utilizată ca compost
Reciclată în fibre de sticlă sau utilizată în locul nisipului
ca material de pavare

2. Betonul, deşeul provenit din demolări

Deșeurile din construcții și demolări trebuie colectate separate, nu își au locul în

depozite. Colectarea trebuie făcută separat pentru a putea fi transportate ulterior la stații
de valorificare și tratare specializate. Pentru a diminua cantitatea de deșeuri depozitate
(conform legislației europene și națională) trebuie interzisă depozitarea deșeurilor din
construcții și demolări care pot fi valorificate (reutilizate, reciclate, valorificate
energetic) [3].
O reciclare eficientă necesită o reciclare la sursă. În sistemele avansate de
gestionare a deșeurilor, acest aspect este reglat prin intermediul taxei de depozitare care
este până la 10 ori mai mare pentru deșeurile mixte decât pentru cele separate [3].
Sortarea la sursă reprezintă separarea diferitelor materiale reciclabile direct în cadrul
șantierului. Pentru depozitare se folosesc containere separate care apoi sunt transportate
la diferite stații de tratare sau reciclare. Alternativa sortării la sursă o constituie
colectarea integrală. Prin acest proces toate deșeurile reciclabile sunt colectate într-un
singur container, care este transportat la o stație de procesare unde sortarea deșeurilor
se face manual sau automatizat.
Faţă de alte ţări, în România cantitatea deşeurilor provenite din demolări este
mult mai mică faţă de alte ţări, aceasta pentru că evoluţia în construcţii nu are o
creştere foarte mare dar şi pentru faptul că nu are o evidenţa atât de rigurosă, cel puţin
până în 2002.
Cantităţile de deşeuri din construcţii estimate, conform SNGD, sunt cele
prezentate în tabelul 2.

TABELUL 2
Estimarea cantităţii de deșeuri din construcţii [3]
Tip deşeu 1998 1999 2000 2001 2002
 Deşeuri din
construcţii 319.560 397.290 162.140 407.575 621.253
[tone]

2.1. Tehnologia de reciclare ale betonului

Una dintre staţiile de concasare beton, ECO BIHOR SRL

(http://ecobihor.ro/beton.htm) a fost inaugurată în data de 8 decembrie 2010 şi
satisface cele mai riguroase cerinţe româneşti cât şi cele ale Comunităţii Europene.
Înfiinţarea staţiei de concasare beton a avut drept scop de a asigura tratarea
corespunzătoare a deşeurilor din construcţii/demolări colectate selectiv din zona
metropolitană Oradea şi judeţul Bihor. Procesul tehnologic se compune din mai multe
etape (receptia deşeurilor, încărcarea lor în concasor, selectare mecanică de steril-
fierbeton, încărcare în autobasculante), de pe urmă cărora deşeurile sunt transformate
în materie secundară, cum ar fi:
 agregate artificiale cu dimensiuni mari rezultate din concasarea betonului; 
fier beton;  steril.
Staţia de concasare beton se compune dintr-o platformă de beton de 2000 mp
(pe care sunt desfăşurate principalele etape ale procesului de concasare). Serviciul se
realizează cu un concasor cu fălci mobil, tip TEREX FINLAJ J-1160:
 încărcarea deșeurilor concasabile în utilaj cu ajutorul unui excavator pe șenile;
 concasarea deșeurilor (realizare de 3 sorturi: beton concasat, steril, separare
fier);
 încărcarea betonului concasat directă în autobasculante.
Staţia de concasare beton ECO BIHOR SRL poate oferi mai multe variante din
serviciile prestate, cum ar fi:
Varianta 1
 reciclare în regim de serviciu;
 clientul păstrează produsul finit (beton concasat, fier);
Varianta 2
 reciclare parțială;
 clientul păstrează fierul separat în urma concasării;
 betonul concasat este păstrat de ECO BIHOR;
Varianta 3
 tratarea deșeurilor din demolări;
 produsul finit este păstrat de ECO BIHOR (beton concasat, fier)
În cele ce urmează, respectiv fig 1, 2 sunt prezentate utilajul de încarcat
respectiv utilajul care concasează şi sortează materialul provenit din blocurile de beton.
În figura 3 este prezentat agregatul sortat în urma procesului de reciclare.
 Fig.1. Concasor plasat lângă depozitul de beton provenit din demolări

Fig.2. Încărcarea concasorului cu blocurile de beton

Fig.3. Beton concasat sub forma agregatelor sortate (de calitate superioara)

Agregatele sortate pot fi folosit pentru realizarea betoanelor marfă, a drumurilor

industriale, umplerea gropilor, platforme industriale, drumu ri. Toate acestea în
funcţie de calitatea agregatului rezultat în urma reciclării.

3. CONCLUZII

Pentru iniţierea şi derularea unui program de reciclare a materialelor de construcţii în

ţara noastră, considerăm că este necesar parcurgerea următoarelor etape principale[4]:

1. Amenajarea în cadrul depozitelor de deşeuri din principalele oraşe, a unui sector

special de colectare şi depozitare a deşeurilor rezultate din construcţii/demolări şi/sau
dezafectări;

2. Condiţionarea primirii de la primării a avizelor de demolare/ renovare/ reparare/

construire, de obligativitatea transportării deşeurilor rezultate în sectorul amenajat
special, din cadrul depozitului de deşeuri;

3. Inventarierea echipamentelor de concasare şi a celorlalte utilaje necesare

reciclării, existente în prezent în ţara noastră pe regiuni şi crearea de facilităţi firmelor
pentru desfăşurarea activităţilor de reciclare a materialelor de construcţie, pentru ca
aceste activităţi să fie atractive.
4. Emiterea unor acte normative care să stimuleze activităţile de reciclare a
materialelor de construcţii, în acelaş timp cu limitarea exploatării materiilor prime
naturale.

5. Armonizarea reglementărilor privind reciclarea materialelor de construcţii cu

reglementările privind tehnologia betonului, respective normativele NE 012-1 şi NE
012-2.

6. Finanţarea de către stat a unor studii şi cercetări privind reciclarea materialelor

de construcţii.

7. Susţinerea recuperarii energiei din deşeuri, după caz, pentru deşeurile care nu
pot fi reciclate.

RECYCLING AND REUSING WASTE IN CONSTRUCTION SECTOR

Abstract
There is a growing trend to save energy on all levels. The industrial sector is the most
indebted in this matter. Energy reducing can be achieved by recycling the waste and
using it in construction as raw materials or byproducts [1]. Recycling of the waste is
impetuous required to reduce the consumption of raw materials which are not
inexhaustible. Introducing in the circuit materials obtained by recycling the industrial
waste, savings of natural resources and energy can be achieved. Reducing of energy
must be closely related to the problem of the location and environmental impact.

Bibliografie

[1] Corbu, Ofelia, Economia de energie la realizarea betoanelor performante, Volumul

Conferinţei Ştiinţa Modernă şi Energia, Ediţia 29, 2010, pp. 343-354.
[2] Ghid privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări, Sibiu –2011.
[3] Iacoboaea, Cristina, Reciclarea deșeurilor din construcții și demolări - o necesitate?
– Volumul 12,The Romanian Economic Journal, Bucharest, 2009, i:33:pp. 141-160.
[4] Poteras, George, Reciclarea Materialelor Provenite Din Demolări și Dezafectări -
revista „Salubritatea” nr.1(17) / 2006.
[5] Steopoe, A. Betoane din dărămături, Volum 1, Editor Bucuresti, 1945, pp 60.
***http://ecobihor.ro/beton.html.
***SR EN 206-1/2002, Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și
conformitate.
***SR EN 206-1/A1/2006, Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și
conformitate.
***SR 13510/2006, Anexa națională de aplicare a SR EN 206-1.
*** NE012-1/2007, Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat și beton precomprimat, partea 1: producerea betonului.
*** NE012-2/2009, Normativ pentru producerea betonului si executarea
lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat. Partea 2: executarea
lucrărilor.
***NE 013/2002, Normativ betoane prefabricate.
***NE 014/2002, Normativ betoane rutiere.
***SR EN 13043/AC/2004, Agregate pentru amestecuri bituminoase și pentru finisarea
suprafețelor utilizate la construcția șoselelor, aeroporturilor și a altor zone cu trafic.
***H.G. 1470/2004, Anexa 1.
***European Commission, Construction and Demolition Waste Management practices,
and their economic impacts, Final Report, February 1999.
***Environmental Protection Agency, Construction and Demolition Waste. Waste
management and resource use opportunities, July 2002.
***UEPG, European aggregates association - annual report, 2006.
***Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor, 2006-2007.
***Propunere de Hotărâre a Guvernului privind gestionarea deșeurilor provenite din
construcții și demolări, 2007.
***Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și Planul Național de Gestionare a
Deșeurilor, 2004.