Rezumat Seismicitatea Globului Terestru:

Proiectul este bazat pe evoluția Terrei, care de la forma sa inițială, a suportat transformări
alem scoarței terestre care se datorează forțelor interne și externe care acționează asupra
ei. Aceste transformări constau în: tectonica plăcilor, mișcările verticale ale scoarței și
subducție. Domenii de deformare: în funcţie de natura rocii, temperatură, presiunea
hidrostatică şi viteza de deformare, se obţin cazurile: pragul de rupere este atins înaintea celui
de plasticitate, cazul contrar și un caz particular. Seismologia este metoda aleasă pentru
determinarea structurii interne a Terrei. Magnitudinea unui cutremur este o măsură
obiectivă, intrinsecă, a energiei eliberate în focar, în momentul declanșării seismului, și
intensitatea seismului care pune în evidență, prin gradele de intensitate seismică, efectele
pe care le are un cutremur asupra oamenilor și construcțiilor pe o anumită zonă geografică.
Scara seismică este necesară pentru evaluarea și compararea efectelor cutremurelor. Prima
scară seismică adoptată unanim este scara Rossi-Forel în secolul al XIX – lea. Scara Richter
este o scară cantitativ logaritmică. Principiul de determinare al magnitudinii locale a unui
seism este: măsurarea amplitudinii maxime a undelor seismice, în micrometri, de pe
seismograma obţinută cu un seismograf Wood-Anderson (în scara Richter), scară logaritmică
simplă având expresia matematică: ML = lg A – lg A0 + c · lg Δ. Magnitudinea undelor de
suprafață se calculează astfel: MS = lg A20 + b + c · lg Δ; a undelor de volum:

mb  lg A  Q (Δ, h) .Referatul conține explicația completă a mărimilor folosite în

T
formulele matematice pentru calculul magnitudinii.