Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii
economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenŃie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane în educaŃie
şi formare profesională”
Titlul proiectului: „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităŃi de
mentorat”
Contract nr: POSDRU/3/1.3/S/1
CUNOASTEREA ELEVULUI
CONTINUTUL MODULULUI:
-Capitolul 1, „Să cunoaştem elevii”
-Capitolul 2, „Colaborarea cu familiile elevilor”
- Capitolul 3, „Teoria Inteligenţelor Multiple (TIM) în şcoală”
- Capitolul 4, „Dezvoltarea emoţională şi socială”
- Capitolul 5 „Motivaţia în învăţare”
- Capitolul 6, „Stiluri de învăţare. Stiluri de predare”
- Capitolul 7, „Stilul de viaţă”
„Educaţia centrată pe elev”
TEMA DE REFLECTIE
Amintiţi-vă din experienţa de elev/elevă, cine a fost cadrul didactic
(învăţător, profesor) preferat?
• Enumeraţi calităţile sau caracteristicile prin care puteţi descrie
persoana aleasă.
• Identificaţi valorile promovate de aceasta în activităţile şcolare şi
extraşcolare.
• Apreciaţi importanţa acordată asupra cunoaşterii elevilor.
• Evaluaţi impactul interesului cadrului didactic pentru cunoaşterea
elevilor în vederea derulării optime a procesului de predare învăţare
şi a pregătirii pentru succesul în carieră şi în viaţă.
 Elevii nu se pot „deschide” pentru activităŃi de
cunoaştere decât dacă:
• SolicitaŃi prezentarea lor
• ÎncurajaŃi, lăudaŃi, acordaŃi „credit”
• DezvoltaŃi încrederea în sine
• ApelaŃi elevii pe numele mic, prenumele
• ComunicaŃi cu întreaga clasă şi cu fiecare elev
• DecoraŃi clasa, holurile, cancelaria
• ManifestaŃi calm, fermitate şi creativitate
• ImplicaŃi elevii în activităŃi de echipă
• OferiŃi împreună serviciile comunităŃii
• StimulaŃi curiozitatea
• PregătiŃi lecŃiile şi folosiŃi strategii interactive
• DelegaŃi sarcini şi responsabilităŃi clare
• SolicitaŃi şi acordaŃi feedback (idei şi sugestii)
• InstituiŃi evenimente speciale în clasă şi-n şcoală
• ZâmbiŃi şi râdeŃi
 DE RETINUT!

AtenŃie la folosirea testelor psihologice! Acestea sunt

aplicabile elevilor, părinŃilor şi cadrelor didactice
numai de specialiştii acreditaŃi în psihodiagnostic de
Colegiul Psihologilor, numai dacă sunt etalonate,
standardizate şi validate pe populaŃia din România
pentru segmentul de vârstă respectiv. Nu etichetaŃi, un
diagnostic greşit poate dăuna evoluŃiei unui copil,
obŃinerii performanŃelor şi dezvoltării ulterioare.
DE RETINUT!
În cazul copiilor cu ADHD (Deficit de Atenţie/ Tulburare
Hiperkinetică)- una dintre cele mai frecvente afecţiuni
comportamentale întâlnite la copii şi adolescenţi, studiile arată
că un procent de 5% din copiii de vârstă şcolară prezintă
simptome ADHD (1–2 din copiii dintr-o clasă de 30).

Deoarece majoritatea copiilor manifestă simptome de

inatenţie, impulsivitate, hiperactivitate, diagnosticul de ADHD
poate fi stabilit numai de către un specialist, şi anume medicul
psihiatru. (www.adhd.ro).
 Specialiştii stabilesc diagnosticul de ADHD numai atunci când un copil:

• A manifestat comportamente inadecvate nivelului său de dezvoltare.

• Manifestă cel puţin şase astfel de comportamente în mod constant, timp
de cel puţin şase luni.
• A prezentat unele simptome înainte de vârsta de şapte ani.
• Este afectat de aceste simptome în activităţile curente, în mai mult decât
un singur context, de exemplu la şcoală şi acasă.
• Prezintă simptome care nu sunt explicate mai bine de o altă boală. La
apariţia primelor manifestări specifice, contactaţi părinţii. Ca şi cadru
didactic, jucaţi un rol esenţial în diagnosticarea şi urmărirea copilului cu
ADHD
CUNOAŞTEREA ELEVILOR ŞI
A FAMILIILOR LOR
REFLECTATI
În prima zi de şcoală, atunci când vă întâlniţi cu elevi noi, cum
vă prezentaţi? Ce spuneţi despre dumneavoastră?

Cum vă place să se prezinte elevii dumneavoastră? Ce anume

vă interesează cel mai mult?

Din experienţa avută până în prezent, ce anume vă ajută să vă

cunoaşteţi elevii?
Care ar trebui să fie valorile şi
atitudinile necesare unui
profesor/învăŃător care vrea
să îşi cunoască elevii?
CÂTEVA VALORI ŞI ATITUDINI NECESARE CADRELOR
DIDACTICE:
ÎNCREDERE
EMPATIE
CONŞTIENTIZAREA ŞI ELIMINAREA PREJUDECĂŢILOR
INTERES AUTENTIC EGAL PENTRU ELEVI
RESPECT PENTRU TOŢI ELEVII
CREATIVITATE
DISPONIBILITATE PENTRU ÎNVĂŢAREA CONTINUĂ
ALTELE ?……………….
MITURI:
1.Cea mai bună modalitate de a fi implicat ca părinte este prin intermediul
comitetului de părinţi sau alte forme de asociere sau organizare a părinţilor.
2.Profesorii sunt singurii experţi în educaţia copiilor, iar părinţii nu trebuie
niciodată să întrebe sau să solicite informaţii despre ceea ce se întâmplă la
şcoală.
3.Impactul implicării părinţilor asupra rezultatelor şcolare ale copiilor
depinde de venitul financiar, nivelul de educaţie sau statutul profesional.
4.Cei care sunt responsabili de implicarea părinţilor sunt profesorii, părinţii
şi elevii.
!!!Fiecare grupă prezintă cel puţin un contraargument pentru mitul cu
numărul grupei.
 Teoria
Inteligenţelor Multiple
(TIM)
în şcoală
 SCOPUL:
FIECARE COPIL AR TREBUI SĂ
FIE CAPABIL SĂ SE DEZVOLTE LA
MAXIMUM DE CAPACITATE ÎN
CONFORMITATE CU POTENŢIALUL
PROPRIU.
 T.I.M. NU SCHIMBĂ CEEA CE AVEM DE
PREDAT, NE AJUTĂ DOAR SĂ SCHIMBĂM
MODUL ÎN CARE LUCRĂM CU ELEVII, NE
AJUTĂ SĂ ÎNŢELEGEM FAPTUL CĂ ELEVII POT
FI DEŞTEPŢI ÎN DIFERITE FELURI ŞI NE
INSTRUMENTEAZĂ ÎN A-I AJUTA SĂ EVOLUEZE
ÎN MOD DIFERIT.

.
H. GARDNER defineşte inteligenţa ca fiind:
- Calea prin care un individ poate să îşi rezolve problemele de viaţă reală.
- Abilitatea de a crea un produs sau de a oferi un serviciu care este de valoare în cel
puţin o cultură.
- Potenţialul de a găsi sau de a crea soluţii care să faciliteze achiziţia de cunoaştere
nouă.
Cele 8 inteligenţe sunt (Gardner, 1983):
Inteligenţa verbal-lingvistică sau inteligenţa cuvintelor
Inteligenţa logico-matematică sau inteligenţa numerelor şi a raţiunii
Inteligenţa vizual-spaţială sau inteligenţa imaginilor, desenului şi a picturii
Inteligenţa muzical-ritmică sau inteligenţa tonului, ritmului şi a timbrului
Inteligenţa corporal-kinestezică sau inteligenţa întregului corp
Inteligenţa interpersonală sau inteligenţa interacţiunilor sociale
Inteligenţa intrapersonală sau inteligenţa autocunoaşterii
Inteligenţa naturalistă sau inteligenţa tiparelor, regularităţilor şi a comportamentelor
?Inteligenţa existenţială – încă supusă cercetărilor
 Cum recunoaştem diferitele
tipuri de inteligenţă?
Fiind atenţi la noi înşine şi la cei
din jur!

.
Cel care:
Gândeşte în cuvinte
Are o bună memorie pentru nume, locuri, date etc.
Îi place să citească, să scrie, să spună poveşti
Îi place ordinea şi sensul cuvintelor
Explică uşor
Are un umor lingvistic remarcabil
Convinge uşor, este persuasiv în vorbire şi scriere
Face analize metalingvistice cu uşurinţă
manifestă inteligenţa verbal – lingvistică.
Cel care:
Are plăcerea de a rezolva probleme, de a
lucra cu cifre
RaŃionează inductiv şi deductiv
Are un bun discernământ în ceea ce
priveşte relaŃiile şi conexiunile
Realizează calcule complexe
Are gândire ştiinŃifică
manifestă inteligenŃa logico – matematică.
Cel care:
Are imaginaŃie activă
Îşi formează imagini mentale (vizualizează)
Se orientează uşor în spaŃiu
Recunoaşte relaŃii şi obiecte spaŃial
Are percepŃii corecte din diferite unghiuri
Reprezintă uşor grafic prin pictură, desen,
sculptură
manifestă inteligenŃă vizual – spaŃială.
Cel care:
Poate controla în mod voluntar mişcările
corpului
Îşi poate programa mişcări ale corpului
Face uşor legătura dintre corp şi minte
Are abilităţi mimetice
manifestă inteligenţă corporal – kinestezică.
Cel care:
Apreciază structura muzicii şi a ritmului
Are “scheme” sau “cadre” pentru auzirea muzicii
Este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale
Recunoaşte, creează şi reproduce sunete, ritmuri,
muzică, tonuri şi vibraţii
Apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi
ritmurilor
manifestă inteligenţa muzical – ritmică.
Cel care:
Comunică eficient verbal şi non-verbal
Este sensibil la sentimentele, temperamentul şi motivaţia
celor din jur
Optează pentru lucrul în cooperare
Le place să lucreze în grup
Dau dovadă de înţelegerea perspectivelor celorlalţi
Sunt capabili să cedeze şi să păstreze sinergie
manifestă inteligenţă interpersonală.
Cel care:
Are capacitate de concentrare
Tendinţa de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare
şi a naturii umane
Îşi dezvoltă uşor abilităţile metacognitive
Sunt conştienţi de propriile sentimente
Are simţul transpersonal al sinelui
Are abilităţi de gândire şi raţiune de ordin superior
manifestă inteligenţă intrapersonală.
Cel care:
Are dezvoltat simţul de comuniune cu natura
Recunoaşte şi clasifică uşor membri ai diferitelor specii
Apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui
asupra naturii
Recunoaşte tipare şi comportamente
manifestă inteligenţă naturalistă.
EXERCITIU„Nu-i aşa? Sunt unic(ă)”
Completaţi frazele lacunare şi discutaţi de importanţa respectării „unicităţii”
elevului în procesul de educaţie:
1. Sunt unic pentru că...
2. Sunt unic pentru că...
3. Sunt unic pentru că...
4. Sunt unic pentru că...
5. Sunt unic pentru că...
6. Sunt unic pentru că...
7. Sunt unic pentru că...
8. Sunt unic pentru că...
9. Sunt unic pentru că...
10. Sunt unic pentru că...
Scrieţi un motto care vă reprezintă în modul vostru de a fi, de a învăţa, de a vă
comporta!
 TIM cuprinde un număr de implicaţii educaţionale
importante. Armstrong (1994) a sintetizat aceste
idei în patru puncte cheie pe care profesorii le
găsesc atractive.
1. Fiecare persoană are toate cele opt inteligenţe.
2. Inteligenţele pot fi dezvoltate
3. Inteligenţele acţionează în moduri complexe.
4. Există diferite moduri de a fi inteligent.
REFLECTATI „Întrebări posibile”
Reflectaţi asupra următoarelor întrebări atunci când vă planificaţi lecţiile? Acestea
reprezintă un ajutor în descoperirea opotunităţilor prin care se pot implica cât mai multe
inteligenţe la ore.
1. Cum pot să folosesc cuvântul scris sau vorbit la oră?
2. Cum pot să includ calcule, gândirea critică, clasificări în cadrul lecţiei?
3. Cum pot să folosesc culorile, graficele, organizatori grafici, desenul în diferite
momente ale lecţiei?
4. Când pot să folosesc ritmuri diverse, sunete specifice din mediul înconjurător, muzica?
5. La ce moment al lecţiei ar fi potrivit un exerciţiu de învăţare bazat pe mişcare,
dramatizare?
6. Când este important să utilizez timpul şi spaţiul de învăţare în mod individual?
7. Când folosesc lucrul în perechi şi echipă şi care sunt criteriile pe baza cărora alcătuiesc
grupurile?
8. Când pot să utilizez tipare, clasificări şi diverse asociaţii cu mediul înconjurător, cu
viaţa de fiecare zi?
9. În ce măsură şcoală, cadrele didactice acordă suport dezvoltării inteligenţelor multiple
la orele de curs?
Este important pentru profesori!
• să înţelegeţi profilul de inteligenţă personal şi al
elevilor
• să conştientizaţi cum teoria inteligenţelor multiple
ajută în procesul de educaţie
• să aplicaţi TIM în activitatea educaţională zilnică
(planuri de lecţie, curriculum, evaluare)
• să adecvaţi stilul personal de predare la stilul de
învăţare al elevilor
• să manifestaţi răbdare, imaginaţie, creativitate şi
implicare

.
 În procesul de cunoaştere a elevilor, instruirea diferenŃiată sau
educaŃia centrată pe elev este răspunsul „inteligent” al
cadrului didactic la nevoile acestuia.
Pentru a fi eficient, este necesar să fie ghidat de principiile
diferenŃierii:
• conŃinutul, procesul şi produsul instruirii se diferenŃiază după
profilurile de inteligenŃă,nevoile şi interesele elevilor.
• parcurgerea materiei se face în conformitate cu ritmurile
individuale ale elevilor.
• evaluarea este continuă, notarea nu este permanentă.
• elevii sunt în progres, starea de eşec se numeşte „succes
amânat”.
Dezvoltarea emoŃională
şi socială
EXERCITIU„Întâlnirea de 20 ani”
• ImaginaŃi-vă sau poate aŃi trăit deja evenimentul: „întâlnirea de
20 ani”, după terminarea liceului sau facultăŃii. PurtaŃi o
discuŃie deschisă, în grup, despre această întâlnire de bilanŃ din
viaŃa dvs., pentru a „activa” emoŃii!
• Cum v-aŃi pregătit/ vă veŃi pregăti pentru întâlnire?
• Ce aŃi povestit/ veŃi povesti despre dumneavoastră şi
„portofoliul personal şi profesional” de la absolvire? Cu ce
emoŃii v-aŃi prezentat/ vă prezentaŃi? Cu ce emoŃii au venit
colegii?
• ConsideraŃi că aŃi avut succes în tot acest timp? Care au fost
aşteptările colegilor?.
• Îi veŃi surprinde /au fost surprinşi cu/de succesele avute? Ce
calităŃi v-au determinat reuşitele în viaŃă?
EXERCITIU„DiscuŃii despre succes”
• Ce este succesul pentru dumneavoastră?
• Ce înseamnă succesul pentru elevii dumneavoastră?
• Când consideraŃi că aveŃi succes cu elevii
dumneavoastră? Când consideraŃi că elevii au succes?
• Care abilităŃi reprezintă cele mai bune elemente de
predicŃie pentru succesul şcolar şi succesul în viaŃă?
• De ce unii copii /adulŃi reuşesc şi alŃii nu?
• DesenaŃi propriul succes!
STIATI CA???
Studiile arată că IE este cel mai bun predictor pentru achiziŃiile
viitoare, pentru succes faŃă de inteligenŃa tradiŃională, cognitivă.
Este o abilitate transferabilă care permite adaptarea rapidă la
schimbările sociale contemporane. În acest context, primul pas
este să înŃelegem rolul extraordinar pe care îl are folosirea
inteligentă a emoŃiilor. Succesul în viaŃă depinde de abilităŃile
emoŃionale şi sociale care se formează pe tot parcursul educaŃiei
formale sau cel puŃin ar trebui să fie urmărite ca obiective,
dincolo de discipline.
InteligenŃa emoŃională este abilitatea individului de a recunoşte,
a identifica, a conştientiza, a exprima, a evalua şi a controla
emoŃiile.
EXERCITIU„FolosiŃi inteligent emoŃiile dacă...”
• RăspundeŃi cu da, nu sau uneori, la întrebările de mai jos.
ApreciaŃi în ce măsură sunteŃi mai mult sau mai puŃin inteligent
emoŃional. ConsideraŃi că este doar un punct de plecare
pentrudezvoltare şi acŃiune, nu o etichetare.
- ControlaŃi impulsurile emoŃionale?
- SunteŃi receptiv la emoŃiile/ sentimentele celorlalŃi?
- ManifestaŃi echilibru emoŃional?
- „CitiŃi” emoŃiile celorlalŃi?
- GestionaŃi şi negociaŃi conflictele?
- IniŃiaŃi, dezvoltaŃi şi menŃineŃi relaŃii interpersonale?
- Au nevoile cadrele didactice de inteligenŃă
emoŃională?ArgumentaŃi!
• Întreaga strategie didactică trebuie să aibă o dimensiune de
educare a emoŃiilor.

- Tratarea diferenŃiată a elevilor înseamnă respectarea

emoŃiilor şi sentimentelor fiecăruia.

- De ce este inteligenŃa emoŃională atât de importantă pentru

cadre didactice şi pentru şcoală? Dacă IQ este un dat genetic, IE
este acel tip de inteligenŃă pe care o îmbunătăŃim constant cu
fiecare experienŃă trăită şi care influenŃează eficienŃa unei
persoane.
 Stiati ca? Cercetătorul francez Le Doux „a bulversat” în mod pozitiv
lumea ştiinŃei prin descoperirea bulbului amigdalian (numit şi creierul
ancestral sau „magazinul memoriei emoŃionale”, un fel de „santinelă
psihică”), organul responsabil pentru toate emoŃiile pe care le trăim:
iubire, plâns, frică, durere, râs, ruşine,mânie, optimism, bucurie, ură, etc.
Un fapt relevant în istoria conceptului este „experimentul bomboanelor”
realizat în 1960, de psihologul W. Mischel, de la Universitatea din Stanford, în
care nişte copii de 4 ani au avut de ales între a aştepta câteva minute şi a lua o
bomboană, până când un cercetător va reveni în cameră şi le va oferi două
bomboane. Aceştia au fost monitorizaŃi până când au absolvit liceul. Au
observat că cei care au amânat recompensa, au dat dovadă de autocontrol şi
stăpânire de sine, adică au fost echilibraŃi emoŃional, au rezultate mai bune şi
sunt mai competenŃi la şcoală şi în viaŃa cotidiană. Cercetările arată că
dezvoltarea emoŃională a elevilor este decisivă pentru succesul şcolar şi pentru
reuşita în viaŃă. (D. Goleman, 2001,M. J. Tobias, S. E. Tobias, B. S.
Friendlander, 2002)
Dintre factorii care determină succesul în viaŃă,
IQ reprezintă 20%, iar procentul de 80%, este
deŃinut de abilităŃile emoŃionale şi sociale. De
aceea, procesul de cunoaşterea emoŃiilor personale
trebuie încurajat. Persoanele cu un înalt grad de
autocunoaştere au şanse superioare de reuşită.
EmoŃiile afectează modul în care relaŃionăm cu
ceilalŃi, chiar modul în care ne percepem ca
persoane. Dezvoltarea creierului şi a învăŃării sunt
afectate pozitiv sau negativ de relaŃiile
interpersonale.
EXERCITIU„Din profil… emoŃiile”
• RealizaŃi portretul unui cadru didactic inteligent emoŃional.
• IdentificaŃi „10 porunci” de la care un cadru didactic nu trebuie să
se abată pentru a promova
dezvoltarea emoŃională şi socială a elevilor săi.
• ComentaŃi:
„Tu te vei judeca, atunci pe tine însuŃi, spuse regele.E lucrul cel mai
greu. A te judeca pe tine este mult mai greu decât a-l judeca pe
altul.” Micul PrinŃ, Antoine de Saint-Exupéry
Profilul unui cadru didactic de succes, inteligent
emoŃional presupune un bun management al emoŃiilor,
mai ales al emoŃiilor negative într-un mod autentic, real
şi sănătos, fără frustrări şi „de plătit poliŃe” elevilor cu
care lucrează. Pregătirea profesională, deschiderea, şi
toleranŃa sunt
atitudini fără de care nu se poate dezvolta inteligenŃa
emoŃională. Identificarea şi înŃelegerea propriilor emoŃii
şi sentimente, asumarea lor, conştientizarea nevoilor
emoŃionale proprii constituie primul pas.
• AcordaŃi suport elevilor printr-o atitudine pozitivă.
• OferiŃi ajutor în analiza emoŃiilor/ sentimentelor/
comportamentelor prin comunicare.
• ÎnŃelegeŃi şi respectaŃi emoŃiile/ sentimentele prin aplicarea
managementului diversităŃii.
• FurnizaŃi opŃiuni curriculare variate care să încurajeze
exprimarea emoŃională.
• ÎnvăŃaŃi elevii să rezolve problemele şi din punct de vedere
emoŃional.
• FiŃi „emoŃionali“ cu elevii pentru că au nevoie de căldură şi
înŃelegere.
 A avea abilităŃi sociale presupune:
• comunicare interpersonală (ascultare activă, comunicare verbală/
nonverbală/ paraverbală,feedback, asertivitate, empatie)
• iniŃiere, menŃinere şi finalizare a unei relaŃii
• împărŃire de obiecte şi împărtăşire de experienŃe
• rezolvare şi negociere a conflictelor
• colaborare şi lucru în echipă, cooperare cu alŃii
• integrare în grup, cooperare, conducere/leadership
• toleranŃă şi acceptare a diversităŃii (diferenŃe de opinii)
• oferire şi primire de complimente
• căutare şi oferire de ajutor/suport social
• integrare în grup
 MotivaŃia în învăŃare
Reflectati„De ce?”
GăsiŃi răspunsuri la următoarele întrebări, în mod individual, apoi dezbateŃi în
grup. ScrieŃi concluziile sub forma unor mesaje cheie puternic motivatoare.
• De ce este şcoala importantă?
• De ce vin elevii la şcoală?
• De ce nu învaŃă elevii?
• De ce profesorii nu vin cu drag la şcoală?
• De ce nu se implică părinŃii?
• De ce sunt programele încărcate?
• De ce nu se învaŃă lucruri practice?
• De ce şcoala nu este prietenoasă?
• De ce educaŃie?