Colegiul Național ,,Mihai Eminescu ”, Petroșani

Drogurile

Profesor coordonator: Boltea Nicoleta

Elev: Iftene Adina-Elena

2019
Drogurile sunt simple substanțe care și-au găsit receptori în organismul nostru, care
acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit organ.
Dependența este o noțiune generalizată, există persoane dependente de internet, de fast
food asta deoarece orice substanță care îți induce o stare mai mult sau mai puțin falsă de
bine iți activează un sistem de recompensare al creierului care eliberează anumite substanțe
precum dopamina sau serotonina, responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de
dependență se numește dependență psihică, dependența fizică implică sevrajul care
intervine odată cu retragerea substanței, acest tip de dependență îl întâlnim în rândul
drogurilor tari (heroina, metamfetamina și cocaina).

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală
sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În
sens restrâns se referă la substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual,
acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se
transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă
sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență,
modificând imagineaasupra realității înconjurătoare.

Activități comune

Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din întreaga lume sunt:

cafeina (din cafea, ceai, și alte surse de plante) – legală în toate părțile lumii, dar care nu
sunt consumate de către membrii unor religii.

canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conține canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol

(THC)) - ilegal în cele mai multe părți ale lumii și consumate de către membrii unor religii.

etanol (denumit în mod obișnuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie în băuturi
alcoolice, cum ar fi vinul și berea) - legal dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii, și
ilegal în multe țări musulmane, cum ar fi Libia, Sudan și Arabia Saudită, care nu sunt
consumate de către membrii unor religii.

tutun (conține peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi și nicotină) legal, dar
reglementat în cele mai multe părți ale lumii și care nu sunt consumate de către membrii
unor religii.

opiacee și opioide – legal în general numai prin prescripție medicala, pentru alinarea durerii.
Aceste droguri includ hidrocodonă, oxicodonă, morfină, și altele; anumite opiacee sunt
ilegale în unele țări, dar folosite în scopuri medicale în altele, cum ar fi diacetilmorfina
(heroina).
cocaina - un stimulent derivat din planta de coca în America de Sud. Utilizarea frunzei de
coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal în Peru și Bolivia. Cocaina este ilegală în
cele mai multe părți ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina și novacaina sunt utilizate în
medicină și stomatologie pentru anestezie locală.

Clasificare

Drogurile psihoactive se clasifică în felul următor 4.. Cannabis sau cânepa indiana. Pudra.
Fumata, mestecata, adăugată în produsele de patiserie, alte alimente, în băuturi. Efectele
pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. Dozele
mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. Nu provoaca
dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica. Scadere a activitatii,
diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de
dispozitie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este
larg utilizat (ex. 75 –80% din consumatorii francezi).

Antipsihoice

1. LSD–ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai efectul LSD-ului
durează câteva ore. Efecte plăcute sau neplăcute, în funcție de montajul mintal =
expectanța consumatorului. 2. PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscută sub numele de
"praful îngerului" ("angel dust"). Se adaugă ruperea contactului cu realitatea, agresivitatea
(care poate persista câteva saptamâni). În general se traversează fazele: violență,
comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de comportament imprevizibil si cu insomnii si o
rapidă refacere in ultimele 4 zile. În timp, apar tulburări diferite.

Mod de funcționare

Fiecare drog acționează asupra unui neurotransmițător sau receptor la nivelul sinapselor din
neuroni, această acțiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung.

TIPURI DE DROGURI

Cafeina (sin. cofeină) este un alcaloid din grupa purinelor, care se se găsește în cafea, ceai,
mate, guarana și cacao. Este unul dintre cei mai vechi stimulanți naturali folosiți de om.

Model spațial al moleculei de cafeină

În 1820, la solicitarea lui Goethe, farmacistul german Friedlieb Ferdinand Rungef izolează
cofeină pură din boabele de cafea. În 1821, independent de Runge, farmaciștii francezi
Pierre Joseph Pelletier, Joseph Bienaimé Caventou și Pierre Robiquet reușesc de asemenea
să izoleze cafeina.

În anul 1832 Pfaff și Justus von Liebig descoperă formula chimică a cofeinei (C8H10N4O2)
Formula structurală va fi descoperită în 1895 de Hermann Emil Fischer. Mecanismul de
acțiune al cafeinei a fost studiat în secolul XX.
Denumire și structură chimică

Numele de cafeină provine de la cafea, din care a fost izolată pentru prima oară substanța.
După nomenclatura IUPAC, denumirea cafeinei este 1,3,7-Trimethyl-2,6-purindiona sau, pe
scurt, 1,3,7-Trimethylxanthina. Cafeina face parte din grupul purinelor, ca și teofilina și
teobromina. Structura cafeinei constă dintr-un inel dublu, care la exterior are o serie de
substituenți, în centru fiind nucleul purinic.

Proprietăți fizice

Cafeina pură se prezintă sub formă de cristale prismatice hexagonale incolore, inodore cu
gust amar.

Raportul de solubilitate a cofeinei în:

apă la temperatură normală: 21,74 g/l

apă la temperatura de 80°C: 181,82 g/l

etanol la temperatură normală: 15,15 g/l

etanol la temperatura de 60°C: 45,45 g/l

acetonă: 20,00 g/l

cloroform: 181,82 g/l

Derivații xantinei, clasificați ca alcaloizi de natură vegetală (din care face parte și cafeina),
sunt considerați baze slabe, deoarece atomii de azot pot accepta protoni. Cu toate acestea,
derivații xantinei sub formă de soluție nu sunt alcalini.

Utilizare

Cafeina este larg utilizată în alimentație, prin consumul de cafea.

o ceașcă de cafea (150 ml) conține între 30 – 100 mg de cafeină.

o ceașcă de cafea espresso (30 ml) conține cca. 40 mg de cafeină

o ceașcă de cacao conține 6 mg de cofeină.

ciocolata conține cofeină între 15 – 90 mg/100 g.

o doză de energizant(250 ml) conține între 75 si 80 mg de cafeină

o doză de Cola (330 ml)conține între 30 si 40 mg de cafeină.

Efecte biologice

Cofeina acționează ca:

stimulant al SNC

creșterea pulsului și tensiunii arteriale

dilatator bronhial

diuretic

stimulant al peristaltismului intestinal.

Efectul cafeinei depinde de o serie de factori cum ar fi: vârsta, obiceiul de a consuma,
tutunul, viteza de eliminare a organismului etc. Procesul de eliminare a cafeinei poate fi mai
rapid la unele persoane ce beau mai multă cafea față de cele care consumă ocazional.

Sensibilitatea individuală la cafeină are un rol important. Unele persoane excesiv

consumatoare, care se opresc brusc din consumul cafelei, pot prezenta manifestări de
dezintoxicare sub forma unor ușoare dureri de cap. Aceste simptome sunt limitate în timp și
pot fi prevenite prin consumarea de cafea decofeinizată.