Capitolul 3

Prelucrarea m sur torilor directe

În sens larg, no iunea de m surare poate fi apreciat ca una dintre componentele cunoa terii
umane, fiind o compara ie pe cale experimental a unei m rimi ce trebuie m surat , cu valoarea
unei alte m rimi, care se accept drept unitate de m sur sau etalon (Nistor 1996, pg. 9). În
procesele de m surare intervin fie etaloane propriu-zise, fie, în mod curent, aparate / instrumente de
m surat, presupuse etalonate în prealabil. Etaloanele propriu-zise se folosesc, de regul , în
laboratoare specializate i au ca scop p strarea unit ii de m sur corespondente de c tre toate
aparatele / instrumentele de m surat din clasa respectiv . Astfel, de exemplu, no iunea de metru
etalon este utilizat în serviciile metrologice na ionale, respectiv interna ionale, pentru verificarea i
etalonarea tuturor instrumentelor de m surat distan e.
În ipoteza c etalon rile s-au executat cu precizie ridicat , m sur torile care se execut
ulterior cu aceste aparate, de exemplu asupra unei anumite lungimi, ar trebui s difere pu in între
ele. Aceast condi ie poate fi respectat numai atunci când aparatele la care ne-am referit fac parte
din aceea i clas de precizie.
Asemenea m sur tori repetate, efectuate asupra unei singure m rimi, în scopul deducerii
unei valori cât mai precise pentru aceasta se numesc m sur tori directe. In fond, aproape întregul
capitol 2 al manualului a avut în vedere numai m sur tori directe . Prin conven ie, în aceea i
no iune de m sur toare direct se includ i func iile simple de m sur tori directe (exprimate, de
regul , sub form implicit ). In practica inginerului specialist în cadastru intervin numeroase
asemenea situa ii, astfel încât considerentele de natur teoretic ce se vor expune în continuare, vor
fi înso ite i de exemplific ri practice.
3.1. Abaterea standard (eroarea medie) a unei func ii de m rimi
independente m surate direct
Se consider urm toarea func ie:
(
F = F m1 , m2 ,..., mk ,) (3.1)
în care m rimile mj = (1, 2, … , k) provin din m sur tori directe (de forma (2.76)), fiind rezultatul
unei prelucr ri preliminarii, de genul celei exemplificate în Aplica ia 4. M rimile m surate

54
avute în vedere includ erorile teoretice ε j ( j = 1, 2, … , k). Se cere determinarea abaterii standard

(erorii medii) a func iei F considerate. Considerând defini ia (2.70) se poate scrie:
ε F = F (m1 + ε 1 , m2 + ε 2 , ... , mk + ε k ) − F (m1 , m2 , ... , mk ) . (3.2)
inând seama de propriet ile principale ale erorilor întâmpl toare (specificate în 2.4.),
care caracteristice, în mod deosebit, i pentru erorile teoretice ε , primul termen din partea dreapt a
func iei (3.2) poate fi dezvoltat în serie Taylor (Anexa 2) numai pân la termenii de ordinul 1.
Termenii de ordinul 2 i superiori pot fi neglija i datorit propriet ilor specifice erorilor
întâmpl toare, opera ie care se nume te curent liniarizarea func iei respective, i care intervine
frecvent în cadrul calculelor de prelucrare a m sur torilor geodezice.
Se ob ine prin urmare:

∂F ∂F ∂F
F = F (m10 , m20 , ... , mk0 ) + ε1 + ε 2 + +... + ε k − F (m10 , m20 , ... , mk0 ) , (3.3)
∂ m1 ∗ ∂ m2 ∗ ∂ mk ∗

sau:

∂F ∂F ∂F
F =+ ε1 + ε 2 + ... + εk . (3.4)
∂ m1 ∗ ∂ m2 ∗ ∂ mk ∗

Indicele inferior ∗ la derivatele par iale din rela iile anterioare indic faptul c valorile
numerice ale acestora se vor determina prin utilizarea unor m rimi provizorii (aproximative) ale
parametrilor pe care acestea le con in.
Dac se ridic la p trat rela ia anterioar i se neglijeaz produsele erorilor teoretice din
rezultatul din partea dreapt (a a cum s-a explicat în am nunt în 2.5.2.2.2., dup rela ia (2.88))
rezult :
2 2 2
2 ∂F ∂F ∂F
F =+ ε 12 + ε 22 + ... + ε k2 . (3.5)
∂ m1 ∗ ∂ m2 ∗ ∂ mk ∗

Deoarece erorile teoretice r mân inaccesibile cunoa terii umane, ele vor fi înlocuite cu
estimatori determinabili, a a cum s-a procedat în 2.5.2.2., astfel încât din (3.5) rezult expresia de
estimare a varian ei empirice a func iei F considerate :
2 2 2
2 ∂F ∂F ∂F
s = s2 0 + s 2 0 + ... + s2 0 , (3.6)
F m
∂ m1 ∗ 1 m
∂ m2 ∗ 2 ∂ mk ∗ mk

55
în care varian ele teoretice ε i2 sunt estimate de varian ele empirice ale mediilor aritmetice

s2 (j = 1, 2, … , k). Justificarea acestei proceduri este dat deoarece s-a presupus c fiecare dintre
m 0j

m rimile m 0j (j = 1, 2, … , k) provin din prelucr ri separate ale unor iruri de m sur tori directe de

forma (2.76).
Expresia de mai sus se poate scrie i sub form simplificat , prin utilizarea simbolului sumei
Gauss:
2
2 ∂F
sF = s 0 . (3.7)
∂m ∗ m

Abaterea standard empiric (eroarea medie) a func iei considerate se calculeaz cu rela ia:
2
∂F
sF = s 0 . (3.8)
∂m ∗ m

Varian ele empirice s 2 ale m rimilor m 0j , care intervin în membrul drept al rela iilor
m 0j

(3.6) – (3.8) se pot determina cu formule de forma (2.99).

Deoarece în rela iile de mai sus s-a presupus c m sur torile avute în vedere sunt de precizii
diferite, acestea pot fi transformate prin considerarea ponderilor aferente pj ( j = 1, 2, … , k).
Definirea ponderilor teoretice a fost dat de formula (2.140), în care intervin îns varian e
teoretice, care nu pot fi determinate prin calcul. De aceea, în diverse etape ale prelucr rii
m sur torilor geodezice se utilizeaz estimatori care se apropie mai mult sau mai pu in de valorile
teoretice.
Intr-o etap preliminar a prelucr rii m sur torilor geodezice se utilizeaz , relativ frecvent,
urm toarea posibilitate practic de determinare a poderilor empirice:
2

s0
pj = , (3.9)
s 0
mj

în care s-a introdus o nou nota ie s 0 . Aceasta reprezint abaterea standard empiric medie a
unit ii de pondere, fiind determinat ca o medie a abaterilor standard empirice a unit ilor de
pondere s , pentru componentele din rela ia (3.9):
m 0j

56
 s0 = M ( s 2m0 ). (3.10)
j

În rela ia de mai sus cu M s-a notat operatorul mediei aritmetice.

Se cunosc i alte metode pentru determinarea empiric a ponderilor, la care ne vom referi în
cap. 4.
Introducând rela iile (3.9) în formulele (3.7) i respectiv (3.8) se ob in urm toarele solu ii
pentru aplica iile practice :
Varian a empiric a unei func ii de m rimi m surate direct, de precizii diferite:
2
∂F 1
s F2 = s 02 ; (3.11)
∂m ∗ p

Abaterea standard empiric a unei func ii de m rimi m surate direct, dar de precizii
diferite:
2
∂F 1
s F = s0 . (3.12)
∂m ∗ p

3.1.1. Abaterea standard empiric a mediei aritmetice

Revenim la irul de m sur tori directe, repetate de un acela i num r de ori (2.76), efectuate
asupra unei singure m rimi. În baza principiilor enun ate pîn în prezent, asemenea m sur tori pot
fi considerate de precizii egale, astfel încât varian a empiric s 02 a unei singure m sur tori se poate
determina cu formula (2.94).
Se cere determinarea abaterii standard a mediei aritmetice m 0 :
1 0
m0 =
n
(
m1 + m20 + ... + mn0 . ) (3.13)

Deoarece s-a emis ipoteza c toate m sur torile care intervin în formula de mai sus au acea i
precizie:

s12 = s 22 = ... = s n2 = s 02 =
[vv] , (3.14)
n −1
rezult din utilizarea rela iei (3.6):
1 s 02
s m2 0 = ∗ ns 2
0 = , (3.15)
n2 n
de unde se ob ine rela ia c utat i care s-a folosit anticipat la sfâr itul paragrafului 2.5.2.2.:

57
 sm 0 =
s0
=
[vv] . (2.99)
n n(n − 1)
Not
A a cum s-a men ionat la sfâr itul paragrafului 2.5.1. , (dup rela iile (2.68)), atunci când m sur torile

mi
0
(i = 1, 2 , ... , n ) nu sunt afectate de erori sistematice, media aritmetic m0 este o estimare nedeformat a mediei

teoretice ~0
m . În cazul în care m sur torile con in o anumit eroare sistematic e (presupus aici oricât de mare ), deci
când sunt practic gre ite, abaterea standard empiric a mediei aritmetice este fals determinat , în sensul c aceasta nu
con ine influen a erorii sistematice care caracterizeaz m sur torile respective.
Pentru demonstrarea afirma iei se consider un astfel de ir de m sur tori, afectat în totalitatea sa de o eroare
sistematic , notat e :

m10 + e m1e
m20 + e m2e
m0 = = . (3.16)
... ...
0
mn + e mne

Media lor aritmetic , notat (m )e :

0

(m )e = 1n (m10 + m10 + , ... , mn0 ) + n1 ne = m

0 0
+e, (3.17)

va fi afectat de aceea i eroare sistematic e.

Corec iile aparente corespondente :

( )
v1e = m 0
e e
1
( 1
)( 0 0
- m = m 0 + e - m0 + e = m - m ≡ v ;
1 1
)
v 2e ≡ v ;
2 (3.18)
...
v ne ≡ v ,
n
nu mai sunt îns afectate de eroarea sistematic e (care a fost presupus oricât de mare). În consecin indicatorii de
precizie determina i cu formulele (3.15 i (2.99)) au valori nefiresc de mici, care nu corespund realit ii, deoarece s-a
emis ipoteza c m sur torile sunt gre ite.

3.1.2. Abaterea standard empiric a mediei ponderate

Presupunem c vectorul dat de rela ia (2.76):
T
m0 = m10 ,m20 ,...,mn0 , (2.76)

con ine m sur tori directe de precizii diferite:

p = [ p1 , p 2 , ... , p n ] (3.19)

58
în care ponderile au fost determinate cu rela iile (3.9). Se va demonstra în 3.5.2. c m rimea
compensat a m sur torilor astfel efectuate este reprezentat de media ponderat a acestora:

m0 =
[pm ] . 0
(3.20)
p [p]
Abaterea standard empiric (eroarea medie) a mediei ponderate, în cazul m sur torilor
directe de precizii diferite se poate determina prin aplicarea formulelor (3.6) - (3.8) la calculul
erorii func iei reprezentat de formula (3.20). Se prezint calculele f r comentarii, deoarece sunt
u or de urm rit:
1
s20 = (
p12 s01
2
+ ... + p n2 s0n
2
; )
mp [ p]2

s02 = M (s ) ; 2
0i

s02 (3.21)
pi = 2
s0i
s02 s02
s20 = [ p] = ,
mp [ p]2 [ p]
de unde rezult :
s0
s = . (3.22)
0
mp [ p]

Aplica ia 6
S presupunem c distan a avut în vedere în cadrul Aplica iilor 1 – 4 a fost rem surat i în
alte zile. Pentru ca exemplul s fie cât mai edificator, s admitem c la fiecare m sur toare au
existat condi ii meteorologice diferite, i c eventual au lucrat operatori diferi i, fiecare cu alte
aparate, dar din aceea i clas de precizie. In aceste ipoteze, evident c rezultatele fiec rei m sur tori
mi0 au precizii diferite ( s ) . Se cere calculul mediei ponderate a tuturor m sur torilor efectuate,
mi0

în toate zilele, i abaterea standard empiric a acesteia.

59
 Tabelul 4. Calculul mediei poderate i al abaterii standard empirice aferente
Nr. D A T E C A L C U L E
crt. Abaterile standard
Rezultatele ale mediilor Ponderi R e z u l t a t e
m sur torilor aritmetice pi
0
mi s 0
m0 i
[m] [mm]
0 1 2 3 4
1 143.2573 4.7 1.04 Abaterea standard empiric a unit ii de
pondere (3.10):
s o = 4.8 mm
2 143.2815 6.3 0.58 Media ponderat a m sur torilor (3.20)
m p0 = 143.26738
3 143.2686 3.5 1.88 Abaterea standard empiric
a mediei ponderate în cazul
m sur torilor directe de precizii
diferite (3.22): s 0 = 2.6 mm
mp

[p] 3.50

3.2. Abaterile standard empirice ale unor func ii

uzuale de m sur tori directe
In practica inginerului specialist în cadastru funciar intervin func ii mai mult sau mai pu in
complicate de m rimi care se m soar direct. Este util s se examineze modalitatea de determinare a
abaterilor standard empirice pentru unele dintre func iile care intervin deosebit de frecvent.
3.2.1. Func ia reprezint suma sau diferen a
unor m sur tori directe
Fie func ia:
y = ± m10 ± m 20 ± ... ± m n0 , (3.23)

în care intervin medii aritmetice ale m sur torile m 0 , efectuate direct. Acestea sunt caracterizate de
abaterile standard empirice (erorile medii) ale mediilor aritmetice respectivwe : s ; i = 1, 2, ..., n .
mi0

Abaterea standard empiric a func iei y rezult din utilizarea formulei (3.6), în care toate
p tratele derivatelor par iale care intervin în relaie au valoarea 1. Rezult :

s y = s 2 0 + s 2 0 + ... + s 2 0 = s2 0 . (3.24)
m1 m2 mn m

60
 Aplica ia 7
Se consider dou distan e d1 = 250.00 m i d2 = 300.00 m. ale c ror precizii de m surare
(reprezentate de abaterile standard empirice) sunt de 5 mm i respectiv de 7 mm. Se cere calculul
abaterilor standard empirice absolute i relative pentru suma S i respectiv pentru diferen a D a
celor dou distan e avute în vedere.
Rezolvare
S = 550.00 m; sS = 8.6 mm; sS/S 1/64 000;
D = 50.00 m; sD = 8.6 mm; sD/D 1/6 000 .
Comentarii
Abaterile standard absolute sunt acelea i, atât pentru suma S cît i pentru diferen a D a celor
dou distan e m surate;
Abaterile standard relative difer îns mult între ele.
Caz particular
Dac mediile aritmetice ale m sur torilor directe m i0 avute în vedere în func ia (3.23) au
aceea i precizie:
s 2 0 = s 2 0 = ... = s 2 0 = s 2 0 ≡ s2 , (3.25)
m1 m2 mn m

abaterea standard a func iei y devine:

sy = s n . (3.26)

Asemenea situa ii intervin deseori în practic , astfel încât este util s examin m câteva
aplica ii tipice.
Conven ie
Pentru simplificarea scrierii formulelor, în continuare se va face abstrac ie de faptul c
m rimile considerate m surate direct, provin de fapt întotdeauna dintr-o medie aritmetic a unor
m sur tori repetate asupra acelei m rimi. Ca urmare, în continuare se va opera, conven ional, cu
abaterea standard (eroarea medie) a unei singure m sur tori, notat s , i nu cu abaterea standard a
mediei aritmetice s cum ar fi strict corect.
m0

3.2.1.1. M surarea unei distan e cu panglica de o el

Aplica ia 8
Se consider o distan de 245.75 m, care a fost m suat cu o panglic de o el care are
precizia de m surare (reflectat de abaterea standard empiric a unei singure m sur tori) s = 2 cm.

61
 Se cere abaterea standard a întregii distan e m surate.
Rezolvare
Pentru m surarea distan ei avut în vedere se aplic panglica de o el de 5 ori. Rezult c
abaterea standard a întregii distan e se ob ine cu rela ia (3.26) prin particulariz rile corespunz toare:
s D = 2 5 ≈ 4 mm . (3.27)
3.2.1.2. Erorile unghiurilor, respectiv ale direc iilor orizontale. A a cum se va demonstra la
cursul de Geodezie, direc iile m surate cu teodolitul într-o sta ie sunt m rimi independente, spre
deosebire de unghiurile care s-ar ob ine din acestea prin sc deri de forma (3.28), care sunt m rimi
derivate, i au un grad de dependen bine definit:
= 1 - 2 . (3.28)
Aplica ia 9
Se m soar dou direc ii 1, i 2 cu acela i instrument, pentru care s-a determinat abaterea
standard empiric a unei singure m sur tori s ≡ s = 4cc. Se cere s se calculeze abaterea standard
empiric a unghiului β care se ob ine prin sc derea celor dou direc ii m surate. De asemenea se
cere determinarea raportului dintre ponderea acestui unghi i ponderea unei direc ii.
Rezolvare
La prima întrebare r spunsul este similar cu cel ob inut cu rela ia (3.25):
s β = s α 2 = 5 cc ,7 . (3.29)

Pentru al doilea r spuns exist mai multe posibilit i. Se poate utiliza o rela ie derivat
din formula (2.136) în care abterile standard teoretice sunt estimate prin abaterile
standard empirice:
2
2
pβ sα 4 cc
= = cc . (3.30)
pα sβ 5 ,7

Admi înd p = 1 se ob ine p = 0,5. Prin urmare ponderea unghiului ob inut cu rela ia
(3.28) este egal cu jum tatea ponderii unei direc ii, care reprezint m sur toarea originar .
Analog cu situa ia examinat mai sus, se poate proceda i în cazul determin rii unei
diferen e de nivel ∆ h , prin nivelment geometric, în care m sur torile primare sunt citirea pe mira
din spate (a) i respectiv citirea pe mira din fa (b):
∆h = a – b . (3.31)
Deoarece în condi iile date se poate accepta

62
 sa = sb = sc , (3.32)

unde cu sc s-a notat eroarea de citire pe oricare dintre cele dou mire de nivelmet utilizate. Rezult :
s ∆h = s c 2 . (3.33)

3.2.1.3. Transmiterea erorilor unghiulare într-o drumuire planimetric . Drumuirile

planimetrice încep, de regul , de pe o direc ie Ro pentru care se cunoa te orientarea Θ 0 în planul
proiec ie. Abaterea standard empiric a orient rii ini iale este considerat , în cele mai multe cazuri,
ca fiind nul s = 0 . Analog se procedeaz , de obicei, i cu orientarea final , precum i cu alte
0

orient ri de control folosite pe parcursul drumuirii.

Aplica ia 10
Se consider drumuirea din Fig. 10. Se cere determinarea abaterii standard empiric a
orient rii laturii dk notat s θ , tiind c unghiurile 1, 2, …, k au fost m surate cu un teodolit care
k

asigur precizia unghiular de la Aplica ia 9.

Fig. 10. Transmiterea erorii unghiulare într-o drumuire planimetric

Rezolvare
Din Fig. 10 se poate deduce:

1 = 0 + 1 ;
2 = 1 − 200 g + 2 = 0 + 1 + 2 − 200 g ; (3.34)

k = 0 + 1 + 2 + + k − 200 g .

Deoarece s =0 i s =s = =s = 5cc ,7 = s iar constanta 200g este lipsit de

0 1 2
k

eroare se ob ine:
63
 s =s k. (3.35)
k

Dac , de exemplu:
k = 6, atunci s = 13cc ,96 . (3.36)
k

Comentarii
Din acest exemplu se desprinde o regul important pentru practic : este indicat ca dup
un num r oarecare de lungimi s existe un control pe o alt orientare cunoscut .
Experien a operatorului, precizia solicitat de beneficiarul lucr rii sau uneori chiar
instru iunile de lucru impun num rul de lungimi dup care se solicit controlul
men ionat.
În cazul când drumuirea are orient ri de control la ambele capete (ceea ce este
întodeauna indicat) num rul k din rela ia (3.35) este considerat pentru jum tatea
drumuirii.
Analog se va proceda i în cazul unei drumuiri închise: eroarea maxim este situat la
mijlocul s u.
3.2.2. Func ia reprezint produsul dintre o constant
i o m rime m surat direct
Fie func ia:
F = c ∗ m0, (3.37)
în care c este o constant oarecare iar mo este o m rime m surat direct, cu abaterea standard
empiric s. Se cere calculul abaterii standard empirice a func iei considerate. Din aplicarea formulei
(3.6) rezult :
s F2 = c 2 ∗ s 2 , (3.38)
adic :
sF= c * s . (3.39)
Aplica ia 11
Se consider 3 suprafe e de form circular , cu razele de 100 m; 500 m; 1000 m.
Se cere calcularea abaterilor standard empirice absolute i relative ale suprafe elor,
considerându-se c razele acestora se m soar cu o rulet de o el de 50 m, care asigur
precizia de 2 cm (dat de abaterea standard empiric s pentru o singur m sur toare).
Rezolvare
Pentru rezolvarea problemei date este necesar s se determine pentru început abaterile

64
 standard empirice ale razelor m surate cu instrumentul men ionat. Prin aplicarea
corespunz toare a formulei (3.26), rezult c acestea au valori diferite, în func ie de
m rimea lor:
sr = s n , (3.40)
unde n reprezint num rul de m sur tori de 50 m cuprinse într-o raz avut în vedere.
Rezultatele sunt date în coloana 2 a Tabelului 5.
Aria cercului fiind determinat de rela ia:
A= r2, (3.41)
eroarea suprafe ei sale se determin utilizând rela ia (3.6):
s A2 = 4 2
r 2 s r2 ; sA= 2 r sr. (3.42)
Tabelul 5. Abateri standard absolute i relative la m surarea unor suprafe e circulare
Nr.
crt. Lungimea Abaterea standard Suprafa a Abaterea standard Abaterea
razei r a razei sr cercului A absolut a standard
suprafe ei circulare sA relativ a
suprafe ei
[m] [m] [m2] [m2] circulare
0 1 2 3 4 5
1. 100.00 0.028 31 415.93 12.56 ~ 1 : 2 500
2. 500.00 0.063 785 398.16 62.80 ~ 1 : 12 500
3. 1 000.00 0.089 3 141 592.65 125.60 ~ 1 : 25 000

Concluzii:
In cazul m sur rii unui num r oarecare de suprafe e circulare cu acela i instrument, care
asigur o anumit precizie (în exemplul considerat, abaterea standard empiric a unei singure
m sur tori a fost presupus de 2 cm), se pot desprinde urm toarele concluzii principale:
erorile razelor cresc odat cu m rimea acestora;
asem n tor, abaterile standard empirice absolute ale suprafe elor se m resc pe m sur ce
acestea din urm cresc;
abaterile standard empirice relative ale suprafe elor descresc.
Aplica ia 12
În numeroase situa ii costul unui metru p trat de suprafa ( mai ales de suprafa construit )
este mare, astfel încât beneficiarii respectivi sunt interesa i în cunoa terea suprafe ei cu erori cât mai
mici, pentru a putea ob ine un pre cât mai bun. S presupunem c se solicit determinarea unei
suprafe e circulare, cu raza de 100 m cu abateri standard empirice (erori medii) de 2 m2, respectiv

65
de 5 m2. Se cere precizia de m surare care trebuie asigurat de instrumentul care urmeaz a fi
folosit.
Rezolvare
Pentru rezolvarea problemei se va utiliza formula (3.42.) în care abaterea standard empiric
sA este, de aceast dat , cunoscut (impus de beneficiar).
Se cere s se calculeze abaterea standard empiric cu care trebuie determinat raza r, notat
ca i pân acum sr , astfel încât suprafa a respectiv s se determine cu erorile men ionate. Abaterea
standard empiric a razei r este ob inut din formula amintit mai sus:
sr= sA / 2 r. (3.43)
In exemplul considerat cele dou r spunsuri sunt:
sr = 0.003 m respectiv sr = 0.008 m . (3.44)
Asemenea precizii nu se mai pot ab ine prin utilizarea unei panglici de o el, care ar trebui s
aib posibilitatea de m surare cu abateri standard a unei singure m sur tori (o distan de 50 m) de
2.1 mm i respectiv de 5,6 mm.
Aceste solicit ri ale beneficiarilor lucr rilor geodezice - cadastrale privind precizia final a
rezultatelor a impulsionat efectiv tehnica realiz rii instrumentelor electronice de m surat distan e.
Acestea s-au perfec ionat deosebit de mult, atât în direc ia cre terii preciziei de m surare cât i a
unei productivit i superioare. Desigur i pre urile de cost au crescut corespunz tor. Aparate
electronice de m surat distan e cu precizia solicitat de rela iile (3.44) exist , astfel încât dezideratul
beneficiarului poate fi satisf cut.
3.2.3. Func ia reprezint produsul dintre
dou m rimi m surate direct
Se consider func ia:
f = m10 m20 , (3.45)

în care m sur torile directe m10 i m20 au fost m surate cu abaterile standard empirice ale unei
singure m sur tori notate cu s1 i respectiv s2. Prin aplicarea formulei generale (3.6) se ob ine:

sf = (m 0
2 ∗ s1 ) + (m
2 0
1 ∗ s2 )
2
. (3.46)

Aplica ia 13
Se cere determinarea abaterii standard empirice a suprafe ei unei camere care are
dimensiunile de 3,5 m * 4,5 m, m surate cu o panglic de o el, care în condi iile date asigur
abaterea standard a unei singure m sur tori de 0.01 m.

66
 Rezolvare
Formula (3.44) devine în acest caz particular:
2 2
s f = 0,01 (4,5) + (3,5) = 0,06 m 2 (3.47)

Rezult c suprafa a de 32,50 m2 a camerei a fost m surat cu o eroare de 0,06 m2.

Aplica ia 14
O situa ie relativ mai dificil este atunci când m rimile m surate direct care intervin în
rela ia (3.45) au dimensiuni diferite. Un astfel de caz poate fi considerat nivelmentul trigonometric
topografic (la distan e mici) - Fig.11.

Fig. 11. Nivelmentul trigonometric topografic (la distan e mici)

A a cum rezult din Fig.11., diferen a de nivel H12 dintre cele dou puncte topografice P1
i P2 este dat de rela ia:
H12 =H2 - H1 = D12 ctg 1 + I1 - S2. (3.48)
In l imea instrumentului în sta ie (I1) precum i în l imea semnalului vizat (S2) se m soar cu
mult aten ie, astfel c , de obicei, aceste m rimi sunt considerate f r erori ( sau mai exact spus
erorile acestora sunt mult mai mici decât ale celorlalte m rimi care se m soar direct, încât pot fi
neglijate). Determinarea diferen ei de nivel prin nivelment trigonometric topografic (la distan e
mici) se bazeaz pe urm roarele ipoteze simplificatoare:
raza de lumin are o curbur foarte mic pe intervalul de m surare, astfel încât se admite
c traseul parcurs este liniar ( se neglijeaz refrac ia atmosferic );

67
 suprafa a de nivel zero (care în Geodezie este considerat extrem de ondulat i denumit
geoid) este înlocuit cu planul de cot zero, deoarece domeniul de m surare este restrâns.
În aceste ipoteze, formula de determinare a diferen ei de nivel este (3.48), în care intervin
dou tipuri de m sur tori diferite:
• m sur tori de distan e D12;
• m sur tori unghiulare zenitale 1.

În decursul timpului aparatura capabil s m soare asemenea m rimi a cunoscut o

dezvoltare continu . În prezent se utilizeaz pe scar din ce în ce mai larg sta iile totale care
m soar distan e, direc ii orizontale i unghiuri zenitale. Preciziile ob inute difer de la un aparat la
altul (de la o firm la alta) i exemplul care se va da în continuare are doar un caracter didactic. Se
va presupune c distan ele sunt m surate cu abateri standard de ordinul 1cm / km iar unghiurile
zenitale sunt m surate cu abateri standard de ordinul 50cc. Abaterea standard a func iei (3.48) se
poate determina aplicând rela ia (3.8) în ipotezele men ionate mai sus s I1 ≈ s S 2 ≈ 0 : ( )
2
s cc
s H = ctg
12
2
1
2
∗ s D + D12 /sin
12
( 2
1 )
2
cc
. (3.49)

cc
Cu s-a notat num rul de secunde centezimale con inut de 1 radian. Pentru calcule
aproximative se poate considera cc
= 636 620cc i, uneori (ca în exemplu nostru) cc
6 * 105.
Dup cum se constat din formula (3.49) abaterea standard a diferen ei de nivel are dou
componente:
prima component depinde de m rimea unghiului zenital i de precizia cu care a fost
m surat distan a dintre cele 2 puncte;
a doua component depinde în primul rând de m rimea distan ei dintre punctele
considerate i de precizia de m surare a unghiului zenital, precum i de al i factori, care
fiind situa i la numitorul expresiei, aduc o contribu ie mai redus .

Aplica ia 15
Se au în vedere m sur torile din Tabelele 6 i 7.
În Tabelul 6 distan a este considerat constant (300,00 m) i se au în vedere urm toarele
unghiuri zenitale: 10g ; 30g i 70g .
În Tabelul 7 unghiul zenital este considerat constant (50g) i se au în vedere urm toarele
distan e: 200 m; 400 m; 600 m. Se va considera precizia de m surare a unghiului zenital s = 10cc .
ς

68
 Abaterile standard empirice ale distan elor m surate se vor determina cu rela ia
aproximativ :
s D ≅ 1 cm * (D )km (3.50)
Se cere determinarea abaterilor standard empirice ale diferen elor de nivel cu formula (3.4)
i compararea rezultatelor în func ie de varia iile parametrilor care intervin.
Tabelul 6. Varia ia abaterii standard empirice a diferen ei de nivel
trigonometric în func ie de modificarea unghiului zenital
Nr. Distan a Unghiul Prima A doua Abaterea standard
crt. D zenital component component empiric a diferen ei de
nivel trigonometric
[km] [g] [cm] [cm] [cm]
1. 0.3 10 3.6 9 270.3 96.3
2. 0.3 30 0.3 130.6 11.5
3. 0.3 70 0.02 8.8 3.0

Tabelul 7. Varia ia abaterii standard empirice a diferen ei

de nivel trigonometric în func ie de modificarea distan elor
Nr. Distan a Abaterea Unghiul Prima A doua Abaterea
standard
crt. D standard a zenital component component
empiric a
distan ei diferen ei de
nivel
sD
trigonometric
[km] [cm] [g] [cm] [cm] [cm]
1. 0.2 0.2 50 0.04 9.86 3.1
2. 0.4 0.4 50 0.16 39.47 6.3
3. 0.6 0.6 50 0.36 88.83 9.4

Comentarii:
se observ c prima component din formula (3.49) are contribu ii mult mai mici
comparativ cu cea de a doua component din aceea i formul , în toate exemplele
prezentate;

69
 din Tabelul 6 se constat c pe m sur ce unghiurile zenitale descresc (în ipoteza
D = constant) abaterile standard ale diferen elor de nivel trigonometric cresc extrem de
mult. De aceea unghiurile zenitale mici trebuie evitate;
din Tabelul 7 se constat c pe m sur ce distan ele cresc (în ipoteza = constant )
abaterile standard ale diferen elor de nivel trigonometric cresc de asemenea . Trebuie
atras aten ia c peste limita de 800 m, ipotezele admise în lucr rile topografice nu mai pot
fi acceptate (de exemplu în lucr rile geodezice).
3.3. Compensarea m sur torilor directe
Se are în vedere acela i ir de m sur tori directe (2.76) efectuate asupra unei singure
m rimi. Se cere prelucrarea acestor m sur tori prin aplicarea principiilor metodei celor mai mici
p trate (metoda p tratelor minime). Aceasta va consta din determinarea valorii compensate a
m rimii m surate, notat x precum i estimarea preciziei de m surare . M sur torile vor fi
considerate independente, adic satisfac ecua iile (2.133).
3.3.1. Compensarea m sur torilor directe de aceea i precizie
Dup încheierea compens rii trebuie îndeplinite condi iile:
m10 + v1 = x; v1 = x − m10 ;
m20 + v 2 = x; v 2 = x − m20 ;
sau sub o form mai convenabil : (3.51)

mn0 + v n = x, v n = x − mn0 ,
de c tre toate m sur torile efectuate.
A a cum s-a specificat în 2.5.2.2., corec iile aparente v sunt accesibile cunoa terii umane i
pot fi determinate prin prelucr ri, numite tradi ional în geodezie compens ri ale m sur torilor
efectuate.
Deoarece s-au presupus m sur tori independente i de precizii egale, compensarea are ca
ecua ie directoare condi ia de minim (2.105):
[vv] → minim . (2.105)
Prin ridicarea la p trat i însumarea relatiilor (3.51) rezult :
[vv] = n x2 - 2 x [mo] + [momo]. (3.52)
Aceast condi ie este îndeplinit atunci când derivata de ordinul 1 a rela iei de mai sus se
anuleaz :
d [vv]
dx
[ ]
= 2 n x - 2 m0 = 0 . (3.53)

Din rela ia de mai sus se ob ine m rimea x c utat :

70
 x=
[m ] ≡ m 0
o
, (3.54)
n
care reprezint media aritmetic a m sur torilor efectuate, rezultat ob inut i în 2.5.1.1.
3.3.1.1. Controlul calculelor. Deoarece în mod obi nuit în compens rile care intervin în
geodezie se opereaz cu un num r mare de m sur tori, i în consecin are loc un volum mare de
calcule, etapele intermediare i finale includ permanent opera ii de control, care au menirea de a
evita complet gre elile de calcul.
Controlul sumei corec iilor aparente v. Dac se adun rela iile (3.51), se ob ine:
[v] = n x - [mo]. (3.55)
Prin utilizarea formulei (3.54) rezult în continuare:

[v] = n ∗ [m ] − [m ] = 0 ,
0
0
(3.56)
n
rela ie care este îndeplinit i de erorile aparente e, conform cu rela ia (2.83), ceea ce
verific , odat în plus, defini ia: ei = - vi .
Controlul sumei p tratelor corec iilor aparente. Dac ecua iile (3.51) sunt înmul ite
fiecare cu v1 … vn i apoi cu m10 mn0 , rezult prin însumare:

[vv] = x [v] − [m 0 v] ;
(3.57)
[m v] = x [m ] − [m m ].
0 0 0 0

Prin înlocuirea ultimei rela ii în precedenta i luând în considerare formula (3.56) se ob ine:
[vv] = [m 0 m 0 ] − x [m 0 ] ;
(3.58)
] − [m ]
0 2
[vv] = [m 0
m 0
.
n
3.3.1.2. Estimarea preciziei. Deoarece m rimea compensat coincide cu media aritmetic ,
estimatorii de precizie pot fi prelua i din 2.5.2.2.2.
Abaterea standard empiric a unei singure m sur tori:

s0 =
[vv] . (2.94)
n−1
Abaterea standard empiric a m rimii compensate x se calculeaz cu formula (2.99)
deoarece m rimea x este media aritmetic (3.54) a unui ir de n m rimi m surate direct:

sx =
s0
=
[vv] . (2.99)
n n(n − 1)

71
 3.3.2. Compensarea m sur torilor directe de precizii diferite
În aceast ipotez , compensarea are ca ecua ie directoare condi ia de minim (2.106):
[ pvv] → minim . (2.106)
Pentru calculele care vor urma este util s se ridice la p trat rela iile (3.51) i s fie
multiplicate cu ponderile pi aferente. In acest mod se ob ine:

(
p1 v12 = p1 x 2 − 2 x m10 + m10 ( ) ); 2

p 2 v 22 = p (x 2
− 2 x m20 + (m ) );
0 2
2 2
(3.59)

(
p n v n2 = p n x 2 − 2 x mn0 + mn0 ( ) ).2

Prin însumare rezult :

[pvv] = x2 [p] - 2x [pmo] + [pmomo]. (3.60)
Pentru determinarea mimimului func iei de mai sus se determin prima derivat , care trebuie
s fie egal cu zero:
d [ pvv]
dx
= 0 = 2 x [ p ] − 2 pm 0 . [ ] (3.61)

Rezult m rimea x c utat în situa ia m sur torilor independente i de precizii diferite:

x=
[pm ] .
0
(3.62)
[ p]
Aceasta reprezint media ponderat a m sur torilor avute în vedere, rezultat care s-a
anticipat în 3.1.2., formula (3.20), dar care nu fusese demonstrat.
Observa ie
Corec iile vi se calculeaz tot cu rela iile (3.51), dar m rimea compensat este ob inut cu
formula (3.62).
3.3.2.1. Calcule de control. Analog ca în 3.3.1. se deduc în continuare rela ii utile pentru
controlul calculelor.
Controlul sumei [pv]
Dup multiplicarea rela iilor (3.51) cu ponderile aferente se ob ine prin însumare:
[pv] = x [p] - [pmo]. (3.63)
Având în vedere rela ia (3.62) rezult :

[ pv] = [pm ] ∗ [ p] − [pm 0 ] = 0 .

0
(3.64)
[ p]
Controulul sumei [pvv]

72
 Din rela iile (3.96) i (3.98) rezult dup calcule simple:

] − [pm ]
0 2
[ pvv] = [pm 0
m 0
. (3.65)
[ p]
3.3.2.2. Estimarea preciziei. Analog cum s-a procedat în 2.6.3.2., se pot multiplica i
corec iile aparente v cu rad cina de ordinul doi din ponderea aferent , ob inându-se noi corec ii v~
i i

care sunt înso ite de ponderi egale cu unitatea.

~
vi = v i ∗ p i . (3.66)
Astfel m sur torile ponderate se transform în m sur tori de aceea i precizie, revenindu-se
la situa ia examinat anterior. Prin urmare, parametrii de precizie se ob in analog ca în 3.3.1.2.:
Abaterea standard a unit ii de pondere se deduce cu formula (2.94):

s0 =
[~v~v ] =
[pvv] . (3.67)
n −1 n −1
Abaterea standard empiric a unei m sur tori mi0 , de pondere pi :

s0
s m0 = . (3.68)
i
pi

Abaterea standard empiric a m rimii compensate x se poate deduce din formula de

ob inere a acestei m rimi:
1
x= { p m0 + p m0 +
[ p] 1 1 2 2
+ p n mn0 , } (3.69)

considerat ca o func ie de m rimi independente, m surate direct (3.1.). Prin utilizarea rela iei (3.6)
rezult :

s x2 =
1
[ p] 2
{p s
2 2
1 m10 + p 22 s m2 0 +
2
+ p n2 s m2 0 .
n
} (3.70)

Utilizând formula (3.68) se ob ine în continuare:

s0
sx ≡ s = , (3.71)
m 0p
[ p]
adic aceea i rela ie (3.22) ca în 3.1.2.
Aplica ia 16
Se consider irul de m sur tori ponderate mi0 din Aplica ia 6 (Tabelul 4). S se determine
m rimea compensat x i principalii parametri de precizie.
S se compare rezultatele din cele dou aplica ii.

73
 Tabelul 5. Compensarea m sur torilor directe ponderate
Nr. M sur tori Ponderi Corec ii Abaterile standard
empirice ale
crt. mi0 pi vi Calcule
m sur torilor s 0
mi

(3.68)
[m] [mm] [mm]
0 1 2 3 4 5
M rimea compensat
1 143.2573 1.04 10.08 10.37 (3.62):
x = 143.26738 m
Abaterea standard a unit ii
2 143.2815 0.58 -14.12 13.92 de pondere (3.67):
s0 = 10.5 mm
Abaterea standard a m rimii
3 143.2686 1.88 -1.22 7.72 compensate (3.71) :
sx = 3.5 mm

Controale
• [pv] = 0,00 mm (formula (3.64))
• [pvv] = 224.1060 mm2 ob inut prin calcul direct
• [pvv] = 224.1060 mm2 (formula (3.66))
Observa ii
Rezultatele finale m p0 (în Aplica ia 6) respectiv x (în Aplica ia 16) coincid, fiind reprezentate de

media ponderat a m sur torilor directe avute în vedere.

Parametrii care descriu precizia m sur torilor i a rezultatelor finale au valori diferite. Ace tia au
fost dedu i prin utilizarea unor principii i ipoteze diferite, specifice gradului de informa ii
existent într-un anumit stadiu al prelucr rii m sur torilor geodezice. Rezultatele finale difer în
primul rând datorit modalit ii de calcul al abaterii standard empirice a unei singure m sur tori
so : aceasta s-a dedus în Aplica ia 6 cu rela ia (3.10) i în Aplica ia 16 cu rela ia (3.67). Cu rela ia
(3.67) se ob in rezultate mai apropiate de cele probabile (formula (2.106)), astfel încât se poate
afirma c estimatorii de precizie determina i în Aplica ia 16 sunt dedu i într-o ipotez mai
evoluat a prelucr rii decât cei coresponden i din Aplica ia 6.

74