Albirea

In ce consta?
 In aplicarea unei substante acide (peroxidul de
hidrogen)pentru indepartarea coloratiilor dentare de orice fel
(endo si exogene) Culoarea dintilor naturali este creata de
reflexia si dispersia luminii de pe smalt, combinat cu
culoarea dentinei de sub ea. Inainte de a incepe procedura
de albire in cabinet, este indicata o igienizare profesionala
completa (detartraj, periaj si air flow), pentru ca dintele sa fie
complet curat si pentru ca substanta sa poata patrunde usor
in structura dintelui, fara a exista o bariera intre acestea
(placa bacteriana, tartru), lucru care poate scadea eficienta
albirii. Procesele carioase active trebuie indepartate si
obturate cu materiale provizorii, apoi se efectueaza albirea si
in urma rezultatului obtinut acestea imreuna cu restaurarile
protetice de nuante mai inchise se inlocuiesc cu materiale
definitive la nuanta rezultata.

 Tipurile de albire

Albirea externa activata de o sursa de lumina

Tehnica consta in aplicarea unui gel de albire pe suprafata dintilor

care este apoi expus unui fascicul luminos (care poate fi o lampa
cu halogen sau un fascicul laser).

Inainte de aplicarea gelului de albire, este important sa se

protejeze gingia si tesuturile moi prin aplicarea de lacuri
protectoare.
 gelul de albire este aplicat pe suprafata dintilor dupa ce gingia a
fost protejata cu o substanta specifica

gelul de albire este expus unei surse de lumina

Albirea interna sau intradentara

Albirea interna se efectueaza doar in cazul dintilor devitalizati,

care au fost supusi unui tratament endodontic. Asadar, acesti dinti
au "nervul scos".

De multe ori, asemenea dinti isi schimba culoarea. Albirea interna

incearca sa readuca culoarea acestor dinti cat mai aproape de
starea initiala.

Spre deosebire de albirea clasica, care albeste dintii dinspre

exterior, albirea interna actioneaza asupra dintilor dinspre interior
spre exterior.

Tehnica

 dupa finalizarea tratamentului endodontic, se realizeaza un

orificiu in dinte pana se ajunge la obturatia de canal (1,2 in
imaginea de sus)
 un agent de albire este pozitionat in camera pulpara a
dintelui astfel incat acesta sa poata actiona in interiorul
dintelui (3,4 in imaginea de sus)
 agentul de albire este inchis cu ajutorul unei obturatii
provizorii si lasat in interiorul dintelui pentru cateva zile
 Trebuie sa stiti faptul ca procesele carioase, plombele
(obturatiile) de orice fel: compozit, amalgam, etc., coroanele
dentare provizorii sau definitive sau orice material artificial,
nu se albesc in timpul tratamentului de albire in cabinet.
  Riscuri

 sensibilitate dentară de la moderat la puternic;

 albire inegală a dinților, din cauza unei structuri de smalț
neomogene, care poate duce la un aspect pătat al dinților,
zone mai albe, mate, crețoase. Astfel, dacă ai o structură de
smalț neomogenă, cu mici zone mai deschise sau mai
închise la culoare, rezultatul albirii va fi la fel, neomogen, cu
zone mai albe și altele mai închise la culoare. În aceste
cazuri, oricât am încerca să albim dinții, nu vom obține o
culoare uniformă;
 arsuri chimice, temporare, cu gel de albire (dacă un oxidant
cu concentrație mare ajunge în contact cu țesut moale
neprotejat, aceasta poate albi sau colora mucoasa);
 supraalbire.

Efecte asupra smaltului

Albirea prezinta numeroase efecte secundare asupra structurilor

dentare,dat fiind ca substantele folosite sunt in esenta
acide,afectand in parte smaltul,dentina si cementul.
Efectele albirii asupra smaltului sunt multiple,iar prin observarea
la microscopul electronic se pot remarca defecte de
suprafata,cum ar fi:prezenta anormala a
eroziunilor,concavitatilor(depresiunilor),a porilor,toate datorate
procesului de demieralizare.Aceste defecte reprezinta,de
altfel,afectari ale prismelor de smalt (albirea afecteaza stratul
aprismatic si expune prismele). Trebuie mentionat ca,toate
modificarile nu apar de la o singura procedura,ci treptat.