Sunteți pe pagina 1din 30

1

CAPITOLUL II : ATRACTIVITATEA TURISTICA

Introducere
Asa cum vom vedea in capitolul X, fluxurile turistice se repartizeaza intr-o
maniera inegala pe suprafata pamantului. Evident exista regiuni atractive, altele care sunt
mai putin atractive si altele care nu sunt deloc.

Cand vine vorba de a intelege de ce unele locuri au devenit turistice si de ce


aceste locuri/ destinatii sunt mai frecventate decat altele, literatura stiintifica evoca in
general prezenta resurselor rare si exceptionale. Ipoteza este aceea ca fiecare loc are
calitati intrinseci, de care depinde turismul sau (potentialul de a atrage turisti intr-un
teritoriu) si de a actiona imtr-un mod hotarat.

Resursele turistice
Cercetarile consacrate in atractivitatea turistica disting in general 3 tipuri de
resurse: resursele primare, secundare si complementare. Primele cuprind ansamblul
locurilor (sit natural, biserica, muzeu, acvariu, ...), activitati (festival) sau caracteristice
(soare/temperatura, peisaj, gastronomie ...) ale unui teritoriu care sunt “obiecte de
turism”, altfel spus care motiveaza deplasarea de la locuinta si care joaca un rol
“declansator” pentru practicile turistice. Resursele secundare intunesc, aduna elementele
(locuri, activitati caracteristice) unui teritoriu in serviciul unui turism declansat de
resursele primare si care nu sunt in serviciul rezidentilor. Iar resusele complementare cele
din urma, imbogatesc gama de sevicii oferite turistilor. Aceasta se bazeaza pe comert,
spatii verzi si strazi.

In opinia mea, este convenabil ca notiunea de resurse turistice sa fie limitata doar
la “resursele primare”, care motiveaza deplasarea. Pana la urma, resursele secundare si
cele complementare releva o cu totul alta logica, aceea de a facilita deplasarea si sejurul
intr-o destinatie data. In acest sens ele constituie conditiile realizarii turismului, conditii
ce vor fi prezentate ulterior. In circumstante sigure, aceste elemente pot deveni resurse
turistice (ca parte intreaga). Acesta este cazul unor hoteluri de lux cu arhitectura
deosebita, unele restaurante de prestigiu (de incredere) sau spatii comerciale
supradimensionate.

1.1 Motivele deplasarii


Cercetarile asupra resurselor turistice primare sunt putine, si adesea plictisitoare.
Ele se prezinta cel mai mult sub forma de enunturi sau liste. Nici o tentativa de sinteza
nu exista in materie, in afara de cazul resurselor climatice.
Analiza resurselor turistice primare insista frecvent pe distinctia dintre resursele naturale
si cele artificiale. Primele contin elemente topografice, elemente acvatice (mare, cusul
apei, ploaie), elemente solide (ninsoare, gheata), elemente aeriene (temperatura, vant,
luminozitate,culori, cerul...), flora si fauna, precum si peisajele rezultate in uma
combinatiilor dintre aceste elemente. Iar cele secundare intrunesc toate elementele create
de societatile umane si care au devenit obiecte de turism.
2

Distinctia intre resursele naturale si cele arificiale nu este mai pertinenta la ora
actuala. Pana la urma, ele se bazeaza pe o viziune caricaturala a Naturii si a Societatii:
ambele sunt cunoscute ca doua entitati distincte. Astazi functioneaza ideea ca nu se poate
avea Natura cu privire la om sau mai exact la societati: “nicio natura nu este vreodata
neatinsa deoarece privelistea noastra nu e niciodata goala” (Roger, 1978). Natura este,
deci, la fel ca si Cultura, o producere sociala: ea preceda constructia privirii asupra ei.

In manualul lor de geografia turismului, J.M.Dewailly si E.Flament propun


stabilirea unei distinctii intre elementele noncreate din locuri turistice, fine, alese, si
elementele create in locurile alese, specale. Primele sunt locuri, activitati sau
caracteristici ale unui teritoriu care, in afara de a deveni obiecte de turism au fost folosite
in alte scopuri, inainte. Resursele de turism create, in locuri alese,(turistice) aduna
elementele unui teritoriu cunoscut la origine in functia unei utilizari turistice si care, sunt
accesibile. Pot fi mentionate, echipamentele culturale si recerative amenajate in statiunile
termale si balneare.( cazino-uri, cluburi de noapte, teatre, sali de concert,...), echipamente
sportive (parcurile acvatice, de distractie si alte complexuri de activitati realizate in
timpul liber, a se vedea operatiunile de renovare urbana ce incorporeaza dorinta de
dezvoltare turistica (fronturi de apa, cartiere protejate).

Elementele unui teritoriu care sunt obiect de turism pot constitui o resursa si pot
influenta viata turistica oferindu-i conditii mai mult sau mai putin favorabile, vazand ca
in acest caz se impune ca o constrangere. In Tailanda, de exemplu, prostitutia rerpezinta o
resursa turistica, deoarece ameninta sa devina o practica turistica si ar favoriza
imprastierea boli SIDA si in acest sens, micsorarea potentialului turistic.

1.2 Miza in turism: Construirea sociala a resurselor turistice


Literatura consacrata despre resursele turistice tinde sa mascheze un fapt esential:
prezenta intr-un loc a elementelor considerat atractive nu e suficienta pentru a da nastere
unui loc turistic. De fapt, am putea arata ca printre spatiile care beneficiaza de resurse
faimoase sau mateii, mai exista locuri nevizitate de turisti fata de locurile populare. Iata
ce a constatat Charles Mignon (1981) apropo de Andaluzia: coasta de Malaga este mai
putin insorita decat sudul Spaniei, de aceea aici au aparut primele hoteluri. In aceeasi
maniera cum am dat exemplul dezvoltarii turistice in Tailanda, cresterea frecventei intr-o
zona/la o destinatie nu se subordoneaza calitatilor intrinseci ale resurselor pe care locul le
ofera.

Pentu a trata deci atractivitatea turistica, nu e suficient sa ne dam cu parerea


despre locuri si de calitatile lor, trebuie de asemenea sa adoptam punctul de vedere al
actorilor si al proiectelor lor. În acest context, atractia turistica este rezultatul unei (re)
interpretari de turisti însisi si de actori în domeniile comerciale si teritoriale ale calităti
locului.

**
*
3

CAPITOLUL III:
INFRASTRUCTURA SI TURISM

INTRODUCERE
Oferta turistică include toate bunurile și serviciile finale oferite de sectorul turistic catre
consumatori. Aceasta este măsurată în termeni de capacitate de echipament (de exemplu,
numărul de apeluri într-un raport de plăcere ...), cazare (de exemplu, numărul de camere
sau de paturi de hotel, ...) și de transporturi turistice (de exemplu, numărul de locuri
oferite de companiile aeriene).

Echipamentele, cazarile și transporturile constituie o legătură vitală în lanțul de turism,


fie structurat sau nestructurat. În acest sens, sunt toate condițiile pentru desfășurarea
turismului. Într-adevăr, un loc poate deveni turistic deca este relativ accesibil si in acel
loc exista infrastructura pentru a găzdui turiști și a le permite să practice diverse
activități. Individuale sau colective, legate sau nu de sectorul comercial, aceste elemente
ale ofertei sunt la fel de diverse ca practicile turistice.

Două remarci importante:


- Echipamentele, cazarea și transportul nu sunt exclusiv destinate turistilor. Logica
desfășurarari lor depinde deci, de alți factori, nu numai de evolutiile lor pe piata turistica..
- Pentru companiile de transport, ca si pentru manageri de hoteluri și de diverse
echipamente, piața turismului este un segment care nu poate fi ignora ... în ciuda
dezavantajelor sale (variațiile sezoniere, sensibilitate ridicată la condițiile economice și
politice, ...) . Pe scurt, turisti, spre deosebire de navetiști (pentru cai ferate), oameni de
afaceri (pentru hoteluri) sau populația locala (pentru echipamente) nu constituie o
clientela captiva.

OFERTA RELEVANTA A SECTOARELOR SPECIFICE

CAZARILE TURISTICE
Numărul de paturi disponibile într-o destinație este o variabilă esențială, deoarece aceasta
determină numărul maxim de persoane care pot fi prezente simultan într-un loc turistic.

Cazarea turistică se caracterizează în primul rând prin diversitatea lor: în prezent există
nu mai puțin de cincisprezece mari categorii în care există mai multe variante.
În speranța de a evita oboseala generată de definiții, figura atașata propune o tipologie de
cazare. Ea se bazează în mod egal pe criterii morfologice (suport de cazare [cladire vs
teren], unitățile disponibile ce cazare [grupate într-o clădire sau izolate]) funcționale
(beneficii) sau economice (unitati turistice sau in special cazare, comerciale sau un alt
mod de cazare,agentul de cazare avand sau nu profit).

LOCURILE COMERCIALE
Hotelul a fost mult timp un pilon important al turismului. Funcția sa, ca pondere în
sectorul de cazare, a evoluat puternic. Înainte de dezvoltarea turismului modern, în
secolul XVIII, hoteluri au fost în esență, locuri de primit calatorii. Acest lucru a fost bine
4

venit calatorilor obositi datorita deplasarii de multe ori mai grea decat astazi în site-uri
izolate și / sau pe trasee care traversează orașele în care oamenii au venit la comerț sau
pentru a desfășura o activitate. Această funcție a continuat, luând forme noi: aceasta
aflandu-se de-a lungul traseelor turistice, ospitalitatea adaptata (Statele Unite ale Americii
moteluri, hoteluri, lanțuri montate pe periferia marilor orașe din Europa) include în
clientela sa nu doar un contingent majoritar de oameni de afaceri sau reprezentanți ai
întreprinderilor, dar și turiștii în căutare pentru o casă bună pe piață și accesibila de la
autostrăzile principale.

Turismul modern a conferit hotelului o functie de sejur. Multe hoteluri sunt situate in cate
un loc remarcabil (in vaf de munte, la malul marii sau de unde se poate vedea o priveliste
atractiva), dand de multe ori nastere unor statiuni veritabile. Aceasta functie de sejur s-a
accentuat in decursul mai multor decenii. In ziua de astazi o parte importanta a ofertelor
hoteliere este proiectata pentru a accepta sejururi turistice lungi : hoteluri pentru
talassoterapie cu terenuri de golf,hotelurile cu zone de agrement,cum ar fi cele din zona
tropicala, in fiecare saptamana sutele de turistii au venit insotite cu cartele/cupoane
pentru a le permite intrarea la plajele private ,piscina, la terenurile de gollf si la celelalte
animatii. In cele din urma este vorba de o intreaga gama de hoteluri,dar si de un intreg
ghetou de cercuri de insertie.Se accentueaza si conceptul de resort ,acest concept isi
propune sa includa in interiorul acetuia tot ceea ce un turist isi poate dori fara a trebuie sa
renunte la acest concept si sa de descurce pe cont propriu.(de exemplu hotelurile situate
in centrul oraselor cu atractii turistice cum ar fi Disneyland-ul)

Oferta hoteliera poate fii analizata din diferite unghiuri :

 tipul de locatie:dispozitia relative a hotelurilor,precum si unele fata de celelalte


,dispozitia in functie de asezarea turistica a acelei zone( centru
orasului,gara,autogara)..

 capacitatea de cazare : din punct de vedere al compatibilitatii,unitatea de masura


pertinenta este numarul camerelor. Cu toate acestea, ratele de capacitate și de
ocupare corespunzătoare, adesea măsurată în numărul de locuri de cazare, ceea ce
nu prea are sens pentru anumite forme de turism (de exemplu, persoanele în
vârstă, ...) sau de călătoie de afaceri. Capacitatea este o variabilă strategică,
deoarece aceasta determină măsura în care un hotel este posibil să primească un
autobuz sau un turist charter. În Wallonie, de exemplu, foarte puține hoteluri au
50 de camere și, prin urmare, poate fi pozitionat pe piata de turism. În unele zone
rurale, aprovizionarea este uneori insuficient pentru a găzdui grupuri mici,
hotelieri reduc venituri pretioase (a se vedea de exemplu nunțile japoneze
organizate la Modave ai căror participanți rămân la Bruxelles).

 Evaluare: exprimă un nivel de confort și servicii. Clasificarea se face în


conformitate cu standarde foarte diferite de la un stat la altul. Este, de asemenea, o
variabilă strategică în măsura în care aceasta determină în parte tipul de clientela,
precum și tarifele camerelor.
5

 Rata de ocupare: raportul dintre numărul de nopți pe o perioadă dată și


capacitatea totală exprimata in zile sau raportul între numărul de camere închiriate
și capacitatea totală exprimata în camere pe zi. Profitabilitatea unui hotel este
direct legată de ocupare. În Franța, de exemplu, pragul de rentabilitate este în jur
de o rată de ocupare anuală (în camere), 50 până la 60%.

 Modul de gestionare: în acest domeniu se distinge, de obicei, hoteluri


independente, care intră în sfera teritorială de lanțuri hoteliere (integrate,
voluntari, francizați), care intră în sfera comerciala.

Până la începutul secolului al XX-lea, hotelul a fost modul dominant, adesea unic, de
cazare turistică. Astăzi, ea este puternic contestată în primul rând de cazare în aer liber și
în al doilea rând pe forme de cazare, care permit o mai mare autonomie pentru vizitator.

Cotele de piață ale diferitelor forme de cazare.

Sondajele arata ca locurile de cazare non-comerciale dreneaza o parte importanta din


sejururile turistice. În 2001, 58% din vacanțe lungi de vară, din Franta au fost efectuate
fie într-o a doua proprietate acasă (10%) sau cu rudele și prietenii (reședință primară sau
secundară) (48%). Ponderea sectorului non-comercial este mult mai important pentru
sărbătorile de iarnă, deoarece cuprinde 71% din sejururi, respectiv 9 si 62% case stau cu
rudele și prietenii. În Belgia, ponderea de sejururi efectuate in 2001 este de 20% care
avut loc într-o a doua proprietate de ședere (4%) sau cu rudele și prietenii (16%). Chiar
dacă se consideră doar sejururi care au avut loc în țară, cifrele ajung doar 12% pentru a
doua casa si 14% pentru familie și prieteni.

1.1.1. Potențialul economic din cazare

Pentru a evidenția beneficiile economice inegale ale diferitelor forme de cazare, este util
să se compare veniturile care pot fi generate de ocuparea diferitelor forme de cazare. Fie:
CDB, potențialul economic de cazare;
CAT, capacitatea de o unitate de locuință sau de conturi;
COM, factorul de încărcare medie;
CE, factorul economic;

alors : PEH = CAT x COM x CE

Ținând cont de următorii parametri:

CAT = 2 pentru o cameră de hotel sau o camera de oaspeti, 3 pentru camping, 4 pentru a
doua casă sau mobilate;
COM (bazat pe observații empirice): în cazul în care pentru o cameră de hotel = 1 (de
exemplu 60%), apoi = 0,8 pentru mobilat (48%) = 0,8 pentru o camera de hotel, = 0,5
pentru o reședință secundar (30%) = 0,45 pentru un camping (27%);
6

CE (bazat pe observații empirice), în cazul în care pentru o noapte la un hotel,o persoană


= 1 (de exemplu, € 100 cheltuit pe cazare, masa, transport local, suveniruri, ...), apoi =
0,5 (50 €) pentru o noapte o persoană sau camera de oaspeti, = 0,35 (35 €) pentru o
noapte de campare o persoană sau la reședințe secundare;
alors :

PEH o cameră de hotel = 2 x 1 x 1 = 2


CDB o cameră de hotel = 2 x 0,8 x 0,5 = 0,8
CDB o camera mobilata = 4 x 0,8 x 0,5 = 1,6
PEH o a doua casa = 4 x 0,5 x 0,35 = 0,7
PEH un camping = 3 x 0,4 x 0,35 = 0,42

În total, prin urmare, PEH a unui hotel de 50 de camere (100) = PEH un camping care
cuprinde 238 de terenuri (100 / 0,42) = PEH 143 resedinte secundare (100 / 0,7) = PEH
125 camere de hotel (100/07) = CDB cemere mobilate 62 (100 / 1.6).

OFERTA PRODUSELOR TURISTICE

Notiunea de produs turistic rămâne neclară și ambiguă. În mintea multor autori și


profesioniști exista produse care sunt pregatite sa ofere posibilitatea functionarii pe piata
pentru a atrage si satisface cererea. În acest context, o atracție turistică, un loc cu
echipamente de divertisment sau de cazare sau activitatea sa fie practicată cu multe
produse diferite, chiar dacă acestea nu dau naștere la dezvoltarea comercială rafinata. Cu
Cazes (1992: 69), ne propunem în schimb a rezerva termenul de colecție de beneficii și
servicii (cazare, catering, divertisment, transport, excursii, tururi, ...) în jurul unui site
dorit sau o anumită activitate care sa obțina produsului identificarea acestuia.

PACHETUL DE CALATORIE

Produse turistice tradiționale, pachetul de călătorie este definit prin trei caracteristici.
Este o calatorie:
- Organizata în conformitate cu un program detaliat. Acest program este stabilit
înainte de data aplicării clienților: proiectantul alege în avans și, în același timp,
destinația, transportul, cazarea, precum și modul de acompaniament care poate fi
complet sau parțial, sau limitată la domiciliu. Succesul unui astfel de călătorie se
bazează, așadar, pe o bună cunoaștere a pieței de turism și de evoluția ei.
- Inclusiv rămâne un singur pachet "all inclusive" a serviciilor turistice, mai mult
sau mai puțin extinse, în mișcare, suport, transferuri, cazare, catering,
divertisment, animatie si beneficiile speciale posibile.

Vândut pentru un preț fix stabilit în prealabil și plătite, de obicei înainte de sărbători.

Pachetete de formule de călătorie sunt tot mai diverse. Formula obișnuită "all inclusive",
a venit pentru a adăuga în ultimii douăzeci de ani formule amestecate în care este
prevăzută doar o parte de servicii turistice.
7

O PARTE VARIABLIA A OFERTEI TURISTICE

In general, daca pachetele turistice – in sensul cel mai larg – reprezinta doar o proportie
suficient de modesta pentru toate deplasarile turistilor, acestea includ de multe ori o parte
importanta de sejururi in strainatate, acțiunile cresc pe măsură ce destinația este la
distanță. Graficul anexat arata ca, în Belgia, pachetele constituie circa 20% din sejururi in
Uniunea Europeană, 30-40% sunt cele făcute în America de Nord iar restul in Europa dar
mai mult de 55% sunt cele făcute în Africa, America Latină sau Asia. Aceeași relație a
fost observată la scara continentală: mai puțin de 10% rămân în statele vecine luad forma
unui pachet, împotriva a mai mult de 40% pentru sejururi în Spania și aproape 80%
pentru sejururi in Turcia sau Grecia.

În general, ponderea formelor comerciale de turism (produse integrate sau servicii


individuale) crește în mod semnificativ cu distanța. Într-adevăr, dincolo de un anumit
prag - variabil - călătorul trebuie să părăsească mijloacele sale de transport individuale și
să se întoarcă la profesionisti pentru a rezerva un hotel sau programa o excursie. Destul
de logic, se pare ca atunci cauta garanții la organizații de cercetare de la firme
specializate. Creșterea ponderii formelor comerciale de turism la distanța duce astfel la
prima lectură a exigentelor cererii. De asemenea, este favorizat de constrângerile inerente
în oferta turistică. Astfel, în lumea a treia, lipsa de fonduri locale pentru a investi în
turism și un deficit de personal calificat în timp obligă statele să apeleze la companii
străine pentru a finanța și de a organiza industria de turism.

Relația la distanță - dar integrarea produsului nu este liniar. Ea este foarte puternică în
primul sau al doilea inel de poli emițători, de exemplu, în cazul în care in companiile de
turism se concentreze intervențiile lor. Dincolo, în destinații îndepărtate (America Latină
pentru Statele Unite ale Americii, Africa Neagră pentru Europa), companiile de turism
mai mari rămân precaute ... în așteptarea perspectivei mai masivă a prezenței.

Este util să se examineze cota de formule organizate în sejururi emise, ar trebui să fie, de
asemenea, măsurate prin astfel de formule sejururile primite. După cum sa afirmat G.
Cazes, ceea ce contează sunt 2/3 sau ¾ din europenii care vizitează Peru în Seychelles și
Kenya au trebuit să apeleze la companii de turism. În mod similar, rata de penetrare de
companii de hosting integrate, în special străini și multinaționale au variat de la 60-90%
în destinațiile importante din lumea a treia până în 1990.

În total, prin urmare, succesul unui stat ca o destinație turistică depinde în mare măsură
de capacitatea sa de a atrage și reține atenția pe termen lung dintre cei mai importanti
tour-operatori de pe mari piete transmitatoare. Acest lucru este în special cazul statelor
care nu au o oferta turistică diversă și ale căror obiective se bazează în primul rând pe un
interval îngust de resurse substituibile (la mare, soare, plaja). În astfel de cazuri, în cazul
în care din orice motiv, operatorii de turism și piardă încrederea într-o destinație, se pot
elimina cu ușurință din cataloagele lor și propune în schimb o destinație care oferă o
gamă similară de resurse.
8

Aceste constatari ridica problema în mod deschis o chestiune de putere a operatorilor de


turism, în ceea ce privește dezvoltarea de destinatii turistice din periferie (aproape sau de
departe),pe principalele piete.

**
*

CAPITOLUL IV:
MEDIUL DE AFACERI

INTRODUCERE

Sfera turismului comercial include actori care generează, organizează, supraveghează, și


transporta consumatorii de turism de bun venit. Y includ publicitate, companii și rețele de
producție și vânzare din călătorie, transportatori și furnizorii de hosting, furnizori de
servicii auxiliare (de închiriere de mașini, asigurări și asistență, excursii, diferite
distracții), fără a uita funcția esențială de coordonare a marilor rețele de rezervare de
informații și de calculator, denumit CRS (calculator Sistemul de rezervare) sau GDS
(Global Distribution System). Acestea din urma sunt dominate de corporații la nivel
mondial System One și Sabre și la nivel european prin Amadeus și Sabre.

OPEATORII DE TURISM

De treizeci de ani, tur-operatorilor (TO) au apărut ca actori-cheie în sectorul turismului.


Cu companiile aeriene și lanțurile hoteliere, controlează în mod direct sau indirect, o
parte semnificativă a tuturor călătorii și aproape toate produse turistice, în sensul strict al
termenului. În acest sens, ei au o influență foarte mare asupra geografiei fluxurilor
turistice și, prin aceasta, ei fac și desfac locații de pe suprafața planetei.

ACTORI RĂULUI CUNOSCUT

TO sau un operator de turism este o societate comercială care asamblează diverse servicii
(prin călătorie, cazare, divertisment) pentru a compune produse turistice (sejururi excursii
sau pachete, à la carte sau personalizate), pe destinatii externe sau interne, și le vinde în
mod direct și / sau prin intermediul distribuitorilor solicitat.

Se disting de obicei:
 Operatorii generali care programează mai multe destinații și pachete de
călătorie și de ședere diversificate,
 Specialiștii de turism care isi concentrează producția lor pe o destinație (sau un
grup de state în aceeași zonă geografică) sau o formula de calatorie sau un sejur tematic
sau pentru un anumit client.
9

Turoperatorii constituie azi erra incognata de căutare pe turism : în timp ce sectorul de


aerian și de cazare sunt subiectul de literatură foarte abundente, operatorii de turism
rămân insuficient intelesi. De fapt, exista putine studii aprofundate pe caracteristicile si
strategiile lor (pentru un rezumat, a se vedea Ioannides). La rădăcina acestei ignoranțe:

- Lipsa de date fiabile cu privire la operatorii de turism. În Statele Unite, de


exemplu, este imposibil în prezent pentru a estima dimensiunea exactă a acestui
sub-sector (numărul de firme și angajați, cifra de afaceri sau valoarea adăugată)
sau pentru a identifica care este cel mai mare operator de turism.
- Turneul mondial este o lume de informații extrem de secrete, informatiile circula
putin sau deloc si studentii intelocutori si cecetatori se arată întotdeauna foarte
reticenți atunci când vine vorba de a descoperi chiar un aspect al afacerii lor.
Această paranoia este alimentată de natura competitivă a sectorului, și frica
aproape obsesivă, de spionaj industrial de către concurenți.

UN ZBOR DUPA 1950

Trebuie să fie în limba engleză Thomas Cook a inventat pachetul de servicii turistice. In
1841, el a organizat pentru 570 de membri ai cluburilor muncitorești o excursie cu trenul
pentru a participa la o gală mare de cumparaturi și un picnic la țară. De-a lungul jumătatii
a doua a secolului al XIX-lea, se multiplica inovațiile, oferind circuite în Europa,
vazandu-se la nivel global. La începutul anilor 1920, croaziere (excursii adevărate de
pachete pe linie) sunt în creștere în popularitate, în timp ce produsele sunt rafinate. 1930
a văzut sosirea primelor pachete bazate pe o călătorie aeriana (New York - Florida
/California / Caraibe). Cu toate acestea abia la începutul anului 1950 evoluțiile companiei
aeriana de top pentru afaceri de operare in turism au fost mentionate.

POZITIA PIVOTULUI ÎN SISTEMUL DE TURISM

La sfârșitul anilor 1950 , companiile aeriene includ partea care le poate crea o
colaborare cu tur-operatorii: rata de umplere creștere prin vânzarea la o reducere , este
adevărat , numărul de locuri care altfel ar fi goale. În acest sens , ei au o promovare
indirectă și familiara cu publicului care calatoreste cu avionul. În același timp , hotelierii
vedea ceea ce au câștigat din colaborarea cu operatorii de turism : cunoaște locurile pe
care le administrează , reducerea sarcinilor la recepție ( deoarece camerele sunt plătite o
dată pentru un grup ) și de promovare ( la cataloage care nu se află în întreținerea
acestora ) . În cele din urmă , agenții de turism vedea un ochi bun de dezvoltare a
producătorilor turistici reali : ei nu mai trebuie să -și petreacă timp pentru a obține
informații cu privire la o destinație sau un produs specific. Astfel încât orice beneficiu
pentru acești trei jucători : poate reprezinta pentru ei un mod unic de a promova și de
aderara pe piață , un fel de mediere forțata , mai ales în faza de decolare a lor in afaceri .
Aceste beneficii sunt plătite în schimbul de acceptare a constrângeri și condițiilor stricte ,
care, din păcate pentru analiză , sunt în mod natural confidențiale . Cu certitudine, însă :
companiile aeriene , hotelurile și agenții de turism care folosesc un TO trebuie sa ia in
calcul intotdeauna cerințele clientului care este un furnizor important de informatii.
10

Așa se stabilește un sector de turism comercial în care TO sunt într- o poziție pivot :
acestea sunt necesare pentru a coordona serviciile altora . Această poziție nodala le oferă
un avantaj competitiv clar .

- Cazurile de tour-operatori mari ( strategie de volum ) : volumul mare de rezervări , cu


companiile de transport și hoteluri , acestea au o putere de negociere reala, care le
permite să beneficieze de reduceri mari la camere in transportul pe locuri. Acest lucru
duce la economii semnificative de scară care să păstreze profiturile în timp reduce
prețurile.

Pentru a seta capacităților de primire blocate în favoarea TO ( cote ) , timpul de


retrocedare și prețul net de cumpărare , există trei metode . Cel mai comun este un acord
condiționat de cote . Pentru sejururi , aceste cote sunt , în principiu, menținute pe toată
durata sezonului , cu o întârziere de predare , după care locurile nevândute vor fi
returnate furnizorului . Această perioadă poate să fie la o săptămână, la o lună înainte de
data de începere a serviciilor. Pentru aceasta retragere ,TO fac mereu eforturi pentru a
atinge cel mai scurt timp posibil , în special pentru a face față cu rezervarea la sfârșitul
anilor care au devenit o tendință majoră în comportamentul de cumpărare ( deși
rezervarea cu șase luni în avans a fost normală până la sfârșitul anilor șaptezeci ) .
Prestatorii de servicii trebuie , prin urmare, sa arate înțelegere în această negociere ,
pentru că nu este interesul lor de a lipsi producătorul de capacitate de vânzări atunci când
cererea este mai mare .

Se întâmplă rar cand TO sunt gata să facă un angajament ferm , care poate fi însoțit de o
plată parțială în avans. În domeniul transporturilor, acesta este cazul cartelelor( charter ).
În hoteluri , sunt contracte de " garanție ", pentru care se asigura exclusivitatea pe piața
lor, pentru toate sau o parte dintr-o instituție . Ei apoi sunt de acord să plătească întreaga
capacitate de transport , fie ocupat sau nu . În schimb , ei au negociat prețurile la un nivel
foarte scăzut , în scopul de a stabili o egalizare între veniturile și costurile de umplere
nevândute , și în scopul de a ajusta prețurile lor de vânzare în mod liber să se
răspândească intalniri. Acestea sunt în mare parte mari TO nord-europeni care practică
acest tip de asumare de riscuri.

A treia metoda este un acord de a vinde "deschide" mai mult sau mai puțin
corespunzătoare a sistemului de referință de servicii, inclusiv rezerve vor fi furnizate
opțional de conexiuni directe informatice ori de câte ori se fac vânzări. În acest caz, ratele
sunt negociate pe baza unui volum total de previziunile de vânzări. Acest sistem este
adoptat în special pentru călătorie și sejururi à la carte

Caz de operatori mici (strategie de nișă), sunt în măsură să ofere servicii specializate, de
bună calitate pentru segmente de piață specifice.
11

PRINCIPALII TR-OPERQATORI EUROPENI (2002)


Cifra de
Tur-operatori Origine Clienti afaceri + Destinatii principale
angajati in
2002
TUI (Touristik Germania 12-15000 11 miliarde de Spania
Union Industria turismului - societate de agrement milioane euro Grecia, Italia,
International) Preussag (Minerit, fier și oțel Prusia). Turcia,
Fondată în 1923, principalele domenii de 40 000 de Germania
activitate au fost mult timp pentru cărbune, persoane Franța
metale neferoase și energie. Diversificarea
în turism în anii '90.
TUI a cumparat la sfarsitul anilor '90
engleză Thomson Travel Group și franceză
Nouvelles Frontières Branduri principale:
TUI Schöne Ferien! Thomson Holidays,
Fritidsresor / AV: PRIMUL, Olanda
International, Lunn Poly /Companii aeriene:
Britannia Airlines, Hapag-Loyd Flug
Thomas Cook Acționari Germania: Lufthansa AG și Spania
Karstadt Quelle AG. Format în jurul: NUR (50%), Grecia,
Turistik GmbH, Condor Flugdienst GMBH, 5-6 7.5 miliarde Italia, Turcia,
Havas ... milioane de euro Germania,
Franța
My travel Regatul Unit ??? 6.5 miliarde
group de euro
Rewe Germania ??? 4 miliarde de
Format în jurul LTU euro
First Choice Regatul Unit Grecia
3-4 3.5 miliarde Turcia,
milioane de euro Cipru
Portugalia
Kuoni Elveția 2-3 2.5 miliarde Tările
milioane de euro mediteraneene
Club Franta 1.5-2 1.6 miliarde Franta (35)
Méditerranée milioane de euro Statele Unite ale
Americii
(18%), Italia
(7%),Germania
(6%)
Hôtelplan Elveția 1.4 1.4 miliarde Franța (35%),
milioane de euro Italia (17%),
Spania
(12%), Grecia
(5%)
Alltours Germania 1.1 miliarde
de euro
Alpitour Italia 750 000 1.0 miliarde Tările
de euro mediteraneene
Africa de Vest
12

EVENIMENTELE ECONOMICE SI SPATIUL LOGIC DE AFACERI

SELECTAREA DESTINATIILOR

În cazul în care operatorii au o influență importantă asupra altor actori din sfera
comerțului, dispun, de asemenea, de o putere reală de a alege între o ofertă abundentă de
destinații ... se asigura proprietatea sau pierderea.

Rezultatul este o hartă a lumii extrem de originală, inclusiv centre speciale și între acești
poli,sunt zone foarte mari, ignorate de către operatorii de turism. Analiza efectuată în
1970 de către G. Cazes comunica în acest domeniu o clasificare foarte importanta:
destinatii periferice tradiționale mediteraneene/ anexele cele mai îndepărtate (Mexic,
Thailanda, Senegal, Sri Lanka, ...) TO care au modelat succesul în timp util. În total se
concentreza, foarte puternic pe primul și al doilea inel din jurul caselor emițătoare, în
cazul în care volumul de cererea potențială este suficientă pentru a justifica dezvoltarea
de produse turistice standardizate.

În general, actorii din domeniul comercial, care aleg o destinație sau un program în care
investițiile răspund de locuri mai atractive pentru turism și rentabilitate economică și de
cerințele tehnice și funcționalitate.

Pentru operatorii de turism, cheia în construirea unor parametri de produse sunt:

- Forme de călătorie (sejur vs circuit) și activitățile propuse (de relaxare, recreere,


bronz, ... vs circuite culturale, festivaluri folclorice ...)
- Prețul de servicii
- Calitatea acestor servicii

În acest context, indiferent de caracteristicile potentialului destinatiei turistice, atât timp


cât suporturile activităților propuse (de multe ori de plajă, mare și soare concediu vs
locații de patrimoniu pentru circuite) sunt în așteptare pentru tine. În schimb, TO va fi
foarte atent la aspectele non-călătorie de potentialul spatiilor de primire , și anume:

- Accesibilitate - distanța măsurată în timp și costuri. În acest context, existența


unor bune conexiuni Arian la și de la destinație este un factor esențial.

- O gamă de înaltă calitate în materie de cazare și echipament auxiliar. Prezența


lanțurilor hoteliere - dacă este posibil, un brand cunoscut și liniștitoare - sau
restaurante care servesc preparate din bucătăria internațională este un parametru
important. Utilizarea de cazare solicitate de către actorii locali implicați, eventual,
într-o a doua etapă, odată ce destinația a construit o piață. Doar hoteluri care pot
garanta camere "occidentale" la nivelul de confort și calitate a serviciilor păstrate.

- O gamă de transport local (microbuz, autobuz, ...) diversificat, care include


vehicule de calitate - de multe ori importate - și bine întreținute.
13

- Fota de muncă suficient de calificata pentru a oferi servicii de calitate (ca și în


hoteluri și restaurante în transport sau în timpul excursii) și suficient de ieftine
pentru a permite reducerea semnificativă a costurilor de personal.
- Un grad ridicat de stabilitate economică și politică. Două motivații principale:
pentru a reasigura potentialii vizitatori + pentru a se asigura că timpul și resursele
utilizate pentru a stabili destinația poate exercita efectul lor asupra cifrei de
afaceri a companiei pe termen mediu sau lung.

În total, prin urmare, TO, în special TO specializati, aleg o destinație bazează în principal
pe garanțiile sale în ceea ce privește infrastructura, forța de muncă și stabilitatea politică
și economică. Nu contează dacă acesta este situat intr-un stat / regiune, mai degrabă decât
unul care ar avea resurse mai atractive. Circuite sunt prin excelență "fata specifica a
locului".

Operatorii de turism manifestă asemenea grijă pentru:

- Broșuri lor includ în principal produse și / sau destinații care și-au dovedit
valoarea lor

- Produse noi și / sau destinații propuse sunt de multe ori o adaptare a unui produs
și / sau o destinație existentă. La începutul anilor '90, de exemplu, multi TO
europeni promovau coasta de sud-est a Turciei ca destinație nouă "mare, soare și
nisip" a Marii Mediteraneene după ce a văzut o încetinire în creșterea produselor
lor în destinațiile stabilite, cum ar fi Spania, Grecia și Cipru. Turcia, mai degrabă
decât Maroc ... sau cu atât mai mult Algeria, Siria sau Liban..

În final pentru a minimiza riscurile, TO programeaza sistematic mai multe produse


identice în mai multe destinații diferite. În consecință, în cazul în care vreo problemă se
creează într-una din locațiile propuse (revolte populare, de război civil, război
internațional, atacuri teroriste, epidemii, dezastru natural, inflație ridicată, ...), ei pot
termina cu ușurință comercializarea lor și de a oferi o gamă largă de destinații
alternative, fără a-si pierde clienții. Astfel, în timpul primului război din Golf (1990-
1991), mai multi TO din Europa și America de Nord a oprit brusc vanzarea produselor lor
pe destinatii din Orientul Mijlociu și a oferit în schimbul lor produse similare în
destinațiile percepute ca fiind mult mai în condiții de siguranță..

CONTROLUL DESTINAȚIILOR

Pentru că ei efectuează și mijloace libere de transport și de capacitate de cazare, impune


standarde si de a dicta parțial prețuri, de a exercita controlul asupra destinațiilor. Înainte
de a analiza detaliile practice ale locațiilor de monitorizare, este util să reamintim
principalele aspecte ale fabricării de o excursie de o TO (a se vedea notele personale).

Odată ce o destinație stabilită, sunt aduse la, în general, să încheie acorduri pentru 3 sau 5
ani pentru orele de zbor charter pentru a obține un cost de locuri-km cel mai mic posibil.
14

În mod similar, se va contracta cu hoteluri pentru un sezon întreg și chiar un an întreg


înainte de a plăti un depozit mare pentru proprietar, care garantează o rată ridicată de
ocupare. Confruntându-se cu grave în rândul TO pentru camere de hotel in cele mai
populare statiuni de competiție, a devenit o practică comună pentru a rezerva ansambluri
camerale pe 4 sau 5 ani în avans, prin plățile mari la hotelieri, în scopul de a le încuraja
să îmbunătățească echipamentele lor. Aceste plăți în avans acordate de companii aeriene
și hoteluri, nu există un modest de a lua pentru a ajunge la TO si a menține relații cu
acționarii.

În plus, supravegherea de tour operator externi se extinde tot mai mult la agenții și
agențiile de turism din țările de destinație. Etapa finală este ușor de prevăzut: în cazul în
care agenția de primire este bine absorbită și devine organizatorul străin corespunzător
exclusiv (sarcină subcontractare) sau pe care le administrează să renunțe complet la
serviciile viitoarei agenții . După cum sa sugerat de către CEO-ul de Kuoni (1975), noi
avem mai puțin nevoie de sol-operatorii. Odată cu dezvoltarea turismului și a know-how,
contactele noastre cu companiile de transport și hoteluri, putem trece agenții de intrare
care există numai pentru operatorii mai mici sau pentru a face transferuri.

Urmatoarele exemple furnizeaza o privire de ansamblu asupra modurilor de control al


destinatiilor tur-operatorilor:

- Tour operator german "cumpără", un hotel de 4 stele din anul plateste dormitor
dublu cu baie pe o bază de 35 de euro pe zi, cu pensiune completă în timp ce în
retail aceeași cameră costă 100 de euro.

- În 1979, TUI a scris pentru companiile de turism Insulele Canare pentru a avertiza
că acestea ar trebui să scadă prețurile cu 10% pentru sezonul viitor, dacă doresc
clienții germani. Directorul general al operatorului de turism german, apoi sa
mutat la Las Palmas unde se va întâlni cu liderii de asociații locale ale
întreprinzătorilor de hotel și să ratifice cerințele sale indică faptul că a existat un
dezechilibru între calitatea serviciilor și preț. Pentru Las Palmas, TUI nu
reprezinta mai putin de 10 la 12.000 de camere ocupate continuu. Acesta este
motivul pentru care hotelierii au luat amenințarea în serios și au început să
examineze posibilitatea de prețuri mai mici, prin creșterea calității serviciilor.

- Vazand negocierea acestia s-au intimidat - este ușor de atins și poate duce la
răzbunari reale, consecințe grele pentru țara de destinație. Cele mai des citate sunt
cele luate de către operatorii de turism Neckermann șeful german împotriva
deciziei autorităților tunisiene și antreprenori pentru a face upgrade tarifele
hoteliere din 1973-1974.

Rolul central al operatorilor de turism în sfera comerciala de turism la destinații ,se afla
în special cele cu o gamă limitată de produse sau atracții într-o poziție foarte
inconfortabila. La masa de negocieri cu operatorii de turism, locale, lucrătorii naționale /
regionale / locale, economice sau sectoriale sunt vulnerabile, deoarece acestea oferă o
15

parte importantă a umple hotelurile și infrastructura lor și sunt, prin urmare, clientii
inevitabili. Pentru a plăti împrumuturile uneori considerabile pentru a construi hoteluri
sau aeroporturi , ei sunt dispuși să accepte mult : reduceri substanțiale asupra prețurilor
de vânzare cu amănuntul sau condiții permisive . De exemplu , autoritățile unui mic stat
insular se va gândi de două ori înainte de a impune restricții cu privire la numărul permis
de sosiri de zboruri charter preț redus . Precum și agenți economici de turism locale,
operatorii de turism sunt o de multe ori obligați să se facă cunoscuti (promovare) prin
integrarea cu un canal de sistemele de rezervare.

CONTURAREA SPATIULUI TURISTIC

Desfășurarea din domeniul comercial exercită o influență puternică pe localizarea de


destinații turistice de mare amploare și termenele de gestionare a lor (conturarea zonelor
turistice).De fapt, ele încurajează statiunile balneare si prezenta concentrata in aceste
spatii, acestea promovează izolarea și încurajarea standardizării din dezvoltarea
turismului.

STATIUNILE BALNEARE

Locul central al modelului 4 S (la mare, soare, nisip și sex ...), în practicile de turism
dezvoltate în anii 1950 și 1960, va încuraja structurarea de beneficii din sfera comerciala
din jurul componentelor de mare / soare promovarea statiunilor balneare ca zone turistice
excesive.

În lumea a treia, dezvoltarea zonelor de coastă a turismului au devenit atât de importante


ca acestea să excludă aproape toate formele de turism și, mai des, subordonate. Spatii
rare de sporturi de iarna (Maroc, Iran) și mai numeroase stațiuni de altitudine termice și
climatice (Africa de Nord, Asia de Sud-Est, Centrală și America de Sud), nu se adresează
unei participari internaționale. De asemenea, vizitați atracțiile interioare care sunt
concepute mai putin fara sa completeze litoralul.

Prin urmare, procesul de statiune balneara sau de statiune litoral este dominant peste tot.
În cazul în care prioritatea dată de evoluțiile zonelor de coastă ale guvernelor grupurilor
insulare poate apărea la fel de previzibil aceasta nu este același pentru multe statele cu o
grosime teritorială, istorică și culturală care ar fi justificat alte opțiuni. Tirania de locații
geografice în Maroc, au ghidat, de asemenea, planurile de dezvoltare a turismului în
Tunisia, Senegal, Coasta de Fildeș, Togo, Malaezia, Indonezia, Thailanda, Taiwan, Egipt,
Venezuela, Columbia, Brazilia și cele mai multe țări din America Centrală, fascinați de
modelul mexican. Kenya a adaptat încă de la începutul anilor '70 facilitățile sale la o
cerere pe litoral în creștere rapidă, în special de la europeni: zona de coastă din jurul
Mombasa sunt atribuite, în 1976, 48% din nopți scandinave și 77% de nopți germane,
față de numai 23 și 11%, respectiv, pentru a vizita rezervele naturale din interior.

Există atât de multe, chiar și în cazurile la fel de neașteptate ca Kenya și Peru, o tendință
generală pentru crearea de noi facilități turistice adaptate la cererea dominantă transmisa
16

de la zonele de coastă. Acest lucru duce la o multiplicare de excursii inclusive bipolar Sri
Lanka, Kenya, Tanzania, Egipt, ...

În cele din urmă, se va vedea, în funcție de numărul de sosiri de turiști străini, că statele
de coastă fără front atribut de 3%, în timp ce fluxurile internationale de destinații insulare
colecteaza 21% din state cu un țărm de mare 76%.

LOGICA DE CONCENTRARE

Pachetul de dezvoltare de călătorie necesită prezența unui număr mare de paturi, în


același loc, pentru a beneficia de economii de scară. Într-adevăr, aceasta este o condiție
indispensabilă pentru a beneficia de reduceri semnificative în ambele moduri de transport
(rutier și aerian), de la cazare însuși, minimizând în același timp costurile de călătorie
între punctul de intrare la destinație (aeroport, gară, port) și locul de reședință. Pentru a
înțelege acest lucru, un mic exemplu:

Stație cu 1.000 de paturi Stație cu 10.000 de paturi


Număr de charter (250 de 4 40
locuri) pentru a umple
statiunea
Cantități de locuri / paturi
de la TO
H1: 2 concurenți 500 5000
H2: 4 concurenți 250 2500

Mai mult decât atât, căutarea pentru economii de scară, încurajează proprietarii unității de
cazare pentru a construi hoteluri mari de capacitate, în cazul în care costurile fixe sunt
amânate pe un număr mai mare de camere și, prin urmare, potentialii clienti.

În cele din urmă, cazarea - care este unitatea de bază a unei dezvoltări turistice - trebuie
să fie însoțita de o mare varietate de echipamente și servicii conexe (comerț, transporturi,
bancar, de divertisment, sportive și de divertisment, ...), ..., astfel încât toate nevoile
turiștilor se poate fi îndeplinite la fața locului. În această provocare, proprietarii sau
promotorii de facilități de cazare poat oferi trei răspunsuri distincte:

- Programarea un hotel unic, cu o capacitate foarte mare, instalat pe o plajă privată.


Capacitatea trebuie să fie suficientă pentru a încuraja instalarea în apropiere de
magazine și servicii necesare atât pentru vizitatori și manageri de hotel. În acest
caz, cele mai frecvente, în care echipamentele și serviciile comerciale nu respectă
turiștii vor muta în mod necesar la un centru urban sau o statiune pentru unele
dintre activități și managerii lor vor trebui să plătească costurile de transport
pentru lor cele mai importante bunuri (precum și pentru munca lor). În aceste
observații, izolat și situate departe de centrele de hoteluri din mediul urban sunt în
general mult mai dificil de a gestiona, împovărat de costurile de transport și forță
de muncă. În plus, ele pot înstrăina TO deoarece atâtea cheltuieli suplimentare în
17

transportul de frica de a nu găsi un client dispus să-și petreacă unele magazine sau
servicii în timpul șederii lor. Rezultă că hotelurile izolate si situate departe de
centrele urbane sunt caracterizate de rate de ocupare, lungimi de ședere și de
operare substanțial mai mică decât în hoteluri inserate într-un profit mediu urban.

- Amplasarea unor hoteluri in imediata vecinătate sau în cadrul unui spațiu urban
existent, care are deja magazine și servicii.

- Consolidarea planificată de cazare, în scopul de a crea o masă critică care face


posibilă dezvoltarea unui nou centru comercial și de servicii de specialitate.

În ultimele două cazuri, obiectivul este de a beneficia de economiile de aglomerare ... ce


rezultă din schimbul de externe legate de comerț și servicii (dar și în ceea ce privește
infrastructura) între mai mulți agenți economici.

În total, prin urmare, fenomenele de o funcționale și economice (economie de scară


pentru TO sau hotelieri, economii de aglomerare pentru hotelieri), favorizează o
concentrație mare de turism receptiv la nivel regional sau local. Cu alte cuvinte, turiști
internaționali preferă unele state ... și în acestea, un număr mic de regiuni sau site-uri.

Curbele localizarii de nopti / sosiri de turiști internaționali pentru a evalua importanța de


concentrare spațială a activităților turistice. Acestea sunt stabilite pe baza de distribuția
spațială a nopți. La început, se calculează pentru fiecare unitate administrativ (regiune,
provincie, municipalitate):

(1) o locație coeficient, adică proporția de înnoptări în unitatea în cauză, în raport cu


toate înnoptările în zona de referință (de obicei, de stat)

(2) proporția din suprafața unității administrative în zona din domeniul de referință.

Apoi, o clasa de unitati de observare în ordine descrescătoare dintre locația coeficientului


lor și de a constitui grafic procentajul cumulativ de nopti (in y) și proporția dintre zone (x
in) procente.

În caz de corespondență perfectă între distribuția de nopți și zona (distribuție egală în


funcție de zona), curba rezultată ar fi o diagonală. Mai mult divergență între curba și
locația diagonală, mai mare de gradul de concentrarea dintre nopți este mare.

Metoda are unele capcane:

- Forma curbelor de locație depinde în parte de numărul de unități de observare.

- Curbele de locație nu identifică zonele geografice în care se concentreaza turiști.


Se poate întâmpla, de exemplu, ca două grupuri de turiști la nivel comparabil de
concentrare sa fie înregistrat, dar manifestat în diferite regiuni.
18

Curbele de localizare stabilite pentru unele țări europene, bazate pe înnoptările în moduri
diferite de cazare clar demonstrat de concentrarea geografică a turismului internațional.
Curbele se apropie de diagonală în cazul Elveției, care indică faptul că turismul este în
prezent distribuit relativ uniform. Cu toate acestea, ele sunt divergente brusc în Spania
(90% din timpul nopții internațional rămâne ± 15% din suprafață), Bulgaria (80% din
înnoptări la 20% din suprafață) și Portugalia (80% din înnoptări pe 10% din suprafață). O
alta constatare, cu excepția Belgiei, Luxemburg și Portugalia camping, turismul
internațional pare mai concentrat decât turismul intern, în special în cazul Spaniei și
Bulgariei. Curbele de asemenea, sugereaza ca concentrațiile sunt relativ stabile sau se
schimba lent. In Luxemburg, de exemplu, nu a existat practic nici o schimbare cu privire
la concentrarea de nopți turistice internaționale care stau într-un hotel în timpul perioadei
1952-1980 și pentru nopțile acestor turiști în 1961 locuri de campare 1980, deși numărul
din înnoptări de camping a crescut de la 250.000 la 1 milion în această perioadă.

Beneficiile din polarizare sunt, de asemenea, să fie de două cifre spațiale principale ale
turismului internațional în stadiul său actual:

- Litoralul Manhattan (H. Mace): resort compact, masiv și dens construit, cu un


hotel de continuă și de înaltă frunte, ale căror modele spectaculoase sunt în căutare de pe
coasta spaniolă (Palma de Mallorca, Torremolinos, Benidorm), de pe coasta Belgia
(Blankenberge) sau Florida, dar a extins, de asemenea, în lumea tropicală (Nassau,
Waikiki, Condado San Juan, Acapulco, Hammamet, și mai puțin clar Montego bay sau
Pattaya). Limita este de multe ori greu de a atrage, în acest caz, între stația
în special turismul și mediul urban în care este altoit sau ea a avut un rol esențial în curs
de dezvoltare.
- Turism sau legătură de hotel nebuloasă: cererile conflictuale de relativă izolare
și echipamente complementare sunt îndeplinite de către un explodat în interiorul unui
design spațial mic sau domeniu regional. Cel mai adesea, nebuloasa se sprijina de hotel
sau se leagă de un centru urban existentă a cărei manageri și clienți receptivi pot folosi cu
ușurință servicii la costul de mișcare limitată. Această distanță păstrează atmosfera de
cazare urbana, dar nu împiedică finalul cercetarii. Se poate face trimitere aici la Golful
Famagusta din Cipru, peninsula Capul Verde în Senegal, "Riviera de Sud" din Grande-
Terre în Guadelupa ..

LOGICA FARA IESIE LA MARE

În ceea ce privește dezvoltarea turismului, concentrare dialectică - dispersia este


intersectat de o altă opoziție fundamentală între fără ieșire la mare și integrat.
Dezvoltarea "enclavă" stabilește o separare completă între turiști și localnici. Acesta este
forma tradițională dominantă de organizare a zonelor turistice. Dezvoltare integrată, de
tip deschis, se caracterizează în schimb pe un schimb complet între turiști și localnici.
Între aceste două forme extreme, experți UNECSO disting în continuare un tip de "semi-
peméable" de dezvoltare, unde amestecuri sunt numai între categoriile de persoane atent
selectate, inclusiv elitele și turiști.
19

Această opoziție naturala inițial pur spațială, sa extins considerabil în ultimii douăzeci de
ani. Turismul enclavă a devenit sinonim cu turismul concentrat, solid, nu, colonial,
speculativ, segregativ, lipsit de respect pentru mediul gazdă, structuri locale indiferente și
disprețuitoare vis-à-vis, în timp ce turismul integrat a devenit echivalent cu turism moale,
lumina difuze, propriu, adecvat, durabil, responsabil, egocentric, controlat, progresiv,
receptiv la patrimoniul local și solduri, corect, garantând simbioză și armonie ... (Cazes,
1992: 159) .. Astăzi, ca urmare a Conferinței de la Rio, a dialecticii închis integrat este,
de asemenea, transformat într-o dialectică între turism durabil și nondurabil.

Arhetipul (tipul ideal, care servește ca un model) de dezvoltare a turismului enclavă este
ghetou turistic. Este, după cum sugerează MF Lanfant (1980), o statiune turistica, situat
într-un site la distanță, care formează o lume aparte, care trăiesc în izolare în marja de
viața obișnuită. Clienți sunt grupati într-un hotel sau statiune, care reunește toate
serviciile considerate necesare pentru întreținere și plăcere cu un design rudimentar si are
nevoie de faimosul slogan popularizat S 4. Aceste așezări sunt de obicei situate departe
de centrele vitale existente, fără legături directe cu mediul social și cultural a mediului
gazdă. În cele din urmă, acestea sunt special concepute pentru a captura o clientela
solvabila și care sa cheltuie.

Manifestări ale logicii de izolare sunt respectate la toate nivelurile de scară spațială.
Urma cea mai de bază de "izolare este că de activități de cazare sau turistice care vizează
singuratatea și izolarea. Calitatea si pretul selecteaza satisfactia clientilor plecand de la
turistii interni duce manageri pentru a oferi echipamente și servicii conexe strict adaptate
la o cerere foarte specifică. T.O. Germaniei au dezvoltat mici ferme de porci în apropierea
zonelor turistice din Tunisia și hotelurilor Holiday Inn si va alătura aceleași magazine de
delicatese peste tot. În stația de Bajamar (Insulele Canare), creata de germani si pentru
germani chiar și locuri de muncă de vanzatorare in mici supermarketuri sunt detinute tot
de germani (Odouard, 1973). Prin urmare, este pentru proiectarea unui fel de instituție
totală care sa asigure de orice utilizare în afara de contact și tulburătoare.

În astfel de instituții, arhitectura și stilul sunt în mod deliberat conceput pentru a justifica
prețul pe care este solicitat clienților și să le arătăm modul în care acestea diferă la alții.
Într-un fel, se anunță clienți, în măsura succesului său social. În hotelul Conquistador (la
60 km de San Juan, vârful de est a insulei din Puerto Rico), de exemplu, noul venit se
confruntă cu o serie de experimente spațiale neobișnuite și izbitoare, cum ar fi mersul în
masina prin terenul de golf la intrarea în hotel, mers pe jos în jurul valorii de cazinou,
funicularul până la piscină și la portul de agrement ... Într-un astfel de caz, aceasta este
unicitatea stilului , atrage o clientela dispusă să plătească cele mai mari rate si asigura
succesul operațiunii.

Maldive este un caz extrem de acest tip de dezvoltare, proiectat de TO european:


aproximativ 1.192 de insule de corali din arhipelag, doar 202 de insule locuite 68 de bun
venit de 200.000 de turisti pe an, fiecare cu o funcție de specialitate: insula de sex
masculin, cu aeroportul său este punctul de intrare pentru turisti. Celelalte insule au
fiecare o stațiune diferită (Insulele hoteluri), format din bungalouri și de agrement
20

împrăștiate printre cocotieri si riverane plaje de nisip. Fiecare insula are un grad ridicat
de autonomie, deoarece ea are propriile sale mijloace de transport și mici unitati de
producție de apă proaspătă de energie electrică și poate asigura un control direct de
depozitare alimente și provizii în străinătate. Prețurile variază în funcție de calitatea
echipamentelor și de alimentare cu apă, problema majora a acestor insule. Grupate într-o
rază de 50 km în jurul Malé, ele diferă de insule locuite de băștinași, care sunt mai
dispersate. Din considerente morale și religioase, guvernul din statul islamic limitează în
mod voluntar ambarcatiuni de agrement de acostare și excursii la acesta din urmă,
prevenind astfel contactul între turiști și populația locală, care reduce riscul de o creștere
a consumului de alcool sau droguri.

Dorința de izolare și echipamentele de rezervare a clientelei turistice organizată se poate


simți chiar mai excesive. Club Aldiana Nianing (Senegal), stabilit de compania
Neckermann,a avut multe incidente diplomatice ca urmare a refuzului de a accepta
vizitatori senegalezi, fie chiar miniștri! Cele mai luxoase hoteluri sunt protejate cât se
poate de mult... prin bariere. Locuinta Leclerc (Port-au-Prince, Haiti), oferă un exemplu
bun: palat amenajat si stabilit de către un promotor franco-american (cost: 1.8 milioane
dolari), reunește într-un parc cu flori 7 hectare, 52 de vile cu o piscina privata in
februarie-aprilie, luxos mobilate si decorate, trei funcționari sunt disponibili în mod
constant pentru fiecare client, ... Acest lucru foarte de lux, descris în broșuri la fel de
exotic și erotic, lasciv și decadent, este o cetate în cetate: o carcasă înaltă și largă de
izolate cartierele populare din jur. Acestea sunt găsite în hoteluri din Lumea a Treia.
Astfel, zona de mare pe care este construit hotelul sat la Club Med Cap Skirring
(Senegal), este separat de restul Casamance de un gard înalt de metal, ca și cum ar
proteja turiștii din populație. Acesta include facilități superbe, aer conditionat, baruri,
plaje și peluze, unde nu african nu merge, cu excepția servitorilor. Unii turiști rămâne
acolo timp de săptămâni și se lasă fără a vorbit o dată la africani.

Facilitățile turistice fără ieșire la mare sunt puternic descurajate și adesea criticate atât de
către observatori superficiali cat si de cercetatorii mai grijulii. De calificare sunt
îmbrăcați pentru ei insisi: și plăceri rezervate libidoului Lido (Turner și Ash, 1975), baze
străine și rezervări indiene (F. Ascher) miezuri de chisturi de lux, de sterilizare corpuri
străine (C. Mignon) ghetouri, negi, implanturi, oază în deșert ...

Analize științifice cu privire la aceste evoluții arată că aceste critici sunt justificate.
Preponderența standardelor și tehnicile de străini, costurile ridicate de facilități și
materialele specifice, importate de privatizarea sectoarelor atractive cele mai ravnite,
distribuția veniturile generate limitat, raritate și artificialitate care se întâlnește între
turiști și localnici ... indică faptul că statiunea enclavă nu este altceva decât un sac de
petrecere a timpului liber placat pe un mediu local, cu care ea nu caută să mențină relații
autentice, fiind profund străina. P.Bruckner și A.Finkielkraut (1979) au transmis, cu
suficienta precizie în aceste analize critice fără compromisuri Club Med: Ce este un sat in
Club? O practică fetiș, o divizie metropolitane într-o țară străină, sau Maroc fără
marocani, Arabia fără arabi, Senegal fără negrii sau natal, apoi atât de umil, bogat și
dezinfectat este "albit" ca să devină prezentabil. Clubul este ... o insulă în cazul în care
21

vom începe de pe continent ... o insulă care nu este definită de băncile sale prin ceea ce
exclude ... Acesta este de fapt un loc de nicăieri, un loc universal, încarnare extrem de
îngusta, amestec perfect de exotic și șovinism. Se mișcă, dar nu se mișcă, ei sunt
sărbători reci în țările calde.

Aceste considerații sunt bine cunoscute și nu merită prea multe comentarii. Este
împotriva mult mai interesant pentru a arăta că proiectele izolate, uneori acoperite de o
alegere voluntară și conștientă din partea autorităților din spațiul de primire.

CAPCANELE LOGISTICII COMERCIALE

Ar trebui remarcat în final că alegerile făcute în legătură cu contractul, nu aduce atingerea


succesului comercial al viitorului complex turistic. Febra speculativă și dezvoltarea
turismului este o erupție cutanată in avans care duce de multe ori la instalații
supradimensionate pentru ca prin urmare, rata de umplere este insuficientă. Două
exemple ilustrează aceste alegeri nepotrivite:

- Capacitatea Hotelului Canary (330.000 paturi), are dublul numărului de turiști


primiti în arhipelag
- Pe coasta uruguayan, în jurul stațiunii de Punta del Este, multe localități slab
deservite au rămas semi-necultivat pentru 20 sau 30 de ani.

**
*

CAPITOLUL V:
SFERA TERITORIALA

INTRODUCERE

Sferă teritorială include parteneri de turism locale, sau în așa-numitele funcții "receptive"
(cazare, restaurante, magazine, organizarea de vizite, ...), sau în responsabilitățile de
dezvoltare publice și parastatale ale acestora și de dezvoltare (locale și asociații
regionale, locale, societățile de administrare în comun). Statul este, de asemenea, parte
din această categorie de părți interesate de turism teritoriale.

STATUL

În multe privințe, turismul a atras interesul statului, atât în emiterea cat si in primirea
domeniilor.
22

În zonele care primesc, de exemplu, turismul este:

- Înainte de un interes economic: asigura intrari de valuta, include unele regiuni sau
populații la economia națională, crearea de locuri de muncă sau pentru a promova
turismul de patrimoniu național scump.

- Ca un interes politic: de control și direct fluxul de turiști pe teritoriul său, sau da


pur și simplu o imagine bună a țării pe plan internațional.

Formele și metodele de intervenție a statului pe piața turistică

Statul intervine cu privire la problema turismului, atât de legislația cu privire la timpul de


lucru și concediul plătit privind calendarele școlare și granturi și subvențiile (tichete de
vacanta, folosind sectorul de voluntariat) sale care pot promova turismul social.

În plus, măsurile de control ar poatea limita plecarile in vacanta a cetatenilor peste hotare.
Asa sa intamplat in Italia pana in 1988 si in Grecia pana in 1992. Aceste măsuri pot dubla
alte limitări ca exemplele din Japonia, Taiwan și Coreea de Sud.

FORMELE SI METODELE DE INTERVENTIE A STATULUI LA RECEPTIILE


TUISTICE

Arsenal legislativ și de reglementare la dispoziția statelor de a reglementa circulația de


vizitatori, încurajarea investițiilor în turism și de a reglementa utilizarea spațiului. Ei să
își bazeze pe organismele publice sau parastatale, responsabile pentru punerea în aplicare
a politicii lor.

Interesul guvernului în turism a fost condus în primul rând la crearea de agenții naționale
responsabile pentru promovarea turismului în străinătate. Prima promoție națională a
apărut în Franța în 1910, Elveția, în 1917, Italia în 1919.

Politica larga a turismului este definite la nivel național de către un departament și / sau
agenții guvernamentale: obiective în ceea ce privește capacitatea, profilul clientului,
dezvoltarea unor sectoare sau produse. Toate statele, chiar și în rândul turismului nu are
un departament dedicat. Este îngrijorat de complexitatea a actorilor din sistemul
turismului, care aparțin atât de transport, ospitalitate, echipamentul sau țara. În Franța, de
exemplu, turismul a devenit o lucrare completă în 1988. Înainte, el a fost mult timp pe
lângă Ministerul Sănătății.

Alți actori instituționali implicați alături de stat. În Europa, sunt agențiile de finanțare ale
UE și autoritățile locale. U. E. a pus în structurile de încurajare a turismului destul de
târziu, la intrarea în statele comunitare turistice din Marea Mediterană (1980). Fondurile
structurale europene (FEDR - dezvoltarea regională europeană, pentru a corecta
dezechilibrele regionale în cadrul Uniunii, FEOGA - European de Orientare și Fondului
de Garantare, utilizat în zonele rurale sărace pentru a finanța proiecte de dezvoltare , FSE
23

- Fondul Social European, care finanțează formarea) poate finanța acum investițiile din
turism, în contextul politicilor de amenajare a teritoriului, în special în zonele rurale
aflate în dificultate.

În țările din lumea a treia, trebuie să subliniem influența pe care a servit organizațiile
internaționale, în special ONU (în ceea ce privește reglementarea de călătorie), PNUD (în
ceea ce privește punerea în aplicare a infrastructurii , studii și cercetare și formare
profesională), Banca Mondială (în ceea ce privește proiectele de dezvoltare a turismului
de finanțare) și OMT. aceste organizații au apărat pe două idei principale:

1) Turismul reprezintă pentru țările lumii a treia motorul real de dezvoltare în


același mod ca și industria grea a fost de secol XIX din Europa (remarcile lui David H.
Davis, un senior al Băncii Mondiale, 1966);

2) Având în vedere slăbiciunea sectorului privat în lumea a treia, statul trebuie să


se angajeze să investească în turism, cel puțin până la exemplul succesului său se
întâmplă suficient pentru a stimula capitalul privat.

MASURI DE INTREVENTIE PE FLUXURILE TURISTICE

Controlul fluxurilor externe este una dintre principalele atribute ale suveranității
naționale . Statele au astfel puterea de a controla mișcările transfrontaliere de eliberare a
vizelor turistice , care sunt , de asemenea, surse de schimb valutar . Costul unei vize poate
varia de la 15 de euro (Birmania) la 60 de euro ( Vietnam ) . Guvernele care doresc să
dezvolte turismul în general, suprima sau faciliteaza obținerea vizei ea . Maroc, de
exemplu , ca Tunisia și Senegal a ridicat obligativitatea vizelor pentru cetățenii UE care
trec printr- un operator de turism . Thailanda a făcut același lucru pentru mai puțin de 15
zile și Indonezia pentru sejururi de durată mai mică de două luni . În plus , devalorizări
monetare a promovat accesul pentru turisti internationali . În cele din urmă , alegerile
făcute în ceea ce privește accesul aerului și influențează fluxul de turiști pentru a selecta
tipurile de clienti . Statele cum ar fi Maroc , Nepal , Senegal și Madagascar sunt ostili
față de zboruri non- programate , în scopul de a proteja compania lor naționala sau
descuraja turiști cu venituri mici . În schimb , Thailanda , Mexic , Mauritius și Tunisia au
deschis în mare parte cerul de la insula charter .

MASURI SIMILARE SI IMPLICATII ECONOMICE

Statele au folosit, de asemenea, mai multe stimulente pentru atragerea investițiilor interne
și externe: credite si stimulente fiscale acordate de companii, facilitati oferite in locatii
turistice și facilități. Statele din lumea a treia sunt, astfel, în mare măsură de capitalul
străin și companii multinaționale, chiar crește dependența lor vis-à-vis de alte țări. În
schimb, un stat cum ar fi Austria, a ales pentru a limita intervenția capitalului străin în văi
de munte și lăsați facilitățile turistice locale de control al populației.
24

Statul este, de asemenea, un actor economic in turism de participarea sa financiară în


anumite legături ale sistemului de turism: ea poate fi proprietarul lanțurilo hoteliere
(Paradores Spania, ospitalitate și de firme turismului din Tunisia, Coasta de Fildeș
Societatea de ospitalitate și de extindere turismului) sau actionar la o companie de turism.
25

Cererea turistică internațională a depășit așteptările în prima jumătate a anului 2013

Numărul de sosiri turistice internationale au crescut cu 5% în prima jumătate a anului


2013, comparativ cu aceeasi perioada din 2012, se apropie de 500 de milioane, potrivit
cifrelor publicate chiar OMT. Creștere a fost mai mare decât previziunile făcute la
începutul anului (între 3 și o creștere de 4%), și mai puternică decât tendința înregistrată
în perspectivele pe termen lung UNWTO Turism 2030 (+ 3,8% pe an).

Destinații din întreaga lume a înregistrat 494 milioane de înnoptări în primele șase luni
ale anului 2013, potrivit estimărilor, în ediția preliminară a Barometrul OMT Mondiale a
Turismului a lansat cu ocazia Adunării Generale a Organizației XX-lea. Aceasta
reprezintă o creștere de 5% sau 25 de milioane de turiști mai mult decât în aceeași
perioadă din 2012. Creștere a fost mai puternic în destinațiile emergente (+6%) decât în
economiile avansate (4%), o tendință că sectorul are acum mai mulți ani.

"Faptul că o creștere a turismului internațional depășește prognozele oferă confirmarea


că, călătorii sunt acum parte din obiceiurile unui număr de oameni din ce în ce mai mare
în economiile emergente ca avanseaza", a declarat secretarul general al OMT, Taleb Rifai.
"D în cazul în care necesitatea de a acorda turismului locul de drept printre pilonii
principali ai dezvoltării socio-economice, contribuie în mare măsură la creșterea
economică, exporturile și ocuparea forței de muncă. "

În timp ce perspectivele economice rămân mixte în lume, toate regiunile și sub-regiuni


arată rezultate pozitive, dar în grade diferite. Surprinzator, Europa (+5%) s-au descurcat
mai bine decât se aștepta, condusă la cifre de Europa de Est (+10%) și Sud și Marea
Mediterană Europa (+6%), Centrală și de. Regiunea Asia-Pacific (6%) a depășit, de
asemenea, așteptările, datorită bunei performanțe a Asiei de Sud-Est (+12%) și Asia de
Sud (7%). Cu toate acestea, rezultatele au fost mai rău decât era de așteptat, în cele două
Americi (+2%), America de Sud și Caraibe fiind întârziate.

Primul semestru absoarbe, de obicei, aproximativ 45% din numărul total de sosiri pe an
(în emisfera nordica, sezonul de vârf este în lunile iulie și august, care fac parte din al
doilea semestru). Creșterea este de așteptat să continue în a doua jumătate a anului 2013,
deși într-un ritm lent treptat. OMT estimeaza ca 2013 se va încheia cu o creștere de 4%
sau puțin mai mare, care este de a spune, pe cea mai bună estimare dat de rezultatul
primului an.

Asia-Pacific și Europa conduce

Asia-Pacific (+6%), creștere, susținută, a fost favorizată de creșterea numărului de sosiri


din Asia de Sud-Est (+12%), sub-regiune care să mențină ritmul excepțional observate în
ultimii ani, și în Asia de Sud (7%).
26

În Europa, numărul de sosiri turistice internationale au crescut cu 5%, în ciuda


dificultăților economice continue. Creșterea a fost determinată de către Europa Centrală
și de Est (+10%) și Europa de Sud și Marea Mediterană (+6%).

America (2%) au avut o prima repriza mediocră din 2013, comparativ cu o creștere
puternică în anii precedenți. America Centrală (4%), a facut mai bine decât media
regională, în timp ce curba de numărul de sosiri a rămas plat în Caraibe și America de
Sud.

Africa (+4%), tendința de creștere din ultimii ani a continuat și în prima jumătate a
anului 2013 ca urmare a de recuperare a continuat și în Africa de Nord (4%) și rezultate
bune de destinații sub-sahariene (+ 4%).

Orientul Mijlociu si-a revenit bine după doi ani de creștere negativă, cu o creștere în
sosiri turistice internationale estimate la 13%. Cu toate acestea, aceste rezultate ar trebui
să fie luate în considerare cu grijă, creșterea apare destul de inegală între destinații, și
pentru că această estimare se bazează pe cifrele încă restrânsă și limitată la curentul prin
perioada iunie.

Creștere a cheltuielilor turismului determinată de emergente salveaza

Emitenții din economiile de piață emergente continuă să conducă creșterii în economiile


emergente ca destinații avansate.

Printre primele zece piețele sursă din lume, China (+31%) și Rusia (+22%) a condus
tendința ascendentă a cheltuielilor turismului în prima jumătate a anului 2013. În afară de
aceste top zece, Brazilia a făcut întoarcerea sa cu o creștere de 15%, care a urmat o mai
moderată în 2012.

În schimb, o creștere a cheltuielilor în piețele tradiționale a fost mai modest. Canada


(+3%) și Franța (2%) a condus grupul, urmată de Statele Unite, Germania și Regatul
Unit, care, fie au stagnat și Japonia, Australia și Italia, care a înregistrat rezultate
negative.

Extras
Marketingul turistic poate fi definit ca procesul de management care permite companiilor
și organizațiilor să identifice clienții lor, curenti și potențiali, să comunice cu ei pentru a
identifica nevoile lor și dorințele și motivațiile lor, sa influențează local, regional,
național sau internațional pentru a dezvolta și sa își adapteze produsele pentru a optimiza
satisfacția turistului și pentru a maximiza obiectivele organizaționale.

> Definițiile de marketing turistic


27

"Aceasta este o politică de turism privat și de stat la nivel local, regional, național și
internațional pentru satisfacerea optima a nevoilor unor afaceri sistematice și coordonată
de turismul politicilor de adaptare și consumatori determinat, în timp ce obținerea unui
profit de grupuri adecvate. "(Krippendorf)

Conform Organizatiei Mondiale a Turismului, marketing turistic se realizează în jurul a


trei domenii: comunicare, dezvoltare si control.

 Caracteristicile specifice ale cererii turistice

De analiză a pieței ajută la identificarea oportunităților de comercializare în piață și să


formuleze o caracterizare a tendințelor de piață strategia de marketing adecvat.

Segmentarea pietei de turism-Leisure se poate face prin analiza:

- Criterii geografice, socio-demografice, de personalitate, legate de

- Modul de viață

- De la atitudinea

- De la un comportament

 Factorii care influențează comportamentul turistic

Acești factori pot fi :

- Factorii externi : economice , politice , juridice

- Factorii personali : ciclul de viață , stilul de viata , de personalitate

- Factorii culturali : cultură , sub cultură , religie

- Factori psihologici : nevoi , motivație , percepție , atitudine , învățare

Motivații pot fi fizice , culturale , interpersonale privind statutul și prestigiul .

 Procesul de decizie

Procesul de decizie se desfășoară în cinci etape :


28

- Recunoașterea problemei : modele de activare , grup de referință de influenta alte


decizii , eforturile de marketing ale companiilor

- Cautare : intern sau extern ( satisfacție , alternative , pret , riscul perceput ... )

- Evaluarea alternativelor : Perspectiva va solicita informații din mediul său , broșuri ,


agenții de turism și mass-media

- Cumparare: Cumparam = F ( intenție , localizare , metoda de cumpărare )

- Evaluarea după cumpărare : Găsirea mai multe informații , eliberarea de informații ,


reevaluare , schimbare ...

 Strategia a produsului turistic

Produsul turistic este format dintr-o multitudine de componente și boxe și poate fi


corporale sau necorporale . Mediul geografic și caracteristicile serviciului sunt , de
asemenea, parte din caracteristicile specifice ale produselor turistice .

Elementele de bază ale produsului turistic în infrastructura de transport animație și


atmosfera , populația locală , mediul imediat , utilitati , imagine sau .

 Conducerea a produsului turistic

Produsul turistic , cu care se confruntă de client pot fi analizate prin nivelul de satisfacție
al pietei actuale sau schimbările și inovațiile posibile . Nivelul de satisfacție al pieței
actuale , care pot fi oferite de către societate sau de către concurenții directe și indirecte .
Inovații poate fi parțiale sau integrale .

Produsul turistic și poziționarea acestuia poate ajuta delimita diferitelor dimensiuni de pe


piață ( de familie de produse , profesioniști , amatori ... ) sau pentru a identifica poziția
produsului în dimensiunea corespunzătoare ( high-end , mid-range , redus gama ) .

Analiza strategia de afaceri în jurul produsului său turistic . Dezvoltarea de noi produse
necesită o investiție majoră și de risc , ca oportunități sunt importante . La nivel de piață ,
există investiții majore în comunicare, dar , de asemenea, posibilitatea de a stabili
Economice grupare de interese . Diversificare a reduce astfel riscul , dar dispersa
eforturile depuse până în prezent . În cele din urmă , în cazul în care pătrunderea pe piață
este o nouă aventură , ea impune costuri ridicate de intrare și de pierderi semnificative
din cauza cheltuielilor de exploatare efectuate .
29

 De stabilire a prețurilor

Prețul trebuie să fie acceptabil pentru consumator , dar , în același timp, suficient de mare
pentru a acoperi costurile de structuri corporative . Prețul nu este " fix" de către public ,
mai degrabă se impune . Acesta este stabilit de către întreprinderile de turism pe baza
unei analize a costurilor și a concurenței .

 Politica de distribuție

În analiza distribuției politica în domeniul turismului pe doi termeni , accesibilitatea


produsului turistic ( informații , transport , rezervare , infrastructură ) , precum și livrarea
produsului turistic de la producător la consumatorul final ( analiza pieței țintă , alegerea
circuitului de distribuție , canalele de distribuție caracteristice ) .

Distribuție directă :

- Avantaje : Nu utilizarea de intermediari pentru a minimiza costurile , rezervare cazare ,


servicii de recepție la serviciile de turism receptive agenții destinație , ghid și interpret .

- Dezavantaje : Complexitatea de realizare , din cauza numărului mare de clienți ,


economii pe termen mediu este mai mic decât costul .

Distribuție indirectă :

- Avantaje : partajate între diferiți parteneri , accesul la noi piețe ușura costurile care au
fost innaccessibles distribuție directă

- Dezavantaje : , costuri suplimentare de risc de dependență

 Politica de comunicare

Icoana este o marcă diferita de elemente care permite identificarea vizuală a unei
companii sau a unui produs . Această semnătură este compusa din cel puțin unul dintre
aceste elemente : logo-ul de tip , emblema , culoarea , teză evocatoare .

În statégie de marketing , de publicitate servește pentru a promova gradul de


conștientizare a unui nou complex turistic de a genera suficient interes într-o destinație ,
pentru a anunța o reducere de preț de la o destinație într-o perioadă de vârf sau de a
promova un eveniment .
30

Strategia de publicitate creative constă în trei pași :

- Designul mesaj și copie - strategie

-Selectarea mesajelor

- Producția de mesaje

Planul de obiective mass-media trebuie să fie cuantificate și pot fi definite pentru o


anumită perioadă , în termeni de audiență cumulative , repetarea la mediu și acoperire
geografică .

Evaluarea planului de mass-media , la rândul său în funcție de patru criterii :

- Efectiv de acoperire : Suma de audieri a avut loc în planul mass-media

- Repetarea medie : Raportul de podea brut cuprinde o combinație de mass-media și net


utilizabil

- GRP ( Gross Rating- Point) : Flag de presiune publicitate pe o perioadă lunară

- Memorial penetrare : Diferă de la un mediu la altul

S-ar putea să vă placă și