Curs 1

Conf. Dr. H. Ursu

• Glande endocrine sunt hipotalamusul, hipofiza, tiroida, glandele paratiroide,

corticosuprarenala, medulosuprarenala, ovarul, testiculul, pancreasul endocrin (care
produce insulina si glucagon) si glanda pineala (care produce melatonina).

• Inafara glandelor endocrine, hormoni sunt produsi si la nivelul tesutului adipos (leptina),
rinichiului (calcitriol, care este vitamina D dublu hidroxilata), ficatului (IGF1), tubului digestiv
(gastrina).

• Hormonii sunt substante chimice sintetizate de glandele endocrine, secretate in sange, care
le transporta pentru a actiona la distanta in urma legarii de receptori hormonali specifici
(membranari sau intracelulari).

• Hormonii care se leaga de receptorii membranari sunt: hormoni peptidici (TRH, prolactina,
hormonul de crestere (hGH), ACTH, parathormonul (PTH), calcitonina) si hormoni
glicoproteici (LH, FSH, TSH).

• Hormonii care se leaga de receptorii intracelulari sunt: hormonii tiroidieni, testosteronul,

estradiolul, progesteronul, cortizolul, aldosteronul si calcitriolul.

• Hormonii sunt implicati in functia reproductiva, in cresterea staturala, in maturarea

scheletului, diferentierea celulara, in mentinerea homeostaziei si au efecte metabolice (al
glucidelor, lipidelor, proteinelor, hidrosalin si al vitaminelor) si in functionarea sistemului
imun.

• In functie de structura chimica, hormonii se subampart in hormoni proteici si glicoproteici,

hormoni steroizi (care deriva din colesterol) si hormoni care deriva din aminoacizi (din
tirozina deriva hormonii tiroidieni si catecolaminele, iar din triptofan deriva melatonina,
hormon pineal).

• Trebuie evidentiata rezerva functionala insemnata a glandelor endocrine. Astfel,

manifestarile clinice de diabet insipid hipotalamic apar cand 90% din neuronii care produc
arginininvasopresina (AVP) sunt lezati; in plus, manifestarile clinice de boala Addison apar
cand peste 90% din glandele corticosuprarenale sunt lezate.

Cauzele de boli endocrine se pot clasifica astfel:

• 1.Productie scazuta de hormoni. De exemplu, una din cauzele de hipotiroidism congenital

este reprezentata de agenezia tiroidiana (copiii se nasc cu absenta de tesut tiroidian in loja
tiroidiana). La varsta adulta, principalele cauze de hipotiroidism primar (de cauza tiroidiana)
sunt leziunile autoimune tiroidiene (tiroidita Hashimoto), tratamentele radicale din
hipertiroidism (cura chirurgicala sau tratamentul cu iod radioactiv) si deficitul de iod.

• Craniofaringiomul este o tumora selara/paraselara nesecretanta, care insa poate determina

o productie scazuta de hormoni: asocierea de insuficienta hipofizara (hipopituitarism) cu
diabet insipid hipotalamic.
• 2. Productie excesiva de hormoni. De subliniat faptul ca o parte din cazuri sunt determinate
de tumori benigne (hipofizare, suprarenale, paratiroidiene, gonadice, tiroidiene) sau
maligne.

• 3. Patologia de receptori hormonali sunt consecinta unor mutatii inactivatoare sau

activatoare la nivelul genelor receptorilor hormonali.

• Mutatii inactivatoare la nivelul genei receptorilor hormonilor tiroidieni determina rezistenta

generalizata la actiunea hormonilor tiroidieni (sindromul Refetoff). Mutatii inactivatoare la
nivelul genei receptorilor androgenici determina rezistenta completa la androgeni
(sindromul de testicul feminizant), care se caracterizeaza prin fenotip feminin si genotip
masculin.

• Mutatii activatoare la nivelul genei receptorilor TSH tiroidieni se afla la originea

adenoamelor toxice tiroidiene (nodulilor tiroidieni autonomi); tesutul tiroidian
extraadenomatos nu are mutatia activatoare mentionata.

• 4. Productia excesiva de stimulatori anormali. Un exemplu edificator este producerea in

exces la nivelul limfocitelor tiroidiene de imunoglobuline cu efect stimulator tiroidian
(TRAb), cu efect stimulator asupra receptorilor TSH de la nivelul celulelor foliculare
tiroidiene; rezulta hipertiroidismul autoimun (boala Graves – Basedow).

• 5. Productie ectopica de hormoni inseamna producerea unui hormon inafara glandei

endocrine care il produce in mod normal, de regula la nivelul unor tumori benigne sau
maligne. Sindromul Cushing ectopic este determinat de producerea de ACTH in exces de
catre un carcinoid bronsic, carcinom medular tiroidian sau un feocromocitom.

• 6. Boli endocrine iatrogene. Sindromul Cushing iatrogen este consecinta unui tratament
prelungit cu glucocorticoizi, in doze farmacologice (o corticoterapie prelungita, recomandata
in boli endocrine sau neendocrine).

• Administrarea de doze supresive de levotiroxina in carcinomul tiroidian diferentiat operat

determina hipertiroidism subclinic.

• 7. Producerea de hormoni cu efect biologic redus. Un hipotiroidism hipotalamic (cu

productie deficitara de TRH) determina producerea unui TSH cu efect biologic redus, care
implicit determina o stimulare redusa a receptorilor TSH tiroidieni si o productie scazuta de
T4 si T3.

• 8. Sindroame poliglandulare, in care sunt afectate mai multe glande endocrine in acealsi
timp. Acestea se refera la neoplaziile endocrine multiple (tipul 1, 2A si 2B) si la sindroamele
poliglandulare autoimune (tipul 1 sau tipul 2).

• In cadrul neoplaziei endocrine multiple 1 (MEN 1) se asociaza hiperparatiroidism primar,

tumori ale pancreasului endocrin (insulinom sau gastrinom) si adenoame hipofizare
(prolactinom sau acromegalie).

• Neoplazia endocrina multipla 2A (MEN 2A) asociaza feocromocitom, carcinom medular

tiroidian si hiperparatiroidism primar.
 • Neoplazia endocrina multipla 2B (MEN 2B) asociaza feocromocitom, habitus marfanoid si
neurinoame mucoase.

• Sindromul poliglandular autoimun tipul 1 (PGA 1) apare la copii si este caracterizat prin
triada boala Addison, hipoparatiroidism autoimun si candidoza cutaneomucoasa.

• Sindromul poliglandular autoimun tipul 2 (PGA 2) apare la varsta adulta si asociaza boala
Addison, o boala tiroidiana autoimuna (tiroidita Hashimoto sau boala Graves – Basedow),
diabet zaharat tipul1.

• HIPOTALAMUSUL

• Hipotalamusul (in limba.greaca – sub talamus) este parte a diencefalului si calea finala
comuna intre SNC si hipofiza. Greutatea la om a hipotalamusului este de cca 10g.

• Limita dintre talamus si hipotalamus este santul hipotalamic, iar hipotalamusul (fibre
predominant amielinice) si subtalamusul (fibre predominant mielinice) sunt, ca urmare, usor
de separat.

• Raporturile hipotalamusului : anterior – chiasma optica, posterior – corpii mamilari, lateral –

tractele optice, superior – talamusul. La baza hipotalamusului se afla eminenta mediana, un
complex neuro – vascular.

• Hipotalamusul controleaza o buna parte din sistemul endocrin (CSR, gonadele, tiroida,
secretia de prolactina si hGH) prin intermediul hipofizei anterioare, dar si functia viscerelor
(cord si pulmoni).

Regiunile hipotalamusului (4 regiuni) :

• - HT anterior (nucleii supraoptici si paraventriculari, suprachiasmatic)

• - HT posterior (nucleii mamilari laterali si mediali),

• - HT lateral

• - HT medial (aflat in jurul ventriculului 3 si contine majoritatea neuronilor cu rol in reglarea

functiei adenohipofizei): nucleii tuberali, nucleul arcuat (infundibular), nucleii ventromedial
si dorsomedial. Lezarea nucleului ventromedial determina obezitate.

• Majoritatea fibrelor din nucleii supraoptici si paraventriculari se termina in lobul posterior al

hipofizei si o parte se termina la nivelul eminentei mediane.

• La nivelul eminentei mediane, bariera hemato – encefalica este incompleta, endoteliul

capilarelor fiind fenestrat.

• La nivelul eminentei mediane se afla plexul capilar primar al sistemului port hipofizar, aici
avand loc trecerea hormonilor hipofiziotropi (RH si IH) in sistemul port hipofizar, in care
sangele circula de la hipotalamus la hipofiza (sistem descris de Gr T Popa si Fielding in 1930);
conexiunea hipotalamusului cu adenohipofiza este exclusiv vasculara. Arterele hipofizare
superioare si inferioare sunt ramuri ale A carotide interne.
 • Hormonii hipofiziotropi sunt sintetizati la nivelul neuronilor peptidergici ai hipotalamusului,
la nivelul ariei hipofiziotrope.

• De la nivelul neuronilor magnocelulari din nucleii supraoptici si paraventriculari din

hipotalamusul anterior, granule de neurosecretie Gomori pozitive migreaza de – a lungul
axonilor tractului supraoptico – hipofizar. Neuronii neurosecretori fac legatura intre sistemul
nervos si cel endocrin, avand caracteristici de la ambele sisteme.

• Neuronii aminergici ai hipotalamusului formeaza 3 sisteme: dopaminergic, norepinefrinergic

si serotoninergic; doua din trei sunt catecolamine, iar a treia este indolamina.

• La om, tija pituitara are cca 100.000 fibre amielinice.

• Dintre hormonii hipofiziotropi, TRH are 3 aa (tripeptid), GnRH are 10 aa (decapeptid) si

Somatostatinul are 14 aa. In 1977, Guillemin si Schally au primit premiul Nobel pentru
izolarea si identificarea TRH, GnRH si a somatostatinului.

• TRH si somatostatinul se produc si inafara hipotalamusului ( TRH – la niv creierului, iar

somatostatinul – la niv pancreasului endocrin).

• SMS*(somatostatinul) inhiba atat secretia de hGH, cat si pe cea de TSH.

Leziunile hipotalamice determina:

• 1.Diabet insipid central, hipotalamic

• 2.Polidipsie sau adipsie

• 3. Pubertate precoce adevarata – hipotalamusul are rol in functia reproductiva

• 4. Hipogonadism hipogonadotrop – hipotalamusul are rol in functia reproductiva

• 5. Obezitate, datorita bulimiei – prin lezarea centrului satietatii

• 6. Scadere ponderala importanta, consecinta a anorexiei – prin lezarea centrului foamei

• 7. Hipertermie (“febra hipotalamica” este fara hiperleucocitoza) – deoarece hipotalamusul

are rol in termoreglare

• 8. Hipersomnie – hipotalamusul are rol in reglarea ciclului somn – veghe

• 9. Tulburari psihice