PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AŞCHIERE

DEFINITIE:
Frezarea este operaţia de prelucrare mecanică prin aşchiere pe maşini-unelte de frezat, cu scule
numite freze.
 PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AŞCHIERE

Freza este o sculă aşchietoare cu mai multe tăişuri, pentru prelucrarea suprafeţelor plane şi
profilate, a canalelor de diferite forme etc.

Fig.3.1.2.Procesul de prelucrare prin frezare

În cazul frezării, mişcarea principală de aşchiere este executată de sculă, iarmişcarea de avans de
piesa de prelucrat (mai rar de sculă).
Regimul de aşchiere la frezare este caracterizat de:
adâncimea de aşchiere(t);
avansul de aşchiere(s);
viteza de aşchiere(v)
Adâncimea de aşchiere este stabilită în funcţie de mărimea adaosului depr
e lucrare şi numărul de treceri adoptat. La frezare se urmăreşte ca întregul adaosde prelucrare să
fie înlăturat într-o singură trecere. Dacă condiţiile de precizie şicalitate a suprafeţei sunt ridicate,
adaosul de prelucrare se îndepărtează în douăfaze: frezare de degroşare şi frezare de finisare.

Fig.3.1.3.Mişcările necesare în procesul de aşchiere

 Mişcarea principală de aşchiere se realizează cu viteza de aşchiere v. Mărimea vitezei de
aşchiere se poate determina cu ajutorul unor relaţii experimentale sau se alege din normative în
funcţie de: schema de lucru adoptată; natura şi materialul sculei; materialul de prelucrat .
Ea se exprimă în [m/min]. Pe baza vitezei de aşchiere calculate, se determină turaţia la arborele

principal al maşinii cu relaţia:

unde:

v-viteza de aşchiere;

D-diametrul sculei aşchietoare.

Mişcarea de avans(s) presupune o deplasare între sculă şi piesă. Viteza de avans se determină din
relaţia:

unde:

s-avansul de lucru

z-numărul de dinţi

sd-avansul pe dinte

w-viteza de aşchiere.

Este preferabil să se lucreze cu avansuri cât mai mari, deoarece în acest fel se asigură o productivitate
ridicată. Avansul pe dinte ales se verifică funcţie de rezistenţa mecanismului de avans al maşinii de
frezat şi funcţie de rigiditatea dornului port-freză. Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a secţiunii
transversale a stratului de aşchiere, este distanţa dintre două suprafeţe de aşchiere consecutive,
generate de doi dinţi alăturaţi, măsurată în direcţia avansului de frezare.
 Fig.3.1.4.Parametri geometrici la aşchiere

Secţiunea transversală a stratului de aşchiere se caracterizează prin parametri geometrici – grosime şi

lăţime – şi parametri tehnologici – avans şi adâncime de aşchiere. Unghiul de contact ψ este unghiul sub
care suprafaţa periferică a frezei se găseşte în contact de lucru cu adaosul de prelucrat. El indică
numărul de dinţi aflaţi simultan în aşchiere, conform relaţiei:

Lăţimea stratului de aşchiere (b) este egală cu lungimea muchiilor de tăiş aflate în contact cu materialul.
La frezele cu dinţi înclinaţi, ea variază de la zero la un maxim şi din nou la zero (în momentul ieşirii
dintelui din aşchiere).

Fig.3.1.5.Stratul de aşchiere.Particularităţi
Forţa de aşchiere F, care acţionează asupra unui dinte elicoidal al unei freze este rezultanta a trei forţe:
FT după direcţia tangentă la traiectoria mişcării principale, FR după direcţia radială şi FA după direcţia
paralelă cu axafrezei.

unde:

FT-componenta tangenţială;

FR -componenta radială;

FA -componenta axială.

Componenta tangenţială(FT) produce momentul de torsiune MR care trebuie învins de cuplul motor al
lanţului cinematic principal al maşinii. Componenta radială(FR) acţionează asupra dornului frezei cu un
moment încovoietor, iar componenta axială(FA) tinde, după sensul elicei dinţilor, să preseze sau să
elibereze conul dornului din axul principal.

Fig.3.1.5.a.Forţele de aşchiere

În funcţie de forţa tangenţială medie se poate calcula şi valoarea forţei radiale medii, cu relaţia
aproximativă:

Valoarea componentei axiale, care apare la freze cu dinţi elicoidali este:

 METODE DE FREZARE
Prelucrarea prin frezare poate fi realizată în contra avansului (B) sau în sensul avansului (A).

Fig.3.1.6.Metode de frezare

Fig.3.1.7.Metode de frezare

La frezarea în sens contrar avansului: angajarea dintelui se face de la grosime mică de

aşchiere, ceea ce face ca şocurile să fie mai mici; jocul dintre flancurile filetului şurubului conducător şi
piuliţei din lanţul cinematic al mişcării de avans este preluat de componenta orizontală FH , care este
îndreptată în sens contrar avansului, în felul acesta fiind excluse vibraţiile pe orizontală;
  Componenta verticală FV , fiind îndreptată în sus, tinde să ridice semifabricatul de pe masa
maşinii, putând provoca în acest fel vibraţii pe verticală, care influenţează negativ calitatea
suprafeţei prelucrate
 Uzura sculei este mai puţin intensă ca urmare a faptului că tăişurile lucrează totdeauna pe
suprafaţa prelucrată a piesei, nu ca în cazul frezării în sensul avansului, la care dintele ia contact
de fiecare dată cu suprafaţa de prelucrat, care poate avea pe ea oxizi, impurităţi sau crustă dură.

La frezarea în sensul avansului :

 Aşchia este atacată de tăiş în partea sa cea mai groasă, forţa de aşchiere la angajare fiind
maximă, deci, prelucrarea este însoţită de şocur.
 Componenta verticală FV apasă semifabricatul pa masa maşinii, eliminând posibilitatea apariţiei
vibraţiilor pe verticală, în schimb masa fiind mai încărcată, trebuie să fie bine susţinută în
consolă.
 Componenta orizontală FH este dirijată, în acest caz, în sensul avansului şi tinde să tragă
materialul sub sculă ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematică şurub-piuliţă, motiv
pentru care pot să apară vibraţii în plan orizontal.
 Frezarea în sensul avansului se aplică mai ales la operaţiile de finisare sau de frezare rapidă.
 3.2.MAŞINA DE FREZAT UNIVERSALĂ. TIPURI DE FREZE.
3.2.1.MAŞINA DE FREZAT UNIVERSALĂ.
Maşini-unelte de frezat În funcţie de construcţia şi de destinaţia lor, maşinile-unelte de frezat
pot fi:
 universale
 verticale
 orizontale
 speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roţi dinţate etc)

Fig.3.2.1.1.Maşina de frezat universală

Maşina de frezat universală este destinată executării unei game foarte largi de prelucrări, cum ar
fi prelucrarea suprafeţelor plane, profilate, înclinate, a roţilor dinţate, a canalelor elicoidale etc.
Scula aşchietoare se montează în arborele principal 3, prin intermediul unui dorn care se sprijină
într-un lagăr în traversa 1, şi primeşte mişcarea de rotaţie (mişcarea principală de aşchiere) de la
motorul 11, prin cutia de viteze 10. Piesa de prelucrat se fixează pe masa 4 şi execută, împreună
cu aceasta, mişcarea de avans. Mişcarea de la motorul de avans se transmite la masa 4 prin cutia
de avansuri. Masa maşinii 4 se deplasează împreună cu consola 6 pe ghidajele verticale 14 ale
batiului 12. Această deplasare constituie mişcarea de avans pe verticală fv . Avansul pe
orizontală se efectuează după două direcţii: longitudinală şi transversală. Avansul longitudinal fl
este efectuat de masa 4 de-a lungul ghidajelor din masa inferioară 5. Avansul transversal ft este
efectuat de masa inferioara 5, pe ghidajele de pe consola 6. Mişcările mesei maşinii de frezat
pot fi realizate manual sau în ciclu automat de la motorul 11. De asemenea, masa maşinii poate
avea şi un avans rapid pentru deplasarea rapidă pînă la apropiere de locul unde se face
prelucrarea. La maşina de frezat universală mai există posibilitatea rotirii mesei superioare 4, cu
15...30°, pentru prelucrarea canalelor elicoidale.

Fig.3.2.1.2.Schema cinematică
Funcţionarea maşinii de frezat universală se poate urmări cu uşurinţă pe schema cinematică de
principiu .Astfel, mişcarea principală de aşchiere, care este mişcarea de rotaţie a sculei, fixată în
arborele principal, se obţine de la motorul M prin lanţul cinematic 1 — 2 — 3 — 4 — CV — 5 —
6 — I. Mişcarea de avans longitudinal fl se realizază prin lanţul cinematic 1 — 2 — 3 — 7 — 8 —
CA — 9 — 10 — 11 — 12 — 13 — 14 — şurubul conducător II. Elementele lanţului cinematic de
avans pot fi acţionate, cum s-a arătat, de la acelaşi motor M sau de la un motor separat, montat
înaintea cutiei de avansuri CA, prin întreruperea legăturii pe traseul 3 — 7. Acest sistem de
acţionare separată se utilizează în special la maşinile moderne. Avansul transversal ft se
realizează prin lanţul cinematic 1 — 2 — 3 — 7 — 8 — CA — 9 — 10 — 11 — 12 — 13 — 14 —
16 — 17 — şurubul conducător III.
Pentru avansul pe verticală al mesei maşinii se foloseşte acelaşi lanţ cinematic (descris la avansul
longitudinal şi transversal) pînă în punctul 12, de unde mişcarea se transmite mai departe pe
ramura 18 — şurubul conducător IV. Mişcările de avans se pot realiza şi manual prin antrenarea
şuruburilor conducătoare corespunzătoare de la o manivelă de acţionare. Pentru reducerea
timpului de deplasare în gol a mesei, la maşinile moderne există un circuit special de avans rapid
care ocoleşte cutia de avans pe traseul 7 — 20 — 21 — 10. Mecanismele pentru deplasarea
rapidă pot fi acţionate de la acelaşi motor, ca la mecanismele de avans.
Pe maşina de frezat universală se poate ataşa un cap de frezat vertical care preia mişcarea de
rotaţie de la arborele principal orizontal I şi o transmite la arborele II, cu ajutorul roţilor dinţate
conice Z1 şi Z2 . În arborele II se montează freze frontale sau cilindro-frontale ca la maşina de
frezat verticală.

Maşina de frezat universală

 3.2.2.TIPURI DE FREZE
La o freză se deosebesc dinţii aşchietori şi corpul. Din punct de vedere constructiv, frezele pot fi
executate dintr-o bucată (în acest caz se numesc freze monobloc) sau asamblate (în acest caz se
numesc freze cu dinţi montaţi)

 Construcţia frezelor cu dinţi frezaţi este mai simplă şi mai uşor de realizat. Detalonarea
se foloseşte în cazul frezelor profilate, pentru care este necesar să se menţină profilul şi
după reascuţire care se execută pe suprafaţa de degajare 2. Frezele cu dinţi frezaţi se
ascut pe suprafaţa de aşezare 1. Suprafaţa 3 se numeşte spatele dintelui. În general,
frezele se clasifică în funcţie de forma suprafeţei pe care o prelucrează şi de maşina-
unealtă pe care se execută prelucrarea.
Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeţelor plane pe maşinile de frezat
orizontale. Ele pot avea dinţi drepţi sau înclinaţi . Cele cu dinţi înclinaţi lucrează în condiţii mai
bune, deoarece aşchierea decurge mai liniştit. Pentru dimensiuni mari de freze, construcţia
acestora poate fi realizată cu dinţi asamblaţi. Această soluţie permite construirea corpului din
oţel de construcţie, iar dinţii aşchietori, din oţel rapid (HSS) sau plăcuţe din carburi metalice,
ceea ce reduce simţitor costul sculei.

Frezele cilindro-frontale se folosesc pentru prelucrarea suprafeţelor plane pe maşinile de frezat

verticale. Ca şi frezele cilindrice, frezele cilindro-frontale pot fi: monobloc sau cu dinţi asamblaţi .
Aceste freze aşchiază cu partea frontală şi cu partea cilindrică.

Fig.3.2.2.6.Freza cilindro-frontală cu dinţi înclinaţi

Frezele disc se folosesc pentru prelucrarea canalelor pe maşinile de frezat orizontale. Aceste
freze sunt prevăzute pe suprafaţa cilindrică exterioară şi pe cele două suprafeţe frontale cu dinţi
aşchietori.
 Fig.3.2.2.7.Freze disc

Frezele deget se folosesc pentru prelucrarea canalelor pe maşini de frezat verticale. Aceste freze
au dinţi aşchietori pe suprafaţa frontală şi pe suprafaţa cilindrică.

Fig.3.2.2.8.Freze deget

Frezele unghiulare se folosesc pentru prelucrarea suprafeţelor înclinate.

La frezele profilate, suprafaţa activă are un anumit profil pentru prelucrarea unor suprafeţe
complexe. Din categoria frezelor profilate fac parte şi frezelemodul ,care se folosesc pentru
tăierea dinţilor roţilor dinţate.
3.3.FIXAREA PIESELOR PE MAŞINILE DE FREZAT.
Piesele se pot fixa pe masa maşinii de frezat în diferite feluri, folosindu-se sisteme de fixare
simple, dispozitive universale şi speciale.

Fig.3.3.1.Menghina rotativă Fig.3.3.2.Menghina rotativă