INTRODUCERE ÎN

COMUNICAŢII

CURS 2

Conf. Luminiţa SCRIPCARIU

10/7/2016 Luminita Scripcariu 1

 DIN CURSUL PRECEDENT
PRINCIPIILE SISTEMELOR DE COMUNICAŢII
SURSE DE SEMNAL
CODUL ASCII. CRC.VERIFICAREA PARITĂŢII
CARACTERISTICILE VOCII
TRADUCTOARE ELECTROAUSTICE
CANALE DE COMUNICAŢII

10/7/2016 Luminita Scripcariu 2

 ÎNTREBAREA 1
Care dintre următoarele blocuri intră în
componenţa unui sistem de comunicaţii?
 Sursa de semnal
 Transmiţătorul
 Canalul de comunicaţii
 Receptorul

10/7/2016 Luminita Scripcariu 3

 ÎNTREBAREA 1
Care dintre următoarele blocuri intră în
componenţa unui sistem de comunicaţii?
 Sursa de semnal
 Transmiţătorul
 Canalul de comunicaţii
 Receptorul

10/7/2016 Luminita Scripcariu 4

 ÎNTREBAREA 2
Care dintre următoarele surse de semnal,
necesită cea mai mică bandă de
transmisie?
 voce
 audio
 video
 TV

10/7/2016 Luminita Scripcariu 5

 ÎNTREBAREA 2
Care dintre următoarele surse de semnal,
necesită cea mai mică bandă de
transmisie?
 voce
 audio
 video
 TV

10/7/2016 Luminita Scripcariu 6

 ÎNTREBAREA 3
Care dintre următoarele moduri de
transmisie sunt realizate prin mediul
wireless?
 Comunicaţii optice
 Comunicaţii în infraroşu
 Radiocomunicaţii
 Transmisii pe cablu TV

10/7/2016 Luminita Scripcariu 7

 ÎNTREBAREA 3
Care dintre următoarele moduri de
transmisie sunt realizate prin mediul
wireless?
 Comunicaţii optice
 Comunicaţii în infraroşu
 Radiocomunicaţii
 Transmisii pe cablu TV

10/7/2016 Luminita Scripcariu 8

 ÎNTREBAREA 4
Care este lăţimea de bandă a canalului
vocal folosită în telefonie?
 1 kHz
 4 kHz
 7 kHz
 12 kHz

10/7/2016 Luminita Scripcariu 9

 ÎNTREBAREA 4
Care este lăţimea de bandă a canalului
vocal folosită în telefonie?
 1 kHz
 4 kHz
 7 kHz
 12 kHz

10/7/2016 Luminita Scripcariu 10

 ÎNTREBAREA 5
Care este lăţimea de bandă necesară
pentru transmisii HDVoice?
 1 kHz
 4 kHz
 7 kHz
 12 kHz

10/7/2016 Luminita Scripcariu 11

 ÎNTREBAREA 5
Care este lăţimea de bandă necesară
pentru transmisii HD Voice?
 1 kHz
 4 kHz
 7 kHz
 12 kHz

10/7/2016 Luminita Scripcariu 12

 Ce semnifică următoarele
abrevieri?
• ASCII
• BER
• CRC
• FDD
• IR
• SNR

10/7/2016 Luminita Scripcariu 13

 Exerciţiu rezolvat
• Calculaţi raportul semnal/zgomot în dB
pentru o putere de semnal recepţionată de
10 nW şi putere de zgomot de 0,1 pW.
• Cum apreciaţi calitatea recepţiei?

10/7/2016 Luminita Scripcariu 14

 Răspuns
• S = 10 nW = 10*10 ^(-9) W = 10 ^(-8) W
• N = 0,1 pW = 10 ^(-1) * 10 ^(-12) W =
= 10 ^(-13) W
• S/N = 10 ^ 5
• S/N (dB) = 10 lg (10 ^ 5) = 50 dB
• Calitatea recepţiei: foarte bună

10/7/2016 Luminita Scripcariu 15

 Exerciţiu propus
• Calculaţi valoarea în dB a raportului S/N
pentru S = 1 mW şi N = 100 nW.

10/7/2016 Luminita Scripcariu 16

 Tehnici de acces multiplu
pe canalele de comunicaţii
• TDMA – Time Division Multiple Access

• FDMA – Frequency Division Multiple Access

• CDMA – Code Division Multiple Access

• WDMA – Wavelength Division Multiple Access

10/7/2016 Luminita Scripcariu 17

 TDMA

10/7/2016 Luminita Scripcariu 18

 FDMA

10/7/2016 Luminita Scripcariu 19

Transmiţătorul (The Transmitter)
Conţine:
• Codoare
• Modulatoare
• Filtre de transmisie
• Amplificatoare

10/7/2016 Luminita Scripcariu 20

 TRANSMIŢĂTOR ANALOGIC

10/7/2016 Luminita Scripcariu 21

 TRANSMIŢĂTOR DIGITAL

10/7/2016 Luminita Scripcariu 22

 TEHNICI DE CODARE

• COMPRESIE

• CRIPTARE

• CORECŢIE DE ERORI

• CODURI DE LINIE

10/7/2016 Luminita Scripcariu 23

 MODULAŢIA SEMNALELOR
• Modificarea parametrilor (amplitudine,
frecvenţă, fază) ai unui semnal purtător de
către semnalul modulator informaţional.
• Uzual purtătoarea este sinusoidală.
• Semnalul modulator poate fi analogic sau
digital.
• Într-un modulator digital, se pot folosi mai
multe purtătoare.
10/7/2016 Luminita Scripcariu 24
 TEHNICI DE MODULAŢIE
• ANALOGICE:
1. modulaţia de amplitudine (MA, AM)
2. modulaţia de frecvenţă (MF, FM)
3. modulaţia de fază (MP, PM)
• DIGITALE:
1. modulaţii de amplitudine (ASK, QAM)
2. modulaţii de frecvenţă (FSK)
3. modulaţii de fază (PSK)
10/7/2016 Luminita Scripcariu 25
 ABREVIERI
• AM – Amplitude Modulation
• FM – Frequency Modulation
• PM – Phase Modulation
• ASK – Amplitude Shift Keying
• FSK – Frequency Shift Keying
• PSK – Phase Shift Keying
• QAM – Quadrature Amplitude Modulation
• OFDM – Orthoghonal Frequency Division Multiplexing
• DSSS – Direct-Sequence Spread-Spectrum
• FHSS – Frequency Hopping Spread-Spectrum
10/7/2016 Luminita Scripcariu 26
 Observaţie

• Filtrele de transmisie şi de recepţie au rolul de a

limita interferenţele cauzate de pătrunderea
semnalului în benzile de frecvenţă adiacente.

• Caracteristicile acestor filtre sunt impuse de

organismele de standardizare, prin standarde
specifice.

10/7/2016 Luminita Scripcariu 27

 Organisme de standardizare în
telecomunicaţii
• ISO – International Organization for Standards

• ITU - International Telecommunication Union

 ITU-R - ITU Radio communications Sector

 ITU-T - ITU Telecommunications Sector

• ETSI - European Telecommunications Standards

Institute.

• ANSI – American National Standards Institute.

10/7/2016 Luminita Scripcariu 28
 Receptorul (The Receiver)

10/7/2016 Luminita Scripcariu 29

 RECEPTORUL ANALOGIC

10/7/2016 Luminita Scripcariu 30

 RECEPTORUL DIGITAL

10/7/2016 Luminita Scripcariu 31

 Denumiri echivalente

CODOR+DECODOR
= CODEC

MODULATOR+DEMODULATOR
= MODEM

TRANSMITTER + RECEIVER
= TRANSCEIVER
10/7/2016 Luminita Scripcariu 32
 EGALIZAREA

• Operaţia de corecţie a imperfecţiunilor

caracteristicii de frecvenţă a canalului de
comunicaţii şi de compensare a efectelor
benzii de frecvenţe limitate a canalului (BL –
Band Limited).

10/7/2016 Luminita Scripcariu 33

 Egalizarea unui CT de tip trece-jos

10/7/2016 Luminita Scripcariu 34

 SINCRONIZAREA
• Operaţia de extragere din spectrul
semnalului recepţionat sau de generare
locală în receptor a unui semnal pe
frecvenţa purtătoare dorită, în fază cu cel
folosit pentru transmisie.
• În sistemele digitale, este necesar şi un
semnal de sincronizare pe frecvenţa de
bit, eventual şi pe o frecvenţă de simbol.

10/7/2016 Luminita Scripcariu 35

 CAPITOLUL 2

TEHNICI DE CODARE A
DATELOR

10/7/2016 Luminita Scripcariu 36

 Surse discrete de informaţie

• O sursă de semnal se numeşte discretă

dacă generează simboluri dintr-un alfabet
finit: binar, ternar, hexazecimal,

alfanumeric etc., la momente discrete de

timp.

10/7/2016 Luminita Scripcariu 37

 Notarea nivelelor logice
• 1
• 0

• H (High)
• L (Low)

• M (Mark)
• S (Space)

10/7/2016 Luminita Scripcariu 38

 Tipuri de transmisii binare
• Bipolară
1/+ A, 0/-A
c.c.= 0

• Unipolară
1/+A, 0/0

10/7/2016 Luminita Scripcariu 39

 Transmisii multinivel
• Codarea informaţiei pe mai mult de 2
nivele:
ex. codare binar – zecimală (BCD)

• Transmisii ternare: +A, 0, -A sau +, 0, -.

10/7/2016 Luminita Scripcariu 40

 Exemple de surse discrete
• Text sau şir de caractere.
• Fişiere citite ca şir de octeţi.
• Şiruri binare provenite din digitizarea vocii
sau a unui semnal audio.
• Imagini digitale.

10/7/2016 Luminita Scripcariu 41

 Modelarea surselor discrete
• MODEL : Sursa discretă, completă,
fără memorie (SDCFM) se defineşte
printr-un set finit de mesaje (s1, s2,..., sn)
independente, asociat cu un set de
probabilităţi (p1,p2,...pn) independente
unele de altele, cu suma 1:

10/7/2016 Luminita Scripcariu 42

 Entropia sursei
• Valoarea medie a informaţiilor furnizate
prin mesajele sursei:

10/7/2016 Luminita Scripcariu 43

 Redundanţa sursei

• max[H(S)] = log2 n

• R = max [H(S)] - H(S)

• It is the amount of wasted "space" used to

transmit certain data.

10/7/2016 Luminita Scripcariu 44

 Compactarea datelor
Este procedeul de reducere a redundanţei
semnalului transmis, fără a micşora
entropia acestuia, astfel încât la recepţie
datele pot fi extrase fără erori, prin
decodarea secvenţei codate.

Denumirea echivalentă: compresie fără

pierderi (lossless compression)
07.10.2016 Luminita Scripcariu 45
 Tehnici de compactare
• Codarea Huffman – necesită un model
probabilistic predefinit al sursei.
• Codarea Shannon –Fano – algoritm de
codare bazat pe modelul probabilistic deja
cunoscut al sursei de informaţii.
• Codarea Ziv-Lempel (ZLA) – foloseşte
dicţionare de simboluri ale sursei
informaţionale, construite dinamic, fără a
cunoaşte apriori un model al sursei.
10/7/2016 Luminita Scripcariu 46
 Codarea Huffman
• Foloseşte modelul probabilistic al sursei.
• Se ordonează simbolurile sursei în ordinea
descrescătoare a probabilităţilor
• Se construieşte diagrama-arbore a
codului.
• Se citesc cuvintele de cod plecând din
nodul – rădăcină.
• Este un cod-bloc de tip prefix adică nici un
cuvânt de cod nu este prefix pentru alt
cuvânt de cod.
10/7/2016 Luminita Scripcariu 47
 Algoritmul de construcţie a
codului-prefix Huffman
• Se combină două simboluri ale sursei cu cele mai
mici probabilităţi din set şi se sumează cele două
probabilităţi.
• Se repetă operaţia de reunire a simbolurilor până
la epuizarea lor.
• Se codează ramurile arborelui în fiecare nod, cu 0
şi 1.
• Cuvintele de cod se citesc din diagrama-arbore de
la dreapta la stânga, de la nodul-rădăcină spre
nodurile simbolurilor.
10/7/2016 Luminita Scripcariu 48
 Exemplu
• Să se construiască şi să se analizeze
codul Huffman pentru o sursă cu 5
simboluri (A; B; C; D; E) şi cu vectorul de
probabilităţi:
p = (1/2; 1/4; 1/8; 1/16; 1/16).

10/7/2016 Luminita Scripcariu 49

10/7/2016 Luminita Scripcariu 50
10/7/2016 Luminita Scripcariu 51
 Exerciţiu propus
• Codaţi prin codul Huffman construit
secvenţa: CAD
..............................................

• Decodaţi secvenţa: 010110

..............................................

10/7/2016 Luminita Scripcariu 52

 Observaţii
• Simbolul de probabilitate maximă este
asociat cuvântului de cod de lungime
minimă.
• Cuvintele de cod cu aceeaşi lungime,
diferă numai ultimii biţi.
• Dacă lungimea medie a cuvintelor de cod
este egală cu entropia sursei, atunci
codul construit este considerat optim.

10/7/2016 Luminita Scripcariu 53

 Analiza codului

• lungimea medie a cuvintelor de cod

• redundanţa după compactare

• eficienţa codului

• rata de compactare sau de compresie

10/7/2016 Luminita Scripcariu 54

 Analiza codului construit

Rata de compresie: r = 1/1.875 = 0,5333 = 53,33 %

10/7/2016 Luminita Scripcariu 55

 Proprietăţile codului Huffman
• Cod-prefix
• Autosincronizant
• Lucrează fără memorie
• Foloseşte acelaşi tabel la codare şi la
decodare.
• Decodarea se face fără erori (este un cod
de compresie fără pierderi).

10/7/2016 Luminita Scripcariu 56

 Algoritmul Shannon-Fano
• Se ordonează crescător vectorul de
probabilităţi al sursei: p.
• Se calculează probabilităţile cumulate:
q(1)=0; q(i)=q(i-1)+p(i-1)
• Se calculează lungimile cuvintelor de cod:
l(i) = - [log2(p(i))]
• Se exprimă în binar (subunitar) valorile
probabilităţilor cumulate q(i).
• Se citesc cuvintele de cod ca fiind primii l(i)
biţi (zecimale) de după virgulă sau punct.
10/7/2016 Luminita Scripcariu 57
 Exemplu
• Aceeaşi sursă cu vectorul de probabilităţi:
p = [0.0625 0.0625 0.125 0.25 0.5]
• Vectorul probabilităţilor cumulate:
q = [0 0.0625 0.125 0.25 0.5]
• Vectorul lungimilor:
l = [4 4 3 2 1]
• Exprimarea lui q(i) în binar:
0,0000;0,0001;0,0010;0,0100;0,1000.
• Cuvintele de cod: 0000; 0001;001;01;1
10/7/2016 Luminita Scripcariu 58
 Observaţie
• Codurile construite prin cele două procedee
(Huffman şi Shannon-Fano) sunt
echivalente.
• Cuvintele de cod au aceeaşi lungime dar pot
avea valorile negate (în acest exemplu).
• Codurile obţinute au aceleaşi performanţe.
• Pentru surse de mari dimensiuni, se preferă
folosirea algoritmului Shannon-Fano.
10/7/2016 Luminita Scripcariu 59
 Exerciţiu propus
• Să se proiecteze codul Huffman pentru
sursa cu setul de probabilităţi:

(0.1 0.1 0.15 0.2 0.2 0.25)

Analizaţi codul:
lungime medie, redundanţă, eficienţă, rată
de compresie (entropia = 2.5037 biţi/sb).

10/7/2016 Luminita Scripcariu 60