MINISTERUL EDUCAŢIEI SI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA DE ENERGETICA
CATEDRA ELECTRENERGETICA

SARCINA: PROIECTAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE

ELECTRICĂ A SECŢIEI MECANICE.

A EFECTUAT: ST GR. SRE-061 NICOLITA SERGIU

CONDUCĂTOR DE PROIECT: PROF. UNIV. MACOVEI ILIE

A VERIFICAT: ŞEF. CAT. POGORA VICTOR

CHIŞINĂU 2009
 CUPRINS

ÎNTRODUCERE..................................................................................................................................3
1.CARACTERISTICA SECŢIEI MECANICE................................................................................. 4
2.CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECŢIEI SM.......................................................... 7
2.1.Determinarea sarcinilor electrice a secţiei SM..............................................................................7
3.ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII NOMINALE A TRANSFORMATOARELOR
ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORMARE DIN INCINTA SECŢIEI.......................................... 11
4.ELABORAREA SCHEMEI DE JOASĂ TENSIUNE DIN INCINTA SECŢIEI.......................... 13
5.CALCULUL REŢELEI ELECTRICE DIN SECŢIA MECANICE................................................14
5.1.Alegerea cablurilor de alimentare a nodurilor..............................................................................14
5.2.Alegerea cablului de alimentare a receptorului electric................................................................15
5.3.Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri şi a conducătoarelor bară.....................................16
6.CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT..................................................................... 18
7.ALEGEREA APARATELOR DE COMUTATIE SI PROTECTIE,VERIFICAREA STABILITATII
LOR LA ACTIUNEA CURENTILOR DE SC.......................................................23
7.1 ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR DE CURENT........................................................23
7.2 VERIFICAREA INTRERUPATOARELOR AUTOMATE LA ACTIUNEA CURENTULUI DE
SCURTCIRCUIT.........................................................................................................................24
8.COMPENSAREA PUTERII REACTIVE......................................................................................26
9.ALEGEREA SCHEMEI DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE, MĂSURĂ ŞI EVIDENŢĂ A
ENERGIEI ELECTRICE...................................................................................................................27
9.1.Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei la barele 0,4kV a SPC ce
alimentează secţia...............................................................................................................................27
9.2.Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare..................................................27
9.3.Schema de semnalizare şi protecţie...............................................................................................28
ÎNCHEIERE.......................................................................................................................................30
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................31

2
 ÎNTRODUCERE

Sistemul electroenergetic este ansamblul instalaţiilor utilizate pentru

producerea,transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice legate printr-un
proces comun de funcţionare.
În componenţa sistemului electroenergetic intră centralele electrice:
- centralele termoelectrice;
- centrale nuclearo-electrice;
- centrale hidroelectrice;
- centrale elctrice cu termoficare;
- staţii de transformare, staţii de distribuţie, linii electrice de transport ale reţelei electrice.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale se crează pentru a
alimenta cu energie electrică receptoarele electrice din incinta înterprinderii.Prin receptor electric
se înţelege dispozitivul care transformă energia electrică în altă formă de energie (exemplu:
motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp de iluminat, aparat de sudare etc). Acest sistem, de
alimentare cu energie electrică a întreprinderii, este intermediar între sistemul electroenergetic
dintr-o parte şi sistemul tehnologic al întreprinderii din altă parte. Aceste 3 sisteme sînt încadrate
într-un proces unic de producere,transportare, transformare şi consum al energiei electrice.
Schema de principiu multsimplificată a unui sistem de alimentare cu energie electrică a
întreprinderii este complicată deoarece poate să conţină sute de receptoare electrice, sute de
dulapuri de distribuţie, zeci de instalaţii de distribuţie ID- 10 kV. În cazul cînd puterea instalată a
întreprinderii este relativ mică şi distanţa de la staţia sistemului electroenergetic nu este mare este
posibilă alimentarea la tensiunea 10kV. În acest caz pe teritoriul întreprinderii se construieşte un
punc central de alimentare (PCA) de la care se efectuează distribuirea energiei electrice în
interiorul întreprinderii. În cazul cînd întreprinderea are propria centrală electrică, atunci rolul de
punct central de alimentare îl joacă instalaţia de distribuţie a centralei electrice liniile de
alimentare se transformă în linii de legătură cu sistemul electroenergetic. La întreprinderile cu
puterile relativ mari racordarea la sistemul electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220
kV. Atunci la întreprindere există staţie principală coborîtoare (SPC) pentru alimentarea unor
grupe de receptoare electrice de 10 kV şi a posturilor de transformare.Receptoarele electrice de
10 kV se pot alimenta direct de la SPC sau PCA. În secţii se amplasează posturile de
transformatoare cu ID-0,4kV. Unele receptoare electrice se alimentează de la aceste ID, altele de
la dulapurile de putere sau de la conductoare-bare.
Pe măsură ce creşte consumul de energie electrică, se modernizează şi se modifică sistemul de
AEE a întreprinderilor. În el se includ reţelele de tensiune înaltă, reţelele de distribuţie, iar în
unele cazuri şi CET de la întreprinderi. Apare necesitatea automatizării sistemului de AEE a
întreprinderilor şi a proceselor tehnologice, utilizării sistemului de dispecerat şi telemecanică (cu
telesemnalizare şi telecomandă).
Toate maşinile –unelte în prezent sînt antrenate de motoare electrice. Pentru acţionarea
motoarelor se foloseşte energia electrică. Energia electrică trebuie să fie de calitate, iar principalii
indicatori ce caracterizează calitatea ei sînt: stabilitatea frecvenţei şi tensiunii si mesoidolitatea
tensiunii şi curentului, efecienţa procesului de producere a întrprinderii.
Sarcina principală de optimizare a sistemului de AEE a întreprinderilor industriale, pe lîngă
cele enumerate mai sus, include şi alegerea secţiunilor conductoarelor şi cablurilor, a metodelor
de compensare a deficitului de putere reactivă, etc.
Deci, problema pusă în faţă este de a alimenta cu energie electrică secţia de sudare(SS).

3
 1. Caracteristica prescurtată a sectorului de sudare şi a receptoarelor electrice.
SS este destinat pentru pregatirea prealabila a pieselor. El este unul din sectoarele importante a
sectiei mecanice a uzinei constructoare de masini. Sectorul este asigurat cu masini-unelte si utilaj
pentru efectuarea celor mai utilizate tehnolgii de sudare electrica: sudare cu arc electric,
incarcarecprin sudare cu arc electric si prin impulsuri, acoperirea prin sudare cu impulsuri si
altele.
SS se alimenteazacu energie electeica de la postul de transformare(PT) a sectiei. Distanta pina la
PT – 50 m, iar de la PT pina la SPC – 0,4km.
Receptoarele electrice a sectiei sunt de categoriile 2 si 3. Carcasa cladirii este montata din sectii
cu lungimea de 8, 6 si 4 m fiecare.
Dimensiunile sectiei AxBxH=48x30x8 m.
Puterea de calcul a intreprinderii: 12150+j12125 kVA.
Tensiunea liniilor de alimentare de la sistem 110kV.Puterea SEE in punctul de racord 800MVA,
Reactanta 0,6.

Tabelul 1
Nr. RE Receptoare electrice Pi , kW Ku cos j /tg j Remarca
1,4 Convertizoare de sudare 12 0,35 0,7/1,0
Masina de sudare
2 30 0,25 0,5/1,73
semiautomata
3,9,13,16,41 Instalatii de ventilare 6 0,65 0,8/0,75
5...7 Redresor de sudare 4,8 0,4 0,7/1,0
Strunguri de incarcare prin
8,10 15,1 0,1 0,5/1,73
sudare cu impulsuri
11,12,14,15 Agregate de sudare 6,5 0,25 0,5/1,73
17,21,44,46 Conditioner 16 0,65 0,8/0,75
Cuptoare electrice cu
18..20 48 0,55 0,95/0,33
rezistoare
22...26,28 Masini de ecojit lingouri 4,5 0,1 0, 5/1,73
27,35,
Masina de gaurit 1,8 0,1 0, 5/1,73
37...39
29 Macara-grinda 12 0,09 0,5/1,73 DA=60%
30,34 Transportor cu banda 4,5 0,06 0,6/1,17
31...33,36 Polizoare 5 0,1 0,5/1,73
40 Stand de sudare 11,2 0,25 0,5/1,73
42,43 Transformatoare de sudare 28kVA 0,25 0,5/1,73 DA=4%
45 Palan electric 2,5 0,08 0,45/1,99 DA=25%

4
Figura 1-Amplasarea R.E. in cadrul sectiei

5
2. CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECŢIEI.

2.1 Determinarea sarcinilor electrice a sectorului de sudare(SS).

Sarcinile electrice de calcul al secţiei se recomandă de determinat prin metoda coeficientului
de maxim. Conform acestei metode numărul de receptoare electrice se împart în grupe teritorial,
fiecare grupă se va alimenta de la un punct de distribuţie comun:dulap de putere, conductor-bară.
Acestea se vor numi noduri. Pentru fiecare nod se determină numărul de receptoare n, puterea
nominală, regimul de funcţionare. Conform regimului de funcţionare receptoarele electrice se
împart în grupe.
Informaţia despre numărul de receptoarelor electrice în grupe, numărul de grupe în noduri şi
coeficienţii ce îi caracterizează se prezinta in urmatorul tabelul 2:
Nr. de RE in Nr. de x Pi,
Nr.nodului Nr.grupei Ku cosφ
grupa kW

1 1 1x12 0,35 0,7/1,0

a
2 1 1x30 0,25 0,5/1,73
3 1 1x6 0,65 0,8/0,75
4 1 1x16 0,65 0,8/0,75
b 1 1 1x12 0,35 0,7/1,0
2 3 3x4,8 0,4 0,7/1,0
3 2 2x15,1 0,1 0,5/1,73
4 1 1x6 0,65 0,8/0,75
1 4 4x6,5 0,25 0,5/1,73
c 2 2 2x6 0,65 0,8/0,75
3 2 2x1,8 0,1 0,5/1,73
4 1 1x4,5 0,1 0,5/1,73
5 1 1x5 0,1 0,5/1,73
1 2 2x4,5 0,1 0,5/1,73
d
2 1 1x9,29 0,09 0,5/1,73
3 1 1x4,5 0,06 0,6/1,17
4 1 1x5 0,1 0,5/1,73
5 1 1x1,8 0,1 0,5/1,73
1 3 3x4,5 0,1 0,5/1,73
2 2 2x5 0,1 0,5/1,73
e
3 1 1x4,5 0,06 0,6/1,17
4 2 2x1,8 0,1 0,5/1,73
f 1 3 3x48 0,55 0,95/0,33
1 1 1x16 0,65 0,8/0,75
g 2 1 1x6 0,65 0,8/0,75
3 2 2x3,24 0,25 0,5/1,73
1 1 1x11,2 0,25 0,5/1,73
h 2 2 2x16 0,65 0,8/0,75
3 1 1x2,5 0,08 0,45/1,99

6
 Un nod poate conţine mai multe grupe. Pentru fiecare nod se determină coeficientul de
utilizare a puterii active:
n
 Pii  K u
i 1
K u.  n , (2.1)
 Pni
i 1
n
unde,  Pii - puterile instalate a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat;
i 1
K u - coeficientul de utilizare a puterii,corespunzător receptorului electric “i”;
Pni - puterea nominală a receptorului “i”, kW.
Exemplu: pentru nodul a.
Pni  1 �
12 + 1 �
30 + 1�
6 + 1�
16  64kW
În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii.
n n
Pms   Pmsi   K ua  Pni ; (2.2)
i 1 i 1
n
Pms  �Ku �
Pni  64 �
0, 406  26 kW ;
i 1

Puterea ractivă medie se determină în felul următor:

Qms  Pms � tgj  26 �
1,197  31,122k var
Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:
 n 
2

 
 P  
ni

ne    i n1   , (2.3)
  Pni2 
 i 1 
 
n

�K u �
Pii
0,35 + 30 �
12 � 0, 25 + 6 �0, 65 + 16 �
0, 65
Ku.  i 1
  0, 406 ;
n
12 + 30 + 6 + 16
�Pi 1
ni

Cunoscând K u şi n e din [3, fig.2.4, pag. 27] se alege coeficientul de maxim K m, a  f  K ua , n e  ;

Deci: K ma �2, 045 ;
Se determină puterea de activă de calcul:
Pc  K u � Pi  0, 406 �
K ma � 64  53,179 kW ;
2, 045 �
Puterea reactivă de calcul se determină în felul următor:
n

�j �Pi i
tgj mp  53,179 �
Qc  Pc � 1,199  63, 741k var ; unde: tgjmp  n 1
n
 1,199 ;
�Pin 1

Se determină puterea de calcul aparentă:

Sc  Pc2 + Qc2  53,1792 + 63,7412  83,012kVA ;

Se determină puterea de calcul pentru iluminatul electric conform relaţiei:

Pcil  F  Po  K cil ; (2.5)
unde: F - este aria suprafeţei secţiei corespunzătoare, m 2 ;
7
 Po -
sarcina specifică pentru iluminatul electric al secţiei, kW / m 2 ;
K c, il - coeficientul de cerere a sarcinilor de iluminat electric;
Pcil  F � K cil  1200 �
Po � 0,85  10, 2 kW ;
0,014 �
Datele iniţiale pentru calculul sarcinilor electrice a întreprinderii şi rezultatele calculului sînt
prezentate în tabelul 3:

Nr. Nr. Pi, Pms, Ne Ku Kma Pc, Qc, Sc, Ic,

nod grup kW kW kW kVAr kVA A
1 12 4,2
2 30 7,5
a
3 6 3,9 4 0,406 2,045 53,179 63,741 83,012 127,27
4 16 10,4
Total a 64 26
b 1 12 4,2
2 14,4 5,76
3 30,2 3,02 5,56 0,269 2,01 33,93 43,725 55,348 84,192
4 6 39
Total b 62,6 16,88
c 1 26 6,5
2 12 7,8
3 3,6 0,36
8,92 0,306 1,633 25,491 36,701 44,685 67,973
4 4,5 0,45
5 5 0,5
Total c 51,1 15,61
d 1 9 0,9
2 9,29 0,836
3 4,5 0,27
4,99 0,091 3,348 8,994 12,175 15,137 23,025
4 5 0,5
5 1,8 0,18
Total d 29,59 2,686
e 1 13,5 1,35
2 10 1
3 3,6 0,36
7,26 0,094 2,733 28,935 32,729 43,686 66,452
4 4,5 0,27
iluminat
Total e 31,6 2,98
f 1 144 79,2 230,58
3 0,55 1,639 144 47,33 151,58
Total f 144 79,2
g 1 16 10,4
2 6 3,9
2,59 0,559 1,751 27,874 25,963 38,092 57,944
3 6,48 1,62
Total g 28,48 15,92
h 1 11,2 2,8
2 32 20,8
3,09 0,533 1,713 40,595 39,742 56,81 86,416
3 1,25 0,1
Total h 44,45 23,7
Total
363 302,11 472,27
sectie
3. ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII NOMINALE A
TRANSFORMATOARELOR DIN POSTUL DE TRANSFORMARE.

Vom utiliza staţii cu două transformatoare pentru alimentarea receptoarelor de categoria a

II-a şi a III-a. Alegerea puterii transformatoarelor din SPC se face în baza sarcinii de calcul a
întreprinderii în regim normal de funcţionare, luând în consideraţie că puterea reactivă este

8
compensată total . În regim de postavarie (la deconectarea unui transformator), pentru
alimentarea fiabilă cu energie electrică a receptoarelor electrice se prevede alimentarea acestora
de la transformatorul de putere nedefectat. În acest caz o parte din receptoarele electrice mai puţin
responsabile cu scopul micşorării sarcinii transformatorului pot fi deconectate, categoria 3.
Puterea nominală a transformatoarelor de putere din SPC se alege conform puterii totale
sumare la partea înaltă a tensiunii din SPC.
Pentru SPC cu două transformatoare puterea nominală a fiecăruia se determină din
condiţia:
Sc
S nt  ,
ki  n
unde, S c este puterea aparenta de calcul a întreprinderii,calculată din relaţia:
S c  Pc2 + Q s2 ,

Pc - puterea activă de calcul a întreprinderii,

Pc  Pc  363 kW ;
Q s - puterea reactivă consumată de întreprindere din sistemul energetic, ;
Sc  Pc  363 kVA ;
k i - coeficientul de încărcare normativ a transformatoarelor, ki  1 ;
n- numărul de transformatoare, n=2;
Puterea reactiva n-o includem ,aceasta este livrata de catre sursa proprie a intreprinderii si
nu este consumata din retea.
Pc 363
Pnt    181,5 kVA ;
ki �n 1� 2
Utilizînd ca sursa de informatie internetul,am ales transformatorul de putere de tip ТМ3
250/10-0,4.
Parametrii transformatoarelor îi vom introduce în tabelul 4:
Tabelul 4
Snom, Nr. Uî, Uj, Usc, ΔPmg, ΔPsc, Masa Masa
kVA Tr. kV kV % W W ul.kg tr. kg
250 2 10 0,4 5,5 1000 3800 550 1800

Se alege postul сomplet de transformare de tipul:

2KTП -250/10/0,4/2000-УЗ, în interiorul căruia se pot monta transformatoarele alese mai sus.
Completul dat de transformare are următoarele aparate electrice instalate în interiorul său:
-tipul dulapului ШСНИ.13.1.
-întrerupătorul automat de tip BA55-41 Inom=400A.
-transformator de curent de tip THШ-0,66-------/5УЗ.
-сontor de energie activă de tipul CP4У-И673М

În regim de avarie (la deconectarea unui transformator) transformatorul neavariat trebuie

să asigure alimentarea cu energie electrică a receptoarelor mai responsabile:
S nt  1, 4 �
1, 4 � 250  350 kVA ;
Deci,în regim de post-avarie conform [7] transformatorul neavariat, va putea fi supraîncărcat
cu un coeficient de 1,4in puterea nominală,timp de 5 zile, nu mai mult de 6 ore pe zi.
În regim normal de funcţionare transformatoarele din SPC vor funcţiona cu un coeficient de
încărcare egal cu:

9
 S c 363
kin    0,726 ;
2� S nt 2 �
250
Alegerea corectă a numărului şi puterii transformatoarelor din secţii poate fi asigurata
numai prin calculele tehnico-economice si prin compararea variantelor.
Numărul posturilor de transformatoare (PT) influenţează cheltuielile legate de construcţia
instalaţiilor de distribuţie în reţelele electrice.Reducerea numărului posturilor de transformare
duce la micşorarea numărului de celule la ID. Creşte lungimea sumară a liniilor de transport,
cresc pierderile de energie electrică. Majorarea numărului posturilor de transformare reduce
cheltuielile în reţelele de joasă tensiune,însă majorează numărul de celule a ID şi cheltuielile în
reţelele de 10kV.Astfel problema data este o problema de optimizare.

4. ELABORAREA SCHEMEI DE JOASĂ TENSIUNE DIN INCINTA SECŢIEI

La elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică din incinta secţiei se utilizează

schema radială pentru alimentarea conductoarelor bare şi magistrală pentru alimentarea
dulapurilor de distributie.PT se alimentează de la sistem prin intermediul LEA.

10
 Figura 2. Schema de alimentare cu energie electrică a secţiei mecanice.

5. CALCULUL REŢELEI ELECTRICE A SECŢIEI MECANICE

5.1 Alegerea cablului de alimentare ale nodurilor şi posturilor de transformare.

Secţiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului curentului
admisibil, conform condiţiei:
Iadm I max,calc (7.1.)

11
unde, Iadm - este curentul admisibil care parcurge conductorul 1;
I max,calc - curentul maxim calculat care parcurge conductorul 1;
Sc
I max,calc  ;
3 Un
Sc - puterea aparentă de calcul al nodului respectiv, kVA;
U n - tensiunea nominală, U n  0,38kV .
În continuare se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:
nodul a:
Sc  Sc1  83, 012 kVA ;
Sc 83, 012
I max,calc    126, 27 A ;
3�
Un 3� 0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x70 cu I adm  140 A .
nodul b:
Sc  Sc 2  55,348 kVA ;
Sc 55,348
I max,calc    84,192 A ;
3�
Un 3�0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x35 cu I adm  90 A .
nodul c:
Sc  Sc 3  44, 685 kVA ;
Sc 44, 685
I max,calc    67,973 A ;
3�
Un 3� 0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x25 cu I adm  75 A .
nodul d:
Sc  Sc 4  15,137 kVA ;
Sc 15,137
I max,calc    23, 025 A ;
3�
Un 3�0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x4 cu I adm  27 A .
nodul e:
Sc  Sc 5  12, 297 kVA ;
Sc 12, 297
I max,calc    18,706 A ;
3�
Un 3� 0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x4 cu I adm  27 A .

nodul f:
Sc  Sc 6  151,58 kVA ;
Sc 151,58
I max,calc    230,57 A ;
3�Un 3� 0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x150 cu I adm  235 A .
nodul g:

12
 Sc  Sc 7  38, 092 kVA ;
Sc 38, 092
I max,calc    57,944 A ;
3�Un 3� 0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x16 cu I adm  60 A .
nodul h:
Sc  Sc 8  56,81 kVA ;
Sc 56,81
I max,calc    86, 416 A ;
3�
Un 3�0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x35 cu I adm  90 A .

Tabel 5
2
Nr.nod Pi,kW Sc,kVA cosφ Ic,A Iad,A Tip S,mm TipCB,DP In,A
a 64 83,012 0,64 126,27 140 ABВГ 3x70 ПР8501- 160
051
b 62,6 53,348 0,613 84,192 90 ABВГ 3x35 ПР8501- 160
051
c 51,1 44,685 0,57 67,973 75 ABВГ 3x25 ПР8501- 160
051
d 29,59 15,137 0,594 23,025 27 ABВГ 3x4 ПР8501- 160
051
e 52,39 43,686 0,662 66,652 75 ABВГ 3x25 ПР8501- 160
051
f 144 151,58 0,95 230,57 235 ABВГ 3x150 ПР8501- 250
058
g 28,48 39,092 0,731 57,944 60 ABВГ 3x16 ПР8501- 160
051
h 44,45 56,81 0,715 86,416 90 ABВГ 3x35 ПР8501- 160
051

5.2 Alegerea conductoarelor de alimentare ale receptoarelor electrice.

Secţiunile conductoarelor de alimentare ale receptoarelor electrice se aleg conform

criteriului curentului admisibil, conform condiţiei:
Iadm I max,calc (7.1.)
unde, Iadm - este valoarea limită a curentului ce poate parcurge conductorul dat;
I max,calc - curentul maxim calculat care va trece prin cablu la funcţionarea receptorului
electric în regim nominal de funcţionare .
Exemplu pentru receptoarele electrice alimentate de DP de tipul ПР8501-051 din nodul a:
Pi 12
I calc    24,773 A. ;
3�
Un �cos j 3�
0,38 �
0, 7
Pi - puterea instalata de receptorului respectiv, kVA;
Un - tensiunea nominală, U n  0,38kV .
cosφ- factorul de putere a receptorului studiat.

13
 În continuare se alege conductorul de alimentare pentru receptor electric studiat:
-din ПУЭ se alge conductorul de tipul AППВ cu înfăşurare de protecţie de cauciuc şi
polivenil situată în interiorul unei ţevi de polipropilenă, S=3x6 mm 2 , şi I adm  31A .
Alegem în continuare conductorul de alimentare pentru receptorul electric de categoria a
doua din nodul b
Pi 15,1
I calc    43,642 A.
3�
Un �cos j 3�
0,38 �
0,5
-din ПУЭ se alge conductorul de tipul AППВ cu S=3x16 mm 2 , şi I adm  55 A .
În continuare se alege conductorul de alimentare pentru fiecare receptor electric în parte.
Parametrii conductoarelor alese sint introdusi în tabelul de mai jos:

Tabelul 6.
Nr.nod Nr. RE Pc,kW cosφ Ic,A Iadm,A Tip S, mm2
a 1 12 0,7 24,773 31 AППВ 3x6
1 30 0,5 86,705 95 AППВ 3x35
1 6 0,7 10,838 19 AППВ 3x2,5

14
 1 16 0,8 28,902 31 AППВ 3x6
1 12 0,7 24,773 31 AППВ 3x6
b 2 4,8 0,7 9,909 19 AППВ 3x2,5
2 15,1 0,5 43,642 55 AППВ 3x16
1 6 0,8 10,838 19 AППВ 3x2,5
4 6,5 0, 5 18,786 19 AППВ 3x2,5
c 2 6 0,8 10,838 19 AППВ 3x2,5
2 1,8 0,5 5,202 19 AППВ 3x2,5
1 4,5 0, 5 13,006 19 AППВ 3x2,5
1 5 0,5 11,116 19 AППВ 3x2,5
2 4,5 0,5 13,006 19 AППВ 3x2,5
1 9,29 0, 5 26,85 31 AППВ 3x6
d 1 4,5 0,6 10,838 19 AППВ 3x2,5
1 5 0,5 14,451 19 AППВ 3x2,5
1 1,8 0,5 5,202 19 AППВ 3x2,5
3 4,5 0,5 13,006 19 AППВ 3x2,5
2 5 0,5 14,451 19 AППВ 3x2,5
e 1 4,5 0,6 10,838 19 AППВ 3x2,5
2 1,8 0,5 5,202 19 AППВ 3x2,5
iluminat 33,249 37 AППВ 4x8
f 3 48 0,95 73,015 90 AППВ 3x16
1 16 0,8 28,902 31 AППВ 3x6
g 1 6 0,8 10,838 19 AППВ 3x2,5
2 3,24 0,5 9,364 19 AППВ 3x2,5
1 11,2 0,5 32,37 37 AППВ 3x8
h 2 16 0,8 28,902 31 AППВ 3x6
1 1,25 0,45 4,014 19 AППВ 3x2,5

5.3.Alegerea dulapurilor şi a conductoarelor bare de distributie.

Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se

utilizează dulapuri de putere şi conductoare-bare.
Nodul a este alimentat de la PT prin cablu ce alimentează dulap de putere de distribuţie.Dulapul
de putere se va alege în funcţie de curentul de calcul, totodată se aleg şi întrerupătoarele
automate ce se instalează pe DP ales:
- pentru nodul a , se alege DP de tipul ПР8501-051,cu curentul nomimal I n  160 A ,

- pentru PT1:
Sc  1, 4 �
SnomT  1, 4 �
160 224 kVA
Sc 224
I max,calc    340,33 A
3�
Un 3�0,38
Din [2,tab. 2.1] se alege conductorul bară de tip ШPA4-400 cu I adm  400 A .
- pentru PT 2 alegerea este la fel ca şi pentru PT 1.

15
 Ţinînd cont că curentul sumar pentru fiecare nod nu are valori mari şi numărul liniilor de
plecare de la nod nu depăşeşte 8, şi luînd în consideraţie că mediul în secţie este normal, din
[ПУЭ] se alege:
- pentru nodul b, dulapul de putere de tipul ПP8501-051 cu curentul nomimal I n  160 A .
- pentru nodul b, dulapul de putere de tipul ПP8501-051 cu curentul nomimal I n  160 A .
- pentru nodul c, dulapul de putere de tipul ПP8501-051 cu curentul nomimal I n  160 A .
- pentru nodul d, dulapul de putere de tipul ПP8501-051 cu curentul nomimal I n  160 A .
- pentru nodul e, dulapul de putere de tipul ПP8501-051 cu curentul nomimal I n  160 A .
- pentru nodul f, dulapul de putere de tipul ПP8501-058 cu curentul nomimal I n  250 A .
- pentru nodul g, dulapul de putere de tipul ПP8501-051 cu curentul nomimal I n  160 A .
- pentru nodul h, dulapul de putere de tipul ПP8501-051 cu curentul nomimal I n  160 A .
Parametrii conductoarelor bară şi a dulapurilor de putere le vom introduce în tabelul 7 :
Tabelul 7.
Tipul intrerup.de Nr x Tipul intrerup.de
nod DP Inom,A Icalc,A L,m Ne
intrare iesire
PT1 ШPA4-400 400 340,33 4
PT2 ШPA4-400 400 340,33 4
1x BA5131 25A
1x BA5131 100A
a ПР8501-051 160 126,27 BA5137 160A
1x BA5131 100A
1x BA5131 32A
4x BA5131 16A
b ПР8501-051 160 84,192 BA5133 100A 2x BA5131 63A
1x BA5131 25A
4x BA5131 25A
c ПР8501-051 160 67,973 BA5133 100A
6x BA5131 16A
5x BA5131 16A
d ПР8501-051 160 23,025 BA5133 25A
1x BA5131 25A
e ПР8501-051 160 66,452 BA5133 100A 8x BA5131 16A
f ПР8501-058 250 230,57 BA5137 250A 3x BA5131 100A
3x BA5131 16A
g ПР8501-051 160 57,944 BA5133 63A
1x BA5131 32A
1x BA5131 40A
h ПР8501-051 160 86,416 BA5133 100A 2x BA5131 32A
1x BA5131 16A

6. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT.

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi

aparatajului din sistemul de alimentare cu energie electrică a secţiei la acţiunea acestor valori a
curenţilor de scurtcircuit.

16
 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se elaborează schema electrică monofilară
începînd cu postul de transformare şi terminînd cu cel mai îndepărtat receptor. Pe schemă se
indică toţi conductorii de curent, aparatajul de comutaţie, iar apoi se stabilesc punctele de
scurtcircuit pentru care se calculează curenţii de scurtcircuit. Se determină în general curenţii de
scurtcircuit trifazat la postul de transformare numărul 2, la cel mai îndepărtat conductor bară, şi la
bornele receptorului electric cel mai îndepărtat cu puterea cea mai mică, alimentat de la bara
respectivă.
În figura 4 si 5 sunt reprezentate respectiv schema electrică de calcul si schema echivalentă:

Figura 4- Schema electrică de calcul Figura 5-Schema echivalentă

Calculul reactanţelor elementelor sistemului în unităţi relative:

Calculul reactanţelor elementelor sistemului se efectuează în unităţi relative, raportate la condiţii de

bază. Condiţiile de bază se determină în modul următor:

a)puterea de bază se alege arbitrar:

17
S b  100 MVA ;

b)Tensiunea treptei de bază:

U b  U mnom s .c.  10,5 kV ; .
c)curentul de bază:

Sb 100
Ib    5,4985 kA ;
3 U b 3  10,5
.

Determinarea reactanţelor elementelor reţelei electrice în unităţi relative, raportate la condiţii de

bază:
a) reactanţa transformatorului cu două înfăşurări:
U k ,%
S 10,5 100
x*b ,T  �b  �  1,05 ;
100 S nom 100 10

b) reactanţele liniilor electrice:

Sb
x*b ,W  x0  l  2 ,
U med nom

unde : l este lungimea liniei;

x0 - reactanţa specifică a liniei;
0,4- linie electrică aeriană (LEA);
0,08- linie electrică în cablu (LEC);
U med nom - tensiunea medie nominală a liniei.

100
xLEA  0, 4 ��
8  0, 0242 ;
1152
c) reactanţa sistemului:
Sb 100
x s  0,6   0,6   0,075;
Sn 800

d)reactanta liniei în cablu:

100
xLC  0, 08 �
0, 4 � 2  0, 029
10,5

Pentru punctul de scurtcircuit K1:

18
 În figura 6 este reprezentată schema transfigurată în raport cu punctul K1.

Figura 6 - schema transfigurată în raport cu punctul K1

Calculăm reactanta sumară:

x1  xs + xLEA + xT  0, 075 + 0, 0242 + 1, 05  0,1492;
Curentul supratranzitoriu în locul s.c. trifazat poate fi determinat (în u.r.) cu ajutorul expresiei:
''
Eech 1
I*''    0,87 .
xrez 1,1492
Determinarea curentului supratranzitoriu în unităţi absolute:
I ''  I*'' �
I b  0,87 �
5, 4985  4, 7837 kA  4783, 7 A .

Pentru punctul de scurtcircuit K2:

În figura 7 este reprezentată schema transfigurată în raport cu punctul K2.

Figura 7 - schema transfigurată în raport cu punctul K2

Calculăm reactanta sumară:

x1  xs + xL + xT + xLC  0, 075 + 0, 0242 + 1, 05 + 0,029  1,1782;
Curentul supratranzitoriu în locul s.c. trifazat poate fi determinat (în u.r.) cu ajutorul expresiei:
''
Eech 1
I*''    0,849 .
xrez 1,1782

19
 Determinarea curentului supratranzitoriu în unităţi absolute:
I ''  I*'' �
I b  0,849 �
5, 4985  4, 6682 kA  4668, 2 A .

Se alcătuieşte schema echivalentă pentru calculul curentului de scurtcircuit la bornele

postului de transformare.

Figura 3. Schema echivalentă pentru calculul curentului de scurtcircuit la bornele postului de

transformare.

A. Determinarea curenţilor la un s.c. trifazat în punctul K1.

1. Reactanţa sistemului de alimentare:

2 2
Ur �U b � 3 10500 �0, 4 � 3
X s  X1  �� �� 10  �� �10  1,882 mOm
3�  3
I k .sist . �U sist � 3�
4668, 2 �10,5 �
�
2. Impedanţa transformatorului:

20
 2
Uk% �U nom 0, 42
5,5 �
ZT  106 
� 106  14, 08 mOm
�
S nom.tr 2502
3. Rezistenţa transformatorului:
DPk � U b2 0, 42
3,8 �
rt  2 10 
� 6
2
106  9, 728 mOm
�
S nom.tr 250
4. Reactanţa transformatorului:
xt  zt2 - rt 2  14, 082 - 9, 7282  17,114 mOm
5. Rezistenţa şi reactanţa barelor 80×10 mm (distanţa medie geometrică între acestea :
a=200 mm) de la bornele transformatorului până la barele-conductoare a ID-0,4 kV
(l=4 m)
xb  l �
x0  4 �
0,044  0,176 mOm
rb  4  0 ,145  0 ,58 mOm
aici : x0=0,044 mOm/m [tab.3] Beleaeva
ro=0,145mOm/m
6. Reactanţa şi rezistenţa bobinei declanşatorului întreruptorului QF1 (tab.21)
xQF1=0,17 mOm
rQF1=0,65 mOm.
7. Reactanţa şi rezistenţa înfăşurării primare a transformatorului de curent TA1.
xtc1=0,17 mOm
rtc1=0,11 mOm.
8. Rezistenţa tranzitorie sumară la bare, întrările şi ieşirile aparatelor şi a contactului în
locul s.c. [GOST28249-93]
rt  15 mOm ;
9. Reactanţa sumară în raport cu punctul K1:
xK 1  xs + xt + xQF 1 + xtc1 + xb  1,882 + 17,114 + 0,17 + 0,17 + 0,176  19, 512 mOm ;
10. Rezistenţa sumară în raport cu punctul K1
rK 1  rt + rQF 1 + rb + rtc1 + rtr .  9, 728 + 0,65 + 0,58 + 0,11 + 15  26, 068 mOm ;
11. Impedanţa sumară în raport cu punctul K1:
Z K 1  xK2 1 + rK21  19,5122 + 26, 0682  32,562 mOm ;
12. Curentul supratranzitoriu la un s.c. trifazat în punctul K1:
103
Ub � 103
0, 4 �
I K 31    7, 092 kA ;
3�Z K 1 3� 32,562
13. Curentul de şoc:
işK 1  2 � I K 31  2 �
Kş � 1�7, 092  10, 03 kA ;
xK 1 19,512
Ta    0, 0024 s
w�rK 1 314 �
26, 068
0,01 0,01
- -
Kş  1+ e Ta
 1+ e 0,0031
�1
B. Determinarea curentului la un s.c. trifazat în p.K2.
1. Reactanţa şi rezistenţa sumară în raport cu punctul K1:
xK 1  19,512 mOm ; rK 1  26, 068 mOm .
2. Reactanţa şi rezistenţa bobinei declanşatorului întreruptorului automat QF2 (tab.21):
xQF 2  1, 2 mOm ; rQF 2  2,15 mOm .

21
 3. Reactanţa şi rezistenţa transformatorului de curent TA2:
xtc1=2,7 mOm
rtc1=1,7 mOm.
4. Reactanţa şi rezistenţa cablului ABВГ cu sectiunea 3x25+1x16:
x0(1)=1,258 mOm/m – reactanţa specifică de secvenţa directă
r0(1)=3,42mOm/m - rezistenţa specifică de secvenţa directă
atunci:
xcab  x0 1 �
l  1, 258 �
60  75, 48 mOm ;
rcab  r0 1 �
l  3, 42 �
60  205, 2 mOm .
5. Reactanţa, rezistenţa şi impedanţa sumara în raport cu punctul K2:
xK 2   xK 1 + x QF 2 + xtc 2 + xcab  19,512 + 1, 2 + 2, 7 + 75, 48  98,892 mOm ;
rK 2  rK 1 + r QF 2 + rtc 2 + rcab  26, 068 + 2,15 + 1, 7 + 205, 2  235,118 mOm ;
zK 2   rK2 2  + xK2 2   98,8922 + 235,1182  255, 069 mOm .
6. Curenţii de s.c în punctul K2:
103
0, 4 �
I K 32   0,905kA ;
3�255, 069
iş 3K 2  2 �
1�0,905  1, 279 kA .

C. Determinarea curenţilor la un s.c. trifazat în punctul K3.

1. Reactanţa şi rezistenţa bobinei declanşatorului întreruptorului automat QF3 (tab.21):
xQF3= 7 mOm; rQF3= 10 mOm.
2. Reactanţa şi rezistenţa conductorului АППВ cu sectiunea 3x2,5:
x ÀÏ Ï Â  13,3 �
8  106, 4 mOm ; rÀÏ Â  0,104 �
8  0,832 mOm ;
x0 1  13,3 mOm / m ; ;
r0 1  0,104 mOm / m .
3. Reactanţa, rezistenţa şi impedanţa sumare în raport cu punctul K3:
xK 3  xK 2  + xQF 3 + x ÀÏ Ï Â  98,892 + 7 + 106, 4  212, 292 mOm ;
rK 3  rK 2  + rQF 3 + rÀÏ Â  235,118 + 10 + 0,832  245,95 mOm ;

zK 3  rK23 + xK2 3  212, 2922 + 245,952  324,899 mOm .

4. Curenţii de s.c în punctul K3:
103
0, 4 � 103
0, 4 �
I K 33    0, 711 kA ;
3� z K 3 3�324,899
iş 3K 2  2 �
1�0, 711  1,055 kA

D. Determinarea curentului de s.c. monofazat în punctul K3.

1. Reactanţa sumară a sistemului de alimentare:
 1
xsist  x1s + x2 s + x0 s  1,882 + 1,882 + 0  2, 661 mOm .
2. Reactanţa şi rezistenţa sumare a transformatorului:
xt 1  3 �
x1t  3 � 17,114  51,342 mOm ;
rt 1  3 �
r1t  3 �
9, 728  29,184 mOm .
3. Reactanţa şi rezistenţa sumare a barelor ШMA-76:

22
 xb 1  3  x1b  3  0 ,176  0 ,528 mOm ;
rb 1  3  r1b  3  0 ,58  1,74 mOm .
4. Reactanţa şi rezistenţa sumare a întreruptorului QF1:
 1
xQF 1  3�
x1QF 1  3 �
0,17  0,51 mOm ;
 1
rQF 1  3�
r1QF 1  3 �
0, 65  1,95 mOm .
5. Reactanţa şi rezistenţa transformatoarelor de curent TA1 şi TA2:
xtc 11  3 �
xtc1  3 �
0,17  0,51 mOm ;
rtc 11  3 �
rtc1  3 �
0,11  0,33 mOm ;
xtc 12  3 �
xtc 2  3 �
2, 7  8,1 mOm ;
rtc 12  3 �
rtc 2  3 �
1, 7  5,1mOm .
6. Reactanţa şi rezistenţa sumare a întreruptorului QF2:
 1
xQF 2  3�
x1QF 2  3 �
1, 2  3, 6 mOm ;
 1
rQF 2  3�
r1QF 2  3 �
2,15  6, 45 mOm .
7. Reactanţa şi rezistenţa sumare a cablului ABВГ cu sectiunea 3x25+1x16:
 1
xcab  x1cab + x2 cab + x0 cab  0, 072 + 0,072 + 1, 258 �
60  75,624 mOm ;
 1
rcab  r1cab + r2 cab + r0 cab  1,54 + 1,54 + 3, 42 �
60  208, 28 mOm ;
8. Reactanţa şi rezistenţa sumare a bobinei declanşatorului întreruptorului QF3:
 1
xQF 3  3  xQF 3  3  7  21 mOm ;
 1
rQF 3  3  rQF 3  3  10  30 mOm .
9. Reactanţa şi rezistenţa sumare a conductorului АППВ cu sectiunea 3x2,5:
xÀÏ1 Ï Â  x1 ÀÏ Ï Â + x2 ÀÏ Ï Â + x0 ÀÏ Ï Â  106, 4 + 106, 4 + 106, 4  319, 2 mOm ;
rÀÏ 1 Ï Â  r1 ÀÏ Ï Â + r2 ÀÏ Ï Â + rÀÏ Ï Â  0,832 + 0,832 + 0,832  2, 496 mOm .
10. Reactanţa, rezistenţa şi impedanţa sumare pentru un s.c. monofazat în punctul K3:
xK 13  xs 1 + xt 1 + xtc 11 + xtc 12 + xb 1 + xQF
 1  1  1  1  1
1 + xQF 2 + xcab + xQF 3 + x ÀÏ Ï Â 

 2,661 + 51,342 + 0,51 + 8,1 + 0,528 + 0,51 + 3, 6 + 75, 48 + 21 + 319, 2  482,931 mOm;
rK 13   rs 1 + rt  1 + rtc 11 + rtc 12 + rb 1 + rQF
 1  1  1  1  1
1 + rQF 2 + rcab + rQF 3 + rÀÏ Ï Â 

 0 + 29,184 + 0,33 + 5,1 + 1, 74 + 1,95 + 6, 45 + 208, 28 + 30 + 2, 496  285,53 mOm;

zK 13  rK23 + xK2 3  285,532 + 482,9312  561, 026 mOm .
11. Curentul de s.c. monofazat în punctul K3
3�
Ub � 103 3� 103
0, 4 �
I K 13    1, 235kA .
z K 13 561, 026

Valorile obţinute ale curenţilor de scurtcircuit le vom introduce în tabelul de mai jos:
Tabelul 10
Valoare curentului de
Punctul Tipul Locul unde SC.
de S.C. S.C. are loc S.C. işoc
Ipо
(3)
К1 К Bornele 7,092 10,03
transformatorului
К2 К(3) Bornele DP 0,905 1,279

23
 Valoare curentului de
Punctul Tipul Locul unde SC.
de S.C. S.C. are loc S.C. işoc
Ipо
(3)
К3 К Masini de gaurit 0,711 1,055
К3 К(1) Masini de gaurit 1,235

7.ALEGEREA APARATELOR DE COMUTATIE SI PROTECTIE,VERIFICAREA

STABILITATII LOR LA ACTIUNEA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT.

7.1. Alegerea transformatoarelor de curent.

Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:

U n  U retea , I n  I max ;
Un=400 V, şi respectiv curentul nominal In ce a fost calculat deja.
Din catalogul SRL“Electromotor Service” alegem transformatorul de curent de tip TCB
28-30 cu următorii parametrii nominali: F=50 Hz, -45 C ≤ t ≥ 50 C

Tabelul 11
Unom,
Nodul Tipul TC Icalc,A Iprim,A Isec,A Cl de pr.
V
PT 1 TCB 28-30(400) 400 340,33 400 5 0,5
PT 2 TCB 28-30(400) 400 340,33 400 5 0,5
a TCB 28-30(150) 400 126,27 150 5 0,5
b TCB 28-30(100) 400 84,19 100 5 0,5
c TCB 28-30(75) 400 67,97 75 5 0,5
d TCB 28-30(30) 400 23,095 30 5 0,5
e TCB 28-30(75) 400 66,542 75 5 0,5
f TCB 28-30(300) 400 230,57 300 5 0,5
g TCB 28-30(75) 400 57,944 75 5 0,5
h TCB 28-30(100) 400 86,416 100 5 0,5

La fiecare nod se va monta cîte un ampermetru ales din prais listul

„Electrotehnoimport” SRL, cu următorii parametrii:

Tabelul 12
Tipul
Nodul Icalc,A Imas,A gabarite
ampermetrului
PT 1 SocomecDIN 340,33 400 48x48x60
PT 2 SocomecDIN 340,33 400 48x48x60
a SocomecDIN 126,27 150 48x48x60
b SocomecDIN 84,19 100 48x48x60
c SocomecDIN 67,97 75 48x48x60
d SocomecDIN 23,095 30 48x48x60
e SocomecDIN 66,542 75 48x48x60
24
 f SocomecDIN 230,57 300 48x48x60
g SocomecDIN 57,944 75 48x48x60
h SocomecDIN 86,416 100 48x48x60

În circuitele secundare ale transformatoarelor de curent montate la postul de transformare se vor

monta respectiv cîte trei contoroare monofazate de energie activă de tipul CP4У-И673М şi cîte
un volmetru de tipul Э-335.

7.2. Verificarea intrerupatoarelor automate la actiunea curentilor de scurtcircuit.

Exemplu pentru nodul d, deoarece în nodul studiat a avut loc scurtcircuitul.
În nodul d au fost alese patru întrerupătoare automate:
-la bornele transformatorului de joasă tensiune de tipul BA55-37 Inom=400A;
-la ieşire din postul de transformare de tipul BA55-33, Inom=100A;
-la începutul alimentării conductorului bară de tipul BA55-33, Inom=100A;
-la protecţia masinii de gaurit de tipul BA55-31, Inom=16A.
Exemplu pentru întrerupătorul automat instalat pentru cel mai îndepărtat receptor electric
Întrerupătoarele automate se verifică:
-după capacitatea de rupere
I sc 3 ‫ ף‬2 I dec ,
7092 ‫ ף‬2 A 25000 A
10029 A �25000 A
Unde I sc   7092 A este valoarea curentului de scurtcircuit trifazat în punctul de instalare a
3

întrerupătorului automat, A;
I dec  10000 A -capacitatea de rupere nominală, A;
- după siguranţa de funcţionare
I sc1  3  I nd , (pentru declanşator combinat);
I sc 1 �1, 4 � I t , (pentru declanşator maximal şi I nî  100 A );
I sc 1 �1, 25 �
I t , ( pentru declanşator maximal şi I nî  100 A );
1235 A �1, 4 � 100 A,
1235 A �140 A
Unde I sc  1 este valoarea curentului de scurtcircuit monofazat în punctul de instalare a

întrerupătorului automat, A;
- I t - valoarea curentului de tăiere a întrerupătorului automat.
- I nd -valoarea curentului nominal al declanşatorului.
- după dezacordarea la curenţii de pornire.
I r  I p , (pentru motorul electric);
16 A �5, 469 A,
5� P 1�1,8
Ip    5, 469 A
3� cos f
U nom � 3�
0,38 �0,5
Ir  Iv , (pentru grupe de motoare electrice);
unde: I r - este valoarea stabilită a curentului de tăiere (de reglaj) a întrerupătorului
automat;
I p - valoarea curentului de pornire a motorului electric, A;

25
 Iv - valoarea curentului de pornire a grupei de motoare electrice, A

Verificarea se face în formă de tabel:

Tabelul 12
Nr Valoarea Valoarea Condiţia
într. calculată A măsurată A de alegere
atm.
1 2 x7092 25000 I sc 3  2  I dec ,
400 340,44 Ir  I p , Ir  Iv ,

2,3 2 x0,905 10000 I sc 3  2  I dec ,

100 67,973 Ir  I p , Ir  Iv ,
4 2x711 10000 I sc 3  2  I dec ,
1235 1,4x100  1
I sc  1 .4  I t ,
 1
I sc  1.25  I t ,
25 5,469 Ir  I p , Ir  Iv ,

26
 8. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

Problema compensării puterii reactive cere rezolvare atît la etapa proiectării cît şi în exploatare.
Transportarea puterii reactive pe linii este însoţită de pierderi de putere activă, pierderi de
tensiune şi are loc limitarea capacităţii de transport a acestei linii.Rezolvarea problemei
compensării puterii reactive începe cu determinarea consumului de putere reactivă la 0,4 kV.
Qc 0,4  302,11 kVAr .
302,11
QBC �  151, 055kVAr �150 kVAr.
2
Din Справочник по проектированию по электроснабжения/ Под ред. Барбина Ю. Г. и др.
М. : Энергоатомиздамю, 1988 alegem două baterii de condensare de tipul:
УКЛН-0,38-150-100УЗ.
УКЛН-0,38-150-50УЗ.
Alegerea intrerupatorului automat al bateriilor de condensatoare se va face in modul urmator:
150
I BC �  216,51A . ,deci alegem intrerupatorului automat de tipul BA51-29 Inom=250 A.
3�0, 4

27
9. ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE,MĂSURĂ
ŞI EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE

9.1. Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei la barele 0,4kV a SPC ce

alimentează secţia.

Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor din

două părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de alimentare, funcţionarea consumatorilor
se va asigura prin reţeaua nedefectată. Secţionarea schemei de alimentare simplifică relativ
protecţia prin relee, măreşte precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea remanentă pe bare ce
alimentează staţia de transformare în caz de distribuţie şi micşorează valoarea curentului de
scurtcircuit. Întreruperea în alimentare în caz de avarie a elementelor de alimentare se înlătură
prin conectarea automată a consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul acţionării A.A.R. conţine
90-95%. Efectul înalt tehnico-economic şi simplicitatea schemei A.A.R. au dus la utilizarea lor
largă în sistemul energetic. Revenirea la schema iniţială a staţiei de transformare după apariţia
tensiunii la barele de lucru o efectuează personalul operativ. Aşa scheme se utilizează la staţiile
fără personal operativ.
A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la deconectarea
transformatorului sau a liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul transformatorului este
anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.
Alegem A.A.R. de tipul ATl cu următorii parametrii:
Ual=230V, măsoară tensiunea în diapazonul 100...500V,
Min=0,7...0,98Ue- reglajul Max=1,02...1,2Ue,
T=0,5...120s-timpul de reţinere.

Figura 5. Control sistem automat de anclanşare automată a rezervei.

9.2. Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare.

28
 Pentru a asigura o funcţionare mai normală, mai economă a instalaţiilor de compensare a
puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseşte reglarea automată în trepte a puterii
reactive generate de baterii de condensatoare. Reglarea poate fi realizată în dependenţă de curent,
putere şi tensiune şi în dependenţă de factorul de putere. Reglarea automată în dependenţă de
tensiune se întrebuinţează în cazurile cînd trebuie de mărit factorul de putere şi de menţinut
valoarea tensiunii receptoarelor la nivelul celei nominale. Acest tip de reglare automată este cel
mai des folosit la staţiile de transformatoare la întreprinderi industriale.
KM-contactor magnetic;
DO-dispozitiv orologic;
KT1,KT2,KT3-relee de timp;
KL1,KL2-relee intermediare;
SB1,SB2,SB3-butoane pentru comanda manuală a instalaţiei cu condensatoare;
KV1,KV2-relee de maximă tensiune;
VD1,VD2-diode,prevăzute pentru a exclude posibilitatea de conectare a instalaţiei cu
condensatoare la reţea în cazul acţionării KV1,adică cînd tensiunea este ridicată,şi invers.

Figura 6 Schema reglării automate a puterii bateriilor de condensatoare într-o treaptă.

9.3. Schema de semnalizare şi măsurare.

Schema de semnalizare a punerii la pămînt este realizată cu ajutorul unui releu de

semnalizare conectat la înfăşurarea în stea a transformatorului de tensiune de tip HTMИ-0,4-
66У3.
Schema de măsurare este compusă din contoarele de evidenţă a energiei active
transformatoarelor de curent şi de tensiune . Contoarele se instalează între reţeaua sistemului de
alimentare şi reţeaua consumatorilor.

29
Figura 7. Schema de măsurări şi evidenţă a energiei electrice.

30
 ÎNCHEIERE

În proiectul de an a fost elaborat sistemul de alimentare cu energie electrică a unui sector de

sudare(SS) .
În lucrarea prezentată am realizat alimentarea secţiei prin intermediul unui КТП 2x160,echipat
cu 2 transformatoare de 160kVA fiecare,am ales КТП cu 2 transformatoare deaorece în secţie
sunt prezente receptoare electrice de categoria a 2,(conform NAIE se recomandă pentru
receptoarele de categoria a 2 instalarea în PT a 2 transformatoare ).Transformatoarele
funcţionează în paralel fiecare alimentînd secţia mecanica.Secţionarea e realizată printr-un
întreruptor automat echipat ,în regim normal cu dispozitiv de anclanşare automată a
rezervei,acesta permiţînd separarea porţiunii cu defect şi alimentarea receptoarelor din afara zonei
afectate de regimurile anormale. Transformatoarele funcţionează în paralel fiecare alimentînd
secţia proprie
Repartizarea energiei electrice în secţie se realizează printr-o reţea radială,care ridică fiabilitatea
alimentării secţiei.Legătura cu nodurile se realizează prin cabluri,distribuţia în nod fiind realizată
prin intermediul dulapurilor de distribuţie si a conductoarelor.
Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat receptor
electric a fost efectuată pentru a verifica conductoarele la curentul de scurtcircuit.
Puterea reactivă se compensează cu baterii de condensatoare 0,4 kV instalate în încăperea
postului de transformare. Cu BC se compensează total puterea reactivă necesară receptoarelor
electrice din secţia întreprinderii.Astfel neajunsul de putere reactivă este acoperit.

31
 BIBLIOGRAFIE

1.Федоров А.А.,Старкова Л.Е.Учебное пособие для курсового и дипломного

проектирования по электрснабжению промышленных
предприятий.М.:Энергоатомиздат,1987.
2. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
3.Федоров А.А.,Каменева В.В. Основы электрснабжения промышленных
предприятий.М.:Энергоатомиздат,1984.
4.Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor.Îndrumar de
proiectare.U.T.M.Chişinău,1999.
5.Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.: Энергоатомиздат,
1989.
6.Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования систем
электроснабжения промышленных предприятий/Грейнер Г.Р.,Романчук И.В.Кишинев:
Ротапринт КПИ им.С.Лазо,1987.
7.Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
8.Справочник по проектированию электроснабжения/ Под ред. Барыбина Ю.Г. и др. М.:
Энергоатомиздат, 1990.
9.Киселев Ю.Я.,Красножан Л.С. Расчет токов коротково замыкания для релейной защиты и
системой автоматики. М.: Энергия.
10. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т.1./ Под общ. ред.
Федорова А.А. М.: Энергоатомиздат, 1986
11. Catalogul „Socomec industrial”
12. Prais listul companiei „Electrotehnoimport” SRL .

32