Curs A5 Riscuri de Mediu AEIM II Sem. II PDF

Liviu-Daniel GALAŢCHI
Riscuri de mediu
Material de studiu
pentru cursanţii anului al II-lea,
specializarea de masterat
Analiza şi evaluarea impactului de mediu
- material aflat în lucru -
Constanţa
2017
Riscuri de mediu Dr. Liviu-Daniel GALAŢCHI
2
Liviu-Daniel GALAŢCHI
Lector universitar doctor
Riscuri de mediu
Material de studiu
pentru cursanţii anului al II-lea,
specializarea de masterat
Analiza şi evaluarea impactului de mediu
- material aflat în lucru -
Constanta
2017
3
Acest material de studiu disciplina

“Riscuri de mediu”
este destinat uzului cursanţilor specializării de masterat
Analiza şi evaluarea impactului de mediu anul al II-lea - zi,
din cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole,
Universitatea Ovidius din Constanţa
Copyright 2017 © GALAŢCHI Liviu-Daniel.

Toate drepturile sunt rezervate.
Tehnoredactare: Lector univ. dr. Liviu-Daniel Galaţchi
4
Cuprins
1. Ministerul Mediului Ordinul nr. 1026 din

27/07/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 562 din 12/08/2009 privind aprobarea condiţiilor
de elaborare a raportului de mediu, raportului
privind impactul asupra mediului, bilanţului de
mediu, raportului de amplasament, raportului de
securitate şi studiului de evaluare adecvată
2. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.)
3. Metoda matricială generală de evaluare globală

a impactului
3.1. Matricea Leopold
3.2 Metoda matricială de evaluare globală a
impactului aplicabilă la lucrări hidrotehnice
4. Metoda ilustrativă de apreciere globală a stării

de calitate a mediului (metoda Rojanschi)
5. Intocmire raport de mediu
6. Intocmire raport privind impactul asupra mediului
5
7. Intocmire bilanţ de mediu
8. Intocmire raport de amplasament
9. Intocmire raport de securitate
10. Intocmire studiu de evaluare adecvată
Anexe
Bibliografie selectivă
6
Cap. 1. “Ministerul Mediului

Ordin nr. 1026 din 27/07/2009
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
562 din 12/08/2009
privind aprobarea condiţiilor de elaborare
a raportului de mediu, raportului
privind impactul asupra mediului,
bilanţului de mediu, raportului de
amplasament, raportului de securitate şi
studiului de evaluare adecvată1
În baza prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările
şi completările ulterioare,
1 Ordin nr. 1.026 din 27 iulie 2009 al ministrului Mediului

privind aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului de
mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului
de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate
şi studiului de evaluare adecvată, publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 562/12 august 2009.
7
în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea

Guvernului nr. 57/2009 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Mediului,
ministrul Mediului emite prezentul ordin:
Art. 1. Raportul de mediu (denumit în

continuare RM), raportul privind impactul asupra
mediului (denumit în continuare RIM), bilanţul de
mediu (denumit în continuare BM), raportul de
amplasament (denumit în continuare RA), raportul
de securitate (denumit în continuare RS) şi studiul
de evaluare adecvată (denumit în continuare EA),
denumite generic studii pentru protecţia mediului,
se elaborează de către persoane fizice şi juridice,
denumite în continuare elaboratori, înscrise în
Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru
protecţia mediului, denumit în continuare Registru.
Art. 2. - Conţinutul-cadru al studiilor prevăzute
la art. 1 este cel stabilit prin legislaţia specifică
privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului
asupra mediului, realizarea bilanţurilor de mediu,
prevenirea şi controlul integrat al poluării, controlul
accidentelor în care sunt implicate substanţe
periculoase şi evaluarea adecvată.
Art.3. - (1) Registrul se realizează de către
autoritatea publică centrală pentru potecţia
mediului.
8
(2) Persoanele fizice care solicită înscrierea în

Registru trebuie să prezinte următoarele
documente/ informaţii:
a) formularul de solicitare, al cărui model este
prevăzut în anexa nr. 1;
b) diploma de licenţă sau echivalentă în
domeniile protecţia mediului, geologie, geografie,
biologie, chimie, inginerie chimică, pedologie,
geodezie, hidrotehnică, petrol şi gaze, ingineria
mediului, inginerie civilă, silvicultură, ingineria
materialelor, mine, fizică, ingineria instalaţiilor,
inginerie energetică, inginerie mecanică, inginerie
electrică, ecologie, ştiinţe agricole, ingineria
mediului sau alte specialităţi care au legătură cu
acestea;
c) un curriculum vitae care cuprinde informaţii
privind pregătirea, experienţa relevantă pentru
tipurile de studii pentru protecţia mediului
solicitate, conform modelului prevăzut în anexa nr.
3;
d) dovada achitării tarifului în cuantum de 1.500
lei.
(3) Persoanele juridice care solicită înscrierea în
Registru trebuie să prezinte la Ministerul Mediului
următoarele documente:
a) formularul de solicitare, al cărui model este
prevăzut în anexa nr. 2;
b) documentele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c)
9
pentru fiecare membru din colectivul de specialişti ai

persoanei juridice solicitante;
c) dovada achitării tarifului în cuantum de 3.000
lei.
Art. 4. -(1) Decizia privind includerea în
Registru se ia de către Comisia de înregistrare,
denumită în continuare Comisie, formată din 9
membri, numiţi prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului
dintre persoane independente care nu sunt implicate
în niciun fel în realizarea studiilor pentru protecţia
mediului.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi
contestată în condiţiile prevăzute de Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 5. - (1) Comisia este formată din:
a) secretarul de stat din cadrul autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului care
coordonează Departamentul pentru protecţia
mediului - preşedinte;
b) preşedintele Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului - vicepreşedinte;
c) directorul Direcţiei controlul poluării şi
evaluare impact din cadrul autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului - membru;
d) directorul Direcţiei protecţia naturii din
cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia
10
mediului - membru;
e) şeful Serviciului evaluare impact din cadrul
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului
- membru;
f) 3 reprezentanţi din cadrul Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului;
g) un reprezentant al autorităţii publice
centrale pentru administraţie şi interne
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă - membru.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare
al Comisiei cuprinde modul de funcţionare al
acesteia şi este elaborat de către Secretariatul
Comisiei.
(3) Regulamentul prevăzut la alin. (4) se
aprobă la prima şedinţă a Comisiei prin decizie a
preşedintelui Comisiei.
(4) Secretariatul Comisiei este asigurat de
către 5 funcţionari publici ai autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului.
(5) Secretariatul Comisiei primeşte şi verifică
documentele depuse/ informaţiile furnizate de
persoanele fizice şi juridice pentru includerea în
Registru şi le înaintează pe cele complete Comisiei.
Art. 6. - Comisia are următoarele atribuţii:
a) evaluează cererile pentru includerea în
Registru;
b) intervievează persoanele fizice şi juridice
solicitante/elaboratorii;
11
c) decide includerea în Registru a elaboratorilor

luând în considerare calificările necesare şi
experienţa relevantă în elaborarea studiilor privind
protecţia mediului, pe baza criteriilor prevăzute în
anexa nr. 5;
d) confirmă înregistrarea în Registru prin
emiterea unui certificat de înregistrare, al cărui
model este prevăzut în anexa nr. 4;
e) evaluează cererile pentru reînnoirea
certificatelor de înregistrare;
f) decide retragerea certificatului de înregistrare
în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1).
Art. 7. - Certificatul de înregistrare trebuie să
cuprindă:
a) datele de identificare ale solicitantului;
b) data emiterii şi perioada de valabilitate;
c) tipul studiilor pentru care s-a obţinut
certificatul.
Art. 8. - (1) Certificatul de înregistrare este
valabil 5 ani de la data emiterii şi poate fi reînnoit
dacă nu se modifică condiţiile de emitere. Solicitarea
de reînnoire trebuie făcută cu cel puţin 3 luni
înaintea expirării certificatului de înregistrare.
(2) Tariful pentru reînnoirea certificatelor de
înregistrare este de 1.000 lei.
(3) Persoanele fizice care nu au mai desfăşurat
activitatea de elaborare a studiilor prevăzute la art.
1 şi îndeplinesc condiţiile necesare prevăzute la art. 3
12
alin. (2) lit. b) pot obţine un certificat de înregistrare

temporar, pe o perioada de un an.
(4) Persoanele juridice care nu au mai
desfăşurat activitatea de elaborare a studiilor
prevăzute la art. 1 prin niciunul dintre membrii
colectivului de specialişti şi îndeplinesc condiţiile
necesare prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. b) pot
obţine un certificat de înregistrare temporar, pe o
perioadă de un an.
(5) În situaţia în care în perioada prevăzută la
alin. (3) şi (4) nu se realizează niciun studiu,
certificatul temporar poate fi reînnoit, la cerere,
pentru încă un an, cu plata unui tarif de 500 lei.
(6) Tariful pentru emiterea certificatului
prevăzut la alin. (3) este de 500 lei şi pentru cel
prevăzut la alin. (4) este de 1.000 lei.
(7) La finalizarea perioadei prevăzute la alin.
(3) şi (4), în vederea obţinerii unui certificat de
înregistrare, titularul certificatului temporar depune
un formular de solicitare însoţit de un raport care să
conţină lista studiilor pentru protecţia mediului
elaborate şi prezentarea experienţei relevante
dobândite.
Art. 9. - (1) Certificatul de înregistrare poate fi
retras dacă deţinătorul acestuia:
a) a obţinut certificatul de înregistrare pe baza
unor informaţii neconforme cu realitatea şi/ sau pe
baza unor documente care conţin asemenea
13
informaţii;
b) a realizat cel puţin 10 studii pentru protecţia
mediului care au fost respinse de către autorităţile
competente pentru protecţia mediului.
(2) Autorităţile publice pentru protecţia
mediului au obligaţia de a notifica Comisiei orice
respingere a studiilor pentru protecţia mediului
prevăzute la art. 1.
Art. 10. - (1) Elaboratorii înscrişi în Registru
trebuie să îndeplinească următoarele:
a) să nu furnizeze informaţii neconforme cu
realitatea atât în procedura de înregistrare, cât şi în
studiile elaborate;
b) să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru
săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni de serviciu
şi/ sau în legătură cu serviciul, respectiv a unei
infracţiuni de mediu;
c) să anunţe Comisia despre orice modificări
ale datelor/ informaţiilor care au stat la baza
deciziei de înscriere în Registru.
(2) Persoanele fizice sau juridice rezidente într-
un alt stat membru al Uniunii Europene care
intenţionează să desfăşoare activitatea de elaborare
a studiilor pentru protecţia mediului prevăzute la
art. 1 trebuie să facă dovada îndeplinirii
următoarelor condiţii la depunerea studiilor la
autorităţile pentru protecţia mediului:
a) sunt cetăţeni/ au sediul într-un stat membru
14
al Uniunii Europene;
b) au dreptul de a elabora studiile pentru
protecţia mediului în conformitate cu
reglementările unui stat membru al Uniunii
Europene şi fac dovada acestui drept prin
prezentarea unui document emis în acest sens.
Art. 11. - Elaboratorii înscrişi în Registru sunt
responsabili de calitatea şi obiectivitatea informaţiilor
furnizate în studiile pentru protecţia mediului
realizate.
Art. 12. -(1) Registrul cuprinde informaţii
referitoare la elaboratorii înscrişi, tipul studiilor
pentru protecţia mediului prevăzute la art. 1
pentru care au competenţa de elaborare,
valabilitatea certificatelor de înregistrare, precum şi
menţiunile privind respingerile studiilor pentru
protecţia mediului, notificate Comisiei de către
autorităţile pentru protecţia mediului.
(2) Registrul este de interes public şi se publică
pe paginile de internet ale autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului şi Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului.
Art. 13. - (1) Persoanele fizice şi juridice care
deţin certificate emise conform Ordinului ministrului
agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr.
978/2003 privind Regulamentul de atestare a
persoanelor fizice şi juridice care elaborează studii
de evaluare a impactului asupra mediului şi
15
bilanţuri de mediu, cu modificările şi completările

ulterioare, pot continua să elaboreze EIM şi BM, în
măsura competenţei lor, definite în acel ordin, până
la expirarea valabilităţii certificatului.
(2) Certificatele emise conform Ordinului
ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi
mediului nr. 978/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, nu se supun reînnoirii.
Art. 14. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 15. - La intrarea în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor, apelor şi mediului nr. 978/2003 privind
Regulamentul de atestare a persoanelor fizice şi
juridice care elaborează studii de evaluare a
impactului asupra mediului şi bilanţuri de mediu,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 3 din 5 ianuarie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 16. - Prezentul ordin se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul mediului,
Nicolae Nemirschi
Bucureşti, 27 iulie 2009.

Nr. 1.026.
16
ANEXA Nr. 1
FORMULAR DE SOLICITARE
pentru înscrierea persoanelor fizice în
Registrul naţional al elaboratorilor de studii
pentru protecţia mediului
Subsemnatul(a),.........................................................,
cu domiciliul în.........................................................., str.
....................................................... nr. ............., bl..........., sc. ..........,
et. ......., ap. .........., judeţul/ sectorul .....................................,
CNP ......................................................, având actul de
identitate ............... seria.............. nr...................................,
eliberat de ........................................................... la data de
.............................................,
solicit înscrierea în Registrul naţional al
elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului ca
elaborator de: .....................................................................
(se bifează tipul de studiu)
RM []
RIM []
BM []
RA []
RS []
EA []
Anexez următoarele documente: ...............................
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................
Data ..........................................................................
17
Numele, prenumele şi semnătura persoanei fizice.......

.............................................................................
.............................................................................
18
ANEXA Nr. 2
FORMULAR DE SOLICITARE
pentru înscrierea persoanelor juridice în
Registrul naţional al elaboratorilor de studii
pentru protecţia mediului
Subsemnatul (a), .......................................................,

CNP ......................................................, având actul de
identitate ............... seria.............. nr...................................,
eliberat de ........................................................... la data de
............................................., în calitate de reprezentant
legal al ............................................................, cu sediul în
localitatea ...................................., str. ...............................
nr. .........., bl. ........., sc. ........, et. ........, ap. ........, judeţul/
sectorul .............................., înmatriculată la oficiul
registrul comerţului sub nr. J.........../........../............., cod
fiscal ..........................., cod CAEN .........., solicit înscrierea
în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru
protecţia mediului ca elaborator de: ...................................
(se bifează tipul de studiu)
RM []
RIM []
BM []
RA []
RS []
EA []
Anexez următoarele documente: ...............................
...................................................................................
19
...................................................................................
Data ..........................................................................
Numele, prenumele şi semnătura persoanei juridice....
.............................................................................
L.S.
20
ANEXA Nr. 3. Model de curriculum vitae
CURRICULUM VITAE
Informaţii personale Perioada

Nume/Prenume
Adresă(e)
Telefon(oane)
Fax(uri)
E-mail(uri)
Naţionalitate(tăţi)
Data naşterii
Experienţa Mobil:
profesională
Perioada
Funcţia sau postul

ocupat Menţionaţi separat fiecare
Activităţi şi experienţă profesională
responsabilităţi relevantă, începând cu cea
principale mai recentă dintre acestea.
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii
sau sectorul de
ativitate
Educaţie şi formare
21
Informaţii suplimentare
Menţionaţi separat Anexe

fiecare formă de
învăţământ şi
program de formare
profesională absolvite,
începând cu cel mai
recent.
Disciplinele principale
studiate/ competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul
instituţiei de
învăţământ/
furnizorului de
formare
Nivelul în clasificarea
naţională sau
internaţională
Experienţa relevantă
pentru tipurile de
studii pentru Descrieţi aceste competenţe şi
protecţia mediului indicaţi contextul în care au
solicitate fost dobândite.
Competenţe şi
aptitudini tehnice Includeţi aici orice alte
informaţii utile, care nu au
22
fost menţionate Enumeraţi documentele

anterior, de exemplu: anexate CV-ului.
persoane de contact,
referinţe etc.
23
ANEXA Nr. 4
MINISTERUL MEDIULUI
CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE
În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului ministrului mediului nr. 1.026/2009 privind
aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului de mediu,
raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului de
mediu, raportului de amplasament, raportului de
securitate şi studiului de evaluare adecvată,
în urma analizei documentelor şi informaţiilor depuse
de: .....................................................................................,
(Se va înscrie numele persoanei fizice/persoanei juridice solicitante.)
cu domiciliul în: ..................................................................
(Se înscriu datele de identificare şi adresa completă ale persoanei fizice.)
sau cu sediul în: ................................................................,
(Se înscriu coordonatele persoanei juridice.)
codul fiscal nr. ............................................, înregistrată în
24
registrul comerţului la nr. ............................................ este

înscris în Registrul naţional al elaboratorilor de studii
pentru protecţia mediului la poziţia ....................... pentru:
RM [ ]
RIM [ ]
BM [ ]
RA [ ]
RS [ ]
EA [ ]
Emis la data de ...........................................................
Valabil ................. până la data de .............................
Preşedintele Comisiei de înregistrare,
....................................................................
25
ANEXA Nr. 5
CRITERII
care stau la baza evaluării de către Comisia de
înregistrare pentru înscrierea în Registrul naţional al
elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului
I. Experienţa relevantă pentru elaborarea

raportului de mediu (RM):
a) absolvent/absolvenţi de studii superioare
universitare cu diplomă de licenţă sau echivalentă în
domeniile protecţia mediului, geologie, geografie, ecologie,
biologie, chimie, inginerie chimică, pedologie, geodezie,
hidrotehnică, petrol şi gaze, ingineria mediului, inginerie
civilă, silvicultură, ingineria materialelor, mine, fizică,
ingineria instalaţiilor, inginerie energetică, inginerie
mecanică, inginerie electrică sau alte specialităţi care au
legătură cu acestea;
b) experienţă în analizarea, elaborarea sau
participarea în calitate de colaborator la elaborarea unui
număr de minimum 4 RM.
II. Experienţă relevantă pentru elaborarea
raportului privind impactul asupra mediului (RIM):
26

număr de 6 RIM.
III. Experienţă relevantă pentru elaborarea
bilanţului de mediu (BM):
număr de minimum 6 BM.
IV. Experienţă relevantă pentru elaborarea
raportului de amplasament (RA):
27

participarea în calitate de colaborator la elaborarea
rapoartelor de mediu, rapoartelor privind impactul
asupra mediului, bilanţurilor de mediu, rapoartelor de
amplasament sau altor lucrări relevante în domeniul
protecţiei mediului.
V. Experienţă relevantă pentru elaborarea
raportului de securitate (RS):
a) absolvent /absolvenţi ai instituţiilor de
învăţământ superior cu diplomă de licenţă sau
echivalentă în domeniile inginerie, chimie, mediu sau
orice specialitate relevantă pentru domeniul controlului
asupra pericolelor de accidente majore în care sunt
implicate substanţe periculoase;
b) au acumulat experienţă de cel puţin 5 ani în
unul sau mai multe dintre domeniile:
petrochimie/rafinarea petrolului, industria chimică,
industria energetică, GPL producţie, îmbuteliere,
distribuţie şi depozitare; depozitare combustibili,
producţie, distribuţie şi depozitare explozivi; producţie şi
depozitare pesticide, biocide şi fungicide; producerea şi
depozitarea îngrăşămintelor chimice; producerea şi
prelucrarea metalelor; industria mineralelor şi a
materialelor de construcţii; industria alimentară;
industria textilă, a pielăriei, a lemnului şi hârtiei;
depozitare, tratament şi eliminare deşeuri; proiectare
tehnologică, studii de fezabilitate, siguranţă în
exploatare, proiectarea şi construcţia instalaţiilor;
managementul situaţiilor de urgenţă determinate de
accidente industriale; managementul riscului, inspecţia
amplasamentelor industriale; elaborarea/verificarea
28
politicilor de prevenire a accidentelor majore/raportului

de securitate/planului de urgenţă; orice specialitate
relevantă pentru domeniul controlului asupra pericolelor
de accidente majore în care sunt implicate substanţe
periculoase;
c) doctorat/masterat/cursuri postuniversitare în
domeniul chimiei, fizicii, ingineriei, protecţiei mediului
sau alte domenii relevante sau participare la cursuri
de instruire având tematici privind controlul asupra
pericolelor de accidente majore în care sunt implicate
substanţe periculoase;
d) apartenenţa la organisme profesionale;
e) elaborarea şi/sau implementarea sistemului de
management al securităţii;
f) dotarea cu softuri şi baze de date specializate
în domeniile analizei de risc şi evaluării efectelor
accidentelor industriale în care sunt implicate substanţe
periculoase;
g) elaborarea/evaluarea raportului de securitate/
politicilor de prevenire a accidentelor majore/planului de
urgenţă.
VI. Experienţă relevantă pentru elaborarea
studiului de evaluare adecvată (EA):
domeniile: biologie, ecologie, silvicultură, geografie, ştiinţe
agricole, ingineria mediului;
b) minimum un an experienţă în analizarea,
elaborarea sau participarea în calitate de colaborator la
elaborarea studiilor de biodiversitate.
29
30
Cap. 2. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.)
Unul dintre cele mai eficiente instrumente

folosite pentru a evalua acţiunile (activităţile) care
afectează un sistem cu scopul de a remedia situaţia
creată, este analiza S.W.O.T (T.S.O.A.)(figura 1).
Figura 1. Logo pentru analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.)
Analiza T.S.O.A. (puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi, ameninţări), sau în limba engleză
S.W.O.T. (Strengths - puncte tari, Weaknesses -
31
puncte slabe, Opportunities - oportunităţi, Threats -

ameninţări) reprezintă un studiu realizat cu scopul
de a identifica punctele tari şi punctele slabe ale
activităţii unui sistem pe plan intern dar şi
oportunităţile şi ameninţările ce ar putea acţiona pe
plan extern (Dicţionarul englez Oxford, 2000).
Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.) începe prin
efectuarea unui inventar al calităţilor, punctelor tari
şi al slăbiciunilor, punctelor slabe interne ale
sistemului analizat. Apoi se vor analiza
oportunităţile şi ameninţările externe care pot afecta
sistemul studiat raportându-ne la mediul
înconjurător, mediul social, mediul economic etc. Se
vor nota factorii relevanţi în fiecare dintre cele patru
zone (tabelul 1).
Tabelul 1. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.)
S. Puncte tari W. Puncte slabe
O. Oportunităţi T. Ameninţări
Principalul scop al analizei T.S.O.A. (S.W.O.T.)

este de a identifica şi de a atribui fiecare factor,
pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii,
oferind oportunitatea de a analiza activitatea
studiată dintr-un punct de vedere obiectiv.
32
Puncte tari (strengths):

 punctele forte descriu atributele pozitive,
tangibile şi intangibile, interne, ale sistemului
analizat;
 acestea se află sub controlul sistemului de
management al activităţii analizate: Ce face bine? Ce
resurese are? Ce avantaje are faţă de concurenţă?
Ce profit are?
 punctele tari includ deasemenea şi atributele
pozitive ale oamenilor implicaţi în afacere, activitate,
incluzând cunoştinţele lor, trecutul lor, educaţie,
referinţe, contacte, reputaţie sau capacitate, pe care
aceştia contribuie la dezvoltarea situaţiei analizate;
 punctele forte includ şi bunuri tangibile ca de
exemplu capital disponibil, echipament, credit,
clienţi stabili, canale de distribuţie existente,
materiale cu drepturi de autor, sisteme de informare
şi procesare etc.;
Puncte slabe (weaknesses):
 punctele slabe reprezintă factori care sunt sub
controlul sistemului managerial;
 se pot considera puncte slabe: lipsa de
experienţă, lipsa de acces la tehnologia modernă,
oferta de servicii inferioară, resurse limitate sau
localizarea slabă a activităţii analizate;
 punctele slabe captează aspectele negative
interne ale acţiunii analizate şi scad din valoarea pe
care o reprezintă cu adevărat aceasta sau o plasează
33
într-un dezavantaj concurenţial; acestea sunt zone

care trebuiesc îmbunătăţite pentru a putea concura
cu cel mai puternic competitor;
 cu cât sunt identificate punctele slabe cu mai
multă acurateţe, cu atât mai valoroasă va fi această
analiză pentru activitatea studiată.
Oportunităţi (opportunities):
 oportunităţile evaluează factorii atractivi
externi care reprezintă motivul existenţei şi al
succesului activităţii analizate;
 de exemplu se pune întrebarea: Ce
oportunităţi există în sectorul de piaţă al activităţii
studiate din care se poate spera apariţia unor
beneficii? Oportunităţile pot fi rezultatul creşterii
pieţei, schimbarea stilului de viaţă, rezolvarea
problemelor asociate cu situaţii curente, o percepţie
pozitivă asupra activităţii analizate ce va crea o
cerere crescută pentru serviciile oferite de aceasta;
 oportunităţile sunt externe activităţii analizate
iar dacă au fost identificate "oportunităţi" care sunt
interne activităţii şi sunt sub controlul sistemului
managerial, va trebui clasificate ca şi puncte forte.
Ameninţări (threats):
 ameninţările includ factorii aflaţi în afara
controlului sistemului managerial al activităţii
studiate;
 aceşti factori sunt externi – sistemul
managerial nu are nici un control asupra lor, dar pot
34
fi anticipaţi dacă există un plan de urgenţă care să

se ocupe de prevenirea şi rezolvarea acestor
probleme;
 o ameninţare poate fi considerată o provocare
creată de o orientare nefavorabilă care ar putea
conduce la scăderea câştigurilor sau profitului;
 concurenţa existentă sau potenţială este
mereu o ameninţare;
 alte ameninţări ar putea include: efectele
negative produse de activitatea asupra mediului
înconjurător sau social, afectarea biodiversităţii din
zonă, reglementări guvernamentale, căderi
economice, efect negativ al media sau o schimbare în
preferinţele consumatorilor.
Exemple de analize S.W.O.T. (tabelele 2, 3, 4, 5):
Tabelul 2.Analiză T.S.O.A. (S.W.O.T.)

pentru deşeurile din România
Puncte tari Puncte slabe
- legislaţie – transpunere; - lipsa unor ghiduri /

-realizarea metodologii de
strategiei naţională implemenare a legislaţiei;
/ planuri locale de - nivel scăzut de
acţiune; managament integrat de
- programe internaţionale mediu;
de asistenţă tehnică; - terminologie necorelată,
- dezvoltare ca urmare a traducerii
administrativă în defectuoase a legislaţiei;
35
domeniu; - lipsa sau calitatea slabă

- existenţa unor recipiente a monitorizării;
pentru colectarea selectivă - infrastructură
a deşeurilor; neadecvată (depozitare,
- apariţia tehnologiilor de colectare-selectare,
reciclare a deşeurilor; incinerare);
- proprietatea deşeurilor - responsabilizarea
de a fi regenerabile. autorităţilor locale;
- informare redusă;
- necunoaşterea sau
minimalizarea efectelor
deşeurilor periculoase;
- neimplicarea cetăţenilor.
Oportunităţi Ameninţări
- îmbunătăţirea calităţii - fluctuaţia personalului

vieţii prin activităţi de specializat;
valorificare a deşeurilor – - existenţa depozitelor
realizarea biogazului, neconforme;
îngrăşământului natural - adaptarea unor scheme
etc; nefuncţionale de finanţare
- accesarea fondurilor de / taxare pentru
mediu; eliminarea sau
- dezvoltare afaceri private valorificarea deşeurilor.
(colectare, recuperare,
valorificare, reciclare);
- parteneriate sector
public – sector privat;
- sistem formator de
specialitate;
- amenajarea unor
platforme ecologice
conforme cu normele
europeene apelând la
fonduri internaţionale.
36
Tabelul 3. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.) pentru un proiect

de amenajare a unui teren de golf în Constanţa
- va fi singurul teren de golf - urbanizarea unui teren

din oraşul Constanţa; viran, care prezenta
- amplasarea în apropierea vegetaţie sălbatică;
Campusului Universităţii - schimbarea destinaţiei
„Ovidius”, reprezintă o ecosistemului iniţial;
posibilitatea de publicitate - dezvoltarea şi creerea
pentru un număr mare de condiţiilor optime pentru
posibili clienţi; apariţia speciilor
- existenţa unui sistem de oportuniste;
canalizare în zonă; - posibilitatea de
- oferta unor pachete suprapopulare a zonei.
promoţionale de tip
abonament pentru
studenţi, localnici şi turişti;
- amenajarea unui spaţiu
de închiriat echipament
sportiv;
- amenajarea unei cafenele
şi a unui magazin cu
produse sportive;
- realizarea unui sistem de
iluminat nocturn;
- amenajare peisagistică;
- existenţa unei staţii de
37
monitorizare a calităţii
aerului în zonă.
- creerea de noi locuri de -amenajarea unui nou

muncă; teren de golf în Constanţa;
- oferta posibilităţilor -degradare în timp a
multiple de relaxare; terenului datorită
- va fi considerat punct de suprasolicitării;
atracţie turistică; -apariţia unor specii
- construirea unui dăunătoare în zonă.
ansamblu de locuinţe în
zonă;
- îmbunătăţirea calităţii
aerului;
- îmbunătăţirea calităţii
solului;
- organizarea unor
competiţii naţionale.
Tabelul 4. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.)pentru o fabrică de

cărămidă din oraşul Călăraşi
- creerea de noi locuri de - echipament şi dotări

muncă; inadecvate;
- diversificarea - fragmentare de habitat şi
materialelor de construcţii degradare peisagistică;
în zonă; - dezvoltarea şi creerea
- creşterea nivelului condiţiilor optime pentru
38
economic al oraşului; apariţia speciilor

- resolificarea suprafeţei oportuniste, dăunătoare.
libere;
- apariţia de noi habitate.
- existenţa unui real - posibilitatea creşterii

interes al locuitorilor de a emisiilor în atmosferă;
comercializa aceste - comunicarea şi
produse; mediatizarea slabă a
- posibilitatea de a dezvolta ofertei de piaţă;
în parteneriat acest tip de - lipsa unor sisteme de
produs cu alte fabrici din monitoring a activităţii
ţară şi nu numai; fabricii.
- posibilitatea
transformării gropilor într-
un iaz sau într-o groapă de
gunoi conformă, prin
reconstrucţie ecologică;
- cartarea şi proiectarea de
spaţii verzi ca alternativă a
gropilor efectuate pentru
excavarea materiei prime.
Tabelul 5. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.): Capacitatea de

dezvoltare a sistemului urban Baia Mare
(sursa: http://www.subm.ro/)

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3
- - situa- - - accesi- - -
resurse rea faţă resurse bilitate calitate capaci-
39
naturale de teren redusa; infrastr tatea de

, valori graniţă; liber; - uctură; cofinan-
de - existenţ dispari- - imagi- ţare a
peisaj; dinami- a unei tăţi nea în proiec-
- ca eco- infrastr privind memori telor.
iniţiati- nomică; ucture echipa- a euro-
va de - valori de bază. rea peană
coopera de terito- (poluare
-re a patrimo riului; Tisa).
adminis -niu -
-traţiei construi aspecte
locale. t. de
mediu.
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3
- acces - dezvol- - - com- - coor- - capa-
la tarea atragere petiţia donarea citatea
fonduri secto- a de oi regio- activită- redusă
structu- rului in nală; ţilor; de
rale; terţiar; vestiţii. scădere - persis- absorb-
- crea- - dezvol- a intere- tenţa ţie a
rea unei tarea sului de proble- fondu-
noi capaci- colabor melor rilor
imagini. tăţii de are; de struc-
mana- - proces mediu. turale.
gement. lent de
absorb-
ţie a
forţei de
muncă.
40
Cap. 3. Metoda matricială generală de

evaluare globală a impactului2
Evaluarea impactului asupra mediului are la

bază legile de mediu şi proceduri de analiză proprii
fiecărei ţări. În general, evaluarea impactului încă
mai reprezintă un grad ridicat de subiectivitate,
fapt relevat de caracterul contradictoriu al
informaţiilor ce provin de pretutindeni. Dacă
evaluarea condiţiilor existente de mediu - în cazul
auditului sau bilanţului de mediu - poate fi
efectuată cu un grad mare de precizie şi
corectitudine, prognozele în cazul studiilor de
impact trebuie să ţină seama de noile metode şi
dezvoltarea tehnicilor existente.
În majoritatea cazurilor, scopul principal al
evaluării impactului unei activităţi constă în
descrierea modificărilor intervenite în mediu. Atunci
când există o variaţie uniformă a poluării,
2 Material extras din Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, S.,

Grigore, F., 2004, “Evaluarea impactului ecologic şi auditul de
mediu”, subcap. 5.2. “Metoda matricială generală de evaluare
globală a impactului”, Editura ASE, Bucureşti, pag. 419-432.
41
evaluarea impactului se poate realiza cu un grad

mare de precizie.
Problemele la care trebuie să răspundă o
concepţie sau o metodă de evaluare a impactului
sunt:
 dacă datele existente sunt suficiente;
 dacă există valori standard limită sau criterii
general acceptate, care pot fi utilizate pentru
a diferenţia nivelele semnificative ale
impactului;
 dacă există metodologii cantitative/statistice,
adecvate pentru descrierea obiectivă a nivelelor
impactului, sau se face o evaluare subiectivă;
 dacă există evaluări anterioare care să fi
condus la acţiuni similare.
Desigur, condiţiile ideale pentru a evalua
impactul, constau în existenţa unei bănci de date
specifice, atât unităţii ce se analizează, cât şi zonei
unde este amplasată, existenţa unor modele
anticipative testate, cunoaşterea nivurilor critice ale
impactului, iar analiza subiectivă trebuie redusă la
minimum.
Metodele de evaluare pot fi grupate în două
grupe:
1. metode care utilizează valori empirice care să
genereze tehnica de prevedere a condiţiilor,
tehnica de prevedere a modificărilor de mediu
în viitor;
42
2. metoda care utilizează măsurători relative

pentru prevederea diferenţelor între două seturi
de modificări (metode comparative).
Evaluarea comparativă reprezintă metoda
principală în aprecierea impactului produs de o
activitate. Trebuie să existe o echivalenţă în
descrierea impactului potenţial al mediului pentru
fiecare activitate. Metodologiile propuse prin “lista
sistematică“ sau “lista de control” şi “matrice” sunt
specifice pentru compararea activităţilor.
Astfel, se asigură un suport tehnico-ştiinţific de
alegere a unei variante optime din punct de vedere
tehnic, economic şi, nu în ultimul rând, din punct de
vedere ecologic.
Lista sistematică prezintă un sumar al
acţiunilor propuse, având o singură coloană. Lista
furnizează relativ puţine elemente care caracterizează
natura şi fazele unei activităţi: proiectare, construcţie
operaţională.
Metoda matricei reprezintă cel mai folosit
instrument al metodologiei de evaluare a impactului.
Matricea reprezintă un tabel, unde în coloane sunt
poziţionate activităţile care pot cauza impact
asupra mediului, în timp ce liniile reprezintă
criteriile care vor determina alegerea unei
activităţi. În fiecare celulă a matricei poate fi
marcată o concluzie care să indice măsura în care
activitatea este susceptibilă de a avea un efect
43
negativ sau pozitiv la criteriul indicat. Adesea,

concluzia reprezintă o valoare numerică sau simbol,
indicând nivelul intensităţii efectului.
3.1. Matricea Leopold
În general, se consideră că este mai adecvată

dezvoltarea unei matrici specifice pentru problemele
de mediu ce urmează a fi ierarhizate, în locul unei
matrici generice. În pregătirea unei astfel de matrici
este necesară parcurgerea de către o echipă
multidisciplinară a următoarelor etape:
 listarea tuturor aspectelor semnificative de
mediu;
 listarea tuturor efectelor în mediu şi
gruparea lor pe categorii (fizico-chimice,
biologice, socio-economice);
 alegerea metodei de evaluare pe baza
specificităţii datelor şi a particularităţilor
întreprinderii;
 discutarea regulilor de clasificare-
ponderare, atribuirea de punctaje în
evaluarea finală.
Într-o astfel de matrice simplă, activităţile ce
determină un impact asupra mediului se înscriu pe
o axă, iar efectele în mediu pe cealaltă axă.
Tehnicile de clasificare pentru ponderarea
44
importanţei implică atribuirea unor numere unei

serii de factori.
Cea mai simplă tehnică de clasificare constă în
folosirea unei scale predefinite a importanţei.
Prezentăm în continuare un exemplu de scală
predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile
corespunzătoare, care permite atribuirea unor valori
numerice în situaţii de decizie.
Folosirea unei scale predefinite este importantă
în sistematizarea atribuirii ponderilor importanţei.
Criteriile predefinite de clasificare a impactului
sunt analoge scalei de importanţă prezentată în
tabelul 6.
Matricea „Supravegherea geologică” formulată
de Leopold în 1971 constă în 100 de coloane şi 88 de
linii. Coloanele reprezintă acţiuni propuse care pot
cauza impact asupra mediului, iar liniile -
componente şi caracteristici ale mediului (tabelul 7
– anexat pe 2 pagini).
45
Tabelul 6. Criterii de clasificare
46
Tabelul 7. Acţiuni ce pot cauza mediului
47
Tabelul 7-continuare. Acţiuni ce pot cauza mediului
48
Tabelul 8. Caracteristici de mediu
49
Tabelul 8-continuare. Caracteristici de mediu
50
Activităţile care afectează mediul (tabel 7) sunt

următoarele: modificarea regimului; transformarea
terenurilor şi construcţiilor; extragere resurse;
procese; alterare teren; reînoirea resurselor;
schimbări de trafic; depozitare şi tratare deşeuri;
tratare chimică; accident.
Caracteristicile de mediu (tabel 8 anexat pe cele
2 pagini precedente) care se urmăresc într-o analiză
de impact sunt:
1. caracteristici fizico-chimice ale: solului, apei,
aerului, procese;
2. condiţii biologice: flora, fauna;
3. factori culturali: utilizarea terenurilor,
recreere, interesul oamenilor, statutul cultural,
facilităţi şi activităţi făcute de om;
4. relaţii ecologice, cum ar fi: salinizarea
resurselor de apă, eutrofizarea apelor, insecte
- transmiţătoare de boli etc.
Modul de completare a unei astfel de matrici:
1. Se identifică toate activităţile antropice care
pot afecta mediul (coloane).
2. Se plasează o bară în fiecare căsuţă a
matricei din coloanele identificate la punctul
1.
3. În partea de sus a căsuţei se plasează un
număr situat în domeniul 1-10, care indică
magnitudinea impactului (10 reprezintă
magnitudinea cea mai ridicată, iar 1 cea mai
51
redusă). Înaintea fiecărui număr se notează

tipul impactului:
 pozitiv - semnul „+”, semnalând un
impact pozitiv;
 negativ - semnul „-”, semnalând un
impact negativ.
4. În colţul din stânga al fiecărei căsuţe se
plasează un număr de la 1 la 10 care indică
importanţa impactului (regional, local etc.)
Interpretarea matricei se bazează pe
experienţa profesională a specialiştilor în
evaluarea impactului, pe baza însumării notelor. În
cazul unui studiu de impact, pentru fiecare variantă
propusă de proiect se completează câte o matrice
analizându-se influenţa pe care o poate avea asupra
mediului, astfel încât să se poată lua o decizie. În
cazul bilanţului de mediu această metodă se poate
aplica pentru aprecierea evoluţiei în timp a relaţiei
dintre activitatea analizată şi mediu, după
introducerea unor instalaţii, echipamente de protecţia
mediului; se face astfel o evaluare a eficienţei
acestora.
3.2 Metoda matricială de evaluare globală a

impactului aplicabilă la lucrări hidrotehnice
La nivelul României, metoda respectivă a căpătat

o adaptare specifică lucrărilor hidrotehnice.
52
Matricea elaborată la Institutul Naţional de

Cercetare Dezvoltare pentru Ingineria Mediului
(Constantinescu şi Călin) urmează să reţină din
multitudinea de acţiuni şi efecte numai pe cele
specifice:
 obiectivului hidrotehnic analizat;
 mediului înconjurător în care implementează
obiectivul;
 stadiul de realizare a analizei şi anume:
o faza de analiză tehnico-economică de
oportunitate a obiectivului;
o studiu de amplasament;
o faza de proiect de execuţie;
o faza de execuţie a obiectivului;
o faza de punere în exploatare a
obiectivului.
Matricea (tabelul 9) are în vedere lucrări
hidrotehnice considerate mai importante cum sunt:
 Lucrări de amenajare pentru folosinţă
complexă;
 Lucrări de colectare, transport, epurare şi
deversare în emisari a apelor uzate;
 Depozite de reziduuri industriale;
 Lucrări de îmbunătăţiri funciare;
 Construcţii maritime etc.
Descrierea matricii:
Pe ordonata matricii sunt prezentate acţiunile
53
exercitate asupra factorilor de mediu, de obiectivul

hidrotehnic, iar pe abscisă, efectele exercitate de
către acestea asupra mediului, prezentându-se
atât efectele pozitive cât şi cele negative, efecte
constituite din:
A. caracteristici fizico-chimice (solul, apa,
atmosfera, procesele naturale)
B. condiţii biologice (flora, fauna, biodiversitatea)
C. interesul uman şi social (folosirea pământului,
agrement, estetica peisajului etc.)
D. relaţii ecologice.
Se urmăreşte astfel a semnala:
 modificările microclimatului datorită realizării
lucrării;
 modificarea regimului hidrologic pe zona de
influenţă amonte-aval a lucrării;
 modificări geologice: activitate tectonică,
seismică, resurse minerale, eroziunea fizică şi
chimică;
 modificări ale solului: eroziuni, stabilirea
taluzelor, straturile acvifere;
 impactul asupra florei şi faunei din zona
lucrării precum şi din zonele amonte şi aval;
 modificări în gospodărirea resurselor de apă;
 modificări cantitative şi calitative în sistemele
de alimentare cu apă pentru colectivităţile din
aval;
54
Tabelul 9. Matrice privind indicatorii de evaluare globală a

impactului produs de lucrările hidrotehnice asupra
mediului inconjurător
55
 impactul datorat inundării zonei;

 identificarea influenţelor şi modificărilor
asupra utilităţilor existente;
 estimarea condiţiilor socio-economice ale
populaţiei din zona afectată de lucrare,
stabilirea impactului asupra bunăstării
populaţiei afectate;
 alternative de strămutare a populaţiei din zona
afectată şi modul de stabilire a familiilor în
noile condiţii;
 afectarea sănătăţii publice;
 estimarea impactului posibil asupra
alimentaţiei, datorită modificării producţiei
piscicole;
 măsuri necesare pentru conservarea valorilor
naturale şi cultural-istorice;
 necesitatea unor amenajări mai speciale
pentru conservarea unor ecosisteme specifice
zonei.
Interdependenţa dintre acţiunile enumerate şi
efectele asupra mediului înconjurător se poate
evidenţia prin marcarea în caseta corespunzătoare
a mărimii acesteia estimată printr-un sistem comun
pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero).
Se recomandă a se discuta fiecare rubrică de
matrice, evidenţiindu-se în mod special acţiunile ce
marchează un număr mai mare de influenţe,
56
indiferent de valoarea lor, precum şi acele efecte

care apar într-un număr mare de casete.
De asemenea, se vor mai evidenţia:
 efectele probabile, dăunătoare mediului, care
nu pot fi evitate;
 principalele efecte pozitive sau negative ce se
manifestă imediat sau în timp;
 avantajele create în timp, prin realizarea
obiectivului;
 eventuala degradare ireversibilă şi
recompensabilă a resurselor, care ar putea fi
produsă de obiectiv;
 examinarea obiecţiunilor şi problemelor ce
pot fi ridicate de autorităţile locale, alte
unităţi, populaţia, ce ar putea fi afectate de
realizarea obiectivului.
În final urmează a se însuma efectele cu plus,
cele cu minus şi se va aprecia prin comparaţie
ponderea efectelor defavorabile faţă de cele
favorabile.
O altă posibilitate în această etapă este aceea
de a compara matrici similare, alcătuite pentru
variante alternative şi a reţine cea favorabilă, din
punct de vedere al mediului.
Matricea model prezentată, reprezintă o
sinteză a acţiunilor desfăşurate în toate stadiile de
realizare şi folosinţă a obiectivului.
Analiza impactului asupra mediului
57
înconjurător, pentru fiecare din stadiile de existenţă

a obiectivului hidrotehnic (execuţie, exploatare,
întreruperea activităţii) se poate efectua pe matrici
detaliu, construite similar matricei prezentate.
58
Cap.4. Metoda ilustrativă de apreciere

globală a stării de calitate a mediului
(metoda Rojanschi)3
Pentru aprecierea impactului unor activităţi

umane asupra mediului, cât şi pentru urmărirea
evoluţiei în timp a fenomenului de poluare a
mediului, se simte nevoia utilizării unei metode de
evaluare globală a stării de sănătate sau de poluare a
mediului la un moment dat. Simpla enumerare a
stării fiecărui component (apă, aer, sol, sănătate
umană) nu este suficientă în anumite cazuri,
nefiind posibilă evidenţierea efectelor de
interdependenţă între componentele mediului şi
nici efectele sinergice în comportarea ecosistemelor.
Condiţia de bază ce se cere unei asemenea
metode este aceea de a permite compararea stării
mediului la un moment dat cu starea înregistrată
într-un moment anterior sau cu starea posibilă
3 Material extras din Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, S.,

Grigore, F., 2004, “Evaluarea impactului ecologic şi auditul de
mediu”, subcap. 5.4. “Metoda ilustrativă de apreciere globală a
stării de calitate a mediului (metoda Rojanschi)”, Editura ASE,
Bucureşti, pag. 434-448.
59
într-un viitor oarecare, în diferite condiţii de

dezvoltare.
O astfel de metodă ar permite şi o cartare la
nivel regional sau macroregional din punct de vedere
al stării de calitate a mediului. Ar fi posibilă în acest
sens, evidenţierea zonelor distruse ecologic spre care
trebuie îndreptat efortul colectivităţii în vederea
redresării ecologice. Pe această bază, în cadrul
studiilor de impact, s-ar putea fundamenta deciziile
privind acceptarea sau nu a introducerii unei noi
activităţi umane, precum şi acţiunile necesare
pentru reducerea impactului generat asupra mediului
în zona analizată.
Pe plan mondial s-au înregistrat diferite
încercări de evaluare a stării mediului sub forma
unor indicatori sintetici, care se referă însă, de cele
mai multe ori la un singur factor de mediu, de
exemplu: cantitatea de poluanţi evacuată în apă
sau aer, exprimată prin indicele de clor, sau
poluarea cu metale grele a solului, exprimată prin
echivalentul de zinc.
În cele ce urmează se prezintă o metodă de
apreciere a stării de sănătate sau de poluare a
mediului şi de exprimare cantitativă a acestei stări
pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport
între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a
unor indicatori de calitate, consideraţi specifici
pentru factorii de mediu analizaţi.
60
Metoda ce se supune atenţiei presupune

parcurgerea a mai multor etape de aprecieri sintetice
bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte o
stare generală a unuia din factorii de mediu
analizaţi şi apoi corelarea acestora printr-o metodă
grafică.
În acest sens se propune încadrarea calităţii
la un moment dat a fiecărui factor de mediu într-o
scară de bonitate, cu acordarea unor note care să
exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea
ideală.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la
1 până la 10, unde nota 10 reprezintă starea
naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1
reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă
de deteriorare a factorului de mediu analizat.
În general se consideră că este posibilă
aprecierea mediului dintr-o anumită zonă şi la un
moment dat prin:
 calitatea aerului,
 calitatea solului,
 calitatea apei,
 starea de sănătate a populaţiei,
 deficitul de specii de plante şi animale înregistrat
(indice de biodiversitate).
Fiecare din aceşti factori se poate caracteriza prin
câţiva indicatori de calitate reprezentativi pentru
61
aprecierea gradului de poluare şi pentru care există

stabilite limite admisibile. În funcţie de înscrierea în
limite normate se acordă notă de bonitate.
În cele ce urmează se va exemplifica modul de
acordare a notei de bonitate în cazul factorilor de
mediu enumeraţi.
Astfel, pentru aprecierea calităţii apelor de
suprafaţă se apelează la prevederile Ordinul nr.
1146 din 2002, detaliate şi nuanţate conform
tabelului 10. Notele de la 10 la 1 s-au acordat în
funcţie de valorile a trei indicatori de calitate
(substanţe organice, amoniu, oxigen dizolvat).
Desigur, că pot fi luaţi în considerare şi alţi
indicatori pe scări similar întocmite. De remarcat
gama largă a tuturor categoriilor de ape avute în
vedere: de la apa potabilă (cu valori ale substanţei
organice sub 2,5 mg O2/1, amoniu egal cu O şi
oxigen dizolvat la concentraţia de saturaţie), la
apa uzată (substanţe organice peste 500 mg O2/1,
peste 100 mg/1 amoniu şi oxigen dizolvat sub 1
mg/1).
Pentru acordarea notelor de bonitate factorului de
mediu aer se apelează la mai multe elemente (Ordinul
nr. 592 din 2002). În cazul dat se studiază influenţa
a doi indicatori de calitate: concentraţia S0x(mg/m3)
şi depuneri de pulberi (în mg/m3).
62
Tabelul 10. Scară de bonitate pentru râuri
Diferitele concentraţii ale acestor indicatori au

efecte nefavorabileasupra omului, vegetaţiei,
vizibilităţii şi materialelor expuse, conform rezentării
din tabelul 11. În funcţie de gravitatea acestor efecte,
aerul evoluează din punct de vedere calitativ de la aer
neafectat până la aer irespirabil, acordându-se în
acest sens şi note de bonitate de 10 la 1.
În ceea ce priveşte încadrarea stării de sănătate
a solului într-o scară de bonitate se apelează la
valorile prezentate în Ordinul nr. 756/1997. Se
exemplifică prin elementele prezentate în tabelele 12 şi
13.
63
Tabelul 11. Sacara de bonitate pentru aer
O problemă deosebită o constituie aprecierea

stării de sănătate a populaţiei. Din
ce în ce mai multe publicaţii din domeniu scot
în evidenţă relaţia dintre starea de sănătate a
populaţiei şi starea mediului. Impactul ommediu se
manifestă în dublu sens.Dacă este evidentă
influenţa activităţii umane asupra mediului, tot atât
de evidentă este şi influenţa stării mediului asupra
sănătăţii umane. Se prezintă din ce în ce mai des, şi
statisticile OMS sprijină, aceste afirmaţii, de
mutaţie a sănătăţii ca o consecinţă a calităţii
mediului ambiant în care trăieşte o populaţie.
64
Tabelul 12. Notă de bonitate în funcţie de conţinutul în

metale grele din sol (mg/kg)
Tabelul 13. Nota de bonitate funcţie de conţinutul de fluor,

reziduuri petroliere şi pesticide organoclorurate din sol
Notă: *- prag de alertă

** - prag de intervenţie
Aceasta se constată atât în societăţile dezvoltate,

cu o proporţie mai mare a bolilor netransmisibile
65
(boli degenerative şi cronice neinfecţioase), cât şi în

ţările subdezvoltate.
Starea de sănătate a populaţiei se poate exprima
prin numeroşi indicatori sintetici: natalitate,
mortalitate infantilă, sporul de populaţie etc.
În materialul de faţă s-au adoptat doi indicatori:
 riscul de mortalitate la adulţi (15-60 ani),
exprimat în %;
 speranţa de viaţă peste 60 ani, exprimat în %.
Pe baza datelor preluate din statisticile OMS,
se propune o relaţie între nota de bonitate
privind starea de sănătate a populaţiei şi cei doi
indicatori (tabelul 14).
Tabelul 14. Nota de bonitate în funcţie de starea de

sănătate a populaţiei
66
Riscul de mortalitate la adulţi variază de la 10-

13 % pentru ţările dezvoltate (Japonia, Suedia - nota
10) la peste 50% în cazul Indiei - nota 1. Pentru
celălalt indicator, speranţa de viaţă peste 60 de ani,
limitele variază între 90-95% pentru ţări dezvoltate
(SUA) - nota 10 şi sub 10% pentru numeroase ţări
din Africa - nota 1.
Desigur că prin cercetări de specialitate toate
aceste aprecieri pot fi aprofundate şi pot căpăta un
grad mai mare de acceptare din partea specialiştilor.
Fiecare specialist, pentru un caz sau altul analizat,
poate să-şi întocmească o proprie scară de bonitate,
să acceseze un indicator sau altul, semnificativ
pentru situaţia analizată.
Notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor
de mediu în zona analizată serveşte la realizarea
grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a
efectului sinergic. Figura geometrică este un triunghi
echilateral când se analizează trei factori de mediu,
un pătrat când avem date pentru patru factori de
mediu şi poate fi un pentagon regulat când se au în
vedere cinci factori de mediu (figurile 2, 3, 4).
Starea ideală este reprezentată grafic printr-o
formă geometrică regulată cu razele egale între ele şi
având valoarea a 10 unităţi de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor exprimând starea reală se obţine o figură
geometrică neregulată, cu o suprafaţă mai mică,
67
înscrisă în figura geometrică regulată a stării ideale.

Indicele stării de poluare globală a unui
ecosistem - I - rezultă din raportul între suprafaţa
reprezentând starea ideală - SI - şi suprafaţa
reprezentând starea reală - Sr.
IPG = SI / Sr (1)
Si = suprafaţa figurii geometrice ilustrând starea ideală a

mediului
Sr = suprafaţa figurii geometrice ilustrând starea reală a
mediului la un moment dat
68
Figura 2. Calculul indicelui de poluare globală în situaţia

analizării a cinci elemente exprimând calitatea mediului
Figura 3. Calculul indicelui de poluare globală în cazul

când se analizează calitatea a patru factori de mediu
69
Figura 4. Calculul indicelui de poluare globală în cazul

când se analizează calitatea a doar trei factori de mediu
Când nu există modificări ale calităţii factorilor

de mediu, deci când nu există poluare, acest indice
este egal cu 1. Grafic, figura geometrică ilustrând
starea reală a mediului se suprapune pe figura
ilustrând starea ideală.
Când există modificări în calea factorilor de
mediu, indicele IPG va căpăta valori supraunitare din
ce în ce mai mari pe măsura reducerii suprafeţei
triunghiului, pătratului sau pentagonului real.
În vederea analizării tuturor situaţiilor şi
întocmirii unei scări a indicelui de poluare globală s-
au calculat alorile acestui indice pentru cazurile
posibile - figura 5 (pentru trei factori de mediu) şi
figura 6 (pentru patru factori de mediu).
Se constată posibilitatea întocmirii unei scări
de la 1 la 6 pentru indicele poluării globale a
mediului, după cum urmează:
 i = 1 - mediu natural neafectat de activitatea
umană;
 1<i<2 - mediu supus efectului activităţii umane
în limite admisibile;
 2<i<3 - mediu supus efectului activităţii
umane, provocând stare de disconfort formelor
70
de viaţă;
 3<i<4- mediu afectat de activitatea umană,
producând tulburări formelor de viaţă;
 4<i<6 - mediu grav afectat de activitatea
umană, periculos formelor de viaţă;
 i peste 6 - mediu degradat, impropriu formelor
de viaţă.
71
Figura 5. Metodologia de stabilire a indicelui de poluare

globală (I.P.G.) a ecosistemelor (3 factori de mediu)
72
Figura 6. Metodologia de stabilire a indicelui de poluare

globală (I.P.G.) a ecosistemelor (4 factori de mediu)
Avantajele metodei constau în faptul că:

 oferă o imagine globală a stării de sănătate a
mediului, a calităţii acestuia, la un moment
dat;
 permite compararea între ele a unor zone
diferite cu condiţia ca acestea să poată fi
73
analizate în baza aceloraşi indicatori;

 permite compararea stării unei zone în diferite
momente în timp, oferind posibilitatea
urmăririi atât a calităţii diferiţilor factori de
mediu cât şi a calităţii globale a mediului în
zona respectivă;
 posibilitatea stabilirii unei legături directe între
sănătatea mediului şi sănătatea populaţiei;
 se asigură utilizarea activă a unui enorm
fond de date privind parametrii de stare a
mediului ce se obţin în urma funcţionării
sistemului de monitoring la nivelul naţional.
Dezavantajul metodei constă în nota de
subiectivitate generată de încadrarea pe scară de
bonitate şi care depinde, în primul rând, de
experienţa şi exigenţa analizatorului, precum şi de
posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi
indicatorii care caracterizează mediul la un
moment dat şi a ponderii acestuia în determinarea
stării generale de calitate a mediului.
Din cele prezentate în acest capitol se
consideră că este de reţinut importanţa şi utilitatea
evaluării globale/ integrate a impactului produs de o
anume activitate asupra mediului.
O astfel de apreciere permite factorilor de
decizie fundamentarea tehnico-ştiinţifică a unor
hotărâri privind:
 prioritizarea zonelor degradate ecologic;
74
 orientarea unor fonduri de remediere a

mediului.
Pe de altă parte, metodele de evaluare globală
cunosc o mare diversitate şi, desigur, şi în viitor este
de prevenit amplificarea acestei diversităţi.
În elaborarea unor astfel de modele este necesar
totuşi să se aibă în vedere:
 un grad cât mai mare de obiectivitate;
 coerenţa etapelor parcurse;
 reproductibilitatea;
 relevanţa modelului pentru o gamă semnifica-
tivă de situaţii.
75
Bibliografie selectivă
1. Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, S., Grigore,

F., 2004, “Evaluarea impactului ecologic şi auditul de
mediu”, Editura ASE, Bucureşti, pag. 419-432, 434-
448.
2. Ordin nr. 1.026 din 27 iulie 2009 al
ministrului Mediului privind aprobarea condiţiilor de
elaborare a raportului de mediu, raportului privind
impactul asupra mediului, bilanţului de mediu,
raportului de amplasament, raportului de securitate
şi studiului de evaluare adecvată, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 562/12 august 2009.
3.
76

Curs A5 Riscuri de Mediu AEIM II Sem. II PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs A5 Riscuri de Mediu AEIM II Sem. II PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liviu-Daniel GALAŢCHI

Lector universitar doctor

Acest material de studiu disciplina

Copyright 2017 © GALAŢCHI Liviu-Daniel.

Tehnoredactare: Lector univ. dr. Liviu-Daniel Galaţchi

1. Ministerul Mediului Ordinul nr. 1026 din

2. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.)

3. Metoda matricială generală de evaluare globală

4. Metoda ilustrativă de apreciere globală a stării

5. Intocmire raport de mediu

6. Intocmire raport privind impactul asupra mediului

7. Intocmire bilanţ de mediu

8. Intocmire raport de amplasament

9. Intocmire raport de securitate

10. Intocmire studiu de evaluare adecvată

Cap. 1. “Ministerul Mediului

În baza prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din

1 Ordin nr. 1.026 din 27 iulie 2009 al ministrului Mediului

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea

ministrul Mediului emite prezentul ordin:

Art. 1. Raportul de mediu (denumit în

(2) Persoanele fizice care solicită înscrierea în

pentru fiecare membru din colectivul de specialişti ai

c) decide includerea în Registru a elaboratorilor

alin. (2) lit. b) pot obţine un certificat de înregistrare

bilanţuri de mediu, cu modificările şi completările

Bucureşti, 27 iulie 2009.

Numele, prenumele şi semnătura persoanei fizice.......

Subsemnatul (a), .......................................................,

ANEXA Nr. 3. Model de curriculum vitae

Informaţii personale Perioada

Funcţia sau postul

Menţionaţi separat Anexe

fost menţionate Enumeraţi documentele

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă

registrul comerţului la nr. ............................................ este

Emis la data de ...........................................................

Valabil ................. până la data de .............................

Preşedintele Comisiei de înregistrare,

I. Experienţa relevantă pentru elaborarea

ingineria instalaţiilor, inginerie energetică, inginerie

b) experienţă în analizarea, elaborarea sau

politicilor de prevenire a accidentelor majore/raportului

Cap. 2. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.)

Unul dintre cele mai eficiente instrumente

Figura 1. Logo pentru analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.)

Analiza T.S.O.A. (puncte tari, puncte slabe,

puncte slabe, Opportunities - oportunităţi, Threats -

Tabelul 1. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.)

S. Puncte tari W. Puncte slabe

Principalul scop al analizei T.S.O.A. (S.W.O.T.)

Puncte tari (strengths):

într-un dezavantaj concurenţial; acestea sunt zone

fi anticipaţi dacă există un plan de urgenţă care să

Exemple de analize S.W.O.T. (tabelele 2, 3, 4, 5):

Tabelul 2.Analiză T.S.O.A. (S.W.O.T.)

Puncte tari Puncte slabe

- legislaţie – transpunere; - lipsa unor ghiduri /

domeniu; - lipsa sau calitatea slabă

- îmbunătăţirea calităţii - fluctuaţia personalului

Tabelul 3. Analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.) pentru un proiect

Puncte tari Puncte slabe

- va fi singurul teren de golf - urbanizarea unui teren