Este iarnă pe o luncă britanică, iar o vulpe roșie se află în vagon.

Pământul acoperit de zăpadă mărește

vederea prada, dar vulpea poate auzi în continuare șiretul unui șoarece. Se învârte încet încet,
ascultându-se cu urechi erecte. Odată ce identifică locația mouse-ului, se salută în aer pentru a
surprinde prada cu o grevă de sus. Această lovitură, cunoscută sub denumirea de "miting", este o viziune
obișnuită, dar este mai mult decât o întâlnire cu ochiul. Jaroslav Červený a descoperit că atunci când
vulpei roșii se prăvălesc, ele sare în cea mai mare parte spre nord-est. El crede că folosesc câmpul
magnetic al
Červený a petrecut peste doi ani studiind vulpi roșii sălbatici în Republica
Cehă, cu ajutorul unei echipe de 23 de biologi din mediul sălbatic și
vânători experimentați. Echipa a înregistrat aproape 600 de miscări,
efectuate de 84 de vulpi într-o mare varietate de locații și
Ei au descoperit că vulpii preferă să sară într-o direcție nord-estică, la
aproximativ 20 de grade distanță de nordul magnetic. Această poziție fixă a
fost importantă pentru succesul lor ca vânători. Aveau mai multe șanse de a
face o ucidere dacă au sărit pe axa preferată, mai ales dacă pradă lor era
ascunsă de acoperire sau zăpadă. Dacă s-au aruncat la nord-est, au ucis 73%
din atacurile lor; dacă au sărit în direcția opusă, rata de succes a rămas la
60%. În toate celelalte direcții, doar 18% din pumnii lor au avut succes
Ar putea vulpi să își ia direcția din mediul înconjurător? Červený nu crede.
El a descoperit că animalele au sărit în aceeași direcție indiferent de ora
din zi, de sezonul anului, de acoperirea norilor sau de direcția vântului.
Červený consideră că singura explicație rămasă este că vulpi își aliniază
pumnii la câmpul magnetic al Pământului
John Philips, care studiază simțurile magnetice la Virginia Tech, spune:
"Provocarea (și distracția) pentru oricine este interesat este să vină cu o
altă explicație care să explice datele. Puterea concluziilor autorilor este
la fel de bună ca incapacitatea oricui altcineva de a veni cu o ipoteză
alternativă ".

Roswitha Wiltschko, unul dintre pionierii care a descifrat simțul magnetic al păsărilor, spune:
"Rezultatele sunt cu adevărat uimitoare". Dar ea crede, de asemenea, că sunt speculative.
"Această explicație ... are plauzibilitate doar pentru că nu există aproape nici un alt mecanism
care să indice direcțiile." John Philips, care studiază simțurile magnetice la
Virginia Tech, spune: "Provocarea (și distracția) pentru oricine este
interesat este să vină cu o altă explicație care să explice datele. Puterea
concluziilor autorilor este la fel de bună ca incapacitatea oricui altcineva
de a veni cu o ipoteză alternativă ".
Červený sugerează că o vulpe roșie ar putea folosi câmpul magnetic al
Pământului ca "distanțator", pentru a estima distanța până la pradă și pentru
a face o plimbare mai precisă. Acest sistem de direcționare funcționează
deoarece câmpul magnetic al Pământului se înclină în jos în emisfera nordică,
la un unghi de 60-70 de grade sub orizontală. Pe măsură ce vulpea creează în
față, ascultă sunetul unui șoarece. Căutând acel loc dulce unde unghiul
sunetului îi lovește urechile se potrivește cu panta câmpului magnetic al
Pământului. În acel loc, vulpea știe că este o distanță fixă de pradă și știe
exact cât de departe să