rANUL VI, No. 1551.
TICYLT.A.
NUMERUL IO BANI
.
O'N'A M EtN7
INCEPIA 4 si 1,5 ALE FIE-GAB EI LUNT
se,plátesO tot-d'a.uoa-mnainte
In Pueure;reti la casa:AdruinistratieT
Din Tudefe i Streinatate prin. mandate...po.gtal'a
Un an hi tan! 80.1a1; in-stretriAtate 50
a.se lunI 45 'D a »
TrellunI » 8 » > » 13
Un,numér Intreinátatell5
MANUSCRIPTELE ,NU-SE INAPOIAZA
A UM INISTR
PASAWUL BANCEI,NATIONALE,,(OaselelOarägeorgewici)
sualsoloomaiolOOEINgmlummanorr4474
WARELE PACIENT
Armonie la gTiyerii
'0 scrgisois.RE
Agitape din Ungaria
Bucuresti,, 1,4 Junie 1893.
RELE PACIENT
Suntem in plina., Vfacanta. ictivi-
tatea Parlamentarä feu totul stispen-;.
data, guvernul -administreaza cu a-
gentil 141,, sub Controlut, une-ori Mal
puternic, Ate iI -mal slab, alpresel.
Pe -timput, acesta ziarele se obi ei-
nuisera sä discute idel;' 'era inted-
devér timpttl eel maiTotrivit pentru
.diferitele organe de, piibliatate sa
desvelte prOgramele gruparilor xes-
pective.' Dupa, o jumätate de an de
lupta militanta,'pe care am putea-o
nurni partea negativa a actiunei par-
tidelör politice, e chiar rieedsard o
discutie. Mai ,Senina, e peCesar adicd
sd Se dea cuVenita atentiune
tei pozitive a actiunel deosebitelor
grupari.
or. asemenea, propaganda e naenita
a pune inteo ,lumina inat curatd
deesebirea dintre ele si a Umuri mai
bine lupta militantä,,de peste' an,. Pe
langa aceasta hoi gäsim ea stint aL
- tatea revendicäri dé cert si atatea
ridzunite de ,atins, in, cat lupta de i-
deI nu e njmi, necesarä, -ea e In
acelaS timp o.. datorie â oamenilor
pdlitici.
Noi unia ne vom fda' aceàstä dar-,
"
torie, cautand sa*,diScuthm, pe cat
inprejurarile ne .Vor ierta,
nUe Inscrise In, programul nostril:
Dar ,trebue .sa ni se' tie socoteald
deunlucru; Situatia politied Prin
care treceM e o situatie cu totul a-
normalä. Regele s'a asezat .,,cu tot
dinadinsul pe guvernare. El voeste
cu ori-ce pret sä inaugureze em re-
girt' despotic In 'care totu1 sa piece
de la inalta Sa buna-vointa; '
Inconjurat, de. cati7va
4 cate-va, jbasnice instrumeute,r Re-!.
gele face tabula rasa de toate legile,
de Constitutie tnsl, iar in bicul
legilor i Gonstitutiei a introdus,doni-
nia bunului plac.
De aceea vedern ca legile se calca,
cä reformele 'mai proaspete; care de
abia acum se aplica,. .sunt fAcute in
dispretul celor mai categörice
Inscrise In Constitutie ......
Si nu- mai vorbim 'de abuzurile si
:
nelegiurile ' ce zilnic se saversesc,
nepedepsite, ba. chiar incurajate.
In asa inprejurari, incepern o
lupta de *lei.... Eloarte frumbaS5.-
dar.... cu cine Si In ce scop?
Cuguvernul, adech eu presa
o asemenea discutie u poate avea
loc prea suntem .unii de pe o lume,
4101, de pe alta, pentrn ea, SA ne
puteM Intalni çe un Jeren .neutru,
unde judecata rece, obiectiva, sä ne
pue de ''acOrd asUpra vre ,UneI ces-
tiuni,,de interes general.
Sä discuti 'principiI eu TiinriuZ'?
cu COnstitutionalul? eu 1ndepenctèrita?
Dar aceste ziáre, inchise In doctri-,
nele OrtOdo,xe politic» i economice,
cuM, s'ar inchide melcul in casuta
lui, n'att;otizontul larg, intins, tre-
buitor pentru aStfel de discutif. Mai
departe de cast* lor ele nu 'vd
nimic,; mai mult de cat acele doc-
trine dbSurde si spulberate de critica
modernä, nimic nu existá pentrii ele.
Adevrul e cá ô diseuVe de idei
se poate' face' independent zia-
rele care repreSinta resnfiatéle doc-
trine ortodoxe In contra carora toatd
E i
3
25
bahi
A T-LA
Dirpót
Ara.
stiinta si eztperienta yeacului se. ri
I
dica. Discutia ar avea In cazul a-
cesta un caracter mai oblectiv,
I PARIS,. '12
acúdernic. Dar ' e, tot atat de adev-:
rat cd -ea ar departe de a gäsi
oameni' pe cari sa-1 pasioneze in a-
ceste blagoslovite timpuri de yuver-,
namint conservator.
La drept vorbind, eel ce inläturd
posibilitatea unel disciii linistite de,
.
idol sunt Regele i consilieril SPI.'
Noi inir"adevr 'nu suntem mul-'
turnip cu, starea de hicruri 'de as-,
ta-zi i .cerem mai multé drepturi
pentru poporul muncitor. Cerem sä
se. dea eel pritin atatea drepturi
cate le are in Statele. civilizate"; Su-
fragiul, universal d. e, nu e o
nici petenpune exagerata
a moastra.,1 când Bulgarii -si alte po-
poare, :mai inapaiate, de cat noi In
multe
si Il Pra'etied
fArä nidl.
tenta lor.
perieol pentru exis-
Dar un guVern detestabil ca cel
consérVatör poate sa deturneze atat
de mult.'llipta din caléa. ei fireascä,
in cat sa nu ne mai cUnpastem si
schirnbain rehirile in chipul
eel- mai neasteptat: ASa de ,pilda,
cand guvernul Jasä, ho,iil
natele nepedepAte; i, i asasi-
färä voia
noastra; suntem sifiti, a cere apli-
carea lgiior eiistente., °and alege-
rile sunt falsificate, noi ne. vedein
.
nevoiti' i cerem resPectarea actua-
lei iegl electorate,' care e departe de
a Ji idealul , nostru.., Cänd in fine
gnvernul indeamnä agentii sPi la
acte .brutale, la -violentO, in 'contra
adversarilor litici, noi vdein
siliti a cere domnia ordinei...
E cel putin ne, mai autit lucru
ca paznicil propoveduitorA ordi-
nei In SW, sd fie opozantii; iar a-
narhia sá o represinte guverhul Re-
gelui $i totusl aceasta e situatia.
Apreciem in deajtins toate
tagiile unel lupte de märtu-
risim cd am dori-O' din toatd'inima.
Sunt -atatea eezii politice si éCono-
mice care trebuesc,desradacinate din
spirite,r s'a Dent un asa de mare
comert cu .tot soiul de superStitii in
aceste materii mai complicate de cat
cl ce obieinuit cad sub Puterea de
patrundere a tutUror, hick nu mai
incape indoiald ca dorinta noastra
de a discuta si lämuri gändirea noes.:
trä, ideile aspiratiile carp ne in-
sufletesc, idealul cAtre- Care tindeni,
e nernArginitä.
.Dar un lueru' ni se Va reeunoasie,.
anume
.sj situatia prin care ire-
cern e cu desevirsire nepotrivita pee7
tru p aseminea discutie. Ga ,*tot ce
e rece, obiectiv, o discutiede ,prin-
cipii politice, economice, sociale, pen-
tru a inteleasä i, simitä, .reelamd
linistea sufletului.
iastazi pornite in contra guvernului,
,nentru. bunul, motiv, ca el si-a batut
'isi bate joc de 'totul i s'a fäcut.
ast-fdl un guvern imposibil. El 'ä
apucat pe,azate printejdioasa pentrri
'el e taurul care vede, fälfaind carpa
rosie iaaintea ochilor. De aci incolo
'el va merge fatal 'din nerozM In ne-
rozie, panä ce va cädea sub strivi-
törul -dispret general al ,publiculul.
00' Ica de, ne, la timp ar fi astäzi
o discutie linititä de idel, noi ne
vom ' incerca insa sa o facem,
çate-ori marele pacient de,la. carma,
in 'Svireolirile lui din urnia, ne ya
angadu.i-o. Dar, a urmari toate actele
acestui mare si .in.teresant paCient e
r
a6 asemined o. datorie i declaram.
Ca ni vom pierde din vedere niel
o miscare; svir,Cedire a ' lui,
pána,,,ce nu-1 vom, vedea cazut de la
putere inofensiv-pentru Ord.
I an N. :izontaas.
;VI
-7".47..-^44.-
MARTI 15 IUNIE 1893.
NUMERUL 'gBANI
ANUNCIURILE
Din Illocure0 i jodete se primesc :
Numai la Administratie
.din direct la "administeatie qi la
."
toate oficiele de publicitate
Andneiuri la pag. IV - 0,30 b, Jinja
'
Insertiunele i raclamele 3 id rändul.
La Paris, ziarul se gäsesta de Vénzare cunun-
Sa te feresti Româné` de culu strein in casa rul la kioecul No, H7, Beeler. St.-Michel.
V. ittlexandrii. UN NUMR VECHItIl 3(YBANI
ALEX,. V. BELOW/WO REDACTIA
PASAGlUL sitroc.Ei NATIONALE, (Oasele Oarageortievlei
SIMIMIESIGIEN7 .. '
,
TELEGRAME
-- care se cuprinde i corpul delictului, -
scurt pasagie al Monitorulta, paSagiti în fie mie permi l rind& meri t
spune ea, deed este ceva rusinos, ,ca sá
ofensa grava Musa de guvern Regelui intrebuintez expresinnea sa;
de ' a'I
in aceasta
Nitric-es; a mar- .famillei Sale :
turisit ,dinaintea judelni ,instru&O.r cä a . alegere» este de a vedea un tin& de' a
dicat de D..Ducret. Seara,, D. Norton $i altelé :
In istoritul bum' 35.- feA
falsificat toate docurnentele in sensul in- cal toil la' Sifiaia Monitorul scrie frit;e cärui valoare nu me indoesc de alt-fel,
,intrand in viata luI politica pe usa de
Ducyet ad fost, confrnntap until cu altul sprijinft pe' o popularitaté creata
In timp' de mai multe °cPaSuri *on-% drapel
din batálione' I de yenätorTz au ad-hoc de pärintele D-sale, prefectul
cleStinat a fate seriiciul in a- detului.
ju-
tintifi. Li Se: va intenta o, aefiu, ne. ceastä garnipanä,,in yard, dete... ondru-
snnt drinariti pentru propagarea de de , Faptul cd Timpul publicd numati
,
cureente'care ating sigeranta statulai.. Cum ? crede, ()are guvernul sea daca a. scrisorile D:lui, Emandi, ,iar
Constitu-
Alte pehiziiuni i arestärk, Stint
evitat sä;porneneascä ,numele maiorului iorialul scrisorile D-lta. Romalo
babire. Coceá, eroul jele la 20 Maia, lumea nu ne-4r dutoriza, credem, sci
,
Camera. D. Dreyftis, adicai,
),
"stie el e comandantul batalionului I opiniile in guvern asupra spunem cci
alegerei de la
pune o propiinere, eunnistie in favoa- ae vénatori? Berlad sunt divizate cci adecci .conser-
rea tutulor condantnatilor; pentru crime' Daca.apeasta 'si-a inehiptiit'o g.uver- vatorii sttsin o'canclidaturci,si junimistii
delicte pohtice si pentru, Tote . del nut s'ajuselat mar: Astäzi tiÎî si copiii. alta ; ne-ar autoriza, s spunem
ceva
greva. S.9 cere ,urgenta discutiunea, acèst lucru. Nu pop zice Schleider, rá mai ,mult ianume acest fapt un
imediatä. sa nu-p amintesti, de, Cocea ; nu pop siniptorn al unei stciri .de -lucrurir
D. Dupuy combate propunerea care all zice Coeda,'färä sa nu-t1 amintesti de ba- mult Mca serioase... Dar ,la ce ,oare cu
incureja agitatifig sterile...intrti eat .pri-\1 talionui I ,di vénatori, de junele Ferdi- eduta sd ne aprindempaie in .cap? am La
vesté' greVele, ',ststerriul. deg*rátil: 'este de. nand, presnmptiosul presemptiv, etc,, itc. ce seofe,nd asemenea dedueií,
sci ne ex-
ajuns. E o intäntuire de idei inevitabila; una punem la, des»tinlirile
formale,",, catego-
ProPunerea è respinsä , 327 voturi: de,steapta, pe cele-falte.
, rice si,indignate ,ale suratelor cw con-
contra 115. " Apoi, asa fiinde nu e ,o neeuviinta -sfa mai la yrrnd, la
.
Camera a' &cis sädrse.ute Una: pro- spill 'in mod indirect ca Co,-.;earSchleider bind, e oare .treaba noastrd scidrept
vor-
iectul
- e
cadre.
Hartile cohtelni. Cesti; ; PretinSul onorurile?
a presentat, tegeluY i familiel
'
steccim' in...., drmonia din sinul familiei
ne:ame-
conservatoare, strins unita in jurul
agent' eletorar al DLIUT Cónstans, at.1 fost 'Protestant ,cu, cea urmä . energie peetabilului sed se, etc: etc. etc.? res.-
puse "'sub sigiIü dp Tribubal- in contra acestei malitiezitati de.cel mai
rat gust. Si".ne simtim eu atat ma! in- ,' !
,
Argue...
-4, 4,,
demnati sä protestam, cu. cat Regele,
Alegerile in Germania cáreactualmente sí afia li munte, e prea
sus pus sprè a se puteä. apara, iar juratii o pCRISOARE
BÉLIN 12 Iunie,;-,Rezultatul ba- din, prea mullá dragoste pentrU Angus-
tul SuVeran ar achitala sigur -pe cel ce Imparpalitatea -ne impunee datoria a
lotagiilor.
_
lui ,contra.ttnui
, '
La Lahr 'IBaden1 candidatitl centru- Presentat
.
sprig in Monitorut oficial ca Cocea 'a
Regelui onorurile.
Frumos e- sa, v atingep de untbm
fi
de
inp
drepp fat.6 cbiar eu dusmahii nostrf;
aceia ne, gräbim a publica dupil Vo-
Nationald Scrisoarea pe care 'D. de-,
La Berlin, D. Langerhans, din ,par'7, iresponzabil, putat I. 'G. Poenaru I3ordea a adresatlo
tidul poporului D.:tor ,cortservatoti ?
socialisti:' Mitropolftului-Primat.,,
.Dresda candidattd anti,seMit' eirn- -Satyr .
tra celui conservator. : 4893,,Iunie,10.
La Straslaiwg, D. Bekiel4 Socia
list goatee DuJ Petri. Arnionie la guver Malt .Prea Sfinte,
.
Bucrasci
La Dantzig, D. Rickerf,- fitul Unlit-
nei liberate a fost males, ,La Berlad,e vcieant la colegiul Cnd rniani"' CreZdt obligat °Ve
'
.°
La ,Essen, D. Krupp ccmtra unuicle-, .1 de deputati: Pentruacest loo sunt doui multutni ,pentru invitarea la banchet,
candidafi guvernamentali anume: D-nii si
rkal. me scuza- di nu em putut veni,
Rind 1a:10 searci, 46' rezultäte sunt T. Emandi, Romalo. Cel d'intdift am voit
e copiln,1 D-lui Eniandi, prefectul' jude- sa rsPund la"o' politeta prin
cunoscute, intre earl : 5 conservittori
1 partid al imperiului ; nationalie fului ; et de al doilea nu e dupci cdt se o politetä, si nu a fost catusi de
liberal/ pare,' nit): rttdd pe d departe cu pie- ln intentia mea sdadérez lá sim-
uniunea liberald pcti .
tidul poporului; partid akpeporte, fectul. Negresit, fte.,eare e vonvins cd el tiiintele capar,', a vp fi dictat acel
lu din Germania de Sud;-4 centru ;-
represintd mai bine,'atdt
2 ,polonezi ;7-3 anti-Semiti ;-11 socia- servatoare cdt si colegiul, I ,de. 7'11(totIci, , Nu "am crezut
' bancbet. , .
Usti. deci lupta intre densii era inevitabild insä nici 'o 'data cd
D. Emandi, fiul prefectulta; adre- dinteun r6spuns politiCos, dar care
Rind la 12 ,noaptea sunt '63 balo-
tagii cunoscute : 5 conseredtori par- seazd, Timpului i Constitutionalului o nu -avea 'nimic politic intr'éusul,,
tidul imperiului ;-13 nafionali7liberali ; scrisoare, in care ,constatd ca D-sa e Minenta; Yoastrd afaati. sâ
-75 partidul Rickert;-6 parti(L Rich- candidatul oficial, de oare-ce' ,candida- un titlu i un merit in publie i sd-1
faceti y
ter ;--r-49 partidul poporului,din. Germa- tura d-sale si,' nu a altuia a fost accep- transformatl..,pe de o
nia de Sud ;-5 centru tatd si aclamatci de majoritittea conser- parte 'Intr'un.
vatorilor din Bdrlad ; deei D. Emctndi testimoni de moralitdte si buna pur-;
3 anti-son* socialisti
D. Eugen Richter a fait ales Hagenla. consiliozd prieteneste pe 'D. Romalo sd f tare, iar pe de alta intr'un act de
'si retragd, candidatura, pentru' a evitd ) desaprobarea .sefulig nostru
SATIRA ZILEI o cddere rusinoasd. Timpul public& scri-
soarea D-lui Emandi. Constitutionalul Regtetand, sunt
dator, In interesul adevrului,
insd nu, sub euvint ,cd a publicat-o Sá de-
.Cine Timpul. clar ea nu am vpit catuSi de putin
La rindul. sat D. Romalo nu p'Wect a ,''ve 'da un asemenea.
SuntemT anti-dinastici i nadájduim ca ,sd lase- fdret rdspuns scrisoarea D-lui
-
v-rog a da publicitatel i aceastá
vom fi crezuti pe euvént când facem 'EMandi ; D-sa , trimete tot Timpului scrisoare, care dä.
ceastä declarapune. De -altrnintrelea ciii .respunsului men
Constitutionalulni cdte o scrisoare
ee ne-ati citit n'atl nici un motiv bine- de respuni. De astoi-datd
Constitutio- adevrdtul SiÎ caiacter. -
cuvdatat sä se mat. indoeased. nalut publied scrisodred D-lui Romalo Primip, v rog, incredifitarea sen-
Dar ori-Ciit de anti-dinastiel am fi, iar Timpul se va settza
-
eredem de .datoria noasträ.- sa peotestien ce' n'd publicat'o,-0 seuzatwine penfru timentelor. i Considerapunel ce bine
va fi cei i-a meritati.
-su's si tare in contra indecentelor preset' luat inainte t
guvernamentale adresate Aegelui
Constitutionalel. I. "G. ''Ponnarta Bordea.
Scrisoarea kmandi cuprindea,.
sí fainilidi regale.. Regele p preá sus pus cum atn zieo, Mutt ün sfat anneal
pentru'a Se putea apra de pentrti D. Romalo ; a ,D-lui Romalo
aseménée indeeente.,Si afara 'de aceasta din punchd 'de Oedere' al
procesele de presä pentru atacurile in- noastre elect°, rtde cuprinde hicruri ins,
insert
,m'orávuritor Agitatiile din Ungaria
sunt
' dreptate ie contra sacroesanctei Sale tructive, pentru care citvint o repródu.
perseane finid de; resortul Curtel cuju- corn, in intredimea ei, feird
ratî '(vezt in aceastä privinta 'Wale ,ziee prea multe comentarii. latdaaceastd o inecirca de
Am zis-o articolul trecut ca daca
refe guvernaMentale din ,ultireele zile) soare: éri- llomâii de îiposte
Mull ti Sufèr, cauza nu
achitarea, ,deCi impunitatea 'caiomnia- e. ca dénsii ar agita idei periculöase U-
toilor e de ma! 'nainte garantatii. Domnule Director, nitätei Statului, crt desmembra-'
Dar sa ne intelegem de ce,,eevorba. Daca, junele D. Teodor Emandi; fied rea lui, etc. ; cea-ce cer Roinanii de peste
Begele a.,plecat la Si- prefectului judetului"futova si viitorul munP e ceva cumult maf putin ; el" cee
ndia Marti, 8 Iunié. Caldurile sunt mat-1,F deputae al colegiului I -de aici, a 'fost sá nu fie sees:I-in afaed de lege, ci sa li
-
oainenif, nu fall cuvdnt, prefera in lo- mirat de notita ce Constitutionalut pu- se respecte drepturile 'dobéndite i ga-
, cul zäpuselei rSfrânte din caldatimul blicase mai deundzi in, privinta alegerei rantate, sdese pue un capt politicei bru:-
Bucurestilor, o pajiste verde, un munte, de la Bérlad, cu eat rnti mult trebte tale, de rnagbiarizard sanä i sä nu i se
adr prPaspt,, imbaisamat ,cu miros sä, ne miräm nol de respunsul ce a fácut interzica dreptul liberei lor desveltäri
brad. Chiar trifnesii providente l. simt D-sa la cele publicate de D-voasträ. na Lion a le.
trebuinta unel 'schimbari de regim, pen- inteadevr swami -departe de a tä.;- tn Replica juniinei academice române
tru a nu-si pierde 'capetele sub influenta ;gadui ca. D-sa este candidatul until co- (pag. 7) gasim foarte laniurit si foarte
dogoritoarelor caldUri ale tune! lui Cuptor. tmitet injghebat in vederea acestei alegerl ,frumos expuse aeiste dorinte si cereri
Monitorul oficial ,de, \Tined publica der pärintele prefeetul judetuMT ; ale Românilor Ungaria.
toate' ärnnuritele augustei plecari, in vie de asemenea nimeni aci in Berlad nu Genet not ea MaghiatiT s 'ne dee noa6 ceva
leglatura. : El ne .spune din fir in per se indoeste.cd popularitatea jtinelut D-lui din Tropietatea lor? intreba atitorif RepliceT.
Gerern no! ptivilegil?
:cine a petrécut pand la garkpe augustii ,iEmandi este asa de mare, in 'cat DU a
voiajori, câté buchete li s'a oferit, etc.; Indräsnit a se. presenta la un alegétor pretins'si nu pretindernastä-zi,
De la 1848 päntt, poi Românil nu am
de cAt ceea-ce at nostru
apol pe drum', câp primate' le-,a esit Ina- pentru ,solieita votul fall a fi insotit este ; predndein drepturI nationate in puterea rap-
inte si, in sfarsit eum ail lost intémpi-f .1°,1e sub-prefectul sae de politaiul orasului. tultu cA,santern aiet, aid voint so, finv §i .c
In virtutea
natt fa. Siaaia. Cat pentru sfaturilece 'rni dä piesum- cerem ruique noi pretindem att tie admintstram noLlie
sawn
A.Sta e' foärte frumos din partea Mo- 'tivul i prestunposul dePutat- de a'rni, noi in limb no`astrrt nationahl, sit ne
nitOrului ofieidl, fiind.;,ca tam. ase tretrage candidature spre a evita
alegem de-
ca.- putati i lunefionari noT de no! nebäntuig; sä. ne
tePta eu nerabdare aceste amnunte. Sacem ICZiIminteIe de culturä national& ronA-
Were rusitioasä, Ii va rspunde'mai bine
Sa' ne. fie ertat ' insä a reproduce un tele cat ori-citte urea' elector*. neasca atätpia :ate ,no! iine dorim 10 de die
oY lngine mg bine gtim
trebuintä avem ; ce-

Vein, cut toatl'hotärtrea 'cerem,sit fim recultos-
citti steipecnt. pe a noastrii snurtet
nu voim cu nicT un pret sub soare sä admitem
ea MaghiariT sl-sT aroage dreptul de a ne dicta garia
nou modtiri de a gändi, a simti si a vorbi. ca Intelege mai bMe cat de mare e (Maria
ne dea nou leepunl despre patrio- noastra in o ageminea situatie.
MaghiariT sá
tisrn i fericiré tn viatä.
Cu un'cuvént, -voim sä avem "de facto **1 not.o
patrie In lume, voim s fim si noT stäpAnT pe glia
sä iesim i nóT là lamina libertatef nationale,
fatit cauaa pentru care intreg néamul românesc,
-
seculai.A a párintilor si-strlbunilor nostri, voim
cu mic cu mare, btranT i tinerT, reclami drep-
turT nationale pe a sü proprin pämént.
Austro-Ungaria nu e un _Stat kicuit
de o sngúrä nationalitate, ci un Stat
locuit de none natiuni deosebite si a-
nurne : Germani, Maghiari, Romani:11a-
Ceko-Slovaci, Poloni, Croato-Sérbi,
Rus i Sloveni. '
Pentru ca aceste nationalitäll deosebite
sd poatd forma un singur. "Stat, -sunt
done mijloace, rlou chipurl de guver-
,producd eleve Cu care-sä se poatá man-
ndmént admisibile sat sistemul centra-
lhator, adeed un absolutism violent, sag
o federatiune in felul federatiunei gee-
mane, elvetiene, etc?
De la 4848 i pfind ast,A7zi, Românil
cer sA li se recunoascd drepturile lor
legale si legitime i sd nu fie impiedi- .
cati in 'desvoltarea . lor nationald. Acea,
sta aü cerut-o la 15; Maid 1848 când
s'an intrunit pe Gamma LiberteilA de
,
a recheita in mintea tuturor amintirea
situafier create nationalitätilor din, Un-
si In special Romanilor, si pentru a
loan N.-Roman
DE LA CONSERVATOR
Examenul de canto. Clasa.D-nei Zoisima
(Leria)
Cu cea mai vie satisfactie inregistrám
succesul repurtatat Sambábtá de elevele
clasei de canto. a Conservatorulub. Era
cu neputintä ca aceastá sectie, o. datä
incredintatd zeloasel conduceri a D-nei
cunoscuta artistá'romând sd nu's1 ia
avéntul cel de atatea ani derit, sd nu
dri. Märturisim sificeramente, cd ne7am
asociat c'o adevratä pläcere la religio
sitate cu care 'ntreaga asistentá a as-,
cultat pe acele tinere, le-a apreciat ta-
lentul si seriositatea ce ele aü pus in
studiul . din cursul anului. Si daed intro'
altele, la D-rele Adelina Asian i Salir
Marcovici,- am avut de admirat.' jesteta
MAR I 15 IUNIE 1893
zintd numai caricaturile genialelor corn-
pozitii ale lui Verdi, Meyerbeer, Doni-
zetti; Mascagni, Suppe, Offenbach, etc.
aceastä deprindere nenorocita Q avem
azi.
Dar de ee statul, pre .sustine cu Mari
cheltuelf ConserVator:' , nu iritervine
pentru a .plasa pe CC' Mai exceleny ab-
selventi ai acestel ; & ce statul
nu pune basele uneb opere române, ,
unde s'ar-putea desvolta tinerele talente, de 21 lunie in muntele MarNaia, pro-
care -se remarca la examenele Conserva-
torului ?
Statul...2 Dar statul are pus in fruntea impu9cati 7 RomAni.
artei oameni d'alde Wachmann si Stan-
cescu ; de la Stäricescii ce putem sd ce- mai greü sau mai uor raniti.
rem ? Bietul btrin, face el ce poate.
Iar Wachmann ? Cum WO dea el con-
durspi pentru intemeierea adevratel mu-
zici 'In prejuditiul pretinsélor sale Con-
certe simfonice,,care if raporteazd sume
insemate pe an.
Sä mai räbdam putin.
INFORMATIUNI
Lucaciu
observat airetia i cursa
IX Lricaciu a
le-a rspuns cu bdrbdtie.
Protocol nu s'a luat, sag eel putin nu
s'a iScAlit de d-rul Lucaciu.
Aiiiinceput
Din Câmpeni, inunta apusenl, se te-
legraflazd -Tribunei :
Cfimpeni, 923 Iunie n. kTelegramd
Ixtrticulard a .(Tribunei)». In noaptea
prietatea comunei Sceiripara, din partea
- dárnici incheiarea conventiei, daed se
pitzitorilor peidurilor erariale a fost
Unul a rmas mort la moment, 6
Incuno9tiiutiim pe toil aim-
nap 9i corespondentil (nark'
Cá Redactia 9i Administralia
2ziarului nostru5 mutat
Pasagiul BAncei Nationale (Ca-
se1e Carageorgivici)
m. C. J.
Principele Ferdinand si Principesa
Maria vor merge in Galati la finele lu-
nei August si aped' vor intreprinde o
cälätorie prin Dobregia.
Perechia princiard va sta veo cate-va
zile la bdile de mare din Constanta.
for guverriului unguresc, a fost nevoit
sá intrerupd discutia si sá ceará noul
instructiuni D-lui Alexandra' Lahovary.
Gpvernul Ungürese, ca respuns la a-
ceastd intrerupere, a rechemat din Viena
pe delegatif sei D-nii Baron Lipthay, Ba-
ron Andreanszky si Hilényi, avizând in
acelae timp pe ministrul Kalneky, c'6, nu
va reincepe discutiuriea textului conven-
tiei páná dupd doué saptámani.
Din sorginte autorizatá ni se asigurá,
cd guvernul Unguresc este hotärit a za-
vor acorda favoruri insemnate cerealelor,
viteler i rimätorilor nostri. Si nu este
exclusd posibilitatea .ca din causa acestel
conventii, sä se rimed grave neintelegeri
intre guvernele din Viena i Budapesta,
dacá cumva guvernul roman nu va vroi
ad sacrifice' comertul nostru de vite.
Probabil ea D. Papinig se va intoarce
mAine in Capitalá.
Linia telégrafica aeriand instalatä pro-
vizorin intre Fetesti Si Cernavoda, a-test
ruptä de apele Dunärii, earl ail 'crescut
foarte marl.
Ast-fel comunicatia telegraficA cu ,Con-
stanta este intrerupti; e probabil in'sil,
ca Maine sá se pue o altä linie aeriand.
Cablul dintre Fetesti si Cernavoda va

land Blaj, in, numr de peste, 40,000 ; .ponctualitatea -

vocei, claritatea in vocalisa tia, siguranta,
.

de aceasta D-ra Sak

Marcovici a linut .chiar prea' din cale
aceasta an cerut-o 25. Februarie 1849 afard searnä in detrimentul alter .'efeete
reprezentatia care a predat impratuluY apoi nu e mai putin adeVrat ea, pentruf
un memorig, cUprintnd opt puncte de meritele D-rei Eufrosina Alexie; am
program in acest sens ; aceasta o cer avut o indoitd -admit-aye. D-sa pe tagd
de-atunci Incoace pánd astd-zi 'Remand calitkile' de mai sus, - se bucura.' de o
prin aiare, prin brosuH, prin memorii, respiratie minunatä. In cat el putin, o:
petitiuni,-intr'un .cuvnt prin intreaga respiratie bitie eumpanitk. Intelepteste,
lor agitatie.
Ungurii n'an admis, voit SA ad-
mitä ideea unei fedératiuni intre naio-
tru 'un cântdret inteligent -
'ntrebuiritatä e o adevratd comearapen-
i D-ra
Alexie rie-a dovedit'o cu prisoiled e.
,Din Sfitinar i-se scie Tribunei
D. dr. Lucaciu a 'fost dus din
celúla ',sa de inehisoare inaintea 'judelui Ni se scrie din Husi cd Gheorghe Mi-
fr gata dupá veo done' furil.
'Atragern atentiunea parchetului asupra
de ifistruetiune, Uncle a fest de non in- tache, seful biuroului de servitori; a deselor accidente, ce se intmplá In
trebat in' asupra Memorandului. denuntat alaltderi la procurer pe Diac6- stabilimentul grafic al D-liff Socec.
D. Liicaciu la interogatorul judecato- nul Ioan Iatu, de la episcopie ed ar
fi
Anul acesta numai, s'aü Intemplat 15
resc a .poftit i pretins, ca intrebárile deflorat copild de .14 ani care era ser- accidente graves in urma earora 15 lucrd-
romaneste sd I-se puná, ca procesul-ver- vitoare in casa lui. tori lucrätoare remas schiloditi
bal asernenea româneste SA se facá, alt- Cerem Ca parchetul local sd-si faed Ord a mai putea lucra. i acesti
cum prótocolul 'nu-1 vi subscrie si ny-1 datoria, cu atat mal !milt Cu cat faptul tori Stint day afarä din stabiliment fdrii
e svarsit de un slujitor al bisericei care
Va .'eOnsidera de, al sea.

ghedin.
Äa'puree Inehisoarea din 'Se- ar trebin 'sá fie exeniplu de moralitate
printre cetdteni.
.
sá li se dea nici un ban.
Din cauza subitei mutári a
nalitätile mbnarhiei vecitie. Incurajay Aria reginei din opera Hugenofii,' acom-
,

ludele7iiistruCter declarând-i. cd nu ziarului din tipografia D.lui Cr.

de centralistil germani, eI aú cerut
sistemul autoritar, deSpotic,
In guvernarea nationalitatilor din Un-,
garia Monarbia austro-ungard in loc de
a fi o .tederaliutie t tuturor nationalitd-
tiler ce o compurr, alcdtueste un Stat
dualist.; si jumtatea acestei rnonarhii,
Ungaria, se márifine prin un sistem de
.
paniatd de tertet e destul de grea,
tul, de pretentioask cu toate acestea D-ra
,
Alexie aproape s'a ¡treat Cu difieultätile,
el. Buna Sa réspirafie i-a Mleseis un co-
lorit de toatd frumusetea, o exprimare
trancd, perfect fiber* cat se poatede co-
stie românesté i ed nici protocolul nu-1 Citim ziarul L'hiciépendance Roumaing: Luis in aceea a D-lui ICucup nu
poate' scrie in atare limbä, s'a provocat M. Sa Sultanul a cenferit D-lui Po-
am putut da eri numärul nos .
la multe, ca sd-1, indupleee pe D. Lu- puleanu, consilier la Curtea de apel, tru ilustrat.
'caciu a ceda de la pretentiunea sa ; in- Ricand functiurre de procurer general, Cerem ertare lectorHor no9.
tre altele 'I-a refiectat la starea lui mi- decoratiunea de Mare ofiteral ordinului tri pentru aceastit iregularitate
zerabild in care Se aflä lii inchiSriare Medjidie. independentil de vointa noas.
tr.&

guvernamint slb'atic.
Pe `Cand In. Austria s'a dat Poloriiior
din, Galiya o largd autonomie nationalá,
-1Asandu-se dö 'altmintrelea soarta ce-
lor-l'alte nationalitäti nehotdritd,
Ungaria domnia bunului plac se practied
-
in
rectä ; insusiri, care i-a átras cele mai'
cáldurease aplause. Numai in asemenea
iinprejurári se peat& vedea cat de iubi-
toare .e lumea noastrá de musied imensa!'
said a noului Atenen devenise o adev..-
ratä celuld in care eel ce se gäseag nu
se puteag misca de Hui elor ce'
agraveze situatiunea, ci dimpo-
triva: sd se foloseascá de ocasiunea ce Ce servicii s
fi adus oare M. Sale
14 IUNIE
'i-se imbie,. a-si schimba i iisura a- SUltanului, acttialul procurer gene-
cea stare: D. Lircaciu a' declarat ral al Curtei 'de ape]. din Bucuresti, Aceastá zi memorabild trebue sa re-
Cá cu-pretul -preddrii ;drepturilor ce .le pentru a merita aceastä distinctiune ? mand pentru noi serbdtoáre nationald.

mai starsiaü venind. Nu avem In de ,a-

In toatá splendoarea eL Rornânii trebue
sä pliteasea biruri pentrii .a se intreti-
nea functionari, unguri, vrAjmasii lor ceY
mai vajnicr, pentru a se Infiinta Fell
unguresti si societäti cu menirea de a
,desnationafiza pe nemaghiari si in Spe-
cial pe Romani, pentru a vedea cá limba
lor e indepârtatä din toate autoritdtile,
pentru a se vedea bátuy, prAday Si bat-
jocoriti .de o adrninistratie selbatecá; färd
sd aibä cui cere dreptate; pentru a se
vedea in fine 1ipsii, prádati de toate
drepturile Cetdtenesti.
Aceasta fiimf Situatia creatA nationa-
litátilor din Ungaria, e firesc luéru cá
agitatia lor sd nu conteneased. Nimen1
n'are dreptul de a cere Romanilor, Sb-
.
Vacilor, Sérbilor ori Sasilor sd se supue
orbeste. Selbdtáciilor ihiguretî, sá pri-
Measeä cu resemnare jugul pe care gn-
vernul din Pesta "cautd. 'sd pue in
grumazT, sdnrenunte la limba lor, la in-
dividualitatea .lor .ridationald, la datinele
traditiile lor si Fa se transforme, dupd
poruncd, In timp de 24 de ceäsuri, in
Unguri de cea mai hunied specie. NI-
rneni n'ara'dreptui: aoésta.
Jr, Ungaria anarhia' pleacA de sus ; Ro-
mânil eele-Palte nationalitá- victi-
me ale acestei anarbii, ,sunt in positie
, lun i, de iluzii a unel tinerimi ,efitusi-
de legitimá apärare ei sunt .,In lege, iar
*,
guvernuf uzeazá de fella brutald, pentru
a inábusi ori-ee mischre legalá, neavénd
curajul de a decara tirania ratisä.
DacA constatdm filed odatä aceste -1u-
cruri,' cunoscute astd-zi tuturor Roma-
nilor i Enrópei intregi,, o facem pentru
juns ,cuvinte mägulitoare la adresa
care a pus gala' interes, atata
stäruintá pentrii ridicarea prestigiului a-
cestei clase.
D-soara Hortensia,' Chiciu, 6 aparitie
di-501mA i plind de ; voce mica
plAcutd, care in registrele de sus ia
fortä uimitoare. "Trilurile din cava-
tia Beirbierylui de Sevilla, le-a atacat ad-
miriibil snaulgénd salve de aplause din
partea publicului. E plind de curagin i.
e .foarte degajatá. In aceleasi conditiuni
se presintä i D-soara Iulia Sperantä,
care are o tinutä dramaticá remarcabila.
DoMnisoareleAlexandrina Cacri si Elena
Bera cus vocea lor micá dar clard aüîn-
cântat pe, auditor. , national tinutá in Sibiu la inspector vamal Dulugla, va fi numit sub
.Examenul s'a inchiat sprin e arie din
...
Favorita cântatd cu multd elegantd de
D-soara Adelina Aslan2 Putin cam erne-
tionatä inceput,, a sfarsit cu 'MI brio
superb.
acum Cateva reflectii.
Te 'enprinde o durere mare, ti se std.-
sie inima când vezi atatea talente tinere
apárând pe orizonul artel; dar care dis-
par imediat ca niSte metebri. Nemultu:
mirea 1i izbuceeste cu violenta, când
vezi cum se .präväleste lumea de idea.=
aste.si cuprinsá de un dor, nemArginit
pentru arta Muzicald.
Cat suntem de ticAlosi 11,Deprinderea
contractatä i mosténild din' tirripurile
de restriste, de a desconsidera ori-ce iri-
ceput de artä rornâneased Ini favorul
nor trupe de opere sträine, car)" 1.1 pre
are dupd lege ca, cive ca Roman, nu-1
vor .face inibtiniitäteascd starea, Mers-a oare D.. Populeanu la Cons-
de si simte pänä la arnärdeiune durerea tantiriopól, i aviit-a onoare a fi pre-
Pentru istoria miscdref patriotice in-
treprinsá contra persecuyunilor de peste
Carpatl, insemndtatea ei este atat de
greutatea aeeleia. zentat M. Sale Sultanului. considerabild, in eat revzénd in minte
La aceste judele a cercat sd afle un Mister conservatism ! evenimentele destasurate tocmai un an
interpret .intra aItii-l'a.aflat pe D'. pro- 1111111==== astd-zi, simtim un sentiment de 'Mere-
fesor de la gimnaziul regesc, pe Lián Trupa francezd de operete, care cântá dere i mandrie care rie cuprinde.
1-Iozas. In grädina Blaremberg, si-a premenit S'ag fácut rnanifestatiunf nationale si
Dr. Lucaciu a declarat frisk. ca. nu personalul. inainte de 14 lunie 1892 ; se publicase
primeste .nici .. interpret, de eare-ee le- Aseard a debutat cu mult suces intreg memoriul studentilor universitari ; ces-
gea prescrie ca conditiune de cualifica- persorialul, trupei in Le petit 'Due. Noua tiunea românilor subjugay ajunsese la
tiune. la <eficiali. si bn :eazn1 prezent ju- primadond, D-soara Degoyon, a fost mÍilt cnnostinta Europei i numeroasele semne
delui de instructiune, sá stie in grain si remareatd de elegantul public; ce' a um- de aprob'are ce primiam zilniç dovedea
sceiseare Ilinba. româneased. plut grAdina. simpatia cu care ne urmärea occidentul
La acestea tot:interogatorul a luat un In ast-fel de conditiuni trupa francezá civilizat ; i-niscareá nationald era bine
caracter mai mult ea privat, cuasi' Cbrt-' va izbuti sä cuceraseä. simpatiile statornicitä i nimenr nu se mai indoia
fidential. Capitalei. ' la noi de triumful dreptätil.
L'a .intrebat jadele pe D Lucaciu, cd Remäsese încä neracutd o incercare de
luat'a i densúl parte la, conferenta InregistrAm cu plAcere stirea, o capitald importantd.
, Nu se procurase' intregului popor ro-
'care s'a ..deisCom- director al vdmilor. mânesc ocaziunea de a se afirma in sen-:
punerea i Yasternarea unui Memorand D. Dulugia este unul din eel' maT dis- sul idealuluif de unitate nationald,
contra legiior si constitutiunii. Politice tinsl functionari al ministerului de fi- ceruse aprobarea i bine-euventarea lui
- D. Lucaciu a rspuns cá la o atare nance'. - solemnä ; nu se probase: in .fata Europei.
conferentä unde s'a decis compunerea intregi solidaritatea intimá ce lega pe
substernerea 'nun Memorand coritra le- Convéntiunea comercia14 cu conduetorif intamPfátorI af miscalrei na-
giber constitutiunii patriei nici când Austro-Ungaria , tionale cu marea masä a natiunei ro-
n'a luat,parte, iarpärta a fost la mai Negocierile pentru incheiarea con- mânesti,-si aceasta trebuia racut mie-
multe eonferenta incriminatA, in ventiunei comerciale cu Austro-Ungaria diat, nu pentru a sustinecuragiul cur-va
care s'a decis compunerea i asternerea s'ail Intrerupt din 'nog. -cáci nimeni nu sovdia-dar pentru
. unui Memorand pentru aperarea i re- De altfel negocierile diplomatice intrupa intr'e formá eviden tá aspiratiu-
' vendicarea legilor i cdnstitutiei patrieb. terminat de mult i s'a prima elauza nile legitime de unitate nationalä.
Cu .acestea s'a..).sprävit, interogatorul natiunei celeY mai favorizate. Acum a
, De aceia am chemat n6Y pe românil
cu D. :Lucaciu. - mai rérnas, Ca sá se stabileascd textul de pretutindene la o intrunire máreatä
E de observat tendinta intrebaritpuse: definitiv al conventiei si procedUrile va- in capitala Rornâniei libere.
parte li conterenta 'In care s'a male.
.
Cu o inainte, la intrunirea
decis Memorandul contra legilor Si a Abia s'a inceput discutinnea pe ar, titeare de la Universisate,zicea un prieten:
consfitutiei ? Dacä da, ,recunoSti 1risuSi ticole a textului definitiv al conventiei (Maine Se face o esperientd, decisivä
cd lucrat contra legilor. i censtitutiei.? si D. consilier de legatiurie Papinig in maine \Torn vedea daed glasul nostr are
Irisui te acuZI: - tata pretentiunilor absurde ale delegati- résunet. in .poporul românesc. Rspun-

FOITA Z1ARULUI ADEVERUL cdrub copaci marl maseati in ,parte micul
42
easel' ,din fatä si modesta resedintä prin-
iard.
RRRERT SCHEFFER Ah cum o iubia, regina, Magda, a-
eeastá vedere atat, de vastá si de
tad, dupe uniforma strAlucire a soarelni
de Orient ! Cat de binefäcétoare era acest
aer curat de dimineatd, plin de aromele
WERE REGALA
iubite ! Acele sunete din diferite depär-
tärb cari se roagá sufletul nehötärit
al poporului, îi cantan imnurl
Partea -a doua II imblanzati arriaráciunea gAndu-
rilor.
Imbräcä repede un capot de batist, Se pleca i mai mult, intrevzu pe
garnit cu valenciene; si se rezimá cu inältime, la dreapta, lunga fatadd albd a
coatele de fereastrd. castelului Montbijou i pleci putin capul,
. taco.' el acum'? Când 'avea sä se in-
toarcd ? Va fl gäsit oare la la Bornholm
casa parinteasca. In doJiü ? Poate se simtia
acum singur i dezolat in niste pamere
goale...
Se retrase de la fereastrd, o inchise, Se
asezd la pianul adus pentru densa in o-
daia ei i incepu piani'ssimo preludiul
din -Saul sunetul cloPotelor alternând
in sate, de' departe, insotian cu un bas
contiriug acéste acorduri incete in sur-
dind si le impresUrati tesdtura armonipd
in rsunetul lor prelungit...
*Nu numai regina Magda regreta ab-
lui Lavrik, Nu mai putin de cat
ei, 'dar pentru alt-fel de motive, II párea
,
siunea corpului de cdtre cel viclean, dar
îT salva sufletul... Si conchidea
ce bucurie pentru Mesieni; dacd era sa
li se rimed un print regal...
Telegrafid lul--,Lavrik ed era binevenit
in casa ei, ori &and s'ar fi anuntat. Acesta
respunse cd tatäl stl tocmai rnurise,
. cä, trebuind sd-si reguleze afacerile, nu
putea sd 'Ace din Bornholm Pánd peste
o' lund. Peste o lurid regina nu maY era
sd fie la Bethesda. Princesa se indignä
foarte impotriva muzicianulul, i con-
ferintele secrete pe care le avn cu Ana
Buvitz nu-I imblanzirä de loc supard-
rile.
Ana Buvitz dispretuia sexul tare ; ea
Ca urechia lipitá de usI, cu ochii la gAu-
rile broastelor, nici odatd nu surprinsese
asa ceya ; .de alt-tel ar fi -intervenit
ar fi dat imediat de veste, princesei.
Aceásta, in interiorul ei, era dezolatd.
Cine stie Poate Ana Buvitz pcAtuia
In aceste' imprejurdri prin eXces de zel
si pate ar fi fost profitabil sd fie de-
pärtatä pentru cald-va vreme ?
Dar Aneta se avéntä acum la consi-
deratif pölitice. Declard cá Lavrik era
un agent slay, i din eel' mai primej-
diosi. Adese primea scrisori din Rusia,
aceasta dela comisionarul palatu-
lui ; umbla liber prin apartamentele re-
beinei si fard indoiald se introducea în

Aerul in depártare avea transparente

, casi pntru a-1 saluta. Aeolo, in acea
albaStre. Cöastele dealurilor, mangdiate
de o lurnind blanda, se piece', la orizOn
sPre campie, se impreunati cu verdele
mai intunecos a pädurilor de fagi, pá-
tate ici, si Colo de insule si mai negre
de brazi 'Coperisuri scanteiag , sus dea-,
supra caselor, virfurile ascutite ale, bi-
sericilor se nrcati tuguiate, i in cadre
de verdeatá albiati vile pacinice. Venind
desPre miazá-zi, 'prin imensitatea verde
a cânipiéi, cu reflexe de topaz si de ar-
gint, fluviul öndula a lene si se cufunda
la dreapta adanc nitre doi perey de .stinci.
La stânga se intindea 'o vale in care ser-
puia, prifiti e sa1ci, un rig cu cursul
Meet ; si turnurile In ruine 'ale vechei
fortarete de Waldstett se oglindeati fari
tastic in valurile luT ; in cute lungi ca
agátate pe coasta colinei prin snuff
de dbaliT i ochinl boulul, cobora un
.
resedintä de 'yard, murise tatäl ei, dor-
miaü cu amintirile ei zilele cele mai iu-
bite (nu cuteza ziCe singurele iubite)
ale tineretii sale.
Dar tot acolo traiag i drägutele ei
nepoate, atAt de blonde si de fragedes
pe care eri instarsit le intrevzuse, in
treacat si care erati aderabile. Avea sä
le revazd azi, pe nepoatele ei, i maine,
si toatá vremea cat avea sä stea la Bet-
hasda; i avea sd se creazd, nitel mama
sd se bucure,- o ! atat de delicios, de
aceastä iluzorie maternitate. CAci cum-
natd-sa .Amelia n'avea sd fie geloasä ?
'Avea sá inteleagd aceastä dragoste de
sotie lipsitá de copii, pentru acele mid
finite suave... erag in adevr asa cum
le descrisese Lavrik, nepoatele sale, drá-
inteligente, i deja ,atat de iubi-
toare.
rg j princesel Sofia de Waldstett. Fu-
sese 'foarte deziluzionata cu cate-va zile
mai inainte, afland cd avea sä piece in
Danemarca. Doria atat de mult sä-1 aibd
casa ei deodatd cu fled-sa. Ar fi putut
, atunci usor sä-I observe pe améndoi, sä
vazA dach sinatiati unul pentru altul veo
Vinovatá atractiune, si de a-i conduce,
prin vorbe bine chibzuite, de a-I apropia
poate, veghiând in acelasi timp ca In
ochil lumei sä remand, ea, regina, el,
artistul, pe care o potrivealä de gusturi
poatd uni Momentan, fárá a nici
o datä sá uite distanta care-1 despärtea.
Poate cá austera prineesá nu-si zicea
tocmai aceste cuvinte ; .isi fäcuse cu mâi
multä pietate' educafia gändirei de cat ca
permitä a se ilia asupra unor ast-
'fel de lucruri,.. Se rnultamea sä se gan-
deased la elein chip vag, sá le urased
In genere, der sa le raptinasca. Mil a le
ura pe Lavrik, pe care stApand-sa i-1
prefera. Prntru aceasta avea un senti-
ment cidat,. a cdrui cälduri smna cu
'amorul... Si asa .era acest amor, Meal
s'ar fi schimbat In furie la. cea mai mica,
bänuiald cd un sentiment fraged s'ar fi
putut furi,sa in inima reginei pentru
vre-unul din acel sex urit. ,Se aruned cu
furie impotriva artistului, mai addogd
Inca la ceea ce insinuase prin scrisorile
el', cä pierdea reputatia reginei Magda,
cd o tira spre fapte nesocotite, cd o
zola de societateamesiand. Fdra dénsul,
(zicea, dar n'ar II -putut spune pentru
ce) acel scandal cu Irina Marca n'ar fi
isbucnit.
Cu .precautiune, prineesa Intrebd pe
carnerierd dacá stia ceva despre convor-
iirile ; dacd-cum sä se exprime ?
dacá nu deviag la o intimitate bla-
mabild ?
'cele ale regelui, puténd ast-fel sä sur-
prindd secrete soptite. Cu ministrul slay
avea relatiuni vechi : se dovedise
ceasta cu ocazia ultimului bal al curtif ;
fard indoialä îl vizita pe ascuns.
Princese o asculta ingrijatd. Fied-ca
teea ce credincioasa ei Buvitz IT spunea
aci if scriseserd deja ; de sigur A-
neta' avea dreptate. Se lnselase in La-
vrik, orbitd de amoru-I de mamd. Dar
'cum ar fi i putut sä bánuiaseá la un
artist, niste planuri atat de ascunse De
la inceput ar fi trebuit sá se pazeas-
cä de acest danez. Se gandi la mijloa-
cele de a preveni pe regele.' Dar färd
dovezi sigure avea sd-1 creazá oare ? De
altfel un astfel de demers ar fi fost pre-
matur ; regina, dacd afla, avea sä apere
pe Lav»ik. Trebuia sá aleagá momeutul,
ca sd lucreze cu sigurantá.

crivor des de iarbd presdratd cu arbusti, Ce, pécat &A nu era aci si Lavrik, el fi hatärit, s
condned la ele Pe fiipa ei,
fail a le 11 premeditat. Deplora pose-
()air Anetei Buvitz scânteiard. Nu, (Va mina.)
de la castel' pAnd la parcul domnesc ai care era atilt de, iubit Ce asta nici-odata. Desi ea era In"totdeauna

Done
DEVANZARE
garniturI de
mainl de treer sistern
R4NSON et HEAD, LINCLLN (Englitera) una
de 8 qi alta de 10 cal Corti.
Doritoril se pot adresa la D. ANTON CINCU,
sul de Maine, daca va Ii dupa dorinta
noasträ, 11 vorn considera ca o autori-
zare si imbarbätare la lucru inainte, iar
dacä va fi negativ atunci vom zice
cá in increderea noastra tinereascä am
visat un vis prea frumos i nu ne era
dat realizarn
Réspunsul 9
La 1.4 Iunia 189'2, Bucurestiul se schim-
base ca printr'o intervenye magicä. Nici
odatá partidele politice reusit sá
adune atâta lume, cuprinsa de acelas
nobil avént. Sala de intrunire si stradele
principale eomplectamente ocupate de o
- multime imensä, casele impodobite, stea-
guri i cocarde. tricolore pretutindeni,
statua lui Mihai Viteazul incoronata purta
zabranicul cernit al aspirayunifor pe
care le reprezentase eroul alta datä.....
Si toate acestea se racuserä dupä a-
perul unor tineri necunoscuti Inca pe
bancile porecliti de célegi «De-
cemviri». Dar acesti tineri ere.' inter-
retul entusiast al dorintelor unanime.
ra vorba de* idee, nu de persoane.
Ziva de 14 Iunie 1892 a fost un pas
,
mare câstigat, i din reusita märeata a
intrunirif din acea zi, trébue sa tragem
dou marl' invétaminté:
1) ca miscarea nationala pentru
tatea rornânilor, departe de a fr. o agi-
tatie factice, se razema pe speräntele
, cam geriant... mon cher, noi doT, densa se va grabi sá o primeascd
cele mar scumpe ale nayunei rernâne.
2) cä in momentul decisiv, când rân-
dul faptelor va fi venit, top românil vor
fi gata a face sacrifieiul suprem.
Iatä pentru ce revézénd in minte e-
venimentele desfäsurate un an,
simym cum ne coprinde un sentiment
de incredere i rnândrie ; iata pentru ce
retineM aceastä datä i o consideräm ca
sdrbatbare nationald.
X. Ce surprisa, i ce bucuroasä va ft ! dar Palatul
STIRI TErfiRAFICE
Alegerile in Germania
-
BERLIN, 13 Iunie. Panä astä-seard Cu dulcineea lui,
la 10 jum. se cunosc resultatele a '129
balotagii. A g fost alesl
19 conservatori ;
.7 partidul impel iului ;
27 nationali-liberalf ;
8 Uniunea liberalá ;
19 partidul liberal al poporului;
6 partidul liberal al poporului din bele unuia D,ecemvir
Germania de Sud ;
8 centru
4 poloneil ;
8 Antisemiti.
19 Socialisti.
4 Guelfi.
«Norddeutsche Zeitung», zice. cá re- se loogrea un paradifs, pepacilor:
,
zultatele balotagiilor de la 24 iunie do-
vedesc ca toy oamenif ail o politica in- influenta asupra omului.
teleapta sunt dispusi a sprijini politica Saba se sirntea fericit in, 4nomentu1
guvernulu,i si cá tara e sätula de poli- fata ; lui, nici prin gand nu-f trecea de -
tica de partizi si de fracyuni.
«Tageblatt» zice cd, cu toate cá libe- lasându-si tândra nevastä
ralii aü perdut lupta totusi sunt con- acasg, pentru a petrece
vinsi de triumful fatal al idealului lor. inpreuna eu Nicu i cu nouaasta entrois Clemen ce an .
TRAGI-COMEDIA ZILEI pregatea sä multumeasca din .suflet ami- oamenilar politiei, se, aduc la tribuna
- Moravuri contemporane
Trenul greoid se opri In garä. Publi- supeul intim.
cul sgömotos esea urmat de hamali in-
carcay cu bagáge. Tinörul judecator de trecu o pereche un domn elegant tat- éste a impleti cnroane.
instrucye. Saba scoase i el eapul pe fe- bräcat, ducea la brat ,o doamnä Malta,
reastra, privi valurile de oameni, pe urmá svelta, c'o pälärie de paie ochet 411-
luându-si plednl sä dá jos, indreptându- catä. spre urechia dreaptä ;
se spre restauratiuné ca sá ia un
Deodatg se simV apucat strâns in batayeuse a dantelata a rochiei sale de nu a gäsit ceea ce a vis'at.,
-
brate si sdrutat de done ori.
f!",'e faci, Sabule 9 ce fericire!
-- Bon jour.... nimicä... adica am so- umbrelula rosie. Dontnul îY Intocea
sit cu trenul, veheam sá zic, i me in- capul in toate pärtile, par'ed voia a roditor acel al ;exemplelcr.
dreptam spre.... dar tu Nicule, ce apä gási pe cine-va.
te-acluse la gara ; pleci, sag astepy pe
-
cineva
Nu, dragl, nici una, hid alta ; am eram deja disperati, ea nu te vom gäsi, vine
condus nevasta... a plecat la Buz... s'auzi de odatä vocea Domnului i prechea misel, el devine
vroeam sä scap de dânsa pentru vre-o esind din umbra se opri dinaintea lui
câte-va zile, si am expediat-o.... Ce bine Saba.
cá te am Intalnit... tocmai pe tine !
Sunt vesel i irni pare bine, dar
pentru ce-ti sunt trebuincios ?... te-a fu-
rat cineva te-aü cdlcat hoyi ?
Ce boy ! nu e vorba de hoy, e alt-
ceva la mijloc.... cum sa741 explic... me niei de recomandatiune se sculase, si
cam plictisise nevasta... e de-o gelozie
turbatd... $i de abea de cate-va zile fä- moment dat toy trel de odata s'ad ne-
cui cunostintä c'o persoana foarte inte-
resanta (ai sá vezi) chestia merse atat
de frumusél in cat me intelegi am fast
nevoit sa fac pe dracul in patru i sa-mi
conving nevasta,, ca e necesár pentru sá-
nátatea ei sä mal respir un alt aer dé
cat cel stricat si cü microbl de la noi si a judelui nostru. Cauza acestul Opel
din capitalä. ; am .convins-o insfarsit
a plecat la matiiv-sa, i iata-rn liber 31-0 ha, iar ea pe Saba al ei.
sir independent ca pe timpurile cele
bune
poate ea 'y mal aduci aminte pe când
nu eram amândoi insuray ?... ce vreme,
ce vreme doamne, si cum a trecut
Villa Regard- San-Souci.... i aduci a-
minte pe când (Meant licenta Toc-
mai astd-zi me gandeam la tine... cad
astä-zi in fine, dulcineea mea se hotari
in sfarsit sa-mi dea un rendez-vous. Nu- din Franta, s'a stabilit in Capitalii,
mai tu lipseai... färá de tine me' intelegi Strada Clopotari NO. IO.
ce petrecere «Ah, undee acu &Lai/.
o jumgtate de imparaye pentru Saba» studenti
MARTI 15 IUNIE 1893
3
esclamai eü, ca Ricard al III. Si iata
norocul, bag pustia de noroc bat& DIFERITE ',$'11R1 botari când si caror tri
va fi aplicat
tariful maximum. Decisiunea lor va fi
in escursiune stiinyfica la Campu-Lung,
pe eine aduce inainte Pe Saba... R near si Dâmb`Ovicioara.
supusa ratificäril impratului. pensii se reintorc Job in Capitalá.
Ceva nexplicabil de bine, si ce bine !
Ar oferit principesei mele un supeii... DIN TARA MONTPELLIER., 13 Iulie.--Eri ad fast
Afläm ea D. Mitache Mihájt violonist, trei decese prin cholera. Cu acceleratul de aseard D. profesor
La inceput me sträpunse cu niste pri-
viri de gandeam, cá me iea dracu! :
zice, Domnule, sunt o femee onestd, so-
e pleacä la Paris Duff dimineata insotit
tie o orchestra nationálä.' Ii uram cá-
CONSTANTINOPOLE, 13 Iunie,-Se
asigura ca representanyi câtor-va puteri
Gr. G. Tocilescu a plecat spre Paris,
spre a lua parte la un congres istorico-
tul med... latorie buna si succes in intrewindere. ad facut deosebite demersuri pe langa epigrafic.
Sultanul pentru a obtine o comutatiune
- E vra sä zic maritata ?
Cum nu, märitata.... si aci e tot ha-
zul, îb láudâ foarte mult 1,:drbatul i cu
Citim îr ziarul Gorjul din Targu-Jid
Se zice ca o denuritare in toatä regula
de pedeapsa pentru condamnatii din An-
gora, mai cu searna pentru cel cari
Miercuri se va tine un consilid de
ministri la Sinaia sub presedinta Re-
toate... o femilor, femeilor I Si cum spu- s'ar fi fácut in privinta mortel unei fe- fost condamnati Ja moarte. Sultanul a
sei, la inceput nu primi, pe urma zice: mei din coMuna Cartiu, anume Ioana Gr. agreat in mod favorabil aceste demersuri Se va discuta raportul D-lui Popinit
Bine, dar sä fil cumirite, altmintrelea Popescu, incetatá din viata acum o luna. si se crede ea va acorda cererea. Se zice In priyinta "intreruperei negocierilor co-
cá comutayunile de pedepse ag fost is-
pierd iluzia de dumneata... I-am promis. Se vorbeste moartea ar fi fost de na- merCiale cu Austro-Ungaria.
(Cum nuf zic, void fi mai cuminte de tura violent i cä sotul decedatei n'ar cälite ieri, prima zi de Bairam ; insä e Cercurile bine informate admit posi-
mal probabil cá Sultanul va voi sa as-
Nasradin i pentru ca sä n'ai teama cum fi strain de causele ce ad produs-o. N'ar bilitatea intreruperei definitive a nego-
s'ar zice, invit cbiar si pe amicul meg strica daca s'ar face o cercetare se- tepte sentinta Curyi de Casatie. cierilor Comerciale.
nu Varn Zis pe nume, caci nu eram si- rioasa la fata locului i utopsia cada-
te, void gäsi, auzi, ce vrului». D. loam Bäläeeanu, ministru plenipo-
-- Da, da e nostim... foarte naivitate MITRE
!
nostirn... Ne unim i no"( cu pärer6 confratelui 1NFORMATIUN1 tentiar al térii la' Londra, va pleca in
nostru de a se face o ancheta la fata curänd sä la "in posesie directiunea le-
Mai e vorba I Dar, cum crezi... la vila
--
Bäicoian u... n'ar fi oare sad poate1..
De ce adica, tocmai Baicoianu ?
Apoi unde ? Gäsesc cä e cel mai Magi ca. D. G. C. Mumuianu, canoe.-
In No. trecut am publicat un fapt ce
ni se comunicase din GäestI i anume :
ca locotenentii Florescu Bursan, tre-
.
gatiunei.
Balâceanu va fi investit in acelas
timp cu titlul de trimis extraordinar
nemerit loc de feint acesta : gill:Tina mare, lar la consulatuf nostru din Paris, va când prin acel oras cu niste cai de re- pentru a asista la casätoria Ducelui de
spatioasä, cu niste aleuri frumoase... sin- prezenta comitetuhri Theatrului Natio- montä, s'ar fi dedat ti niste agresiuni York cu princesa' Maria de Teck.
guratece ; bucätäria bunicica publicul e
cam... nu e vorba, lueratorb.... dar uncle
gdsesti public mai de treabá pe
nal, pentru stagiihrea viitoare, tradu-
.
cerea piesei Dond Juana sag loana cea
Nebund, dramá in' chid acte de. D. Al.
selbatece In contra unui preot, a unui
alt civit si soya sale, irijurându-I si a- Studentii Universitari
menintânu-1 cu sabia i revolverul. nii subjugati.
Roma- i
urmd nu-mi dä mâna sä me duc, me Parodi cunoscutul autor' dramatic. Un amic al nostru din Gaesti, om de Comitetul studantilor Universitarl a trimis;pen-
intelegi... unde asl vrea sunt cunoscut Piesa jucata .1a teatrid .Francezl, a al caruia cuvânt -nu ne putem indoi, ne tru, 14 Iunie, tuturor jurnalelor streitie din Eu-
ropa, urmAtoarea telegramA.
ca advocat, am si ed clientela mea... me avut un sitcees colosal and acestä. incredinteazd ea relayunea ce ni s'a tri-
intelegi, ar vroi el sufletul, dar päcatele Eminéntul critic teatral , Francisc 'mès asupra acestui incident e exagerata Studentii Romanitniversitari denunta
nu-1 lasä. Sarcey in cronica "dini,e Temps de la, papa la denaturarea faptelor. lurnei civilizate, noul atentat savarsit de
Saba s'a gandit s'a gândit primi In' 15 Maid 1893 a apreciaza; une pike, Adevrul ,e ca Soldatii cari aduceati Maghiari in iontra Românilor de peste
sfarsit propunerea. sans, pareille. 'caiT, 'ad legai un gard al acelui preot =riff, prin darea in judecatä a studen-
Ef bine primesc dar, ori si cum, e Spergm ca ,comitétul 'nestru teatral pe ceb mai sélbateci din ei, ca sa nu ylor autori al replicei, intregului comitet
reperte- fuga ; preotul temendu-se sä nu"i se strice nayonal Roman, precum si prin neu-
una....
-
Mofturi, mon cher, me intelegi.
riul anului gardul, a täiat cApestrele Cailor si le-a mana purtare fata de. doctorul Lucaci.
dat drumul, aSa in cat caiI fncepusera Comitetta stuaenfilor Universitari.
-
Chestia e.... D-rul bhiriac ,Teohari intors in tail
Bine, bine. Fie cum zici, nit mai a depus cu suCces ,examenul de- lifiera
desvolta teoria... prac tied.
sä fugä i numai cu mare greutate ad
putut fi
locotenenti Florescri i Bursan, Petreceri intime
(Mita tot-una, nu Me 'asteapta asta-zi, aflând de aceasta,,,ad facut musträri preo-
smal gandeste judele nostru, prin ur-
mare de ce n'asi putea ?... ce surprisa Capitala Concursurile voalei de Bele-Arte din tului,. insä sa-1. fi injurat salí arne- No. 43 Cuvant in Ro mb
nintat; iar pe de altd parte ad relatat
am sa-1 fac maine dimineata mitifichei lucrärile terminându-se Mary 15 Iunie c., rapttil i primarului local si ministrului de
(eroul nostru e casátorit de vase hurl). vederea publicului concursujul Vór fi expuse spre de resboig.
ehiar fn localul voalei D. Chabeaud
De alt-mintrelea acest incident s'a pe-
astä searä de ce adicate n'asi face cu- m. pang. Dumineca 'de la orele 2-6 p.
Acaderniel;
trecut de vreo dime luni si cercetärile Se gasegte In FefeleT,
nostinta cu principesa lui Nicu ? Iunie. Mare" douT la PorumbeT,
ce fäcut ad stabilit In mod 'min-
Pest& vr'o câte va ore Saba, asezat la
DIN STREINATATE doios inocenta numiylor locetenenti. TreT al stelelor hotar,
Dascal Universitar ;
o masá sub un copac umbroS de la villa Este nog apanagist,
Baicoianu, bea c' oniac cu apa gazoasá, Cuirasatul englez «Victoria» s'a scufun La .examenele 'facultätei de litere, ag
reusit cu bile albe urrnätorii :
Mogtenitor catargist.
asteptand pe arnicul sett NicOmprerinä clat n apropiere de Tripoli din Syria,, In
urma unei cioèniri cu cuirasatiil «Cam.
Le nirnerise o seará frumoasa : èra cald perdown». Amiralul Tryon, earnandanttil
if-rele Calmuschi, Becu, Popavici, Chi-
t, Duca, Ramniceanu, Calinesch, Gheor-
.
0 lucrAtoare din fire,
$eapte e tamaduire,
Opt e nume de femee
¡hiu, Urma Domnul sa ti-o dee.
si brae. Din vale, de la ipavilion surie- escadrei, din Mediterana, care:se Oa pi Georgescu i D-nil Stefulescu Rucä,
tele dulci si tot ödata majestoase ;ale lui bordul «Victoria) a perit impreung cu Bädulescu Ion, Negulescu, Ciupagea, Svi- Solutiunea problemei So.
locosici, Stefänescu-Goanga, Pârscoveanu 41 Sarada
«Desteaptd-te Romano) aduse de vénti- 400 oameni.
vul de prima-varg gadilead auzul e- in Ciocnirea s'a intimplat dhpa anieazi, Pandele, °Radulescu Gr., Mirodeanu Ilie,
Neagn, etc,
COS-AC
-
roului nostru.
timpul unet inanevre; «Victoria» a
Da, da, ji. trecea prin miute, vor- fost isbita in flute si s'a inecat In mai
când toy românii putin de 15 minute Paria la, o ddancime
Nuol procese politice In Tran-
silvania
AA deslegat : Fetele din Popan an, A. Dr. Cha-
beaud, Da la Vadulat gi Arghira Busuioc (Loco).
-Torcivia et Compania din Campu-Lung '(pe
cart if rugarn pentru ultima cart( sä renunte la
de la Nistru papa la Tisa numai se vor de 150 metri. fleacurf).
destepta numal atunci se va putea ceva Afarä de amiralul Tryon, s'ad mai Me- Egyetértés din Puclapesta anunid A- Pogta. D. ecipitan Oltenas (eäldrä§l) sè ceara
vom ajunge la ceva !, cat un preat,' inginerul-Sef, un locote-' rea in judecatd a mai multor fruntasi la Post-Restante o scrisoare pe adresa
Felinarele chinezesti aruncail o luminá nent i 8 eleq. Se k'cre4 ca numrul- romdní din judqul Aradului, pentru Nota. DestegArile trebuesc trimise
melancolica In jurulIor lásánd niste tim- mortilor este de 430 insä se poate delictul de agitare in contra integritd- la redactia noastra.
bre ciudate In dosul
6rädiria parte
Valte
din ei sa fi fost scdpay de cele-
coräbif ale escadrei.
Iii statu'lui.
Sunt dati in judecatei : advocatul Dr.
Shout.
era ceva feeric. WO&
Locul i Imprejurirnile ail o deosebita In', afall 'd& echipagiii .maT eread pe itefan Pop din Arad,' prótoereut Vasile
firoseanit din Borosineü, Vasite Beles
Judecáforul. bord 103 'solday de marihá. ' din incleiü, prebtul Than' Cornea din
TEATEK-CONGERTE
GaZétle -réptibli6ane radical& din Borosineii, Milovan din .Dèrna,' inv'è(d- Grâdina Blaremberg.. In fle,care
cá torii Boro. i Todoreanu- din Térnova.
face o porcarie din cele mai fin` de siècle, Franta sunt pline de articOle trelativ la seara represéntatii date de trupa fran-
Vor ajunge oare puscdriile unguresti
sg.-1 astepte Scanctalul did parlainent provocat de d-nii cezä de operete de sub direcyunea D-lor
pentru a addpostí atdtia ágitatori ro-
seara
sa amicä
Deroulede i Millèvoye in ceutra D-lui.
Mdni, pe cati i-a gdsit guvernul .ungu-
resc culpabili` de tradare de parse Si
Claudis i Jearoy.
GrAdina Hugo. -
Representafif variate
care-si iubeste atat bärbatul I Judele era Ele vejtejesc in termeni loarte energici
vesel; vesel si fericit inteatat, in cat se usurinta cu care acuzatiunile in contra
agitare çon, tra statului?
in fie-Café seard.
Teresa Frascati. -
Concert",Rubin-
cului sd, avocatului Nicu, pentru neme- parlamentului.
rita idee de a-1 invita si pe dânsul la J
Cu numrul de maine irnparfim gra-
tuit cititorilor nostri ziarul 14 lunie
,
stein.
Eliseul Luther. -
Musicä militarä in
Dar 'jag. In apropierè de masa lui
File rupte din Album
A ayea idel, este á culege flori ; a gandi,
1892, ed. II, in care se cuprind, nitre
descrierea kmänuntitä a gran-
dioasei rnanifestayl din anul trecut.con-
CeloseuI Opplér,
musicä militara.
-
fie-care zi de la orele 4-12.
In fie-care seara
tra barbariilor unguresti, discursurile
X. Y. ',(Buzefi) pron' untate cu acea ,Ocazie, precum , IMMENEM
toate telegramele primite de studentil Aleiandrina Teodorescu, sotie, Maria
nand ea Cipeat o fatC ia ridicat idealul, cu nesfri universitari. Teqdereseu, 'mama, loan si Elena 8pi-
tinea rochei, argtând puyn atat sufere mai mult, când ea ea femee, 14 funie 1892 se poate procura gra- rescu, socru i soacra Petru i Dimitrie
'
tuit,- incepând de azi si de la chioscul, Teodorescu, fray Ana st. :Steliana,l'eo-
matase i un piciorus micut, micut ca
la o princesä ; in atta mktá ynea o
. N.- D.: (Craioya)
Lung ' e "drurind inVtattirei, scurt
dn iiare de lânga' hotel Boulevard, dorescu, surori, Nae Gheorghe i Toma
Tani, verl, Filoftia i 'Stefano. Tani, ve-
Assail a avut loc In grädina de dare risoare, Vasile Dimcea, eumnat, familiile
,
.la semn dip valea Coloseului Oppler ser-. Cococianu, Irimescu,
unchi si curnnay,
barea societatei de ajutor mutual a func-
,
Ah, in sfirit, te-am, descoperit. Sénèque durerea de a anunta incetarea din
tioharilor cällor ferate. Lume foarte multd. viatá a iubitului lor sot, fitl,
Ce idee de a te b'sága in desirnea .asta... ginere, irate;
Dacä läudäm pe un orn ;bun, el de-
mai bun ; claed läuclam pe un orn
Pe seará mnsá s'ati intemplat mal multe vr, nepot i cumnat
scandaluri pricinuite de o bancla de tur-
buratorI, car!, folesindu-se de lipsa de,
mal mivl.
Winckler iinprejmuiri a grädinei, a patruns In lo- Gheorge Teodoreseu
calul serbärei, a provocat scandale bat- comerciant, In etate de 37 de
Acu
noscuti:
day voie sá v fac cu- Ultim cnvént, ' tând i ränind chiar câti-va jandarmi tat din viata in ziva de
,
Duminica
aril, race-
13 In-
car!, intervenisera spre a potoli scan- nie ora 11 s,i jnni.
reeernand, dragg. Mito, amicul mar Trahvaiul t.rece i, de i plin, se urca dalul.
din' zi roaga pe
trei dame care sunt silite a sta pe plat- amicil si cunoscutif familieT sä bine-vo-
cel mai devotat, pe Sa... A.r fl de dorit ca antreprenorul aces- iasca a asista
la inmormântarea
imprejmuiascä mai bine telor sale, care va ,avea toe Martirmási-
Judele Inca de la inceputul formä. tel gradini
cererno-
se dadu puyn inainte, ast-fel -Un Domn din nautru Se scoala i striga:
ea la un din Ofer locul meü celei mai in vérstd
aceste trei dame.
grAdina spre al nu expune publicul la nie- ora 11 a. m.
brutalitatile turburatorilor earl. se folo-. Ia locuirrta defunctului, strada
15 lu-
Corte:IA.11 va pleca de
Sfintilor
.
.
sesc de aceastä neglijeutá a antrepre- 36 si se va indruma
merit sub felinar ; un snop claming, cäzu
Niel una din acele trel dame nu se norulul. spre cimitirul Bellu.
miscil, Doman]. se duce si ii reia locul. Cei ce nu vor primi invitatiuni spe,
pe fetele lor. .
Pe fondul inchis, frunzisului figu- Printul de Muntenegru contrac- ciale sunt ritgay sa considere aceasta ca
rile lor esird ineun relief deosebit. tat in Paris, un imprumut de zeee o invitatiune.
De odatá un ypt de furie, surprin- ULTIME TELEGRAME milioane de franci, destinap la con-
dere i spaima isbucni din peptul damei struirea une't Iini ferate, care va
BELGRAD, 13 Iunie. Cercurile bine uni principatul Muntenegrului cu re- Hotel CARAIMAN SINAIA
cred cg o intelegeti : Saba recunoscu pe informate pretind di colonelul Velimi-
rovici n'a fost trimes la Cetinie nurnai gatul Serbiel. Subseinnatul antwenor al otelultg Union din
Tabloul vi-1 putey inchipui i singurt pentru a aduce decorayile, ci a mai fost Bucurestl am onotre a aduce la, cunogtinta onor.
D. Scarlat Orscti, directorul prefec- public ca, adluat i hotelut Caraiman (tin
Urmare nit astepta, cititdrule ! insärcinat si cu o turei pdliyei pleacá in concedig de done pe care l'arn reorganizat ca tetul gi care vaSinaia,
putea
St.. B. nalST.de PEARSBURG, 13 Iunie.-eJour-
St. Petersburp publica un du-
luni. nvalisa cu stabilimentele s'imilare din streinatate
cele niai bine tinute. Nu voT cruta nimic pentru
In absenta D-sale D. inspector DriS- a multamt persoanele care vor bine
blu tarif vamal, minimum si 'maximum. torian ii va yne locul. 4;4, voi a rn6 o-
Doctonl Stilition D. illstom Primul este tariful actual si ziarul a- nora cu presenta D-lor.
Preturile odailor vor fi reduse pe jumatate 'Ana
De la facultatea din Paris dauga cä va a.corda trilor cari conce- D. D-r. C. Botez, va ha: pule la XI la 25 tunic pe acelea ce se gasesc specificate pe
congrès de medicina de la Roma, dele-
Cu o practica de . 18 ani in spitalele deazi produselor rusesti, pentru .import
tariful, gi se vor face inlesnirl mad pentru pre-
turile de restaurant.
si transit, tratamentul natiunii celei ruai gat din partea 'asezámintelor sf. Spiridon
din Iasi. Pentru sesonul mare actica pentru Iulie gi Au-
favorisate. Tariful maximum va fi impus , gust, se vor face aranjamente foarte avantagioase
Consulatii de la 2-5 p. m. Pentru Statelor care nu vor acorda nid o fa-
voare Rusiei.
StudenYi scoalei normale superioare, pentru onor. public, gi cu preturi moderate.
Cu perfectä stima
sectiunea stiinyfica, ag plecat azi dimi-
i saraci gratuit. Ministrif de finance si de externe vor FRANZ ST1EFLER
neata sub conducerea D-lui dr. Negreanu, Adr. Telegrafica : Caraiman
 RIME 1893
Oette COO ,000174,00
Casa_ de- did «MERCURUL-ROMAND Cle-vinzaeie is((

brbi

X.
(g
TrerPidirdlii Si '6urte in Strada ilairfe, gittà Ofitril
FL..1111111111AS Coltei 493 'nitre biserica- Eni, de- for 'llahrjca
I

Bu, StrAda' Smärdan, 1. Pake Platropopescu.

*,,'ir'drilloria
x 1 1
)
O
4
.

STOFE VER/TABILE
Die

In fata
ataturi
laterald a ,Beineei Nationale, pötrtea despre PCIth,
casa de banciist Chr. L Zerlendi.
Pentru informatiinii a se adresa :
Calea 1112o0tor, No. 230.
* ./... efeetiteazill.
-i , . A, SE: GASE§TE, NUMAI IN ATELIERUL
tit
Cump&A si vinde tot feint efecte Publice, actiunT, lo-
54, 'RECOMPENE *xiSobe, TVI,ei.dil.l.ger, ,R., I. LOCUSTEANU g
zurt permiae romane
schimb de monezi.
streine, ,sconteaza cupean si face 4orT-ce
ImprumuturT de ,banT pe deposite de efecte si:
Cursta1 pe ziela de 13 Itznie 1893.
dintre cart .

DIPLOME DE ONOARE
14 "rnedalil "aur
w Sobe Parigina,
higienice si ventilatoare.
practice si economice, o incar-
care dureazä '12 ore.
si aparate de' fript, de sistemele
49 ,
STRADA OCCIDENTULUI-.-- 49
nnde se primqte comande
o jumtate .)1( Maini ide Bucate, cele mai bune. nici un' concurent
citsk fon'clittA, i884. P4trIP. Vinde ,Secol .'cle sUcces
anume : Paturl, Lavoare, Cuee, Prforl eltine-Vara
5 olo
4 o/o
R'fita` aniortiiPabild . ...... 97 50
84 75
25
85 50
Singurul alecoi de Menthe, veritabil
este alcoolul de Menthe
)1( Mobilé de Fer,

* Instala¡iuni,
pentru case., hotelurl
§i
DE INCALZIRI CENTRALE
ealorifere 0 de VENTILATIUNI.
prin' OPOD

5 o/o Imprumutul comunal 1883 91 10 92 50 111:=ZUSIMINATIMKTMN.ril,

5 o/o
z o/o
5 O/o
a
Scrisuri, funciaré rurale
a urbane
,

. . , .
a 1890 91
97 1.io`
92 50
91
98 50
93 25
EfectueazA in scurt timp ore gbiecte ,(.19 ,q,rtä PIS(tm CORIBtLUI
5 o/o « urbane de Iasi . . . . 82 83 in Bucuresti, strada Doamnei 14 si Calea
"PEPaSITE a sys
MUM DE ITHESCI
6 ojo ObligatiunT de Stat (Cony. Rurale). 101 40 102 50
' Victóriel 3'7, hotel I3ulevard; lasi, strada Läpusneann
; Brdila, )i, MMEEPOIT
Florint val. austriaa 2 04
'Suveran contra Indigestiuuilor, .'''' strida Mare ; Craiova, la -d. 13etraehe Andreescú ; Turnu- 'S STRAIDA PITGALA
Marc! germane . . . . 25 1123 1
reri,lor de 8:mac, inimel, captautili ri- Focschaner. .fiC Oriorabilul public, care d'orestri 41'pune '14 add-,
Magurele, la dr; Iosef
Ruble , .
tum S'lei'pe an. Orl-cine poate cere un numr de
265
- 2 70
stpind la moment orT-ce mdisposipune.
Cite-va picaturT inteun pahar apa ''' *
'i i'abriea COMETUL" '
.

* post stinatatea prin consumatinnea unui exélent vin

de maeä natural, tära nici uri 'strein, sA' se
proba din zieria nostru financiar. Intl tulat
saAn" care, publieä ,cursul listele de; trágerl soil ale tuturor
Ro. Diercurul zaharatä formeaza o butura delicloasä
AtIOLF SOLOMON
,* adreseze. la clepozitul subsemnatuli
bonurilor si .1ozuriler :Romano ssi streine si,intediat se va trimete
potolindila momenV setea,
* '
Sir. Vulturu, -0,
-
.* PRETURILE CDPIENTE.t
Vin l'rec;ibiil de 4, 6 8 anl costa dealitru lei 10,
gratis fi franco In toata,tara. Proservatir coutra epidetnii!or , '

esceient pentru )8( 14 Vin alb vechid . 8 ani costa

de 4 si ,deca-
Abonamentul :anual pentru tbata tara Costs numai 5 leT. El se Este tn iacelas ,

plateste lnainte In timbre, mare) sad maUdat postale. Downif abo7 ding, gurl pentru loge Ingrijirile de litru lei 8 si ,12.
nati partici pa. gratuit la mat multe premil importante preväzute In toaleth. Se vinde In ori-ce cantitate In Aide predat la
ziar. Apare, de 2 ori pe Tot-d'a-uria ,a6est ziar este un sfa- DEPOSITE PRETIITINDENI Cu stimä, COSTINES011.
La tipografla Dor. P. Cucu se afla de vînzare tot felu domicilid. -

tuitor sincer impartial_ pentru oR-ce daraveri de finance si co- A serefuza imitatiunide Proprietar-viticultor
mercid. A se adresa casa de schimb, Romani" A se cere numele DE RIDDLES AvassnanzententesmaenandEllESSISIMMI 230016101brall===ingetEMFIenasszsese,,,
Bueurescl, Strada, Smardan No.' 15. , , pe flacoane de imprimate.
vaactleales centre Its ficotaements
Prescrites nar tcs s101hinitas
StiMaiggl88,..qrsvorv,1,,, ES. andens
sulyre
- Eetierigon stlre rapide f trameut acile
rinserts.
en secret, r od.o?urrni
et
suns interrompre ses occupations,.
,!FP"Te=3_,OrNintneNfAets"An4MAAMentUnete'
AZIA-YP'4'

RUCURATIVA RA renrets, nt irtuatIon Os votes dips:11,s en des ()manes urinnires.

&Vasa 1..ltCheque
,a francs,
TIMBRE: DE. L,urklion pES FAIEIRIOANTS.
t err.edn, clans les principales PharmaCies.

FUNIOUZE-ALZESFEYRES, 7S, Faubourg Saint-Denis, PARIS.

Envoi...fa:41=o;saw. 6Nquette apparente:
'Un comitet'al exposantilor americanT, a des-
FABRICA DE CIMENT PORTLAND chis sub Grain Hotel lie FrOnce (Calea
Victorief).rnarele,si elegantul rhagásin, cu arti
---4 DIN BRAILA *- Ae cote arber4ciane.
LA SINGER .NOU
,

e et Pr68orvative.-La set& guerissant Sans lniderln adiotndre.

Maqine de cusut, adevdrat americane 30 aos de swechs. -
S( vend dans toutes les bonnes Pharmacies
ohot J. FERRE, pharmacien, t102,.rue Richelieu, Suctecseur
Punivers
de BROIL.
Fabrica putând produce anual 18,000 tone ciment, funCtioneazd de ° a 'eterate Sifiger-:mödificate, neintrectite Ppiind h
lk1890, furnizand ministerul de rezbel, rninisterul, luerarilor publice, Di- astd-zi de Mel o fabricä din lime, se Vind in
rectiunea cdilor ferate, Banca Nationalá sit altora. Lucrdrile 'la care s'a in- rate. mici lunare; cu 25 la sutá mageftin ca pre-
treuintat sunt Fortificatiunile din Bucuresti; .FocsanI si, Nrnoloasa,, Po- tutindeni. Se efectueaza vinzáris,i provincie".
dia la bundre peste Borcea, Niaductele din insula .Borcei, tunelul de la
Bordea, docurile din Brdila, ,altele., 1\AAR TRI.171\0.11P MANAMA RLSEASCA
La toate aceste ,lucrárf cerintele caetelor de sarcini aü fost cu prises yelocipade originate a Chicago)) aü cas-
satisracute precum probeazd certiflcatele libérase 'de autoritiltile respective; bpi eel mai mare prendel la alergrile 'PAI;Arl(COLIABlik . YAM COLUIIL1

certificate ce se trimit franco ori-cdrui doritor, ,Calitatea cimentului nos- din New,York. Velocipedele se vind si in rate upare de voiaj Maio, oDgsit pdiAll tipare de voiaj
tru a fost incercatá In laboratoriile scoaler de peduri si sosele, .ale; Direc- lunare. Welocipede americane 2 'LEI IIIIMATA 2' LEI DUCATA
tiei fortificatiunilor i Directiunei Cdilor Perate i a ost recunoseutähcel pentru
PENTRU BARI:1AV §1 COPII
.

putin egalä, O. in general cu mult superioarä cimenturitor celor mai bune NOÜI SUCCES PESTE SUCCES,1
streine.
Fabrica nu produce de cat o singur d. calitate de ciment. Te'sallie,.àméricaroe, rotunde pentru Proprietarul magasinului Et0SrLSr4a Ruse scS din. Ca-
oai 9iPpentru Wet cornute.'Curä.0 .de lea 'Victorief No. 62, Piata Teatrului (langä Casa Resch) mn
Baranthm g cá cimentul indeplineste urindtoarele conditiuni cu 50 de ori Matiute &Ate tegalg shiu mai este torcandu-se din streintate a adus e P5.7 tranport
toate cá ,sunt, cu, mule marele de cat cele iMpuse .p-entru lucrdrile pu- rîi tari MO.
bike, atät In lard cat si in streindtate. necesitate.dePerie. Bucata lei 2. La o cernanda' 9Pi
de 5 bucäti sd trimite franco in Oath tam.
Fineta 3 la swtei rem4ife ciuria de 900 gánri.
Constanta, de volumi asignratä absolutd. '
Rezistenta Ia tractiime g CiMent pur pe .centimeiru pdtrat 40
'
'fesale pentric caini de'lux,bucata lei ,3.50.,
u Z
.(47: , 20,000
11,1 1E1 PT" II Pe langd aceasta,a mai adus un mare trarispori de
dapä 28 zile. Mortar 3 p&p nisip normal fi a porte ciment pe Apa de our la Andronic. Ori-cine de paie In .toate. fasoanele si'modelele eele mai nuoi,
centimetrul. pätrat 18 kg, aupä 28 zile. poate polei la márnent ori;.ce object. Un flacon, cu pretul fabuloS de eftin de la 3-14 lei; neEntrectot in 6f-
Rezistenfa ircatii, a; cimentului permite inirebuin(area amestec, cutie eleganta' lei 2., 'La o co-, tinAitqte adica pretul fabricii, având nurnai un mic .provision.
' inclusiv
unei cantitäti mai mare de nisip de, unde o insemnatä economic.
'
mandä de, 5 flacoane, se trimite francO tn Cilindre si Clacuri de atlas si rips superior, pretul 29-25 lei.
Expedikinnile se fac franco veri ce gara in butodie purtancl märca
. ,

toad. tara. "

fabricekCapid-lui Traian, cü culorile Romdnegi n greutatca butoaelor. Adresa toate'..coménzile valori repr,e7
Se, poate face pretul franco,da ori-ce statiune din tali. sentantului ostru.
Pentru comande si ori-ce. informatiuni se adresa la.:
LEONIDA PIORKOWSKY
LA SINGER no .1444
Domnu T. ZWEIFEL IA prima farica [16 mailtdo taiprolltillo go CHOU
BUCURESCI, ''SDB NARELE HOTEL DE FRANCE
Reprezentant general al fabric'el din Bucuresci, Str,, Stela 6,,§i la Galati Str. Bete edere vi la . a sosis un, mare aSortirnent de stefe in toate genurile pentru
Ploae. 'Se faCe dupd msurd :
Dra Rappapor)t
-

1)-111114.1m IQS CANTACUZINO IVIANTALI pentru CIV3I §1 MILITARI

Buouresti, Sltr; Minerva, 0; Proprietarul labricei Jar ,pentru dame se gäsesc stofe de- mdtase find care ser-
Special in boale de copil
laeopozittil. iii BUCURESTI J
X
,
7-5
Dupd 5 ant' de practicd, in SpitaiuI
de copit, stabiLit in capitalä.
ve te t&i pentpu ploae
roiala cea mai elegantá
foarte reduse.
pentru. Prat,
dupd ultimul jurnal. Pret-uri
L BENSWWII
Fabrica de produsé chimicecatea Crivita 114(vechi) Strada Acadamiel 2 (casa Dr. Steiner ,
2.-CALEA' YICTOBIFI-22
(Vis4-vis de hotel de,France)
Fatal ou gars de mfirfuji Consultatiuni 4-6 p. rn.
11 /44..4....444,44,444044.444
CD De vinzare
4, ,b11",,,'T4-NPAR
0
"Lixuri de' case
EVE UL TRA Grädina CaracaV
pe noul Old' al 'Dim!.
02
CD

Are sti. pew tZi _C*

lxivittl in spatele Re-

eezilnhttisite : ge
giel ,Tutunurilor. FLORI ARTIFICIALE
Hine-volti a le oere sPre a Psi scipa de vitarditurele repropte imitatjunilor.
inlesniti mare de
$2),

oo s:0(

platd.
.0

LE P'ERDRIEL et Ole, PARIS cr, z

iii' cp,43.,,,emowso'inosioutossaikom.,em ,
LI, 0 t; A',se adresa trada COROANE cele mai. fupwas:e
'

Pitar-Mo§u, 12. COROANE cele niai elegante

Noui biurou de plasare COROANE patisiene
Sta.. Campineanu Ho. 2
& Rager
`

z
Mari0 ReComanda institutoare, gu- COROANÉ ultimelk 6reatiunt,
vernante bone superioare.
o Core,spondenlä cu streinätatea. COROANE, in toate inArimele
121:
rr:s
Pensiune pentru guvernante:
ID r ,,_,
D6sfaCer totalá COROANE de inärgele
to cc. g-
Cu preturi, foible recluse se vinde:, COROANE de pocelan
.1.
Gant:Mile. ¡alai recompridzikliie I. (I ,instalatiuneP -de fabricat '

aoctoEjm
44
'64).g.200,4
C.
plicurr preciim nid072,1 'de Pli-, c,ottoAn pentrn toate ocasinnile
401. ,*-VO-VF6VFITO-SVFVO curi, idem de tdiat hartie, mu-
'cava, cártY de visite 'Cutitede, se gdsesc In mare asortiment cu preVirile
.0 La_ oxi, Rabinovicl Starck tucureA tdiat plicua
. ,

recluse la magazinul 4e, mode al D-Rei

foaarle
H. 0 masind ,Sistematicd pen-
Representantii generali pentru Rnmânia 0 Bulgaria tru fabricat un Motor, o
Depositul general Bucuresci la Cofetäria masind de' tdiat suluri de, ha.'fitie OILY PM
transmisiunea.. Regail¡I-U
4C* D. Marineecu-aragadire, Strada Carol I No. 4[ Ill. Bartie ,pentrn plicuri.
Doritorrsunt mikati a se adresa la
314etli4[ttPii.un.provincti1
4 4 4. 4 4 4. 4' ,
A. Seiffert Foc9a4.
4., 4 4. 4 4 4. 4. 4 4; 4. 4 4 4. 4.` 4 4. 4. 4, 4. . "

*we.I....
Tipo-Litograll(f:FoLdáriack ht.erè DOB. P 'CUGU biulevardu )eta, ND. 12t