Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Catedra „Electromecanica”
Descrierea standului.
Elementele principale:
1. M1 – motorul de cercetare.
2. G1 – generatorul de curent continuu.
3. Am – amplidina (amplificator electromecanic).
4. G2 – maşina de încărcare a motorului M1.
5. M2 – motorul de antrenare a generatorului G.
6. MA1 - motorul de antrenare a amplidinei A.
7. BR – tahogenerator.
8. R1, R2, R3 – potenţiometre.
9. Rş1 – şunt de curent.
10. Rs – reostatul de sarcină.
Sistemul este destinat pentru reglarea vitezei de rotaţie a motorului de cercetare M1 care poate fi
alimentat de la generatorul de curent continuu G sau de la amplidina Am. Cu M1 , mecanic, sunt
conectate tahogeneratorul BR şi maşina G2, care lucrează în regim de generator şi este destinată
pentru încărcarea mecanică a motorului M1. Astfel variind curentul de sarcină a maşinii G2 se va
schimba cuplul de sarcină a maşinii M1.
Tahogeneratorul BR este un traductor electromecanic destinat pentru a transforma viteza de
rotaţie într-o tensiune de c.c. proporţională acestea.
Uc
I ea1
ReA
În rezultat primim fluxul de excitaţie
ea1 a I ea1
αa – coeficient constructiv
Φea2=0
Ea=ka·Φ·n
Um I Rm1
k m1 em1 k m em1
Cu arborele motorului M1, mecanic, este unită maşina G2, care lucrează în regim de generator.
Ca sarcină este conectat rezistorul variabil Rs cu ajutorul căruia variază curentul de ieşire a
maşinii G2:
Ug2
Ig2
Rs
Deci, va varia şi cuplul mecanic al maşinii G2 ,care va fi şi cuplul de sarcină a motorului M1:
Ms=Ig2·km·Φeg2
Tahogeneratorul va transforma viteza de rotaţie a motorului Ω în tensiune de curent continuu:
U BR k BR
Iar voltmetrul pV1, fiind gradat în rotaţii pe minut, ne va arăta viteza motorului.
Ua= Ea - Ia·RΣ
Scade tensiunea aplicată la Lea2 deci scade fluxul produs Φea2, deci Φea creşte. Tensiunea
electromotoare a amplidinei creşte, creşte şi tensiunea de ieşire.
Astfel sistemul încearcă să menţină valoarea tensiunii de ieşire la acelaş nivel ca până la acţiunea
perturbaţiei (Ia).
2. Reacţia în curent.
Comutatorul SA1 se instalează în poziţia 3.
În acest caz informaţia despre valoarea curentului prin motor (căderea de tensiune pe Rş) este
amplificată şi se aplica la a doua înfăşurare de excitaţie şi care, la rândul său, va produce un flux
magnetic Φea2. În funcţie de poziţia comutatorului SA6 fluxul Φea2 se însumează sau se scade din
Φea1. Aşa dar, amplidina îşi va mări sau micşora tensiunea de ieşire, astfel ca sistemul să
compenseze sau să se opună variaţiei curentului de sarcină.
3. Reacţia în viteză.
Comutatorul SA1 se instalează în poziţia 4.
Universitatea Tehnică a Moldovei
Catedra „Electromecanica”
Programul de lucru.
Uc, V 0 2 4 6 8 10 8 6 4 2 0
Ua, V
Ka
Repetaţi măsurările pentru valorile negative a tensiunii de comandă. Rezultatele le introduceţi în
tabelul 2.
Tabelul 2
Uc, V 0 -2 -4 -6 -8 - 10 -8 -6 -4 -2 0
Ua, V
Ka
1.2. Ridicarea caracteristicii de sarcină a amplidinei.
4. Prelucrarea rezultatelor.
Ug
Kg
U eg1
Pentru toate elementele cercetate, calculaţi valorile medii a coeficienţilor de transfer.
5. Conţinutul referatului.
1. Tema şi scopul lucrării.
2. Schema electrică principială.
3. Schema funcţională.
4. Tabelele cu rezultatele măsurărilor.
5. Caracteristicile trasate (Caracteristicile de reglare Ua=f(Uc), n=f(Um), Ug=f(Ueg) şi
caracteristicile externe Ua=f(Ia), n=f(Ms), Ug=f(Ig).
6. Calculele efectuate.
7. Concluzii.
Universitatea Tehnică a Moldovei
Catedra „Electromecanica”
Programul de lucru
1.1.Caracteristica de reglare.
Semnalul de intrare, tensiunea de comandă Uc, se aplică de la potenţiometrul R1 la prima intrare
a amplidinei. Semnalul de ieşire, viteza de rotaţie a motorului, se citeşte de pe voltmetrul pV7.
Variind tensiunea de comandă, înscrieţi datele în tabelul 1.
Tabelul 1.
Uc, V 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
n,
rot./min.
Km,
rot / min
V
ncalc,
rot./min.
1.2.Caracteristica de sarcină.
Variind reostatul Rs, aplicaţi sarcini diferite sistemului şi înscrieţi datele în tabelele 2 şi 3 pentru
două valori a tensiunii de comandă (indicate de profesor).
2.1.Caracteristica de reglare.
Semnalul de intrare, tensiunea de comandă Uc, se aplică de la potenţiometrul R1 la prima intrare
a amplidinei. Semnalul de ieşire, viteza de rotaţie a motorului, se citeşte de pe voltmetrul pV7.
Variind tensiunea de comandă, înscrieţi datele în tabelul 4.
Tabelul 4.
Uc, V 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
n,
rot./min.
Km,
rot / min
V
ncalc,
rot./min.
2.1.Caracteristica de sarcină.
Variind reostatul Rs, aplicaţi sarcini diferite sistemului şi înscrieţi datele în tabelele 5 şi 6 pentru
două valori a tensiunii de comandă (indicate de profesor).
3. Prelucrarea rezultatelor.
Pentru caracteristicile de reglare a sistemului, calculaţi factorii de transfer a sistemului. Utilizând
factorii de transfer medii a elementelor, calculaţi în lucrarea precedentă, calculaţi valorile de
calcul a vitezei motorului (ncalc).
4. Conţinutul referatului
1. Tema şi scopul lucrării.
2. Schemele electrice principiale.
3. Schemele funcţionale.
4. Tabelele cu rezultatele măsurărilor.
5. Caracteristicile trasate (Caracteristicile de reglare n=f(Um), şi caracteristicile
externe n=f(Ms).
6. Calculele efectuate.
7. Concluzii.
Universitatea Tehnică a Moldovei
Catedra „Electromecanica”
Programul de lucru
1. Reacţia în tensiune.
Comutatorul SA1 în poziţia 2.
2. Reacţia în viteză.
Instalaţi comutatorul SA1 în poziţia 4.
Uc, V 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
n,
rot./min.
ω, s-1
Km
Kmcalc
ωcalc, s-1
3. Prelucrarea rezultatelor.
Pentru caracteristicile de reglare a sistemului, calculaţi factorii de transfer a sistemului. Utilizând
factorii de transfer medii a elementelor, calculaţi în lucrarea precedentă.
4. Conţinutul referatului
1. Tema şi scopul lucrării.
2. Schemele electrice principiale.
3. Schemele funcţionale.
4. Tabelele cu rezultatele măsurărilor.
5. Caracteristicile trasate (Caracteristicile de reglare ω=f(Um), şi caracteristicile
externe ω=f(Ms).
6. Calculele efectuate.
7. Concluzii.