Sunteți pe pagina 1din 51

Lucrare de disertaie

Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si


demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

CUPRINS
CAP. 1 STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGILOR DE DEZAFECTARE..................................................4
1.1. Generalitati..........................................................................................................................................4
1.1.2. Sursa.............................................................................................................................................5
1.1.3. Cantitti........................................................................................................................................5
1.1.4. Istoric...........................................................................................................................................7
1.2 Legislatie UE......................................................................................................................................9
1.3 Tipuri de deeuri din construcii i demolri......................................................................................10
1.3.1 Obligaii i responsabiliti privind gestionarea deeurilor din construcii i demolri...............13
CAPITOLUL 2 OBIECTIVE.......................................................................................................................17
CAPTOLUL 3. STUDIU DE CAZ..............................................................................................................21
TENOLOGII DE PRELUCRARE A DESEURILOR PROVENITE DIN DEMOLAREA FOSTULUI
COMBINAT CELHART DONARIS BRAILA...........................................................................................21
3.1 Prezentarea fostului Combinat de Fibre, Fire Artificiale si Celuloza si Hartie Braila.........................21
3.2 Propuneri de tehnologii pentru prelucrarea deseurilor din constructii si demolari..............................27
3.2.1. Dezafectarea cladirilor...............................................................................................................27
3.2.2. Tehnologii de prelucrare a deseurilor.........................................................................................28
Date tehnice.........................................................................................................................................30
Aplicaii...............................................................................................................................................30
3.3 Instalaii de tratare a deeurilor din construcii i demolri n vederea reciclrii................................40
3.3.1 Tipuri de instalatii.......................................................................................................................40
3.3.2 Sistemul de gestionare a deeurilor din construcii i demolri...................................................41
CAPITOLUL 4 PERSPECTIVE TEHNOLOGICE DE VIITOR.................................................................44
CONCLUZII................................................................................................................................................51
Bibliografie..................................................................................................................................................53

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

CAP. 1 STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGILOR DE


DEZAFECTARE

Protejarea mediului este esenial pentru calitatea vieii noastre i a generaiilor viitoare. Deeurile
din construcii i demolri provin din activiti precum construirea de cldiri i obiective de infrastructur,
demolarea total sau pariala a cldirilor i a obiectivelor de infrasatructur, construcia i ntreinerea cilor
rutiere.
Deeurile din construcii i demolri pot constitui o resurs pentru reciclare i folosire n industria
construciilor.
Din punct de vedere ecologic, reutilizarea deeurilor din construcii i demolri reduce spaiul
destinat depozitelor de deeuri autorizate i permite i o economie a resurselor naturale, n timp ce, din
punct de vedere economic, utilizarea materialelor reciclate n locul resurselor naturale, care ating costuri
extrem de mari, devine, de la un an la altul, o soluie din ce n ce mai avantajoas.

1.1. Generalitati
Deseurile de beton, crmizi, tigle si materiale ceramice semnifica amestecurile de deseuri
provenite de la constructii si demolri ce nu contin substante periculoase. Acest tip de deseuri se ncadreaz
n categoria deseurilor din constructii si demolari. Aceste amestecuri de beton, crmizi, tigle si materiale
ceramice mai poarta numele de moloz.[1]

Fig. 1. 1. Moloz provenit din demolari

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Molozul este materialul de construcie, (crmizi, mortar, tencuial) provenit din demolarea
cldirii si este clasificat astfel:
Moloz mineral nencrcat poate fi supus, dup o mrunire corespunztoare i respectndu-se
cerinele minimale privind granulaia, unei valorificri n construcia de drumuri, ca

ca

material de umplere. Pentru materialul care nu se caut, se recomand depozitarea n zone


speciale de la deponiile de materiale inerte;
Molozul ncrcat conine substane care pot polua solul i apa freatic. Amintim aici diverse
elemente de echipamente i instalaii, zidrie de la courile de fum, materiale izolante, de vopsit,
de lipit (de ex. buci de lemn) cu impuriti organice i anorganice. Pn cnd vor fi create n
Romnia posibilitile corespunztoare de tratare i prelucrare, n privina depozitrii acestui
moloz sunt valabile aceleai cerine ca i pentru pmntul ncrcat. In privina tipului de
ncrcare, ar trebui s se realizeze o separare n funcie de tipul de ncrcare.
Betonul este un amestec de ciment si agregate. Este unul din cele mai utilizate materiale de
constructie, iar atunci cnd este tratat ca deseu, ca urmare a demolarii cladirilor, podurilor, sau
drumurilor, poate fi un deseu n cantitate apreciabila.
1.1.2. Sursa
Amestecuri de desuri beton, crmizi, tigle si materiale ceramice provin din activittile de
constructii civile si edilitatare, renovri, modernizri, reabilitri sau demolari.
Activitile din construcii i demolri sunt o surs important de deeuri, n unele ri
cantitatea generat fiind aproape egal cu cea de deeuri municipale solide (Frana, Germania
etc.). Aproximativ 80% din cantitatea de moloz generat rezult din constructii civile ( cldiri) si
20% din constructii edilitare si drumuri si poduri.
1.1.3. Cantitti
Conform raportrilor statistice n anul 2014 la nivelul ntregii ri au fost colectate circa
475.000 tone deeuri din construcii i demolri, cantitate care a fost n ntregime eliminat prin
depozitare.
Generarea deeurilor din construcii i demolri este un proces delimitat n timp. Cantitile
generate depind strict de mrimea construciei demolate, iar n cazul antierelor de construcii
3

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

depind de disciplina tehnologic (construirea cu generarea unor cantiti reduse de deeuri).


Generarea acestora este un proces cu caracter discontinuu.
Monitorizarea cantitii generate i gestionate de deeuri din construcii i demolri este un
proces dificil, avnd n vedere existena a mii de mici antreprenori care efectueaz aceste operaii.
Mai mult, la ora actual n Romnia nu exist un depozit pentru deeuri din construcii i
demolri, eliminarea acestor deeuri realizndu-se, de cele mai multe ori, pe amplasamentul
depozitelor pentru deeuri municipale solide.[1]

Tabel 1: Cantitatile de deseuri provenite din constructii si demolari generate pe teritoriul Romaniei in perioada
2011-20141

Cantitate

Cantitate

Cantitate

Cantitate

2011

2012

2013

2014

Mii tone

Mii tone

Mii tone

Mii tone

313.08

715.4

466.89

474.35

Molozul provenit din activitatea de demolare din constructii civile este de aproximativ 1,17 m3
moloz/ m2 suprafat construit.
Molozul provenit din activitatea de constructii reprezint aproximativ 3% din cantitatea de
materiale de constructie utilizat.
La fiecare activitate de renovare, modernizare sau restaurare rezult o cantitate de moloz
de aproximativ 2% din cantitatea de material utilizat initial

1 Agentia Nationala de protectia Mediului


4

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Fig. 1. 2. Cantitatile de deseuri provenite de la constructii si demolari.

1.1.4. Istoric

n anul 2006 au fost generate n Uniunea Europeana aproximativ 850 de milione tone de deseuri
din constructii si demolari. Aceasta cantitate reprezinta 31% din cantitatea totala de deseuri generate n
Uniunea Europeana si variaza destul de mult ntre tarile componente, de la 5,5 tone/an persoana n Franta,
la 2,24 tone/an persoana n Germania, 1,89 tone/an persoana n Marea Britanie, 0,88 tone/an persoana
Spania .
n Romnia, n anul 2006, cantitatea de deseuri municipale colectata de catre firmele specializate n
activitati de salubritate, a fost de aproximativ 6.808.837 tone (Institutul National de Statistica). Din aceasta
cantitate, 6,96% o reprezinta deseurile provenite din constructii si demolari (474.350 tone, 0,02 tone/an
persoana).

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Fig. 1. 3. Generarea deseurilor din constructii si demolari pe cap de locuitor n state membre ale UE2

Romnia apare cu cele mai mici cantitati de deseuri din constructii si demolari din Uniunea
Europeana - de 0,02 tone/an persoana, fapt ce infirma acuratetea datelor nregistrate. n prezent n
Romnia nu exista obligativitatea existentei unei evidente privind deseurile rezultate din
constructii si demolari (de la producator, valorificator pna la eliminarea lor prin depozitare, daca
este cazul), astfel nct sa existe o baza de date ct mai exacta care sa reflecte realitatea existenta
pe piata si din care sa rezulte clar rata de colectare si valorificare a acestei categorii de deseuri.
Pe de alta parte, deseurile din constructii si demolari sunt eliminate la depozitele
municipale vechi fara cntarire, si nu de putine ori sunt aruncate pe locuri virane. Agentia
Nationala de Protectia Mediului detine date furnizate de companiile de salubritate care colecteaza
doar o parte din aceste deseuri, gradul de acoperire fiind de aproximativ 80% n mediul urban si
10% n mediul rural.[2]

2 Eurostat si ETC/RWM, 2008 Bazat pe statisticile si rapoartele nationale


6

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

1.2 Legislatie UE
Protejarea mediului este esenial pentru calitatea vieii noastre i a generaiilor viitoare.
La baza politicilor de mediu ale Uniunii Europene (U.E.) se afl principiul poluatorul pltete.
Plata nseamn investiii pentru a atinge standarde de mediu mai ridicate, nseamn cerina de a
prelua, recicla, valorifica un produs dup utilizare, sau nseamn taxe pe care companiile sau
consumatorii trebuie s le plteasc dac genereaz deeuri.
Standardele de mediu sunt vzute din ce n ce mai mult ca o ncurajare spre folosirea
alternativelor mai puin periculoase, spre utilizarea materiilor ecologice n stadiul de proiectare al
unui produs, spre ncurajarea reciclrii i minimizarea depozitrii deeurilor.
Deeurile din construcii i demolri sunt identificate ca un flux prioritar de deeuri de
ctre U.E. deoarece pot constitui o surs pentru reciclare i refolosire n industria construciilor.
Deeurile din construcii i demolri sunt deeurile rezultate din activitile de construire,
renovare, reabilitare, reparare, consolidare, demolare a construciilor civile, a construciilor
industriale, a structurilor edilitare, a infrastructurii de transport precum i a activitilor de dragare
i decolmatare.
Deeurile provenite din construcii i demolri reprezint circa jumtate din ntreaga
cantitate de deeuri municipale solide generate n unele ri europene (Frana, Germania etc.). n
majoritatea rilor, acestea sunt depozitate n depozitele de deeuri menajere. Din cauza
restriciilor i reglementrilor legislative privind protecia mediului impuse la nivel comunitar,
aceast soluie nu mai este acceptat. construcii i demolri este, deci, un aspect extrem de
important.
Din punct de vedere ecologic, reutilizarea deeurilor din construcii i demolri reduce
spaiul destinat depozitelor de deeuri autorizate i permite i o economie a resurselor naturale, iar
din punct de vedere economic, utilizarea materialelor reciclate n locul resurselor naturale, care
ating costuri extrem de mari, devine de la un an la altul o soluie din ce n ce mai avantajoas.
Monitorizarea cantitii generate i gestionate de deeuri din construcii i demolri este un
proces dificil, avnd n vedere existena micilor antreprenori care efectueaz aceste operaii.

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

La ora actual n Romnia nu exist un depozit pentru deeuri din construcii i demolri,
eliminarea acestor deeuri realizndu-se, de cele mai multe ori, pe amplasamentul depozitelor
pentru deeuri municipale. La nivel naional, exist civa operatori economici care opereaz
concasoare, transformnd betonul i crmizile n materiale ce pot avea o utilizare ulterioar.
Materialul care rezult n urma concasrii trebuie s se ridice din punct de vedere al
costului i calitii la nivelul materiilor prime utilizate n mod normal. n prezent, n Romnia nu
exist norme privind calitatea materialului rezultat n urma tratrii deeurilor din construcii i
demolri, mpiedicnd utilizarea acestuia n diferite aplicaii (ex. ca material de umplutur la
construcia cilor de transport).[1]

1.3 Tipuri de deeuri din construcii i demolri


Deeurile din construcii i demolri reprezint deeurilerezultate din activiti precum construcia
de cldiri i obiective de infrastructur, construcia i ntreinerea cilor rutiere, demolarea total
sau parial a cldirilor sau a obiectivelor de infrastructur, putnd include:

materiale rezultate din construcii i demolri cldiri ciment, crmizi, igle, ceramic,
roci, ipsos, plastic, metal, font, lemn, sticl, resturi de tmplrie, cabluri, soluii de
lcuit/vopsit/izolante, materiale de construcii cu termen de valabilitate expirat;

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Fig. 1.4 Deeuri din demolri

materiale rezultate din construcia i ntreinerea drumurilor -smoal, nisip, pietri, bitum,
piatr construcii, substane gudronate,substane cu liani bituminoi sau hidraulici;

Figura 1.5 Deeuri de la intreinerea cilor rutiere

materiale excavate n timpul activitilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare


etc. - sol, pietri, argil, nisip, roci, resturi vegetale.

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Figura 1.6 Deeuri de la excavri

Obiectele i materialele uor de ndeprtat din structura ce este demolat (mobil, draperii
i covoare, echipamente electrice) i care, nu sunt considerate a face parte din respectiva structur,
nu sunt considerate deeuri din construcii i demolri.
Deeurile periculoase din deeurile de construcii i demolri pot include:

materiale periculoase azbest, gudroane i vopsele, metale grele (crom, plumb, mercur),
lacuri, vopsele, adezivi, policlorur de vinil, solveni, compui bifenili policlorurai,

diverse tipuri de rini utilizate pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare etc.;


materiale nepericuloase care au fost contaminate prin amestecare cu materiale periculoase
ex. materiale de construcii amestecate cu substane periculoase, materiale amestecate

rezultate n urma activitii de demolare neselectiv etc.


soluri i pietriuri contaminate cu substane periculoase.

Deeurile din construcii i demolri ce conin compui bifenili policlorurai i similari acestora
(denumii generic PCB) pot fi reprezentate de: cleiuri cu coninut de PCB, duumele pe baz de
rini cu coninut de PCB, echipamente electrice (ex. condensatori) ce conin ulei cu PCB,
substane ignifuge, substane utilizate pentru controlul prafului (de ex. n mixturile asfaltice),
adezivi speciali, plastifiani (materiale de umplere a mbinrilor de beton, elemente din cauciuc
utilizate pentru etanarea tmplriei), colorani etc..

10

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Deeurile din construcii i demolri cu coninut de azbest pot include: materiale de


izolare a diferitelor structuri i suprafee,funii, corzi, esturi, cartoane, hrtii, produse din
azbociment produse cu bitum, plci de pardoseal, vopsele, compui adezivi i de mbinare cu
coninut de azbest etc..
Solurile i pietriurile contaminate pot proveni att din activitile de construcii i
demolri (ex. terenuri contaminate ca urmare a nerespectrii disciplinei n construcii i a unei
gestionri defectuoase a substanelor chimice periculoase i a deeurilor) ct i din decopertarea
terenurilor contaminate n urma desfurrii unor activiti de producie ce au avut loc anterior pe
amplasament.
De multe ori deeurile nepericuloase sunt generate n amestec cu deeurile periculoase, mai
ales n cazul demolrilor clasice, necontrolate. De aceea, trebuie realizat o separare prealabil a
acestora, separare ce poate fi realizat pe o platform special amenajat pe amplasamentul
antierului unde sunt realizate lucrrile.
Deeurile din construcii i demolri sunt ncadrate la categoria 17 conform Catalogului
European al Deeurilor, iar n Romnia sunt reglementate prin Hotrrea Guvernului nr.856/2002
privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei
cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase. Din cele 44 de tipuri de deeuri din
construcii i demolri, 16 sunt ncadrate ca deeuri periculoase.

1.3.1 Obligaii i responsabiliti privind gestionarea deeurilor din construcii i demolri


Cadrul legal privind gestionarea deeurilor este asigurat n prezent printr-un ansamblu de
acte normative i reglementri prin care sunt stabilite obligaii i responsabiliti ale
administraiilor publice, operatorilor economici i ale productorilor i deintorilor de deeuri.
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000, privind regimul deeurilor, cu modificrile
i completrile ulterioare, prevede urmtoarele:

deeurile depuse n depozite temporare sau deeurile de la demolarea ori reabilitarea


cldirilor sunt tratate i transportate de deintorii de deeuri, de cei care execut lucrrile

de construcie sau de demolare ori de o alt persoan, pe baz de contract;


primria indic amplasamentul pentru eliminarea deeurilor precizate mai sus, modalitatea
de eliminare i ruta de transport pn la locul de eliminare;

11

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

primarii unitilor administrativ teritoriale i persoanele autorizate de acetia vor controla


generarea, colectarea, stocarea ,transportul i tratarea deeurilor menajere i de construcie
i implementarea planului de gestiune a acestora.
Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitilor introduce

n cadrul serviciului de salubrizare al localitilor (serviciu public local de gospodrie comunal,


organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat i controlat de autoritile administraiei
publice locale) i activitatea de colectare, transport i depozitare a deeurilor rezultate din
activiti de construcii i demolri ca activitate
separat de precolectarea, colectarea i transportul deeurilor municipale, inclusiv ale deeurilor
toxice periculoase din deeurile menajere.
Ministerul Mediului i Pdurilor a iniiat un proiect de Lege pentru gestionarea deeurilor
rezultate din activitile de construcie i demolare, n scopul aplicrii eficiente a msurilor de
gestionare a deeurilor prevzute n Strategia i Planul Naional de Gestionare a Deeurilor.
Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor a fost elaborat n conformitate cu
responsabilitile ce i revin Romniei ca urmare a transpunerii legislaiei europene n domeniul
gestiunii deeurilor. Proiectul de act normativ urmrete realizarea unui sistem funcional de
gestionare a deeurilor din activitile de construcii prin:

clarificarea responsabilitilor factorilor implicai n sistemul de gestionare a deeurilor

rezultate din activitile de construcii;


ndeplinirea obiectivelor strategice naionale privind colectarea separat a deeurilor

rezultate din activitile de construcii ;


obligativitatea existenei unei evidene privind deeurile rezultate din activitile de
construcii (de la productor, valorificator pn la eliminarea lor prin depozitare, dac este
cazul), astfel nct s existe o baz de date ct mai exact, care s reflecte realitatea
existent pe pia i din care s rezulte clar rata de colectare i valorificare a acestei

categorii de deeuri;
dezvoltarea sistemului de faciliti n vederea eliminrii corespunztoare a deeurilor;
susinerea legislativ i financiar pentru reutilizarea i reciclarea deeurilor necontaminate

rezultate din activitile de construcii;


minimizarea i reutilizarea deeurilor rezultate din activitile de construcii, n msura n

care acestea nu sunt contaminate;


selectarea, la locul de generare, a deeurilor rezultate din activitile de construcii;
tratarea deeurilor contaminate rezultate din activitile de construcii n vederea
recuperrii sau eliminrii corespunztoare;
12

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

recuperarea i valorificarea material i/sau energetic a deeurilor rezultate din activitile

de construcii;
aplicarea principiului poluatorul pltete i responsabilizarea productorului prin:

- obligaia de a asigura sisteme de colectare la locul generrii deeurilor;


- includerea n autorizaiile de construire, n cadrul procedurii de reglementare pentru proiecte
publice i private sau pentru modificarea ori extinderea activitilor existente, inclusiv pentru
proiecte de dezafectare, a unor condiii clare privind modul de eliminare a deeurilor rezultate din
activiti de construcii.

aplicarea sanciunilor n cazul neconformrii;


nominalizarea organelor de control responsabile cu constatarea contraveniilor.
Implementarea acestui sistem conduce la minimizarea cantitii de deeuri rezultate din

activitile de construcii, prin asigurarea unui sistem eficient de separare la locul producerii, prin
valorificarea acestor deeuri prin refolosire, n msura n care nu sunt contaminate, prin abordarea
unor msuri de stimulare a refolosirii deeurilor rezultate din activitile de construcii, n paralel
cu limitarea produciei de materii prime naturale.
Conform prevederilor proiectului de Lege, gestionarea deeurilor provenite din
activitile de construcii (deeuri care provin din lucrrile prevzute n Legea 50/1991 privind
autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare), inclusiv ndeplinirea obiectivelor de
pregtire pentru reutilizare, reciclare i alte operaiuni de valorificare material, se realizeaz de
ctre titularul activitii de construcii: direct cu respectarea prevederilor legale n domeniul
gestionrii deeurilor sau prin contract de delegare prin intermediul operatorilor economici
autorizai din punct de vedere al proteciei mediului sau
operatorilor serviciilor de salubritate.
Prin proiect sunt stabilite obligaii i responsabiliti ale tuturor factorilor implicai n
gestionarea acestor deeuri.
Titularul activitii de construcii, persoan juridic, n numele cruia a fost emis autorizaia
de construire/desfiinare are urmtoarele obligaii:
s ntocmeasc, dup caz, i s depun la autoritatea emitent a autorizaiei de
construire/desfiinare, nainte de eliberarea acesteia, planul de gestionare a deeurilor
provenite dinactivitile de construcie i demolare, avizat de autoritatea local pentru
protecia mediului;
13

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

respecte ierarhia deeurilor (prevenirea, pregtirea pentru reutilizare, reciclarea,


valorificarea i eliminarea deeurile provenite din activitile de construcii);
s ncadreze, potrivit prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 856/2002, cu completrile
ulterioare, fiecare tip de deeu generat din propria activitate, pe baza originii, testelor i
buletinelor de analiz certificate de laboratorul naional de referin i s in evidena
acestora;
s transmit autoritii teritoriale pentru protecia mediului, anual, pe perioada valabilitii
autorizaiei de construcie, dar nu mai trziu de 30 de zile de data recepiei finale a
lucrrilor, evidena gestiunii deeurilor; s asigure transportul deeurilor prin mijloace
proprii n cazul n care operaiile de gestionare a deeurilor le realizeaz direct;
s asigure finanarea gestionrii corespunztoare a deeurilor provenite din activiti de
construcii; s respecte pe durata desfurrii lucrrilor planul de gestionare a deeurilor
provenite din activitile de construcie i demolare;
s ndeprteze la nchiderea antierului toate deeurile de pe
amplasament.
Titularul activitii de construcii, persoan fizic, n numele cruia a fost emis
autorizaia de construire/desfiinare are urmtoarele obligaii:

s ntocmeasc, dup caz, i s depun la autoritatea emitent a autorizaiei de


construire/desfiinare, nainte de eliberarea acesteia, planul de gestionare a deeurilor
provenite din activitile de construcie i demolare, avizat de autoritatea local pentru

protecia mediului;
s respecte ierarhia deeurilor (prevenirea, pregtirea pentru reutilizare, reciclarea,

valorificarea i eliminarea deeurilor provenite din activitile de construcii);


s sorteze pe amplasament i s predea deeurile provenite din activitile de construcii,
unor operatori economici autorizai n vederea transportului, reutilizrii,reciclrii,

valorificrii;
s respecte pe durata desfurrii lucrrilor planul de gestionare a deeurilor provenite din

activitile de construcie i demolare


s in evidena diferitelor categorii de deeuri, provenite din activitile de construcii de
pe amplasamentul respectiv, potrivit prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 856/2002, cu

completrile ulterioare.
s transmit autoritii teritoriale pentru protecia mediului, anual, pe perioada valabilitii
autorizaiei de construcie, dar nu mai trziu de 30 de zile de data recepiei finale a
lucrrilor, evidena gestiunii deeurilor;
14

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

s realizeze, la cererea autoritii teritoriale pentru protecia mediului sau a reprezentanilor


Grzii Naionale de Mediu pentru deeurile generate din propria activitate, teste certificate

de laboratorul naional de referin;


s ndeprteze la nchiderea antierului toate deeurile de pe amplasament.

CAPITOLUL 2 OBIECTIVE

Obiectivele majore privind gestionarea deeurilor sunt:


Minimizarea efectelor negative ale producerii i gestionrii deeurilor asupra sntii
populaiei i asupra mediului;
reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor i
creterea eficienei folosirii lor;
favorizarea punerii n practic a ierarhiei deeurilor.

15

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Fig. 2.1. Ierarhia gestionrii deeurilor


Ierarhia deeurilor (figura 2.1), aa cum este prezentat n cadrul Directivei Cadru 2008/98/CE
privind deeurile, se aplic n cadrul legislaiei i a politicilor n materie de prevenire a gestionrii
deeurilor, n urmtoarea ordine descresctoare a prioritilor:

prevenirea apariiei deeurilor - msuri luate nainte ca o substan, material sau produs s
devin deeu, prin care se reduc:

- cantitile de deeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viata a
acestora;
- impactul negativ al deeurilor asupra sntii populaiei i asupra mediului;
- coninutul de substane periculoase n materiale i produse.

pregtirea pentru reutilizare- operaiunile de verificare, curare sau valorificare prin care
produsele sau componentele produselor care au devenit deeuri sunt pregtite pentru a fi

reutilizate, fr alte operaiuni de pre tratare;


reciclarea deeurilor - operaii de valorificare prin care materialele sunt transformate n
produse, materii prime sau substane, fiind folosite n acelai scop pentru care au fost
concepute sau n alt scop. Aceasta include reprocesarea materialelor organice dar nu
include valorificarea energetic i conversia n vederea folosirii materialelor drept

combustibil sau pentru operaiunile de umplere;


alte operaiuni de valorificare; ex.- valorificarea energetic (recuperarea de energie din
incinerarea deeurilor) operaii prin care deeurile sunt folosite pentru a nlocui un alt
16

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

material ce ar fi fost folosit pentru a ndeplini o anumit funcie sau prin care deeurile sunt

pregtite s ndeplineasc aceast funcie;


eliminarea deeurilor (n principal prin depozitare).
Planificarea n domeniul gestionrii deeurilor se realizeaz la nivel naional, regional i

local prin intermediul planurilor de gestionare a deeurilor.


Obiectivele i intele de gestionare a deeurilor prevzute n documentele de planificare din
domeniul gestionrii deeurilor au fost stabilite lund n considerare obiectivele i intele din
celelalte documente de planificare din domeniul proteciei mediului.
Obiectivele stabilite prin Planul Naional de Gestionare a Deeurilor (variant revizuit
proiect) pentru gestionarea deeurilor provenite din activitile de construire i desfiinare
(periculoase i nepericuloase) sunt:

Susinerea reutilizrii/reciclrii/valorificrii energetice a deeurilor nepericuloase provenite

din activitile de construire i desfiinare;


reutilizarea i valorificarea material i/sau energetic a deeurilor provenite din activitile

de construire i desfiinare;
stimularea investiiilor n domeniul valorificrii/reciclrii deeurilor provenite din

activitile de construcii;
reducerea componentelor periculoase din construcia cldirilor;
ncurajarea cercetrii n vederea nlocuirii materialelor periculoase cu materiale cu un

impact redus asupra sntii omului i mediului;


tratarea deeurilor periculoase provenite din activitile de construire i desfiinare n

vederea reutilizrii/reciclrii, valorificrii energetice sau eliminrii;


dezvoltarea sistemului de faciliti n vederea reciclrii/valorificrii energetice i tratrii
corespunztoare.

Pentru deeurile rezultate din construcia drumurilor sunt stabilite urmtoarele obiective:

Reutilizarea i reciclarea/valorificarea energetic, n msura


n care acestea nu sunt periculoase;

tratarea

deeurilor

periculoase

din

construcia

drumurilor

vederea

reutilizrii/reciclrii/valorificrii energetice sau eliminrii n depozite corespunztoare.


Fiecrui obiectiv i se asociaz una sau mai multe inte, precum i termene de ndeplinire. La
stabilirea intelor i termenelor de ndeplinire a acestora trebuie s se in seama de legislaia n
17

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

vigoare, precum i de toate documentele de planificare existente la nivel naional.


intele asociate obiectivelor stabilite la nivel naional:

Includerea gestionrii deeurilor din construcii i

demolri n proiectul de construcie;

colectarea separat (pe categorii de deeuri) a deeurilor

provenite din activitile de construire i desfiinare;

creterea gradului de reutilizare i reciclare/valorificare a

deeurilor provenite din activitile de construire i desfiinare


permanent.
Obiectivele gestionrii deeurilor din construcii i demolri sunt, n principal, aceleai la nivel
naional, regional i judeean.

CAPTOLUL 3. STUDIU DE CAZ


TENOLOGII DE PRELUCRARE A DESEURILOR PROVENITE
DIN DEMOLAREA FOSTULUI COMBINAT CELHART
DONARIS BRAILA
Gestionarea deseurilor reprezinta una dintre problemele importante cu care se confrunta
Romania in ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se refera la activitatile de colectare,
transport, tratare, valorificare si eliminare a acestora. Datele privind gestionarea deseurilor in
Romania fac distinctive intre 2 categorii importante de deseuri:
18

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

- deseuri municipal si asimilabile din comert, industrie si institutii,


-deseuri din constructii si demolari si namoluri provenite de la statiile de epurare orasanesti;
-deseuri de productie.
Dintre deeurile municipale, voi trata n acest proiect deeurile din construcii i demolri.
Cantitatea de deseuri provenite din constructii si demolari generate in Romania este relativ
scazuta, dar se procnozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii.
Amestecuri de deseuri beton, cramizi, tigle si materiale ceramice se refer la amestecurile
de deseuri provenite de la constructii si demolri ce nu contin substante periculoase. Acest tip de
deseuri se ncadreaz n categoria deseurilor din constructii si demolari. Aceste amestecuri de
beton, crmizi, tigle si materiale ceramice mai poarta numele de moloz.

3.1 Prezentarea fostului Combinat de Fibre, Fire Artificiale si Celuloza si


Hartie Braila
Studiul de caz care va fi prezentat va face referire la necesitatea de a implementa diferte
tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din demolarea si abandonarea fostului combinat ,
Combinatul de Fibre, Fire Artificiale i Celuloz i Hrtie (CFA-CH) Braila, sat Chiscani.
Acesta a reprezentat o una din fortele economice ale Romaniei. In ziua de azi, locul unde
se fabricau fibre si fire artificial care erau exportate in toata Europa si nu numai, este de
nerecunoscut. Cladirile sunt abandonate si la pamant, au fost devalizate de echipamente si
dezmembrate de elementele component, de parca ar fi trecute printr-un cataclysm. De aceea este
necesar ca autoritatile locale sa inceapa ecologizarea acestui spatiu abandonat care reprezinta un
adevarat pericol atat pentru mediul inconjurator cat si pentru oamenii care traiesc in aproprierea
lui.
Combinatul de fibre artificiale a fost infiintat pe data de 1 noiembrie 1968. Combinatul de
fibre artificiale Brila s-a nfiinat prin preluarea activit ii de producie a firelor i fibrelor
artificiale de la Combinatul de celuloz, hrtie i fibre artificiale Brila, care i reorganizase
activitatea n mod corespunztor. Combinatul de fibre artificiale Brila a funcionat pe baza
principiului autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridic i s-a organizat potrivit
normelor legale cu privire la organizarea i conducerea ntreprinderilor socialiste de stat.
Combinatul s-a ncadrat n gradul special de organizare, grupa IV, iar unitile i subunit ile sale
19

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

au

fost

nfiinate

conform

legislaiei

de

atunci.

Peste 20.000 de locuri de munc erau asigurate pentru brileni, n anii socialismului.

Fig. 3.1-a Combinatul de celuloza si hartie Braila - 1980

Atunci se ntrevedea un viitor prosper pentru oraul de la malul Dunrii. Peste 20.000 de
locuri de munc oferea combinatul pentru oamenii Brilei i nu numai. Visul devenise realitate,
dar s-a spulberat subit imediat dup anul 1990. Colosul industrial de altdat al Brilei i nchidea
definitiv porile. Dac la nceputul anului 1990, n Combinat lucrau mii de angajai, cu timpul, mai
exact dup numai 12 ani, n cele dou fabrici ale combinatului - de fire i fibre artificiale i de
celuloz i hrtie - mai lucrau doar 600 de oameni. La un moment dat, n 2003, s-a ncercat
privatizarea acestuia. Trecuse numai o lun i noul administrator concediase deja sute de persoane.
n octombrie 2008, criza economic i-a pus amprenta definitiv asupra combinatului. Din cei
aproximativ 200 de angajai care mai rmseser, 120 au intrat n omaj tehnic. Mndria
socialismului romnesc devenise, peste noapte, o amintire. .
In anul 1997, Guvernul Romaniei a decis sa inchida acest mastodont. In acest an au fost
disponibilizati 17.000 de oameni. De asemenea acest combinat nu a fost singura societatea inchisa
ci si Promex si Laminorul, intreprinderi emblematice pentru orasul Braila.
20

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Combinatul a fost impartit in doua divizii Dunacor si Celhart Donaris.


S-a trecut la preluarea cladirilor si a utilajelor exstente de catre tirma Tofan Grup. Dupa
cateva luni s-a ajuns la concluzia ca combinatul, divizia Dunacor, nu mai adduce profit si acesta
trebuie inchis.
Cealalta parte a combinatului, fabrica de celuloza si hartie, devenita Celhart Donaris a
cunoscut o lunga perioada de tranzitie. In anul

2009, ultimii salariati au fost trimisi acasa,

combinatul fiind inchis definitiv.


Combinatul chimic de la Chiscani (Brila), unde n perioada comunist se produceau fibre,
celuloz i hrtie, mai exist acum doar n amintirile localnicilor Dup ncetarea progresiv a
activitii, proces demarat n anii `90, a urmat vnzarea activelor, apoi invazia hoilor de fier vechi
a dezintegrat totul. Doar cteva ruine ale fostelor hale au rmas mrturie despre activitatea
industrial desfurat aici. A mai rmas ceva: halda de deeuri industriale unde s-au aruncat, de
la nceputurile combinatului, mii de tone de reziduuri chimice. Este, practic, o movil nalt de
aproape 10 metri i ntins pe cteva hectare, la marginea Chiscaniului, ntre localitate i Dunre.
Milioane de metri cubi de otrvuri n 2010, cnd debitul Dunrii ajunsese la valori istorice, iar
digul care apr comuna era pe punctul de a se rupe, primarul a atras atentia autoritatilor judetene
cu privire la percolul reprezentat de aceasta halda.
Daca Dunarea trecea de dig si ar fi spalat aceasta halda, ar fi fost un dezastru international.
In aceasta halda, sunt milioane de metri cubi de otravuri ex: sulfati, sulfiti, nitriti, nitrati,
azotati etc.
Toate aceste chimicale au urmatorul efect asupra organismelor si a mediului inconjurator:
1.

Atunci cand concentraia nitrailor (NO3 - ) n apa potabil peste limitele admisibile

constituie o problem major. Azotaii sunt propriu-zis nocivi numai la concentraii foarte mari,
care rareori sunt atinse n ap. Nitriii (NO2 - ) rezult din nitrai fie naintea consumului (reducere
n fntni), fie n lumenul tubului digestiv, n cazul migrrii, n diverse mprejurri, spre stomac i
intestinul subire a elementelor reductoare din biocenoza intestinal. Limita maximal admisibil
(LMA) de nitrai n ap nu trebuie s depeasc 50 mg/l. Consumul unor cantiti mari cu nitrai
poate provoca methemoglobinemia.
Declanarea maladiei are la baz transformarea nitrailor n nitrii, acetia din urm fiind
implicai n producerea bolii. Nitriii se combin cu hemoglobina, transformnd-o n
methemoglobin ce blocheaz transportul oxigenului n esuturi. Astfel, hemoglobina i pierde
21

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

funcia de a lega i transporta oxigenul producnd hipoxie. S-a constatat c consumul apei cu
nitrai afecteaz dezvoltarea biologic general a copiilor, provocnd intoxicaii cronice, care nu
au manifestri clinice evidente.
2.

Potrivit prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi, sulfitii ingerati in cantitati mari au efecte toxice

care duc la incetinirea asimilarii vitaminelor, cauzeaza ameteli, afectiuni intestinale, dar si asanumitul astm de sulfit. Exista categorii mai sensibile la compusii cu sulf si desigur, persoane
alergice la sulf. Pana acum medicii au ajuns la concluzia ca o categorie cu risc ridicat o reprezinta
persoanele care sufera de astm.

Fig. 3.1-b Combinatul de celuloza si hartie Braila - 2016

22

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Fig. 3.2 Imagine Google Earth Combinatul de celuloza si hartie Braila - 2016

Stratul de deseuri chimice are 20 m, 10 m la suprafata 10m in pamant. Cand vantul bate
otrava este imprastiata spre zonele locuite din apropriere. Animalele sunt lasate sa pasca in
apropriere. Acest loc necesita o ecologizare.
S-au facut demersuri de catre primaria Chiscani pentru a prelua in administrare acea halda
de deseuri de 11 hectare pentru a o neutraliza. S-a dorit sa se obtina bani prin Operaional Sectorial
de Mediu, pentru neutralizarea deeurilor. Cu fondurile de la mediu, si extragerea fierulu vechi
puteau curata terenul. Celhart Donaris a refuzat cedarea terenului iar Prefectura a anuntat ca in caz
de se intampla ceva Primaria Chiscani e vinovata.

23

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Celhart Donaris si-a incheiat activitatea

in 2010 au vandut activele si a anuntat ca

intentioneaza sa faca un urias parc fotovoltaic care inca nu s-a materializat.


Este necesar ca Celhart Donaris sa se ocupe de neutralizarea haldei de deseuri industrial.
Agenia Regional pentru Protecia Mediului Galai i-a dat ca termen anul 2018 pentru realizarea
acestui lucru, stabilind un set clar de msuri, cu termene precise de finalizare. Sisteme de drenaj,
realizarea de straturi de susinere i impermeabilizare, plantarea unei perdele vegetale de protecie,
toate acestea trebuie fcute pn n 2018 de Celhart Donaris. Deocamdat, firma nu se ine de
plan.
n cazul depozitului neconform pentru deeuri industriale nepericuloase al SC Celhart
Donaris SA nu a fost respectat graficul de lucri pentru anii 2014 i 2015 stabilite prin avizul de
mediu emis de Agenia Regional pentru Protecia Mediului Galai. Conform avizului de mediu
menionat, nchiderea depozitului are termen de finalizare data de 31.12.2018. Deintorul
depozitului a depus la Agenia pentru Protecia Mediului (APM) Brila trei solicitri ce vizau
schimbarea soluiei tehnice de nchidere i decalarea unor lucrri. APM Brila nu a fost de acord
cu aceste propuneri, deoarece nu sunt n concordan cu legislaia i obligaiile de mediu, a cror
respectare este prioritar.
Altfel spus, obligaiile de mediu stabilite nu pot fi reanalizate i modificate, ci trebuie
ndeplinite ntocmai cum sunt stipulate n actul de reglementare emis de ARPM Galai, a declarat
Dumitru Bja, purttorul de cuvnt al APM Brila. n ciuda poziiei autoritilor de mediu,
conducerea Celhart Donaris susine c msurile pentru nchiderea haldei de deeuri industriale
de lng Chiscani sunt n grafic. Procedura de nchidere se deruleaz conform legii. Aceasta are
termen de finalizare sfritul anului 2018, a declarat directorul Adrian Mateiu. 3
Operatorul SC CELHART DONARIS SRL a realizat reciclarea deeurilor de hrtiecarton, avnd o capacitate de 200 tone/zi. ncepnd cu 01.01.2009 agentul economic
i-a ncetat activitatea.

adev.ro/o2m8tw

24

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

3.2 Propuneri de tehnologii pentru prelucrarea deseurilor din constructii si


demolari

3.2.1. Dezafectarea cladirilor


Ca urmare a restructurarilor

si inchiderii combinatului, au ramas active imobilizate

nerentabile (cladiri si hale din structuri de beton armat sau metalice, turnuri, pasarele, rezervoare,
constructii civile, utilaje si instalatii aferente (termotehnice, hidrotehnice si electrice), care nu mai
pot fi redate circuitului economic. Solutia pentru acestea este dezafectarea lor.
Demolarea constructiilor se face in baza unui proiect ce va avea in vedere conceptia
generala ce sta la baza demolarii in urma analizei factorilor legati de pretul de cost, asigurarea
protectiei cladirilor invecinate, timp redus de lucru si realizarea unei fragmentari impuse. Metoda
aleasa trebuie sa fie compatibila cu:

amplasamentul cladirii;

natura solului;

forma exterioara si interioara a cladirii;

capacitatea portanta;

materialele explozive ce se folosesc.

Metodele de demolare cunoscute sunt:

tehnologii de demolare manuale;

tehnologii de demolare mecanizate;

tehnologie de demolare cu jet de apa sub presiune;

tehnologie de demolare mecanica prin explozii controlate;

Ordinea lucrarilor:
-

se intrerup utilitatile: gazul, apa, energia electrica;

se scot usile si ferestrele;

se decoperteaza acoperisul;

se demoleaza peretii conform unui plan care va arata care pereti se darama

primii si pana la ce inaltime pentru ca sa nu apara accidente de munca ori sa fie degradate v
ecinatatile.
In prezent demolarile se executa cu:
25

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

mijloace manuale si cu utilaje nespecifice

;- cu utilaje specifice demolarii ca de exemplu: cleste hidraulic, macara-bila, schele mobile h


idraulice, etc.
-

demolari cu jet de apa;

demolari mecanice prin implozii sau explozii controlate;

Metoda aleasa trebuie sa fie compatibila cu amplasamentul cladirii, natura solului, forma e
xterioara si interioara a cladirii, capacitatea portanta.

Fig. 3.3 Utilaje necesare pentru demolarea si curatarea sitului

Dupa executarea lucrarilor de demolare se impune refacerea si amenajarea


sitului, operatie care include:
-

amenajarea unui cadru geomorfologic functional prin asigurarea conditiilor pedologice


(edafice) pentru dezvoltareabiodiversitatii.

Dupa demolarea cladirilor si a constructiilor care nu pot fi introduce in circuit urmeaza


preluarea deseurilor rezultate si valorificarea acestora.
3.2.2. Tehnologii de prelucrare a deseurilor
Pentru inceput se pot folosi masini pentru a reduce materialele solide, a le separa pentru a
le putea introduce in circuitul de recirculare.

26

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Concasor mobil cu falci

Fig. 3.4 Concasor mobil cu falci

Concasorul este masina proiectata pentru reducerea materialelor solide, roca in component
mai mici si mai usor de manipulat. Se pot astfel reintroduce deseurile de moloz concasate in
constructii.
Acest tip pe care se prezinta, concasor mobil cu falci tip Matrotrak este conceput pentru a
putea oferi flexibilitate in

locatia ce necesita reciclare. Aceasta flexibilitate este data prin

multitudinea de solutii de organizare a fluxului de productie, cat si prin adaptarea la conditiile de


lucru specific cum ar fi lipsa une surse de alimentare cu energie electrica sau lipsa autorizatiilor de
constructive necesare in cazul une statii fixe.
Se pot regla falcile cu ajutorul sistemului hidraulic pentru a usura exploatarea deseurilor.
De asemenea se pot folosi elemente optionale ca grilaj vibrant de presortare, banda de eliminare
steril, banda magnetica banda magnetica pentru eliminarea deseurilor feroase, ciocan hidraulic
pentru fragmentarea agabaritilor instalat pe sasiul statiei, sistem de pulverizare apa pentru a crea o
perdea de apa anti-praf extrem de util in exploatarea in zonele sensibile la legislatia privind
mediul inconjurator. Pe unele modele de statii mobile de concasare cu falci Powerscreen se pot
utiliza

ciururi

de

sortare

si

benzi

de

recirculare

Concasor mobil cu falci

Metrotrak

Greutate operationala

29 000 KG

Gura alimentare (mm)

900600

Setare falci (mm)

40-125

27

refuzului

de

ciur.

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Sortator concasor ALLU

Un alt timp de concasor foarte util este cupa concasor sortator ALLU seria D. Aceasta este un
accesoriu versatile pentru un incarcator frontal, buldoexcavator sau excavator. Cu acesta se poate sorta,
concasa, pulverize, aerisi, amesteca, alimenta si incarca diferite material, toate acestea intr-o singura etapa.
De asemenea aceasta cupa proceseaza mai multe tipuri de material ex : soluri de suprafa, compost,

turb, crbune, sol rezidual, sticl, asfalt, calcar, deeuri din demolri, etc. Poate procesa si diferite
tipuri de material cum ar fi: soluri de suprafa, compost, turb, crbune, sol rezidual, sticl, asfalt,
calcar, deeuri din demolri, etc.
Date tehnice
Exista 2 variante constructive: pentru concasare sau sortare normal (fragmente 40-100mm),
respectiv sortare fin (fragmente 15-25mm). Capacitatea concasorului sortator este cuprins ntre
0,6 m3 i 3,4 m3 (SAE) i are dimensiunile de gabarit ntre 1110 x 1280 x 1250 mm i 1700 x 1770 x
3150 mm, n funcie de model. Funcioneaz prin rotirea celor 2, 3 sau 4 tamburi cu ciocane sau
discuri, acionarea fiind hidraulic. n func ie de capacitate i de materialul ce urmeaz a fi prelucrat,
utilajul purttor trebuie s aib masa cuprins ntre 10 - 45 tone dac se monteaz pe excavator, sau
ntre 5 - 30 tone pentru ncrctor pe ro i sau buldoexcavator. Volumul de material prelucrat este de
cca. 40 - 200 m3/h, n funcie de model i de aplicaie.
Aplicaii

Mrunire sau concasare de argil, asfalt, sticl, de eu lemnos, var, gips, sare, etc

Cernerea solului

Umplerea de anuri cu materialul extras anterior, dup cernere

Aerarea compostului

Amestecarea diferitelor materiale (nisip, argil, etc)

Procesarea solurilor contaminate


28

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Cernere i pulverizare de crbune

Procesare de deeuri din demolri

Fig. 3.5 Sortator concasor ALLU

Fig. 3.6 Sortator concasor ALLU- gratar de separare

Instalatie de sortare

29

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Instalatiile de sortare, de tratare mecano-biologica si compostare sunt instalatii complexe


care se amplaseaza, dupa caz, in sectorul de recuperare a materialelor in vederea reciclarii acestora
sau pe platformele gropilor ecologice metropolitane.
Dupa ce deseurile au fost concasate si presortate, este necesara o sortare pentru intrarea in
fluxul reciclarii.
Ele deservesc capacitati anuale cuprinse intre 30.000-60.000 tone de deseuri care includ
fractiunile: hartie/carton, PET, plastic, textile, sticla, aluminiu, etc. Deseurile obtinute din procesul
de sortare intra in fluxul de reciclare sau sunt preluate de companii specializate in reciclare.
Refuzurile nevalorificabile sunt compactate si transportate la gropi ecologice special amenajate.
Instalatii de sortare, de tratare mecano-biologica si compostare sunt proiectate si
dimensionate in functie de cifra populatiei zonale, de natura deseurilor menajere, de perimetrul
disponibil si de resursele financiare ale firmei contractante din zona respectiva. O instalatie de
sortare este compusa, dupa caz, din urmatoarele categorii de utilaje si echipamente: cabine de
sortare, ciururi de sortare, benzi transportoare - de canal, inclinate (cu raclete speciale) cu covor de
cauciuc si / sau cu lant, de sortare, benzi speciale echipate cu separatoare magnetice sau tamburi
electromagnetici pentru extragerea metalelor feroase si neferoase (Al, Cu, Ag,), containere si
prescontainere, echipamente de filtrare si ventilatie a aerului si de climatizare, s.a.

30

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Fig. 3.7 Instalatie de sortare

Fig. 3.8 Baloti de deseuri rezultati in urma sortarii

31

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Incinerarea deseurilor
Pentru deseurile periculoase sau a celor care nu se pot recicla, care se intalnesc in urma
demolarii si sortarii, singura solutie pentru acestea este incinerarea.
Pentru deseurile periculoase, incineratoarele trebuie sa atinga o temperature de ardere mult mai
mare decat in cazul deseurilor nepericuloase.
Structura de principiu si modalitatea de functionare a unei instalatii de incinerare a deseurilor este
explicata in baza catorva componente si agregate ale instalatiei. Acestea sunt oferite de numerosi
producatori, fiecare executie diferind corespunzator. Insa derularea principiala a incinerarii si fluxul
materialelor difera de la o instalatie la alta, iar pentru diversi producatori, numai in mica masura. O
instalatie de incinerare a deseurilor consta din urmatoarele domenii de functionare, expuse in continuare:

preluarea deseurilor;

stocarea temporara, pretratarea (daca este necesara);

alimentarea in unitatea de incinerare;

eliminarea si tratarea cenusei reziduale;

tratarea si valorificarea emisiilor.

Fig. 3.9 Schema de functionare a unui incinerator


Preluarea deseurilor
Zona de descarcare a deseurilor trebuie sa asigure posibilitatea descarcarii oricaror tipuri de masini
de colectare sau transport a deseurilor. Un incinerator poate accepta diferite tipuri de deseuri pentru
incinerare, de la deseuri solide la deseuri semilichide si chiar lichide. De aceea, in functie de tipurile de
32

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

deseuri acceptate zona de descarcare trebuie sa prevada toate accesoriile necesare descarcarii acestor
deseuri.

Fig.3.10 Exemplu de rampa de descarcare a uleiului uzat

Stocarea temporara, prelucrarea


Pentru deseurile livrate trebuie sa existe un loc de stocare temporara, deoarece livrarea deseurilor
are loc discontinuu, iar alimentarea unei instalatii de incinerare a deseurilor trebuie sa fie continua.
Buncarul de deseuri serveste pe de o parte drept tampon pentru cantitatea de deseuri, iar pe de alta parte
aici pot fi detectate materialele neadecvate pentru incinerare si sortate, sau pot fi indrumate catre o
pretratare. In plus, in buncar are loc o omogenizare a deseurilor.
Prelucrarea deseurilor municipale se poate realiza prin intermediul sortarii, astfel deseurile ce nu
ard (materialele neadecvate incinerarii, cum ar fi materialele inerte, metalele feroase si neferoase) sunt
eliminate, astfel incat functionarea instalatiei sa nu poata fi intrerupta, iar componentele voluminoase
incinerabile trebuie maruntite inaintea incinerarii.

33

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Fig 3.11 Exemplu de dispozitiv de maruntire a deseurilor voluminoase, chiar


in rampa de descarcare

La maruntirea deseurilor voluminoase se pot utiliza mori cu ciocane sau mori de taiere, care pot fi
prevazute la nevoie cu instalatii de aspirare.
In hala de descarcare si in buncarul de deseuri trebuie mentinuta o presiune mai joasa comparativ
cu zona invecinata, pentru a evita imprastierea emisiilor si a prafului. Aerul aspirat ori se incinereaza ori se
dezodorizeaza printr-un filtru biologic.
Alimentarea in camera de incinerare
Palniile de umplere sunt de regula astfel gradate, incat sa asigure o functionare continua prin
preluarea capacitatii de productie pe ora a unitatii de incinerare. Deseurile din palnia de umplere ajung
printr-un put de umplere in instalatia de alimentare.

Fig. 3.12. Vedere palnie si put de alimentare cu deseuri a camerei de incinerare

Incinerarea propiu-zisa
Pentru incinerarea deseurilor se folosesc, de regula, instalatiile de ardere cu gratar si instalatiile cu
cuptor rotativ.
Procesul de incinerare la instalatiile cu gratar
Indiferent de sistemul cu gratar folosit, structura de baza a cuptorului este caracterizata de un gratar
34

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

de ardere la baza, peretii camerei de ardere si in partea superioara un plafon. Gratarul poate fi orizontal sau
putin inclinat. In cazul gratarului inclinat cea mai intalnita versiune este acea a cuptorului cu gratar cu
actiune inversa. In ambele cazuri, barele gratarului sunt miscate continuu pentru a asigura arderea completa
a deseurilor si transferul acestora in cuptor. Barele gratarului pot fi racite cu aer sau cu apa.

Fig. 3.13 Vedere cuptor cu gratar

De asemenea, procedeul de incinerare se imparte in 5 faze, ce se intrepatrund in mare masura:

uscarea: in partea superioara a gratarului deseurile se incalzesc pana la peste 100 0C prin
intermediul iradierii cu caldura sau a convectiei, astfel avand loc indepartarea umezelii.

degazarea: prin continuarea procesului de incalzire pana la temperaturi de peste 250 0C se


exclud materiile volatile. Acestea sunt in primul rand umezeala reziduala si gazele reziduale.
Procesul de piroliza are loc la presiune atmosferica scazuta si la cresterea temperaturii..

arderea completa: in cea de-a treia parte a gratarului se atinge temperatura de ardere completa
a deseurilor.

gazarea: numai o mica parte din deseurile arse sunt oxidate in procesul de piroliza. Cea mai
mare parte a deseurilor se oxideaza in partea superioara a camerei de incinerare la 1000 0C.

post-combustia: pentru minimizarea gazelor reziduale ramase neincinerate si a CO din emisii


exista mereu o camera de post-combustie. Aici se adauga aer sau gaz rezidual desprafuit in
vederea realizarii incinerarii complete. Timpul de pastrare in aceasta zona este de minim 2
secunde la 850 0C.
Metodele de tratare ale cenusei reziduale depind de componenta deseurilor incinerate, de legislatia

in vigoare si posibilitatile economice. Principalele metode de tratare a cenusei reziduale sunt:

imbatranirea cenusei reziduale

separarea materialului fin


35

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

vitrificare.

Figura 3.14 Vedere cenusa de fund

Utilizarile ulterioare ale cenusei reziduale tratate pot fi: material de umplutura pentru constructii de
baraje, de drumuri, de pereti de protectie, etc. Cenusa nu poate fi utilizata in umplerea zonelor cu o panza
freatica bogata.

Piroliza si gazarea deseurilor


Piroliza este cunoscuta din tehnica procedurala industriala. In ceea ce priveste tratarea deseurilor s-au dorit
printre altele urmatoarele avantaje ale pirolizei:

procedee necomplicate, care sa poata functiona si cu cantitati mici de prelucrare de pana la 10


tona/h;

posibilitatea recuperarii energiei si materiei prime;

posibilitatea de depozitare a produselor valorificabile in mod energetic;

flexibilitate fata de diversele si schimbatoarele componente ale deseurilor;

evitarea in mare masura a impactului asupra mediului.

Cu ajutorul pirolizei deseurilor s-a urmarit un scop asemanator cu cel al incinerarii. Volumul deseurilor se
reduce considerabil si se transforma intr-o forma ce face posibila o depozitare fara impact semnificativ
asupra imprejurimilor.

Gazarea
36

Lucrare de disertaie
Tehnologii de prelucrare a deseurilor provenite din constructii si
demolari din perpectiva dezvoltarii durabile

Gazarea se refera la conversia la temperaturi inalte a materialelor cu continut de carbon in


combustibil gazos.
Gazarea difera de piroliza prin faptul ca se adauga gaz reactiv, ce transforma reziduurile
carbonizate in alte produse gazoase. Gazarea, la fel ca si piroliza, este un procedeu de sine statator, insa si
un proces partial al incinerarii. Produsele ivite ca urmare a gazarii sunt, in functie de solutia gazanta, gaz
slab, aburi, etc.
Energia necesara reactiei pentru procesul de gazare se produce prin incinerarea partiala a
materialului organic in interiorul reactorului. Procedeele executate la temperatura inalta in intervalul de
temperatura intre 800 1100 0C livreaza cea mai mare cantitate de gaz, care este insa cu o valoare calorica
scazuta.
Este de dorit o valorificare imediata a gazelor intr-o camera de ardere ulterioara, deoarece astfel se
poate valorifica si caldura. Gazul de generator prezinta o valoare calorica mai scazuta decat gazul pirolitic,
insa comparativ cu volumul deseurilor intrate in proces, rezulta un volum de gaz mai mare decat la piroliza.

Reziduurile solide din procesul de gazare sunt similare celor provenite din incinerare, ele prezinta un
continut ridicat de cenusa si unul scazut de carbon.

37

3.3 Instalaii de tratare a deeurilor din construcii i demolri n vederea


reciclrii
3.3.1 Tipuri de instalatii
Instalaiile de prelucrare a deeurilor din construcii i demolri pot fi fixe, avnd
amplasament specific sau pot fi mobile, amplasate la locul de generare a deeurilor sau la locul de
utilizare a produselor obinute.
Instalaiile fixe proiectate la un nivel tehnologic ridicat, garanteaz obinerea unui
material inert omogen i controlat din punct de vedere granulometric, fr componente non
inerte, ceea ce crete valoarea acestor materiale.
Fazele de tratare pentru acest tip de instalaie presupun:

concasarea

sitarea

ndeprtarea metalelor

n schimb, fazele de selectare a fraciunii uoare sunt foarte diversificate, n funcie de


nivelul dorit de reciclare.
Instalaiile mobile, deriv din instalaiile tradiionale de concasare a materialelor inerte,
sunt mai convenabile din punct de vedere economic i realizeaz o tratare a deeurilor la locul de
generare.
Avantajul dat de acest tip de instalaii este posibilitatea de reducere a eventualelor costuri
de transport n cazul reutilizrii materialului concasat la locul de generare.
Alte avantaje sunt legate de flexibilitatea i mobilitatea instalaiei.Instalaii eficiente sunt
acelea care au echipamente tehnologice care respect prevederile legislative i care asigur
divizarea materialului tratat n trei fluxuri principale:

materialul pietros care poate fi reutilizat,

fraciunea uoar (hrtie, plastic, lemn, impuriti, etc.)

fraciunea metalic

38

3.3.2 Sistemul de gestionare a deeurilor din construcii i demolri


Propunem unu sistem eficient de management a deseurilor pentru fostul combinat de
celuloza si hartie din Braila. Un model de astfel de sistem este cel de buna practica care aplic
toate cerinele legale, este cel implementat n Stavanger, Norvegia.
Astfel,manipularea deeurilor pe un santier de constructii si demolari ar trebui
urmatoarele:
- sa se realizeaz, obligatoriu, sortarea deeurilor din construcii i demolri, la surs.
- Se acord o atenie deosebit amplasrii de containere pe antiere pentru toate tipurile de
deeuri.
Fiecare categorie de deeu are propriile reguli i destinaii:

Deeurile periculoase

Exemple: Azbest, PCB (bifenilipoliclourai) -geamuri contaminate, beton contaminat cu PCB sau
metale grele (Pb,Cd, Hg), Cu/Cr/As-plci contaminate, resturi de vopsea, lipici, ulei i altele.
Toate categoriile de deeuri periculoase sunt identificate, separate la surs i transportate la
staiile autorizate pentru primirea / valorificarea acestora.

Carton, plastic i metal

Ambalajele din carton, plastic i deeurile de metal sunt separate la surs n timpul procesului de
construcie i transportate la staii de reciclare a materialelor respective.

Materialul lemnos
Materialul lemnos (necontaminat) este n mod normal separat la surs, mrunit i livrat pentru
recuperarea energiei (combustibil solid).

Betonul i crmizile

Betonul necontaminat, crmizile i materialele similare din proiectele de reabilitare i demolare


sunt concasate i reciclate.

Deeuri reziduale

Materialele n amestec sunt transportate la staii de sortare, unde sunt separate mecanic pentru
reciclarea materialelor sau recuperarea energiei.
Doar resturile de deeuri pot fi depozitate, cum ar fi materialele anorganice necontaminate.

39

Deeurile de constructii sunt generate de activitile de construcie i demolri, fiind


compuse din betoane, dale, crmizi, igle, gips carton, asfalt, materiale plastice, metale,
lemn, pietre etc. Aceste deeuri de construcie sunt cel mai adesea inerte i nebiodegradabile,
grele, voluminoase i suprasolicit gropile de gunoi.
Reciclarea i reutilizarea materialelor recuperate n urma demolrii cldirilor vechi
aduce beneficii creeaz mai puine deeuri, reduce costurile de construcie i reduce
utilizarea resurselor primare (mai mult de 50% din toate materialele extrase din pmnt sunt
n prezent transformate n materiale de construcii). Schimbnd modul n care ne gndim la
aceste materiale vom crea un viitor mai durabil.

Fig. 3.14 Materiale de constructii realizate din deseurile de constructii

Neglijarea materialelor care pot fi recuperate in urma demolarilor ar fi o pierdere


major de materii prime utilizabile. O directiva UE de gestionare a de eurilor prevede ca
pn n 2020, cel puin 70% din deeurile de construcii s fie reciclate i refolosite. O int
ambiioas. Obligaia de a pune n practic o reciclare mai consistent a deeurilor din
construcii n instalaii de prelucrare speciale (pentru moloz, deeuri din construcii
neminerale, materiale compozite, etc.) este necesar pentru a asigura o produc ie de materiale
de constructii reciclate n conformitate cu intele europene.
Reciclarea hartiei
- Un motiv de inut minte pentru care merit s recicla i este ca prin reciclarea unei tone de
hartii sunt salvati 17 copaci.

40

Pentru ca reciclarea hartei si cartoanelor care se gasesc in zona combinatului sa fie


posibila acestea trebuie sa fe curate si uscate pentru a nu ingreuna procesul de reciclare.Daca
acestea sunt prea mari, voluminoase se pot indoi si presa pentru a putea fi depozitate si
transportate intr-un spatiu cat mai mic.Nu este necesara scoaterea capselor sau a benzilor de
scoth pentru ca acestea sunt eliminate in instalatile de reciclare a hartiei.
Reciclarea fierului vechi
Se folosesc concasoarele, instalatiile de sortare pentru recuperarea fierului din
deseurile de constructii. Se poate salva 70% din totalul deseurilor feroase si astfel la fiecare
tona de otel reciclat se salveaza 1.5 tone de minereu de fier, 0.5 tone de carbine, 40% din apa
folosta in productie 75% din energia necesar pentru a produce oel din materia prim, 1,28
tone de deeuri solide, reducerea emisiilor n atmosfer cu 86% i reducerea polurii apei cu
76%.
Metale neferoase, cum ar fi cupru, aluminiu, alama, inox i bronz valoreaz mai mult
la centrele de colectare. Metalele feroase, ca oelul sau fierul, nu sunt la fel de valoroase, dar
sunt deopotriv acceptate de centrele de colectare i reciclate.
Reciclai aluminiul, cupru i alte metale neferoase

Producerea aluminiului din minereu necesit cantiti mari de energie. Procesul de


extragere a aluminiului din alumin, care este minereul brut, este destul de complex.
Reciclarea aluminiului foloseste doar 5% din energia nesesar pentru producerea de metal
nou, din minereu, i 5% din emisiile de dioxid de carbon.

Reciclarea unei conserve de aluminiu economisete suficient energie pentru a ine


pornit un televizor timp de trei ore.

Reciclarea unui kilogram de aluminiu economisete pn la 6 kg de bauxit, 4 kg de


produse chimice i 14 kWh de energie electric.

n afar de aluminiu, mai sunt i alte metale neferoase care pot fi reciclate: cupru,
nichel, zinc (sau alama, n aliaj cu cuprul), plumb, aur, argint. Deoarece aceste metale sunt
destul de scumpe, doar o cantitate mic este n circulaie. Din pcate, recuperarea acestor
metale este uneori ignorat, mai ales atunci cnd sunt utilizate n gospodrii.

41

CAPITOLUL 4 PERSPECTIVE TEHNOLOGICE DE VIITOR

Fig. 4.1 Muntele gunoaielor in procesul de transformare


In Tel Aviv este unul dintre cele mai dezolante peisaje pline de deseuri din lume,
Muntele Gunoaielor. Acesta a fost multa vreme o problema pentru Israel, din cauza cantitatii
immense de deseuri de tot felul adunate acolo, a mirosului care se simtea de la kilometri
distant si a riscurilor pentru sanatatea populatiei.

Acum locul s-a transformat intr-una

dintre cele mai mari facltati de reciclare din lume, care functioneaza sub sloganul sa facem
gunoiul frumos. Dupa castigarea competitiei The International Competition for the
Reclamation of the Hiriya Landfill Peter Latz a gandit s dezvoltat un strat de bioplastic
care acoper locul, menit s mpiedice metanul s se ridice la suprafa, permind, astfel,
florei i faunei s se dezvolte din nou n regiune. Bioplasticul respectiv este, la rndul lui,
42

acoperit cu straturi groase de sol curat, care devine cminul noi vegetaii. Cnd construcia
parcului va fi complet, acesta va fi de trei ori mai mare dect celebrul Central Parl din New
York.
Punerea n aplicare a conceptului lui Peter Latz este nc n desfurare, iar vizitatorii
din Tel Aviv pot fi martorii transformrii. Trei uzine de reciclare, foarte moderne, iau n
primire gunoaiele din zon, iar specialitii n tmplrie de la Hiriya Carpentry Shop
transform materia prim obinut din reciclarea unor deeuri n mobilier pentru parc. Alte
deeuri devin biogaz, adic energie regenerabil pentru parc i zon; practic, parcul i
genereaz singur energia necesar i i mai rmne i un surplus pe care l vinde ctre Israel
Electric Corporation.

Fig. 4.2 Muntele gunoaielor in procesul de transformare


Depozitarea deeurilor nu numai c ocup suprafee mari de teren valoros, dar
cauzeaz i poluarea aerului, apei i a solului, prin apariia dioxidului de carbon (CO2 ) i a
metanului (CH4 ), gaze care contribuie la apariia efectului de ser. n Romnia deeurile din
construcii i demolri sunt depozitate n actualele depozite, sau sunt lsate pe marginea
drumului, afectnd peisajul i polund mediul. n prezent, sunt n operare 165 de depozite
municipale neconforme i 26 conforme, n zona urban. Din cele 165 de depozite neconforme
n operare, 64 ar fi trebuit s-i sisteze activitatea la 16 iulie 2009, iar 101, pentru care s-a
43

obinut perioada de tranzitie, i vor sista activitatea etapizat pn la 16 iulie 2017 (potrivit
datelor Ministerului Mediului).
Depozitele neconforme nu respect regulile de amplasare, de alctuire, nu au sisteme
de colectare a levigatului i a gazului de depozit, constituind un pericol pentru sntatea
oamenilor i pentru mediu, motiv pentru care trebuie nchise ct mai curnd. Comisia
European ar putea ncepe pentru Romnia, procedura de infringement pentru nerespectarea
angajamentelor de mediu luate n ceea ce privete nchiderea rampelor de deeuri
neconforme.
Deeurile din construcii i demolri nu i au locul n depozite ci trebuie colectate
separat pentru a putea fi transportate ulterior la staii de valorificare i tratare specializate.
Pentru a diminua cantitatea de deeuri depozitat (conform legislaiei europene- Directiva
99/31/EC i naional) trebuie interzis depozitarea deeurilor din construcii i demolri care
pot fi valorificate (reutilizate, reciclate, valorificate energetic). Strategia european pentru
reciclarea deeurilor pune un accent deosebit pe prevenirea, reutilizarea i reciclarea
deeurilor, indiferent de natura activitii din care provin. n perspectiva unei valorificri
ulterioare, separarea merit fcut la locul de producere, deoarece astfel pot fi obtinute
urmtoarele rezultate: o prezervarea rezervelor de materii prime minerale; o diminuarea
uzurii depozitului ecologic; o diminuarea consumului de spaiu din peisaj, prin renunarea la
suprafeele pentru depozitarea resturilor de nisip i pietri, i deci pstrarea imaginii
peisajului i prezervarea calitii pnzei freatice.
O reciclare eficient necesit o reciclare la surs. n sistemele avansate de gestionare
a deeurilor, acest aspect este reglat prin intermediul taxei de depozitare care este pn la 10
ori mai mare pentru deeurile mixte dect pentru cele separate. Sortarea la surs reprezint
separarea diferitelor materiale reciclabile direct n cadrul antierului. Pentru depozitare se
folosesc containere separate care apoi sunt transportate la diferite staii de tratare sau
reciclare. Alternativa sortrii la surs o constituie colectarea integral. Prin acest proces toate
deeurile reciclabile sunt colectate ntr-un singur container, care este transportat la o staie de
procesare unde sortarea deeurilor se face manual sau automatizat.
Sortarea la surs i colectarea integral au urmtoarele avantaje i dezavantaje:

Metoda de reciclare-Avantaje Dezavantaje Sortarea la Surs Grad ridicat de reciclare


Costuri reduse pentru reciclare; venituri obinute din recuperarea anumitor material

antiere mai curate i mai sigure- Multiple containere pe antier Muncitorii se ocup i de
sortarea materialelor destinate reciclrii
44

Logistic complex- Multiple informaii n vederea gestionrii

Colectarea Integral Doar unul sau dou containere n antier Nu mai este nevoie de
lucrtori pentru a sorta deeurile

Logistic simpl Mai puin nformaie n vederea gestionrii

Cicluri sczute de reciclare

Costuri de reciclare ridicate Materialele principale care pot fi valorificate din deeurile
din construcii i demolri sunt: o materialul excavat (sol, nisip, pietris, argila, roci); o
materiale de la construcia drumurilor (bitum, smoal, pavaj, nisip, pietri, roci zdrobite);
o materiale de la construcia sau demolarea cldirilor (sol, ciment, igle, crmizi, beton,
ipsos, lemn, metale, sticl); o materiale de pe antierele de construcii (lemn, plastic,
hartie, carton, metale, cabluri, soluii de lcuit i vopsit).
Unele ri precum Olanda, Germania i Danemarca au legislaie specific pentru

reciclarea deeurilor din construcii i demolri, cu restricionarea depozitrii acestora,


rezultnd astfel rate mari de reciclare, mai mari de 80%.
Alte ri au ns rate mici de reciclare (de exemplu Spania, Ungaria i Romnia) .
Rata mic de reciclare a rilor sud europene poate fi explicat i de existena agregatelor
naturale.
Reciclarea este rentabil cnd costul acesteia este mai mic sau aproximativ egal cu cel
al depozitrii deeurilor. n cazul n care costurile reciclrii sunt mult mai mari dect costurile
depozitrii va exista ntotdeauna un foarte bun argument pentru nu a recicla.
Costul reciclrii este costul pe ton pentru a prelucra i recicla materialul pn ce
acesta ajunge pe o pia (sau, n cazul depozitrii materialului, taxele pltite pentru groapa de
deeuri). Costul de transport variaz n funcie de distana parcurs i de cantitatea de material
ce poate fi transportat printr-o singur ncrcare. Aa cum arat graficul, costul reciclrii
majoritii deeurilor provenite din costrucii i demolri (beton i crmid, obiecte sanitare,
lemn netratat, nvelitori i acoperiuri, sticl, metal, betoane asfaltice, placaje din ipsos, ui i
ferestre) este mult mai mic fa de costul depozitrii acestora. Cea mai bun comparaie se
poate face cu ajutorul materialelor de tonaj ridicat provenite din constructii i demolri:
betonul i crmida. Pentru deeurile mixte, costul depozitrii ajunge la 105.00$/ton,
mpreun cu un cost al transportului de 31.00$/ton. n cazul n care acestea sunt sortate i
reciclate separat, costul reciclrii ajunge la 10.00$/ton plus un cost al transportului de
11.00$/ton.

45

Costul total al reciclrii (i anume 21.00$/ton) este mai mic dect 1/6 din costul total
al depozitrii. Analiza este similar i pentru alte materiale comune: lemn, placaje din ipsos,
metale, sticla, etc. n cel mai ru caz, costul reciclrii nu este cu mult mai mare fa de
jumtatea costului depozitrii. Dac se nsumeaz aceste costuri pentru aproape orice proiect
de construcii, valoarea economiilor ajunge la mii sau zeci de mii de dolari. Chiar dac
materialele nu pot fi sortate n vederea reciclrii, costul total al reciclrii nu depete costul
total al depozitrii.
Cel mai bun exemplu este acela al deeurilor mixte unde, dei costurile au valori
relativ apropiate, cel mai mare avantaj este de partea reciclrii. Acest lucru se datoreaz
faptului c aproximativ 75-90% din amestec este sortat, reciclat i refolosit. n total, din
aproape orice antier, 90-95% din deeurile din construcii i demolri pot fi reciclate. Dac nu
sunt contaminate, o parte din deeurile din construcii i demolri ce pot fi prelucrate i
refolosite sunt:
PMNT EXCAVAT Pmnturile necontaminate care rezult din execuia construciilor sau a
demolrilor sunt ntr-o mare msur folosite n execuia noilor depozite de deeuri.
Aceste pmnturi pot fi folosite ca materiale de acoperire zilnic a deeurilor. Alte
utilizri ale pmntului necontaminat includ: - nchiderea depozitelor de deeuri menajere i
ncadrarea acestora n peisaj; - Realizarea unor bariere tampon pentru izolarea fonic; Material de umplutur adiacent diferitelor construcii; - Suport n vederea mbuntirii
terenurilor slabe. Pentru sprijinirea reutilizrii pmnturilor necontaminate trebuie s se creeze
posibiliti de depozitare provizorie a acestora i burse ale pmnturilor i ale deeurilor din
construcii i demolri. Scopul este schimbul de informaii privind deeul i necesarul de
deeuri din construcii i demolri astfel nct materialele, ca bunuri economice, s poate fi
supuse unei valorificri directe.
PRODUSE DIN BETON
Betonul este un amestec de ciment i agregate. Este unul din cele mai utilizate
materiale de construcie, iar atunci cnd este tratat ca deeu, ca urmare a demolrii cldirilor,
podurilor, sau drumurilor, poate fi un deeu n cantitate apreciabil. Concasoarele pot mruni
molozul sau elementele din beton, ca apoi cu ajutorul unor ecrane i separatoare magnetice
resturile metalice s poat fi eliminate.
Produsul obinut final are dimensiunea agregatelor n funcie de tehnologia folosit i
de cerinele noului proiect. Deeurile din beton pot fi reciclate i transformate nr-o gam larg
de produse cu rol de pavare sau drenare. Sfrmturile de beton pot fi folosite drept agregate
pentru betoane proaspete: n acest scop ele se concaseaz pn ajung la mrimea obinuit a
46

agregatului i la sorturile necesare pentru realizarea unui anumit tip de beton. Din concasare
rezult pe lng sorturile necesare i praf, care n unele cazuri se poate aduga amestecului,
deoarece s-a constatat experimental c, n funcie de destinaia betonului, acest adaos este
benefic.
Betonul cu agregate din beton reciclat este, de regul, mai scump dect betonul cu
agregate de balastier, din cauza controlului calitativ suplimentar. Din acest motiv, sunt
necesare adoptarea unor serii de msuri de stimulare a refolosirii deeurilor din demolri ca
agregate n betoane noi, n paralel cu limitarea produciei de materii prime naturale. O etap
important n refolosirea materialelor de construcii reciclate este armonizarea reglementrilor
privind reciclarea materialelor de construcie cu reglementrile privind tehnologia betonului.
Este necesar introducerea n reglementrile privind tehnologia betonului, a unor
norme privind utilizarea agregatelor provenite din reciclarea betonului, la realizarea de betoane
noi. n Europa piaa de agregate ajunge la 3 miliarde tone de agregate, dintre acestea agregatele
secundare i cele reciclate reprezint numai 7%. (UEPG Union Europenne des Producteurs de
Granulats 2006).
CRMIZI I PAVELE
n mod similar cu deeurile din beton, crmizile i pavelele pot fi concasate pentru a
fi utilizate ca produse de pavare sau drenare. n prezent se realizeaz diferite studii i ncercri
de laborator pentru a folosi amestecul de piatr i crmid n executarea stratului de baz a
drumurilor. O alt utilizare a crmizilor i pavelelor provenite din demolri include refolosirea
acestora, fr a mai fi concasate, n execuia construciilor noi. Cel mai mare impediment al
acestei soluii este acela c produsul trebuie sortat i curat de vechiul mortar. n etapa de
curare crmizile sau pavelele se pot fisura facnd imposibil reutilizarea acestora.
PRODUSE DIN LEMN
n cazul reziduurilor lemnoase din deeurile de construcii i demolri este indicat
colectarea acestor deeuri separat n vederea prelucrrii. Deseurile din lemn pot fi uor
contaminate, de aceea este indicat colectarea separat a acestora sau colectarea n amestec cu
alte deeuri inerte. Trebuie evitat colectarea deeurilor din lemn n amestec cu alte deeuri
lichide cum ar fi vopsele, uleiuri, lacuri,deeuri rezultate din constructii si demolari. Deeurile
din lemn aduse la unitile de valorificare sunt testate pentru depistarea deeurilor lemnoase
contaminate (lemn vopsit) i a materialelor nedorite, precum praf, roci, gunoi. Instalaiile care
prelucreaz deeurile lemnoase pentru combustibilii alternativi pot separa deeurile lemnoase
rezultate din construcii i demolri sau din fracia de deeuri vegetale. Aceste deeuri din lemn

47

nu trebuie s aib o calitate att de ridicat ca i deeurile din lemn reutilizate n fabricarea
mobilierului.
METAL
Fabricarea unui produs nou din metal reciclat economisete ntre 74% i 95% din
energia necesar realizrii aceluiai produs din resurse primare de metal. Reciclarea metalelor,
pe lng conservarea resurselor naturale, reduce semnificativ cantitatea deeurilor care ajung la
groapa
GIPS-CARTON
Exist tehnologii pentru reciclarea deeurilor de gips. Acestea pot fi folosite n
izolaii fonice, agricultur sau ignifugri. Piesele de prindere i mbinare a plcilor de gipscarton pot fi reutilizate sau reciclate. n prezent n Romnia nu exist suficiente instalaii de
sortare i concasare a deeurilor din construcii i demolri, nu exist operatorii economici care
s recicleze aceste tipuri de deeuri
La nivel national, fiecare tara pregateste preluarea unei cantitati cat mai mari de
agregate reciclate in lucrarile de construcli amenajare a teritoriului. in acest sens sunt abordate:

preluarea/elaborarea si diseminarea prevederilor legale privind utiliza degeurilor din


constructii, inclusiv a penalitalilor pentru depozitarea incorect acestora;

sprijinirea programelor de cercetare, la nivel nalional, pe betoane realizat agregate


reciclate;

elaborarea ghidurilor, specificaliilor si celorlalte prevederi cu caracter reglementare


tehnici pentru acest domeniu;

Intocmirea si punerea la dispozilie a unor liste de specialist / firme speciale care pot
oferi consultanta tehnica.

CONCLUZII

ntre rile Uniunii Europene exist diferene mari ntre gradul de generare a
deeurilor din construcii i demolri pe cap de locuitor i de asemenea ntre gradul de

48

recilare al acestora. Cu toate acestea se inregistreaz o medie mai mare de 50% a reciclrii
deeurilor din construcii i demolri.
Majoritatea rilor din Uniunea European recicleaz beton, crmizi i asfalt, dar i
un procent important din pmnt, balast, criblur. n Romnia rata de reciclare a deeurilor
din construcii i demolri este aproape nul. Pn n anul 2020, ntr-un interval de 10 ani,
aceast rat va trebui s ajung la 70% din cantitatea de deeuri din construcii i demolri
generat, conform Directivei Cadru 2008/98/CE.
Dac nu o s ndeplineasc aceast condiie Romnia va fi sancionat drastic de
Uniunea European. Pentru a reui s recicleze, Romnia are nevoie de legislaie specific n
domeniul deeurilor din construcii i demolri. Exist o propunere legislativ, care nu a fost
nc adoptat. De asemenea trebuie s existe tehnici i tehnologii de reintroducere a
materialelor in circuitul productiv (ca materii prime secundare), o cerere pe pia a
materialelor reciclate i nu n ultimul rnd participarea larg a consumatorilor i a
productorilor.4
Este necesar sa se adopte o legislatie care sa impuna tuturor firmelor, care se inchid si lasa in urma
cladiri care nu se pot refolosi, demolarea si reciclarea deseurilor.
In studiul de caz realizat in aceasta lucrare este evident ce impact asupra mediului
inconjurator si asupra oamenilor au deseurile si societatile abandonate.

Diferenele mari de deeuri din construcii i demolri generate n rile Uniunii


Europene pot fi explicate prin diferenele ntre tehnologiile de construcie folosite, tradiiile n
privina construciilor i a materialelor folosite, prin caracteristicile geologice i seismice ale
terenurilor, dar mai ales prin activitatea economic din sectorul construciilor.
Compoziia deeurilor din construcii i demolri este dependent de dezvoltarea
domeniului construciilor, respectiv a materialelor.
Deoarece cldirile au durata de via de mai multe decenii, este evident faptul c,
pentru resturile din construcii obinute astzi, sunt relevante materialele de construcie de ieri
i de alaltieri, iar materialele folosite astzi vor deveni deeuri peste 50-100 de ani.
Anumite materiale folosite n trecut au devenit acum deeuri periculoase, de exemplu
azbestul, i trebuie luate msuri speciale la gestionarea lor.
Compoziia deeurilor din construcii i demolri depinde de asemenea de lucrrile de
construcii, dac este vorba despre construcia unei cldiri noi sau renovarea/modificarea unei
construcii mai vechi.
4 The Romanian Economic Journal Year XII, no. 33 (3) 2009 141 Reciclarea deeurilor din
construcii i demolri - o necesitate Cristina Iacoboaea Mihai ercianu
49

Din lucrarile de renovare/modificare dupa cum a fost prezentat rezulta mai multe
deseuri decat din lucrarile de constructie a unei cladiri noi.
Ne putem inspira din reconversia parcului Lux Sralhof Belval-Quest din Luxemburg.
Acest proiect a fost realizat de AllesWirdGut Architektur, care s-a inspirat din povestea de
success a parculu High Line. O fosta zona industrial nu implica in mod obligsatoriu un trecut
si un present cenusiu, in decursul anilor s-au mai intalnit proiecte de reconversie care au dat
nastere unor spatii publice frumoase si pretuite de localnici.
Acest parc din Luxemburg este amplasat pe locul unui fost santier metallurgic si al
unei mori si a reusit sa il revigoreze printr-o arhitectura cu forme simple, moderne, culori vii
si multa verdeata. Astfel de proiecte de reconversie ar trebui implementate si in Romania
deoarece sunt foarte multe parcuri industriale abandonate.

Parcul Lux Sralhof Belval-Quest

Bibliografie
[1] Agenia Regional pentru Protecia Mediului Sibiu Ghid privind gestionarea deseurilor
din constructii si demolari
[2]http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/16104_7%20DESEURI
%202009
[3] Cristinel Racoceanu, Camelia Capatina, Deseuri , Ed. Matrixrom
[4] Dumitru Fundatura, Managementul resurselor material Ed. Economica
[5] Josan N. Sisteme globale de mediu Ed. Univ. din Oradea
[6] Josan N., Sisteme globale de mediu, Ed. Univ. din Oradea, 2002.
[7] Lupan E., Dreptul mediului, Ed. Lumina Lex, 1996.
[8] Cod de practic pentru producerea betonului, CP 012/1-2007, iulie 2008
50

[9] O. V. Bold, Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Maracineanu, Managementul deeurilor
solide urbane i industriale, Ed. Matrixrom, 2003
[10]Environmental effects of concrete - fib Bulletin 23, State of art report, martie 2003
[11] Environmental design - fib Bulletin 28, State of art report, februarie 2004
[12] Environmental issues n prefabrication - fib Bulletin 21, State of art report, January2003
[13] PRO-ACT Fact Sheet, Asbestos, Technical Inquiry #19400, HQ AFCEE, Brooks AFB,
TX, March 1999
[14] U.S. Environmental Protection Agency, Background Information and
Health Effects [PCBs], www.epa.gov/opptintr/pcb/, Office of Pollution Prevention
and Toxics, Undated.
[15] Department of the Air Force, Handbook

on the 1998 Amended

PCB Disposal

Regulations, Unknown Publishing Source, Undated.


[16] Leroux, Kivi and Neil Seldman, Deconstrucion: Salvaging Yesterdays Buildings for
Tomorrows Sustainable Communities, Institute for Local Self Reliance, Washington, DC,
[17] www.anpm.ro
[18] The Romanian Economic Journal Year XII, no. 33 (3) 2009 141 Reciclarea deeurilor din
construcii i demolri - o necesitate Cristina Iacoboaea Mihai ercianu

[19] www.mappm.ro
[20]

http://www.spatiulconstruit.ro/articol/parc-urban-in-luxembourg-reconversie-a-unei-

zone-industriale-object_id=11273

51