F.1) 1-TIA.

Am! L No. 4. In Capita14, nurn6rul 5 ban'. - Tn Districte 10 bani. Vineri 19 «August 1888.

WTI

\te fea.e.6ey'AovittaTte Cie i4 ótivi ,tn

V. ALEXiNDRI.

ItEfiCTIk g MINIMUM ABONAMtNTE I ANUNCIURÌ

STRAD'A.DOAMNE1 No.
iewrupra tipografif Thiel
15
Weias.
bio Director politic: ALEX. V. BELDIMANU. pa 1 an . . Ln. 80
GluM
,,' 3
.
,,
16
mournE
.
noncom PE PAG. eV.
RECLAME
. Ln. 2
linia . .. 60 b.
offs
StrkSinat. Ln. 50 .

Serviciul telegrafic Acei cari intrebuinteaza o aserne-

nea argumentatie nu inteleg eY oare
cole sati de pretentiunl la un drept
divin imaginar, daca protivnich nostri I:upta. 7
Noi
al ziaralul ADEVÉRUL ca atribue principelui Cuza o popu- ar voi sit faca din noi apárátorh Am veZut in numrul nostra de ell.
Paris, 29. August. -
Dupa o depesd ce laritate mai' mare de ckt ar fi putut,-
o primeste Gaulois din Berlin, s'a desco- el singur s viseze? A spune,
acesto idéT absurdò ca o ;ark', se
mo§tene§te ba un nurne §i o avere,
cat de gresit ne-ati judeoat confra0:1 nostri
de la Epoca, când declarat contra
perit un noit complot in contra Tarulul. facem politica cuzista,' când cerem atuncf protestam in mod energic con-
7nspr2ece indiviz a fost aresta0.
"v.ead bombe incdrcate eu dinamitd.
a- a
pentru Popor dreptul alege tra acestei imputart'calómnioase : Dar
tendintelor.noastre. Astáz1 avem inaintea
ng a s trá si - oiarliegOri c-forrualatä
Suveranul, esté a nia)..turisi c niet dace, jprin L'Aitzicazr., - eko' 'nu a Lupta.
Petersburg, 29 August:- Opiniunea ge-
'

njerald in Petersburg, e ca intrevederea de un român, or CDAte.-...ar 1chnoaste alta suveranitate de cat Ziarul radical declard
Ta-giaridfisruhe va ifitbundatti situatiunea aduse t6reT, nu poate lupta in fate, aceea' a sufragiulth universal procla- intelege ea cine-va sä eritice pe
generald.
Berlin, 29 August. - sufragiulut universal, cu uu nume
Monitorul Im- atAt de scump democratieT.
periulut pUblied numirea d-lta Bennig sen
mata, de Cuza-Voda i inaintea ca-
ruia fiul sat s'a inchinat prin o scri-
Regele Carol care nu'st indeplineste in-
datoririle sale constitutionah.
ca presedinte superiör al provincid Hanovra. Stiam i noI c,
cu cat Domnia .soare publicd, duo Prin cuzism se El intelege ca sg, fil." in contra dinastiet
Paris, 291 August.-D. Floquet a plecat streina sa prelungesfe, cu atkt amin- intelege a proclama neincetat marele si a dinasticisthulut i sà," cert. detronarea
a Tulon, cp s asiste la manevre. tirea luf Cuza-Vodd devine mai vie princip ca tara -trebue sa", fie a pa: Regelui Carol ; insà% nu admite tin alt
Viena, 27 August-, Imp0atul Austria, memoria sa ram bine-cuvintata. méntenilor i d'a nu avea alta tinta Rege si inc6 un Rege pamênt'ean.
va pdrdsi mdine seard Tegensse, pentru a tiam c, pentru posteritatea ne- RIM in politica interna ca in cea ce mat- aminteste, c directorul
,..erge, la Gmunden, ca set salute pe imp&
dteasa .RUd. pArtinitoafé, gabiciuniie i greseleie Werna de .ettt neatarnarea neamulth tí nu poate fi liVnuit de inbire pc.-.Ertru
Int&dte).a va urma vineri luI dispar in fata celor patru acte românesc, atunc o spunem sus si Regele Carol, care nu s'a amendat de

Milaich, '9 August - marete cari ne-ati facut ceea ce sun-

Regina Isabella tem asta-zI:
a so8it la hinich ct sd vadd pe fiica sa,
tare, suntem cuzish.
Da ! ne falim cu .cuzismul nostru
loe aduand in locul luI I. Brätianu un
guvern personal al sai, Inpta zice, cá
Infiintarea Statului romtm modern; care este identic cu românismul. El ea nu se poate uni cu aceia cari canta",
infa:itta .111tie aella Paz.
Constantopol, 29 Angust-Via -Varna. Constituirea pe baze drepte i te- va creste neincetat, caci." are rada- a inlocui pe Regele Carol cu un altul.
RtSpunnd circuldrA relative" la Ma- meinice a proprietatel individuala cini puternice in iubirea Poporului Cees,ce avem de fäcut, zice Lupta, este
-45,11 Chr.7i.ele Kalnoky zice cd n-avad nid desrobita; va veni timpul and streinismul de a ne ocupa de ehestiT mart economice
u'n iflieres a Mdsuab, i in'vederea bunelor Formarea armatel ; ce se incearea a se implAnta pe pa-
raportueí austro-italiane, ,Austria nu obiec- si socialI i îJi loc de agitatiunt sterile
Votul universal. méntul stramosesc, va fi spulberat sá producem cureuturf de idet pe tai-rt;
,teazd nimic n contra punerd supusilor au-
stri&d, sub juridicOunea Stiam ea, fara marinimia ingadui- ca pleava în vént. Un gálean. mul emanoiparet. economice si soci "
Din partea sa, d. de Pismarek a repetat toare i patriotica a lui Cuza, nici
cd, fdrZ' a examina cestiunea de drept. Ger- o data, regele Carol n'ar fi putut
.er4 Ref9nnele pe care le rivneste ziarul ra-
dicar nu le asteaptá de la un l,i14rator
mania nva impiedica actiunea nicf sease lun pe tronul
L'tr &Ail de Kalnoky si de Bismarck ati r6mânea zat pe tron ci la masela 'Papulare
ardtat Nelegsrea celor tr Fated medite- RomAniel ; - Se sopt'4P, ca' noul guvern va propune, inse0.
rane i AdmiinUtrile interioare ale _Fran- Dar nici odata nu ,ne-ani fi putut noilor .camere un proiect de lege pentru ,cuet- Cu aceastá ocasiune Ppta formuleazá
pentru a statui pe Poarta sd nu mat inchipui ca cine-va sa fi mo§tenit prarea castelulu Peles, pe care apot'sd '1 in mod categoric pr osia p sa de credintä
staruiasc4, .orí cad ar fi drepturile sale. acest prestigiti, nic o data n'am fi. ddruiascd regelia. Aceaskt ca recompeU$d republican6 i dee)Ata; c,
daeä Regele
In sfils4 d. Goblet a sis cd Francia a-
dereazd deplin la circulara
crezut 60aceastá .aureola dr fi putut din partea junimistilor, cd 'adus Carol tva deveni.61 totul imposibil, il )ya
ROpzolsvrile Engliterd, sa incunjoare capul unui tiller de la putere combate si v a/n.cra pentru resturnarea
n'ag sosit hied. abia dou-zec i cinci de any, demn 8e ptii" cd acest proiect esistd de mult.

Varna.
Constantinepol, 29. August. -
Via de numele sat 'ilustru, dar care n'a
Palatul face mail pregdtiri pen- avut phna acum prilejul d'a arata cd ea. nu e tocmca departe de a fi exacta ;
In urma 4gitatiunel sale din, anul tré,-
Dacd aceasta stire s'ar adeveri, fi se pare cut, o agAatiune pornitä din convinge-
tru a priwi mane pe ducele de Edimburg. rea ca' veul tot reul, vine de sus; dire&
Pare cd 3`ultanut voeste st1 steargd r6ceala te'rei insusirile cu care l'a inzestrat atuncea poporq Se va,intreba : Bine, situa-
torul/uptel, autornf articolulut Otnul
natura. Ounea exterioard e incordtd, situaliunea
zel:, re eptriun,/, rical s, nicl nu putea scrie
Nimeni nu poate tagadui Popo- interioard de pleins, muncitorh i negustorit
Docite Ptlimburg, va pleca
Constnunepol , 29 August.,
-Varra.
-
Slimbda
Via rului" dreptul d'a alege pe cutare
Ofiori germaa ad retras demie saíl pe cutare fi u de Domn, sat.' pe
birnid se pleing de greutatea impositelor
setia de apanage creste?
g' tot atat de sigur, pentru eel de la
Litpta, ea i pentru not i pentru ort si
'Roman, ca, r6ul î are obarsia îu
sia lor, mina reinoirit contractelor lor
unul din capif armatel noastre, sati Dar cum sd fie alt-fel? Ce are regele care
cu sporire, (Havas). tron chiar, i asupra acestut punct vu
Inca, in virtutea a-tot-puternicel sale /Carol ma, mat ? Listd civild, apanage si altele
inope deosebire de $rert intre 4101' si
vointe, d'a pune'pe Tron o individua- de acest saiit ; i met't cu seamd acuma cdnd
directorul Lupta.
t3ueuresd, j 8 August litate ilustra, a tref a scdzut agiul, iubitul nostru rege 6^ebue sä
x

d9/ cápetenie
De ce dar, protivnich nostri fie desolat intdmpldndu-se catostrofa ca cont- ilInsgo gut uncle puncte
Cuzismul nostru
"

,6ari aú nevoie de a fi lumkiate.

teme eA, in ziva caderei dinaRtiei rol ,si argintul set ajungd al pari, atuncea
Ne-aL asteptat sí fiba atacatl; la straine, tinerul fig al luT Cuza a( in- regele care primeste lista ciVild in attr,nu Noi gutem monarhitY Ft nu ascundem''
.?trgumente si la fapte vorspunde, latura de la sine pe can- va ,suferi o perdere, convingerile noastre. JP7',tr;p tarti un
de ir4iativa,
.f0sultele j murdariile le ,yom dis- didati ? Lucru e clay si tkd costelul Peles, trebue poporul e lipsit
nu pot veni de cat de sus.
pretai. CredinciosI acestuf Cht pentru noi, putin n'e posit de
Vora esaInina asta-zi un puntrodpor- numele Alesului de nraine ; röi nu fa-
71scump6tat i ficut dar tot Lta.
sa se not.ze c vinzgnd Pelesul iutztul Improprietarirda, secularisarbtt o:to
ref:riv st
istoriet notyitre contem-
tant ce Ilese din atacurile ce ri se cem politica personaki ci poliic rom nostru rege face ó jt;i-tfa, cdd el dd pro- faptele mart are
adreseazt prietate a sa partictVard numaY pqtru un porane, nu
facut
neasca ; ne e dar destul sahtim c va eliergie
KT
zis fi de neaMsul hostru, de legea noastra milion i jumdtate atulu, celd,aptenagele unlit refeimator
maseke populare ?
!S. antetl Cuzist
; nu luptatt pentru' ssi ca, peptul BM, va hate o inimá dupti tipicul colectii:j.st sunt doine7,4ul Co- inicum5tPopantteru.
oc,e+a not na. credem,
un ci urmarita un scop per- *omanil. roand fi nu a regeltd.
t

tiebue r,srt impunem p9Porulul veinta

sonal ; a eg,erea fiului lui Cuza-Vodil, Paca se in'olege decY prin cuzism Judece lumea !
la poastra.
nu scim ce fel' de revendicath ridi- Iwwwwww0.11.,
www.dacoromanica.ro
2
AD EVtR UL
vocarile Italie, guVernul france..z. r +alma:
Poporul chemat in comitiile sale e su-
premul judecator.
cu dispozitille directiune cailor ferate
romane, care redacand orek de desear-
DIN AFARA cu energie, dar intr'un mod si
care de la opt la aease a ordonat tot In fata tonului agresiv si brutal pre.
In tot cazul insa, reanâne sigur, Nimic mai stranid, de cat activitatea
oficioase germane, ziarele Itrancezt tin
lupta noastra actual& are o parte eurat odatit ea vagoanele care sosese inearcate febrile, pe care o desvoltä deecaa-va timp
cu cereale sá fie descareate nume in limbagia din cele mai moderate.
negativa rasturnarea dinastie, care e asa numita HO de pace. Dupa intreve-
Cine e dar provocatorul ?
identica cu aoea a Luptd. port. derea de la Friedrichsruhe, intrevederea
Aceste mdsuri lovesc in interesele vi- de la Eger ; dupe. cea de la Eger, alta De sigur nu Rusia i Fraecia.
Aceasta resturnare vrem s o faca po- Prin urmare rolul faimoase--; aliante a pu.
pqrua ode el singur are puterea de a crea, tale ale carutasilor si aduc si intru cat- intrevedere intre d-1 Crispi i ambaaadorul
va si vatamare intereselor comercianti- italian la Viena, d-I Nigra Si toate aceste terilor centrale este cu tofAil opus denn-
ne avera nume datoria de a-i deschiele mire! ei. Liga de pace .este o igä rje
drumul lor i proprietarilor , care ad grabit intrevederi convorbiri sunt motivate de
daca acest flagel al omenireT n' i. isbuc-
Aci nu esista deosebire intre no i greva. presa oficioasd ca menite a garanta pacea
nit area pAnd astdzi, meritul este ai Fran.
Lupta. Subreda trebue sd fie pacea europeand ca
ciel si al Rusiel.
Fiind insd, ea, Lupta e republicana, am D-nul Frunze, seful atelierule garei barbatil de stat sd fie nevoitI a alerga
Austria si Italia slut agenti pro' ocator,
fi euriosi de a sti, ce fel de republicä pentru a scuza atitudinea sa fatde lu- mncoace,i incolo pentru a o asigura. Dar
af prinCipelui de Bismark..
crede ea ma'i potrivita pentru statul cratorilor, cand acestia s'a pus in greVe, naste intrebarea : Cine ameninta linistea
roman. republiea, ca cea franceza, ca a zis d-lui Director general N'avea : Europe!? Cari suht turburetorii pe care r#40if -

cea helvetiand, ea cea americana, cu sad ea-ai aduc lueratori cu sutele. liga de pace voeste a '1 potoli ? Politica comerbia,
fd.ra, presedinte ? Directbrul Luptd are aci Nic hiorätor noX n'a adus, Trier eel Daca ar asculta cine-va cele zise de
mai multe,
stie, suntem sigura
i
deci: intr'ales D-sa me
si alte forme repu-
vechi nu s'aii linistit. Suntem pozitiv foile oficioase germane, austriace i ita-
provocatoril ar fi Rusia ei Francia.
Ziarul Neve' freie Presse ubiic ea..
nutul petitiunei adresate de eonsiea, co-
informati, c d. Frunze, va fi inlocuit
blicane, deeviame ce vrea republica pen- Aceste puteri trebuesc tinute in frita cad: munal al Vienei guvernului, in care 5ra
peste doue zile.
tra statul nostru. ele cautd a, darima situatiunea create prin tatul de comercid. cu Romearria e aret
eSuntem `siguri, ne o va spune 0Ailg tratate, pe când Germania, Austria §i Ita- cu insistentä.
noua si va pastra siesT, ea egoist, lia, nu doresc de cat a conserva ceea ce Consiliul comunal al Viene araae mat
AC TE OF ICIALE inteiii cit exportul acestui oras cata Re
pläcerea de a fi singurul care cunoaste dobândit.
pe cea me potrivitä gradului nostru de Se conflrm n funethmea de sub-comisar elasa Asa argumenteazee ziarele din Berlin, mania s'a redus cu don din trei Oat(
cultura i moravurilor noastre. I pe lâng5 poIiia orasultfi Ci:aiova d-nul G. A. din Viena` si din Roma. Cu toate acestea, pe cat a fost mal inainte. Cauza sta
-----aitaeaaaree*
ae#aa..0.4a
Leonard, in locul G. Bancov.
*
nu trece zi in care telegraful sa nu ne reduceri insemnate este cii guvern; iu
* anunte vr'un fapt care dovedeste tocmai striae a vrut sd proteagd in chip .ralla,
GREVE:LE Bunt numiti :
D. N. Popescu, in 'functfunea de ajutor de cg-
contrariul, adica cä Rusia i Francia îT
cautd de treaba, fOrd a provoca pe nimeni
teral interesele agricultorilor, facalei arr.
posibil importul vitelor ei l cerereela
mgras la salinele Doftana, In locul d-lui Gr. Core-
Grev-a-Luar:4tnrii w.. din, atelierele gare .
seanu, care rinâne in disponibilitate. aratd cea mai mare moderatiune .sub românestie
continua i cu perspective,- dè' a me eon- funetiunea de cantaragiii. la toateu,ipar2vine
rto_1: . Consiliul comunal atrage apoi a ante
aceleasi saline, in locul C. iNiTtnenn-,...,
libp,r4at Bulgaria prin jertfe
tinua inca multa, vreme. in disponibilitate.
guvernului asupra faptului cá conenee
Direetia de o parte nu se prea gra- colosale de oameni si de baW priveste tiunea carnei de vite cormiae Sala ;
D. I. Indulescu, in functitmea de magaziner la
beste de a pune capdt, acestei starl. a- aceleasi saline in loud d-lui C. Glieorghitt, rmas lard a se turbura pe Austro-IYUgaria ocu- crt acea a celei de cal se in multaste.
normale si vatamatoare, iar lueratori a- ill disponibilitate. p'and Bosnia §i Herzegovina par'ca ar fi Mai amintim ape inca ea indestra
jutaai 1.11 resistenta lor de catre mici nee * * provincil ce apartin monarchiei Habsbur- cizmarief si hainarie: e ameaintata co o
gustori 'care le fac credit o tin intr'o pe- D. doctor Dimitrie Milos este numit, provizoriii gilor Ea priveste cu linite corn Bulgari
; totala peire, , ca aceste induetrii suet Ca
trecere. Er lumea a putut sa admire pe - pân la facerea concursului si sub rezerva apro- imping ingratitudinea pdn d. a arunca in- cele mai importante ale imperiule,
bgrei ulterioare a M. S. Regelui, In postul de medic sultele cele mai grosolane poporului care orasul Viena pläteste a cincea parte fli
niuncitori grevisti care, intr'un insemnat secundar la spitalu comunal din orasul Galati, de-
numer cântand ai petrecand pe soseaua '1"-a scdpat de jugul turcesc si a reinviat contributiunile directe ale Statulur ei
venit vacant prin demisiunea d-lui doctor Pia-
Kissele, îu cea me deplina libertate. seschy. nationalitatea lor. Mai mult incd, Rusia consiliul comunal al orasulur term ifieis
Ni se asigura insä c prefectul poli- * *
suferd in tdcere ca tratatul din Berlin sd pe langa guvernul sail ca senet fie pa .

5`,' D. doctor N. Teodorescu este nnmit, sub rezerva

ie capitalei ar fi luat masur i. represive
contrae acelora care ail atitat pe lucr-
torI de a se pune în greva, Precum ai
aprobarel ulterioare a M. S. Regebil, in postal va-
cant de medic la plasa Gra'ditea-Râmnicu-de-Jos
din judetul Ramnicu-Sarat, cu reF;edinta in comuna
fie calcat prin prezenta pe tronul Bulga- tial cu agricultorai i sA incee mai c;
riel a until principe ce nu' este recunoscut rénd un tratat de comercia Romani
Did de Europa nici de puterea suzerand.
.

Din contra Austro-Ungaria inainteaza

contra acelora care indeamnd la turbu-
rara.
Balta-Alba.
*
merel in peninsula balcanich §i pe Dundre.
Serbia e ca i vasala ei, Romania e in-
INFORMATIIM
Aceasta nu impiedecd, se intelege, pe D. G. I. Levezeanu este numit, sub rezerva feodatd politicei austro-germane i in Sofia, Judetul Prahova e bantuit 'tie "des'
grevisti de a indemna in. particular pe aprobgrel ulterioare a M. S. Regolui, in postul de
terie. E .cestiune a S'.3 trimite si intr''
Uil uzurpator e sustinut in taina de inrau-
lueratori de la depositele gärtI ca sä se intendent la spitalul de copii din capitalg, pendinte
colo o ambulantä ruralit, preeum s'a ara
pund si eI grevA. de eforia spitalelor civile, rmas vacant prin demi- rirea austro-maghiaro.
shines d-lui I. V. Protopopescu, i eu Incepere de Cine e dar provocatorul ? trimes una in Arges pentau acelaeY sa-
la 2 August de and a fost chiemat in servici. Dar Francia Ea sd luptd cu greutdti
I *
0 akta grevá, acea a carutaeiloa, dal 4f7.4."Veepie, interioare si se pregdteste in pace pentru La inceputul septemanei vi1oare
Braila sta ,asemenea in stranse legat 41.01eaaWW!e expozitiunea universald din 1889 La pro- gele va convoca mai multi gmerah le
MICEISOMINMINI0101B 110111111111111111111.

FO1TA ZIaleULUT eADEVÉRUL" fia,aipsise de la niel o nunta si de la nerul dobitoc se ingamfa ca un paun, pe Era mai frumoasea de cat o feetee.
niai \111 boa a. estrada uncle era si canta far% sd, se mai Era frumoasa, ca un inger;
Toti l iubeel pentru ca era dulce ai opreasca : Ed am tutuna pe &and orbul Bernard se apropie de tiara -co1il6.

UPUL 'NEGRU lam, de ei era orb.

Unii se temead de el, pentru ca su-
canta, din vioara luí, cand mai bine, cand
mal rü, un dant Oränesc.
prefdcandu-se cii e vesel, cu toata se
pararea, si ii zise cu cea mai gratioasi
DE mrstitia poporului it acuza pe soptite, Indatd ce rasuna prirnele acorduri, voce :
termeca pe ace earl: 51 supare. destul de scartáitoare, Bernard alerga Domnieoard, Blanche, tata Jeer, Leblanc
XAVIER DE MONTaw latate cA Jean Leblanc singur contri- la Pierrette a le ai voi s o ia de mina 'si-a sumes manecele si cant& din toati
la rspAndirea credintey acestia, inima cu vioara lui, daca bora vointä e
I. p ,

tea a fi sigur de o primire bunä in

tot IC cut.
ca sii deschizd balul cu dénsa.
'Dar tine-1'a fate,' îl respinse incetisor, putem sä dantArn putin.
It verb
Fr-dpastia Draculu artifindu-i cu privirea i cu mana, pe Copila parea ca nici nu
Ce se tia era, ed atunci chard cine-va Blanche. astea. Bernard, o atinSe .1ne?
fAcea vre-o aluzie la fermecatorie, el td-

.
l3ereard singur, in persoana obser4se gAduia, dar tAgAduia Intr'un mod foarte
aranjarea serbärei ei ast-fel nimic ill slab, ea un orn carnia putin îi pasa dace
Si in adevdr, buna cuviinta cerea ca
ginerele sd serveasca de cavaler fiicei
Chapelle, pentru cd d-nu Chapelle '
-
umer si repeta :
Da d-soara, daca ai le t aoi
Blanche tresari ca ei cum sae fi.
i,psea. ,
cree-va stiea sAii nu adevrdl. si cu fiica-sa, primisera sd onoreze cu t id:ei tmr b'
Sala de bal sub cerul liber araVata
- Tovarasa, sdd, la neuitata intimplare infatisarea lor nunta unuia din ingriji- pvirsiVirea implajurul
de l'aturd iu mod câmpenesc, ar fi p tut can uniei le Bernard cu Pierrette, era torii contelui de B.... li o usoard rosatel se ridica p brajr
aa fats, ouare
ee'remorne
o celui me maestru se de
\
'
tîner din Cernay, care fusese in timp
de doe, ani rindaa la bucetaria d-lui
Bernard - cam suparat, dar convins,
inabusi cat putu mai bine un suspin
pe fruntea sa.
Ape, reintrand in viata realä el Pu
inteo parte a luminiaului era fäcu gnvernar dm Fen nehe -Comté. Il ddduse si se indrepta spre Blanche. u:4a el in mans, lui B4rnard
muânns:
o lavita laarre, de scanduri albe de bran. pe poart star, peatru ea din cauza,dis- a, pain cam retrasa si stand in pi-
In fa0, l4ei, cate-va scanduri erad traetiilor d debitociilor sale, stricase in ciowe parea a se isola cu totul in mij- -- and vei voi.
aeezate pe dou; butoaie goale, si formed mai multe rinduit 41.,catele si ast-tel se
eiat fel de estre et
locul sgomotului care o inconjura. Bernard îT conduse dantOitoarea
intoarse In munti h el, inzestrat cu o sdi mari, ou o lumina intunecoasa nlijlocul lummisule i incepe,
scaun .larda ,' r era pas sa serve Igultirne de.luee eel ' eetrecere pe care si adîiä, erati ridicati catre cer ; privirea eu (Hasa, miscarile unlit fel de delq
arePt ecara di urcalle estrada. le lavataa aeolo. eanta air flueru ei frumoasta, eontempland lueirea fosfore- lta al caruia nume nu a aj was p
ACeesta era tribuna, orchestret. nnaeoeme. e a, minor arie : Ed am scenta aestelelor din calea Laetee, avea o
Mtisica'iVka emit in nu isk de dol. Lucs tutta bug" si aria tot' asa de cunos- merea linistitd, re(), di5t
aproaae ne me auZit in satuleaul de cutd:aMai n me al eaca la rasboiii." espusd, infatisare de eugetari poetiee. lancbe,
al
Era inVOerat cii sufietul Blanche ra- aparente,, eseenta, ca i (Jae:Wild
' Cereey
, Unul
I

daaitre -el-
e.
t
Jean Llo
Bertael, minuninity e t!ei aeeastd, dis-
pozii faniaur'e 'awl Cale
tacea in eerurI, - alumna corpul sad figarele capricioase ale aceetui
dan

.
-
ktirtkia dira vioarheaa tot): TI nuTn'itharte,re, rul talarithe s'ea
vorba multaapantaretu -fare de protivnic stra lua Il Netael
fiind, cA flue-
ivi lee in orche-
niai rdmasetie printre oaMeni.
Cugetares ei se perdes aiurea
proape riebunesc. Fie-care dial
sale era facute cu o gratie (v m
al mtului. '
Profilul a duke si curet mireit se co-
Mindru de at ee lieelee care '1 edne tuilmfalseeteu ouleficeetelsee.arunea razele ,-,.......r .1410*
De maï mult de patru-zeci de ani 'el linguea, si creaar 0);)¡E
bine, ti-
www.dacoromanica.ro
 ADEVtRUL
Pe les, pentru a'i consulta asupra mane-
vrelor din acest an. De pretutmdenea cestiunea construirez unul observatoriii
de foc. STIRI COMEKIALE
* Conferintele diplomatice nu s'a5 sarsit * * *
Sase-zeci si patru de t6rani. din comuna Inca. Ambasadorul Austro-Ungariel, con- La examenul c6pitani1or de adminis- Cottsulatul austriac din BueureM a comunica
jUdetul 'Hot a
fost trimisi de
d. judecator Pretorian inaintea curi cu
tele Nigra, a plecat pentru câte-va zile la
Milan spre a avea o intrevedere cu qrispi.
tratie, aspiranti la gradul de major, ail
guvernului s6d:
CI recolta acestur an ar fi fost cu total eseep-
isbutit numai 5 din 17 earl s'ail pre- tional de bunI dacI n'ar fi font ciilduri tropicalL
jurati de Ilfov, acusati ea instigatori in *
**
zentat. in luna Iuli. CIldura din lull (!) a grilbit recolta
ultimele revolte. Se aerie din Petersburg ziarului Neue
calitatea a suferit. DacI greutatea productelor
freie Presse cä in curand generalul Prse- * *
* * Consiliul tehnic infèrioarrt eelei de an, eantitatea e Saperioars. Poo
valsk'i va pleca impreuna cu ofiterii No- comunei capitalei,
In cursul acestei sOpt6niani, ministrul se ocupg, cu aetivitate de elabdrarea mai rumbul a fost tiscelent pan/ acuma trei sptmdM
borowski si Koslov si 24 cazad pentru a
de 'interne va disolva mai multe consiliI face exploratiunT multor planuri de alinieri de strade. insa el suferI azl de seceta ce existI si care
in Asia centrala. Tinta poste strica de nu va plena in curdnd.
coinunale rurale, in urma cererilor pre- cAltorief este partea sudica, sudvestica. §i
4f * Consulatele din Craiova, Galati si Iasi dall aso
Sectilor respectivi. Tibetul i mai cu searna provincia putin La 1 Septemvrie se vor face mai multe menea rapoarte de unde rezultI ert recolta acestu'
* explorata Hlassa. transferari in personalul ereditelor agri- an e abondentli, insii se cantI, a se infItisa calita
S'a dat ordin ca comisinnile insárcinate Guvernul a dat pentru aceasta expeditie
cole din tara. tea el ea inferioarrt, Meru care e exact Timm)
Acu recensäméntul tinerilor cari all a face care va dura doI anY 53,600 ruble. pentm prea patine locarL
arrnata sal se termine mai curénd. In a- *
*
nul acesta operatiunile 'recrutarii vor * In curênd legea creditelor agricole va *
incepe mai de timpurit. La niste lucrari pentru ;constructii In Camera francezI so va propuno suspendarea
cil 'totul schimbata.
Quirinal in Roma s'a dat de urmele until taxel vamale de 5 fr. asupra cerealelor. Proectul
* templu i anuine s'a ,gasit un fondament * * se bazeazI pe faptul crt recolta anului 1888 e
Intre primele proiecte de legi pe cari colosal de marmora.. Se crede el aceste Aflam positiv cä coala divisionará de
foarte rea.
guvernul le va presenta noilor Corpuri urme sunt ale templului lui Quirinus. la Bistrita, nu se va mai desfiinta, dupa
legiuitoare va figaira si proiectul de' lege Regele a ordonat camine1e sa .fie des- cum era vorba. Casa Dreyfuss din Marsilia' a fIcut multe cum-
.pentru reorganisarea Dobrogei. gropate i apoI s fie lasat publicul liber * * p6raturr de producte si marl cantitIti bi judotul
Prin acest proiect Dobrogea va obtine spre a vedea locul. Corpul portareilor Va fi organizat de Botosani.
*
;egalitatea complectä cu. Romania cis- * ministrul de justitie pé bazele admise *
Alegerile comunale din Serbia s'a5 sfar. in Francia pentru organizarea porta- In Londra s'a tormat" o societate pe actiuni cc,
un dreaná. Ele aü esit mai Inuit in favoarea gu- nit' fond de 200,000 livre sterlinge pentru, a utilis
* *
vernului. reilor. o mare inventiune pentru rectificarea spiritulu
Allám .cu cel maY profund regret moan Aceastl inventiune ar consta in intrebuintarea 11,-
*e*
ta
d-lui N. Bordeanu, fost redactor al Predicatorul curtii Stöcker a reinceput
* *
In consiliul (le ministri ce se va in e drocarbonului. Rectificarea prin acest Material a,
aduce economii enorme.
_Naliuna fondator al ziarului LaYurquie a vorbi in public dupa o tdcere de câte-va azY. la Peles, 'sé va lua o hotarire defi-
din Constantinopole. luni. Intr'un discurs recent el a zis, vor- nitiva in privinta disolvarel corpurilor * *
Trimetem expresiunea condoleantelor bind despre impöratul Vilhelm Cererile de gritil stint foarte numeroase. Aeest
legiuitoare.
noastre intristatei sale familii. El (impratul) a venit la guvern inteun * *
cererr aft aye ea efect o ureare a pretului grâulu
o oare-care refoanof.. r. ,mt-htvx de-co-viede. Re
chip stralucit Caltoria sa in spre nord a
* * fost o cdltorie de pace si victorie in 'a- Se vorbeste va avea si ea o influentii, asupra uretrei.
Pr ocesul calpitanului Stanciuleseu se celasi timp. Totul mn ta.,a--a.t.- lestrrrte'-e-a. -Maican pe ziva de 30 August, *
va judeca la 5 Septemvrie. ThuattirniTVTJi -D-ze5 acuma avem iarA§T un and se vor face si alte gratieri. In pinta din Focsani s'a vtl.ndut 'la, 15 August ed
guvern sigur, un guvern care urmeazä in * ** 11.50, 12 si 12.50 hectolitrul.
Consiliul sanitar superior se intruneste totul ealea impratului Wilhelm I ; câtd si- Greva carutasilor din Braila s'a sfirsit.
gurantd nu se afla in aceastd stare pen-
tru interiorul ca i pentru interesele exte- Grevisti ail obtinat un succes pretul;
CURSUL BUCURESCI
* ` '

Mitropolitul Primat a plecat a seard rioare ale trel!" vagonului de descarcat s'a urcat de la
cu trenul de Predeal la 8inaia.' * 8 la 12 lei. SCE3IiyiEi
* Regele de Samoa a sosit ca prizonier *
'/ La 12 Septemvrie se va tine in capi- la Hamburg. insotit de ministrul Aksake Procesul capitanului, Dimancea si a
-tala concurs pentru ocuparea ma multor si de &A §eff. Strada Lipscatif No. 4 (in noul- pedal
'Davila inculpati pentru intrebuin- Oacia-Romeinía:)
loctri de medici de plasa. * -tare de' caznä, s'a repartizat la sectla I!
In cercurile guvernamentale din Sofia se
*
Personalul serviciului filoxeric va fi crede ed. Serbia va recunoaste in cure'nd
III a Curtii de apel. 18 August 1888 Cump. Vind.
pe principele Ferdinand. Terminul infa4idrei e fixat pentru 57,3 Reel
antortisabilI . . 95.60 .96.2
CeT mid sunt maT sprintenf. ziva de 12 Septemvrie. 5°/0 Reel, românli perpetud . 93.50 - 94.-
* * 6°/, Oblig. de Stat 98.-
D. Lupu Costache, secretar general al * * 65: /1 imCguinLicypearl. -.- 99.- -
ministerului de interne, pleacaldiseara la Pupa intoarcerea ministruiui justitii Rvoenichi R.eg. 82.60 83.5,
Papte Diverse
'

Mizil pentru a face o ancheta in privinta 10, lei Case): Pens. 300 ler . 230.- 236.-
din congediii, se va face o insemnata 50/0 Scrisuri 97.25 98.-
,,alegerei comunale. miscare judecatoreasca. 7% 107.50 108.5,
at it
* * DIN STREINA.TATE 5"/0 93.- 94.-
lvindu-se vacante printre gradele su- A,** 6° o n n o . 99.50 10045,
, perloare din arma infanteriei, mai Multe
Un ciudat caz de nebunie a inpr/stiat groaza
,Sgomotele re'spandite despre o apro- 7`)/e O tro.- 107.7:
ieri seara la sase ceasuri, im lumea linistit/, care 50/o de . Iaí 82.- 83.-
inaintarl se vor face pe ziva de 30 August. de obiceiii vise sI se mai odihneascl de oboseala piata retragere a d-lui Suditu, prefect de Impr. eu prime Buenr. 20 lei . 38.- 42.-

,avut bunatatea de a anunta aparitiunea

noastra si de a accepta schimbul.
*
confratilor ,nostri cari ail
zile1, in squarul Monge, Intro statua lift" Voltaire
si aceia a pcletului Franeois Villon.
Un individ, tinônd o fringhie groas/ in radra, se
plimba de colo pinri colo, floi1nd,tot felul de ges-
furl- De-odatl s'apropi de o biatI femee bdtrânI
mane la postul
rilor-mai
s
Braila nu sunt intemeiate. D-sa va r6-
i n timpul alege-
cu seamd. '
Losari Crimea Rosie Italiane . .
Act. BIncei Nat. a Rom. 500 lei

' Soc. Rom. de Constr. 500

de asig. Dac. -Rom. 200
Nationala 200/4
26.- 30.--
,

* *
care F,iedea pe o banca i vorbea cu cine-va, îl Municipale noui . .
intopeni genuchiul in plinent, ai se pregei .sI
Se fac enorme curnpr1tu e "in gra lege picioarele. Afläm c numai capitanii yeisanu, DIVERSE
Moldova de casele Dreifun, Waller,' Gustav E usor de inteles c. bkrâna nu s'a lIsat a fi Coläteanu, Theodoru si Dargscu vor fi Aur contra Argint ' . . 2.75
Mendel §i .Negroponte. legatl si a inceput a face gar/ ; atuncea (low)" fete, Bilete ;13 Balla 2.75 3.'
care se dad me la o parte i privead, se apro- inaintati la gradul de major. Florin valutrt Apit
Cea ma mare parte a grdulul cumgrat 2.05 2.t
.5 destinat pentru italia. Cantitatea
piarA rizdnd in hohote. Dar risul nu le prinse bine. **. MIrci German' 1.23 1.
acela Se ridicI de la plmint pNefectul de Ilfov d. G. Thaldiman- so- Bancnote E"ancese 99.50 100.
.rata e atilt de mare in cgt intrece nevode svirlind fringhia In sus le prinse pe anadndou de- Ruble de Aârtie . 235.- 245.
'-ordinare ale _Italia, 0 se crede e sunt de- odatI bateau nod, pe care 'I stringea tot mai tare. seste asta seara, venind din Sinaia.
stinate la ai9rovisionar de resba. Fetele incepur/ a tipa, cei-va ()amen): impreunI
cu sergentul de post le venirii in ajutor si le dii- *
dur/ drumul, cu toate protesteile agresorului. A a.,parut in brosura a doua conferinta
[FR C. TROTEANU
* * *
Pe ziva de 30 August 1888, s'a primit Dándu-se sennialul, niai frenirl si ali agenti ;
a d-lui Gr. Paucescu asupra imbunattqira INSTI
-demisiunea din armat a. a capitanului Di- dar bietul neben, când li vzu il apua, o mânie
mitrescu Nastase, comandantul hergheliei furioasI, si cu. mare greutee a putut sit fie conclus soarta Strada Ion nod No. 35 i Momulari No.
&Z.
la comisariatul din str. Poissy.
militare. Acolo, rgspunse in asa chip la intreblrile comi- in JigniN.
sarulul. Romania liber# e informatä c grert Cursurile Primare i Comerciale din acest Instil
Femeia mea a plecat de otit zile, d-le Conaisar. lucratorilor de la gara centrala e pe ale pentru noul an scolar 1888/89 vor reineejoe la
Stitl rn ä runte N'as Et crezut nici-odata c'are sl plece far' de
mine. InsI mai adineaorea, am aril' o in grldins de a l potolita. Septemvrie Cursul Primar de 4 alai iar
din Rues des ecoles" venit in gând o'o Comercial ,cle 3 ani. Se primesc eletfrinterni,
Se zice c. d. Colunibeanu, procuror general pe leg pentru ea srt síu mii" me lase singur. 0t3.1)1/40"-: pentru Gimnasii , Licee i coala, ComercialIf
'Tanga Curtea de Apel din Craiova va fi inaintat Atuneea ad sosit agentii d-tale, i ea s'a Statului, avand meditatiile necesez; in Institut.
-ea presedinte, al aceleasi Curti, in local vacant
.deja de trei.luni.
nev6zutl.
Nenorocitul a, fost dus la infirmeria Depoilut TAT ME DEPES1 Inscrierile se fac 'in toate zflele de la on
8-11 a. m. si de la 2-5 p./a.
D. colonel; Budisteanu, cdvandantul pietei va fi Paris, 30 August.- Autorv' atentatula DIRECTIUNEA.
noutat, manevre, la' un re6xlent de Dorobanti ; ULTIME INFORMA17UNI in contra ambas zda germane a fest recu-
1.7:iar geld 'd-sale va veni la equInduire domnul
-colonel Gorjan. Cursurile seoalei speciale e artilerie
noscut de nebtin: lncideneste- fetr4 miem-
ndtate.
S'A PERDUT
* si geniú vor incepe, in ace an, la 15 Paris, 30 pst.-Regina Natalia va Dumineer la 14 Angust ad (1;,61)Irut din Cal,
D-nif medicl de regiment din reser4 c, Rldu-
lescu, Lupulescu Mihail i Lupu Herman sunt che- Septemvrie, din cauza nno reparatiuni pleca spre la ..l3ucure§ Plevnei No. 1?1, 17 porcl, 2 rooll !1i! 3 mid neg
uraente ce se fac localnlu
mat): a-si face seniiciul la ambulantele mLitare in
timpuI manevrelor din anal acesta.
;
Nice, 30 -Un spioh german intro cari scroafg en e ureche spintecatI,
scroafe albe blege, una eercei/la gat, 2 pox,
ConsilidI sanitar supe or al armatei, a ,fost f trimetea,o cartuet de roof, ,g puma alby, 1 pore mare alb bleg
D. N/Blaramberg, depute si consilier comunttl se intrunestt luni la *ale curentel. pitted Le b e two cutie cu fibrf, remisa de scroA rosie cu,.gilleit la Mali. Ori cino."ml
fit ,capitall a seed. '
*
ansrl i a po;tal. ajuta la dovedirea lor va prind o buna reerompen;
Consiliul uoriunal al 4ipitalei, se va
ocupa in cea isa aproPi* edinä, cu
www.dacoromanica.ro
=NW
ADEVESUL
fiZarir, Inunnumm,
mr,--sumr-11, tririliMMIXITI.7517Z7

k PATIN
71171111111VIIMITIllVITITITM ggggggg timmnu
+44- Strada 2óxxz.e
rillimrminrmmttnrammnurrrn IT711-4171111frITI WrTmTITIITWJ1T fLEIM

Tc . 15 i s *4
Calea Victoriei No. 6, Palatu Dada-Romania

MARE DEPOU de PLANE Si PIANINE

'IVISPDZIE,141M12,4,
istomeie cele mat nod i perfeciionate
eu pretuil convenabile, pJtibi1e i n citstur
lunere.
PIANINE DE INCHIRIAT Medalia mare de air
ie THIEL 8( WEISS
C j lit C 13 "1:3 111 S; Medalia mare di aer

MARE ASORTIMENT DE :
efectuézA tóte
ViorT, Vible, Violoncelle, Contra-Basse
le la cele mai ieftine p4n4 la Instrumente
de concert. luerárile atingétóre .de acísta arta in diverse formate si culori. 61.-4111
Viorl de studin, supranumite Vioil mute
11. caror rsunet Paude numal

córde fôrte bune durabile, IMPRIMATE 37 I _49_ 112, LUCRAIII COMERCIA LE

precum
REGISTRE
0 ate Accesoriile la aceste instrumente. pentru cotidiane hebdomadare,,
Tot felul de
Tocurl de Viorl, Viole .0. Celle. AUTORITÄTT bimensuale etc MITE, FACTIMI CRUM
in tóte limbile si formatele Bilete la, orclin, LUCRKR NECESARE
Aristóne, Herophóne, Symphonióne §i
,m o mare colectiune de aril' române streine.
Guitarre, Flaute, altele.
DIVERSE ADMINISTRATIUNi
GARTI DE VISITÄ
Cecuri." etc_ pentru '

ADMINISTRATIIINI de MOO,
Mare Depot' de 11Iusici de masa UVRAGE AFISE DE THEATRU
3u. române streine, simple si combinate.
Diverse obiecte de lantasie cu musicet pentru scolastice, siiiii i literare
BILETE
de botez, de nuntá si de deces DIFERITE SPECTACOLE
PADURI, MORI,
etc. etc.
CadourY.
NO TE MUSICALE Strada 7:) . c5 m. n. e T To .. 15 b i s -14-4

trullif,wnruvutrymuts,_02,==..2.11,aumux

:$,EMWMa-Manal 6144-DEINK-10 MARE DEPOSIT APA Dt GURA

\N_ !SZEGIERSK I
DE VINURI INDIGENE
LA HAND RU
afuri
a Doctorultd LEMPART
d.e

lae hposit caaea ivroqllor, 26 Se aflE de vgndare la Drogueria I. Ovessa S-sorl,.

la Magazinul A la Ménagere", Calea Vietefie. La
Serviciul prompt §i prquri moderate. Parfumeria Stella", Calea Victoria, la Bazar de
'

-
Viena, A. Kohn, Calea Victoria% Farmaciela: Brass,
Calea Victoria, BrândusI, str. Clementel, la bâcânia
Pleyel, t-
J,
Erard,
I
a
Rietz, str. Carol I. La Frizeri : Reuter, Bulevardul
' fl

leitut
Elisabeta, i Marin Ionescu, Hotel Union.
Depoul general se 46 la Dr. Lempart Bulevar-
; Oehler, Klems, dul Elisabeta No. 8.

r
eff .41 411
4911A,
Fundat in 1887
::;ar _A_ -V I S'
S chiedmayer, Steinweg, Strada 1)répta No. 9. I
=fol. sa-a trel scolarI, eayt,,
Nenfeld. Kaps., îI umea.za cursurile in Capital-6, pot
5
Doctorul TRANDAFIRESCU
gsi 1ocuin i toatg. indestularea, pre-.
cum i o bunk ingrijire intr'o
BUCURESOI, Plata: Teatrului, Casa.'_Török. intorcêndu-se din strainaitate, o face cu- germank cu locuinta in aprópiere de-
, MI MC DOKTM (.";"
_5)7, noscut crientelet sale.
Strada Clara 5
liceul S-tul Sava, avênd la
AL 4,?4,4,14,"rigig lingsá biserica
1NTo. si Piano.
A se adresa la tipografia Thiel& Ak
MARE DEPOSIT 4\ .....
DE 3-11a JULIA COCORESCU ........ ........ .433r.,

tzti
es.V.

Cernóla si cuiori (Eleva lu Marmontel).

STRADA DREAPTA, No. 9. OIVAVVV44
PENTRU

TIPOGRRAFE L1TOGRAFE
Da lectinni de PIANO
in oras.
§k INENVIINSTU"
a casä si Pang adI recunoscute de cel sigur sistem contra foculuI, spargereI i cIdera.
maY
a fabrica TOT FELUL DE
Mal- face Inca un airs de piano
'
FRATII SCHMIDT altul de teorie-soliegia.
MaOne agricole, mori, pietre de mori, sad
pentru grâti i Granade Harden"
BOCKENHEIM-FRANKFURT a./M : pentru stingerea foculul.

lepresentant general pentru Romania:

Piano de 2 or): pe SOpte'mâng.
leI pe luna.16 1
Deposit general la 7,riurs.
Strada Smardan No. 2, Bucuresa
Teorie - solfegifi odat6 pe' sptm. g/g
BUCURESCI. - STRADA CAROL 40
,n...,:w" ,Mte VS, W":"P14"W"NrW
* V
8 lel pe lima.
WVir(7iyire: cS"ii,rs

'

- * A$141t1 $1114
PARRICA DE HARTIE
\ CA CEA MAI BUNA. HAleri.E DE TIG.A.RI
MART ANCORA '
Buctire0. No: 18,
Mare
Strada Covaci No. 18.
fabrica $i mare depon de diferit e
- Bucure01.

1:a\T cII SE RECONIANDÄ MAIITtA,

DEPOSITUL GENERAL
E:1 11.4 ,C TJ Z
din Ake fructele,
ot7i I)iJLCETU1if1iie
si illIPULUNG
de C
I. -IN. iÁ V: -V- Se vinde en gros si en detail cu pref,urI fórtte eftine.
Strada Gabroven1 No. 33
Uncle se galsesc si alte ,feluil do hârtie de tiggrÌ de diferite
- 35. Asemenea se primese Comande din Capitalit
Cu stinaa :
i provincil §i se efectueazi prompt si eftin.
Theod._ Ara.driadis..
,
C-.:4 ki7Pfit,,;;t1.

isAr.k,
A.4 7,-;;W
s. VI

ANtI HOTEL GRANLrl HOTEL ROYAL

, ALE LUÍ

SITUATE
rEr
rir _11-AL _A. CA. 1731,-..: Ail _t i srt,, T." A_ II Fit 1_4E: in II nut2iirect
Hotelun de p mul rang, renovate i llaigiateJ
STAtRATIA\UNION GRAND CAFE UNfÚ
. ,
ruips d confortabil,
situate in centrul 6vasului,
apróperea palatukti\regal, ministerielor, Vibun al e- 1.4
lor, ofi.çhqui postal shal raionulni comercia,
,
SAL.A 9
MAFRMQRA DE
Cel vaT pläcut loc de intrunirl, consum4if di cele
Preturile fvie ieftine.2:2gdaile de Ta 2 lei' in \Sus. Bucä. ÍiTlä1 franceza. \germana ma): fine, 50 diare strAine si tr5te diarele indigene,
iurIt indigene i strain
Omriibu8-s la tôte trenurile. alitate escelentfi.
siDgurul local uncle se debitézá bere de Viena

--
manich.
c'orn.erciale 'gratis- !q-
01.1 ea.

TiPegrafia s, _Strada DoamneI No. 15 Ms.

www.dacoromanica.ro