AUSTRIA (Republik ÖSTERREICH)

Capitol “Austria”, in Vol. Turismul rural european, editori Emilian M. Dobrescu; Puiu Nistoreanu, Ed. SITECH,
Craiova, 2016, pp. 10-37.

Austria: ai ajuns, trăiește din plin!

Austria: arrive and revive!
Österreich: ankommen und ausleben!

Renumitul ghid turistic, Lonely Planet, descrie Capitală: Viena

Austria drept o țară a contrastelor în care Suprafață: 83.879 km²
conviețuiesc peisajele spectaculoase cu Populație: 8.507.786 (2014)
elegantele orașe. Din vârful Alpilor sau din apele Populație ca % din populația totală a UE: 1,7 %
unui lac alpin, turistul poate ajunge să cutreiere (2014)
PIB: 329,296 miliarde € (2014)
străduțele fascinante ale Vienei. Limbă oficială: Germană
[http://www.lonelyplanet.com/austria] Sistem politic: republică parlamentară federală
Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1995
Număr de locuri în Parlamentul European: 18
Monedă: Euro.
Stat membru al zonei Euro de la 1 ianuarie 1999
Stat membru Schengen de la 1 decembrie 2007.
37,6 milioane de sosiri turistice (2014)
131,9 milioane de înnoptări (2014)

Caseta nr. 1. Informații cu privire la Austria

Sursă: http://europa.eu/about-eu/countries/member-
countries/austria/index_en.htm#goto_0;
www.bmwfw.gv.at/Tourismus/Seiten/default.aspx.

1. Aspecte istorice

Portalul oficial de promovare a Austriei ca destinație turistică internațională, Austria.info, punctează

influența istoriei asupra aceastei țari după cum urmează [Austria.info]: „Istoria Austriei este, la fel ca şi
cele ale majorităţii statelor europene, deosebit de agitată. Însă pe parcursul secolelor, elemente unice ale
caracterului austriac s-au păstrat şi cultivat. Mai presus de toate, dragostea pentru savoare, frumosul,
rafinamentul au acţionat întotdeauna ca motoare ce au împins civilizaţia mai departe.” În fond, oficialii
fac referire exact la ceea ce astăzi atrage milioane de turiști în această destinație.
Sursele istorice [Austria.info] indică faptul că regiunea Austriei contemporane era locuită încă
din perioada epocii târzii a pietrei (8.000 î.Ch.). Datând din epoca fierului (cca. 7.000 î.Ch.), Hallstatt,
cea mai veche localitate a Austriei, atrage anual peste un milion de vizitatori și este amplasată în
mijlocul regiunii Salzkammergut; de altfel, acesta a și dat numele culturii omonime (epoca fierului sau
Cultura Hallstatt). Primul regat, Noricum, format în acest spațiu datează din epoca celților (800-
400 î.Ch.); prosperitatea localnicilor se datora exploatării și comercializării sării. Teritoriile Austriei au
fost în cea mai mare parte cucerite de romani. Ulterior, pe măsură ce apunea Imperiul Roman, creștea
influența popoarelor migratoare. Astfel, începând cu secolul al VI-lea d.Ch., în spațiul austriac s-au
stabilit bavarii. Cu scopul de a stopa înaintarea slavilor și a avaților, pe la 800 d.Ch., Carol cel Mare
trasa o graniță în zona Austriei Inferioare (Niederösterreich) de azi. La Est de Enns s-a dezvoltat un
marchizat subordonat ducelui de Bavaria, avându-l pe Leopold Babenberger drept înfeudat. La 996
apare pentru prima oară denumirea Ostarrichi, transformată ulterior în Österreich. Leopold
Babenberger, ctitorul Austriei, și-a stabilit reședința la Pöchlarn, mutând-o ulterior la Melk. În această
perioadă are loc colonizarea teritoriului și se construiesc numeroase mănăstiri. Viena a devenit capitala
Austriei în secolul al XII-lea, în vremea ducatului lui Heinrich Jasomirgott.
Odată cu înscăunarea regelui Rudolf I, în 1273, începe perioada de circa 650 de ani de domnie a
Casei de Habsburg. Hofburg-ul vienez câștigă tot mai multă putere politică – inițial la nivel regional, iar
ulterior în plan european și mondial. În timpul domniei lui Friederich al III-lea, Austria devine imperiu
(1452). Secolul al XVI-lea a fost marcat de înaintarea otomanilor, care au continuat să reprezinte o
amenințare preț de încă un secol și jumătate. Arta a resimțit din plin îndepărtarea pericolului musulman,
dând viață barocului. Domnia împărătesei Maria Theresa1 (1717-1780) este indisolubil legată
modernizarea imperiului, prin implementarea unor profunde reforme în cadrul instituțiilor publice și
administrative, demers continuat de fiul ei, monarhul iluminat și liberal Joseph al II-lea (1741-1790).
Muzica se afla în această perioadă sub influența unuia dintre cei mai prodigioși și talentați compozitori
clasici, Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791). De altfel, Austria este considerată și țara muzicii, iar
Viena capitala acesteia. Alte nume sonore ale muzicii clasice sunt: Joseph Haydn (1732-1809) și Franz
Schubert (1979-1828),
Revoluția franceză și instaurarea lui Napoleon și-au pus amprenta asupra Europei la finalul
secolului al XVIII-lea. Apoi, în 1814-1815, Viena, ca gazdă a Congresului de Pace ce a urmat războielor
napoleoniene, s-a implicat activ în noua orânduire a Europei. Pe fondul schimbărilor aduse de Revoluția
franceză, împăratul Franz I și Metternich, cancelarul de stat, au instaurat un regim bazat pe limitarea
liberăților cetățenești și pe cenzură, ceea ce a condus la un nou context propice dezvoltării artelor,
aceasta fiind perioada de dezvoltare a stilului Biedermeier. Revoluțiile pașoptiste au zguduit din nou
întregul continent. În Austria, anul 1848 a culminat cu detronarea lui Franz I de către burghezie și
înscăunarea împăratului Franz-Joseph I (1830-1916) și a soției sale, Elisabeth (1837-1898), cunoscută
drept Sissi. Cei doi monarhi au transformat Viena într-o splendidă metropolă central-europeană, cu
arhitectura superbă ce dăinuie și astăzi. Arta, muzica și cultura continuă să ia avânt în Viena celei de-a
doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Jugendstil-ul (Art Nouveau sau Sezession) marchează arhitectura și
artele vizuale (mai ales între 1890 și 1910) prin pictori și arhitecți precum Gustav Klimt, Egon Schiele,
Koloman Moser, Josef Hoffmann, Joseph Maria Olbrich, Max Kurzweil, Adolf Loos sau Otto Wagner.
Muzica stă sub semnul romantismului lui Johann Strauss-Tatăl (1804-1849), respectiv al romantismului
târziu al lui Anton Bruckner (1824-1896) sau al lui Gustav Mahler (1860-1911). Nu poate fi omisă nici
popularitatea valsului vienez, datorată îndeosebi muzicii jucăușe a lui Johann Strauss-Fiul (1825-1899),
care a compus nu mai puțin de 500 de valsuri, polci și cadriluri, precum și alte partituri de muzică de
dans. Finalul de veac aduce și dezvoltarea psihanalizei, cu Sigmund Freud (1856-1939) drept exponent
de talie mondială.
Începutul secolului al XX-lea este sub semnul uni stat multinațional austriac tensionat și
frământat, în care asasinarea arhiducelui Franz-Ferdinand (1863-1914), moștenitorul tronului imperial,
este strâns legată de începutul primei conflagrații mondiale. Anul 1916, prin moartea împăratului Franz
Joseph I prevestește și sfârșitul dinastiei Habsburgilor. Finalul războiului a condus la transformarea
Austriei în republică.
Prima jumătate a veacului trecut a fost a unei Austrii foarte șubrede din punct de vedere
economic și cu profunde probleme de natură politică, ce culminează în 1934 cu un război civil și cu
schimbarea constituției, cancelarul Engelbert Dollfuss (1892-1934) instituind un stat corporatist
autoritar. Până la Anschluss (anexarea Austriei de către Hitler, la 12 martie 1938), statul continuă să fie

1
Maria Theresa a fost singurul monarh de sex feminin din întreaga dinastie de 650 de ani a Casei de Habsburg; domnia ei a
debutat în 1740. [Sursă: http://departments.kings.edu/womens_history/mariatheres.html]
guvernat printr-o dictatură austro-fascistă, urmată de dictatura național-socialistă a lui Hitler, încheiată în
1945. Finalul celei de-a doua conflagrații mondiale redă Austriei independența, dar republica rămâne
pentru încă 10 ani sub ocupația forțelor aliate (Marea Britanie, Franța, SUA și Uniunea Sovietică).
Independența de facto a Austriei este obținută în urma semnării Acordului de Stat dintre Austria și
forțele aliate, cu asumarea neutralității ei. În contextul situării la limita Cortinei de Fier, Austria se
transformă rapid într-o punte de legătură între est și vest, acordând azil refugiaților politici în urma
Revoluției maghiare din 1956 și a Primăverii de la Praga din 1968. Mai mult, Austria devine gazda
organizațiilor internaționale precum ONU sau OPEC, respectiv a numeroase reuniuni economice și
politice europene și/sau mondiale. Din 1995 Austria a devenit membră a Uniunii Europene, parcursul ei
contemporan fiind determinat de acest statut.

2. Aspecte geografice

Învecinată cu Cehia și cu Germania (la Nord), cu Liechtenstein și cu Elveția (la Vest), cu Italia și cu
Slovenia (la Sud), respectiv cu Ungaria și cu Slovacia (la Est), Austria este o țară central europeană
situată în bazinul mijlociu al Dunării. Suprafața totală a țării ajunge la 83.871 de kilometri pătrați (din
care: uscatul ocupă 82.445 km2 și apele 1.426 km2), iar populația țării se ridica în 2010 la 8.214.160 de
locuitori. Forma de guvernământ este republica federală parlamentară. [Portal Românesc de Comerț;
Ambasada României în Republica Austria; CIA.gov]
Austria este înzestrată cu un spectaculos relief preponderent muntos, îmbogățit de prezența
Dunării. Concret, „pentru Austria, Dunărea este mai mult decât un râu: ea este spațiu cultural și cale
navigabilă, o legătură economică și mentală a Austriei de Europa Centrală și de Est, respectiv și una
dintre cele mai atractive regiuni ale țării” [Austria.info]. Statul alpin și dunărean este alcătuit din trei
mari unități de relief [Glăvan, 2000: 77]: Alpii Orientali, ce acoperă circa 70 % din teritoriul Austriei,
Câmpia Estică, cu bazinul Vienei, care acoperă circa 20 % din suprafața țării și Podișul Hercinic, situat
în Nord-Estul Dunării. Clima Austriei este temperat-continentală, adesea noroasă, cu ierni reci cu ploi
frecvente și zăpadă câteodată în zonele de câmpie, dar cu zăpadă în regiunile montane și cu veri cu
temperaturi moderate, câteodată cu ploi scurte și răcoroase. Altitudinea minimă este înregistrată în zona
lacului Neusiedler (115 m), în vreme ce ghețarul Großglockner ajunge la 3.798 m). Printre cele mai
importante resurse naturale ale Austriei pot fi amintite: țițeiul, huila, lignitul, cheresteaua, minereul de
fier, zăcămintele de cupru, zinc, antimoniu, wolfram, grafit și sare, respectiv resursele hidroenergetice.
Aproape 40 % din teritoriul Austriei este ocupat de terenuri agricole (38,4 %), împărțite după cum
urmează: terenuri arabile (16,5 %), culturi permanente (0,8 %) și pășuni permanente (21,1 %); sistemul
de irigații acoperă în total 1.170 km2 din suprafața țării. Circa jumătate din suprafața țării este împădurită
(47,2 %). Restul teritoriului este destinat altor utilizări (14,4 %). Din punctul de vedere al dezastrelor
naturale, Austria este expusă alunecărilor de terenuri, avalanșelor și cutremurelor (primele două, sunt în
mod evident asociate reliefului și precipitațiilor specifice).
Austria excelează în privința politicilor de protecție a naturii, foarte probabil tocmai datorită
faptului că autoritățile centrale, regionale și locale conștientizează principalele probleme de mediu ale
țării (o ușoară degradare a pădurilor generată de poluarea aerului și a solului; poluarea solului prin
utilizarea de substanțe chimice în agricultură; poluarea aerului prin emisii de dioxid de carbon rezultate
din utilizarea cărbunilor și a produselor petroliere în industrie dar și în transporturi) și adoptă constant
măsuri în vederea diminuării efectelor lor nocive. Spre exemplu, Austria este tranzitată intens de
transportatorii rutieri, facilitând accesul Nord-Sud, respectiv Est-Vest la nivelul Europei; în acest
context, legislativul austriac a adoptat un nou regulament rutier (la finele anului 2015) prin care se
introduc măsuri de reducere a vitezei de deplasare pe anumite tornsoane ale autostrăzilor de la 130 km/h
la 100 km/h cu mențiunea IG-L (Immissionsschutzgesets Luft), care încadrează nerespectarea regimului
vitezei în categoria nerespectării mediului și conduce la amenzi drastice (de până la 2.180 de euro).
[UZPR, 2015]
Austria are un o climă temperat-continentală, cu particularități locale datorate altitudinii, care
determină, de altfel, și vegetația etajată constituită din păduri (ce ocupă 38,9 % din suprafața țării) de
foioase (stejar, fag) și conifere; pădurile găzduiesc specii de interes cinegetic (cerb, urs, mistreț, capră
neagră). Pitorești și deosebit de atractive sunt pășunile alpine și montane, care împreună cu stâncăriile,
zăpezile și ghețarii îmbogățesc frumusețea peisajelor. Acestora li de se adaugă o generoasă rețea
hidrografică consituită din Dunăre (300 km) și afluenții ei, precum și din numeroasele lacuri naturale sau
antropice utilizate pentru activități recreative (pescuit sportiv, agrement nautic, plajă, înot etc.) [Glăvan,
2000: 77].
Din punct de vedere turistic, Alpii constituie cea mai valoroasă resursă naturală a Austriei (ea
deținând aproape 29 % din întregul lanț Alpin). Mititeanu arată că aproximativ 63 % din teritoriu este
acoperit de Alpi. În plus, Austria se mândrește cu un Club Alpin înființat în 1862. Alpii Orientali se
împart în trei mari sectoare paralele. Primul sector, situat la Nord este cel al Alpilor Calcaroși, care
prezintă altitudini cuprinse între 2.500 și 2.900 de metri, cu peisaje pitorești, cu numeroase abrupturi, cu
stânci și forme carstice spectaculoase. Urmează sectorul Alpilor Centrali, care se desfășoară pe o
lungime de aproximativ 400 de kilometri și care oferă o mare diversitate de peisaje alpine, numeroși
ghețari, masive montane înzăpezite mai mult sau mai puțin pe parcursul întregului an și o multitudine de
văi spectaculoase. Ultimul sector este cel al Alpilor Calcaroși de Sud. Valea Innului (520 km), cu
afluenții Salzach și Enns, este, probabil, cea mai impunătoare dintre numeroasele văi longitudinale și
transversale ce brăzdează teritoriul.
Statul federal (Figura nr. 1) este alcătuit din nouă regiuni (Land-uri): Burgenland, Carintia
(Kärtnen), Austria Inferioară (Niederösterreich), Austria Superioară (Oberösterreich), Salzburg, Stiria
(Steiermak), celebrul Tirol, Vorarlberg și regiunea Vienei. Abundența de resurse turistice naturale,
cultural-istorice foarte valoroase și atractive îi „conferă Austriei o vocație turistică internațională, în care
se impun aspectele peisagistice de mare frumusețe, domeniile schiabile, satele și stațiunile turistice (din
Tirol), stațiuni balneare, centrele turistice cu o zestre istorică și culturală impresionante” [Glăvan, 2000:
78].
Regiuni Capitalele regiunilor
1.Burgenland Eisenstadt
2.Carintia (Kärtnen) Klagenfurt
3.Austria Inferioară (Niederösterreich) St. Pölten
4.Austria Superioară (Oberösterreich) Linz
5.Salzburg Salzburg
6.Stiria (Steiermark) Graz
7.Tirol Innsbruck
8.Vorarlberg Bregenz
9.Viena -
Figura nr. 1. Regiunile Austriei
Sursă: http://www.euload.com/harti/Harta_Austria.php.
Portalul de promovare a turismului [Austria.info] este extrem bogat și cuprinde informații foarte
bine structurate cu privire la destinația turistică în ansamblu, respectiv cu privire la fiecare regiune în
parte. Se remarcă și numeroasele orășele cochete, puternic impregnate din punct de vedere istoric. Unele
s-au dezvoltat în împrejurimile Vienei, dar și în Austria Inferioară și în Burgenland, integrând excelent
arhitectura impunătoare a capitalei și natura pitorească. Altele, îndeosebi cele din Austria Superioară și
din Salzburg, au o atmosferă unică generată de șarmantele fațade ale vechilor case ale burgheziei de
osinioară; și ele se încadrează remarcabil de armonios în natura impresionantă. Nu mai puțin atractive
sunt orășelele pitorești din Carintia și din Stiria sau ansamblurile urbane grațioase din Tirol și
Vorarlberg. Acestea din urmă sunt, de altfel, și regiunile în cadrul cărora se remarcă fascinanta coabitare
milenară a oamenilor cu Alpii.
Niederösterreich (Austria Inferioară) prezintă unele dintre cele mai diverse și atractive peisaje.
De pildă, valea Dunării de la Wachau abundă în monumente arhitectonice în cele mai reprezentative
stiluri: romantic, gotic, renascentist și baroc. Oferta Land-ului este completată de Mostviertel (regiunea
seducţiei2). Peisajul montan este reprezentat de zona Niederösterreich Süd-Alpin (cu munţii din
Semmering-Rax-Schneeberg, Bucklige Welt sau Wechsel, una dintre zonele favorite de drumeție).
Acestora li se adaugă și Waldviertel (o zonă liniștită și izolată de podiş, gazdă a mii de bălți, iazuri şi
mlaştini), precum și colinele și dealurile cu vii, respectiv străduţele cu crame ale satelor pitorești și
ospitaliere, adesea alese ca destinații pentru cicloturism.
Regiunea Oberösterreich (Austria Superioară) îmbogățește peisajul cu: împăduritul Mühlviertel
ce prezintă culmi line, dar și un relief montan spectaculos, cu multe piscuri ascuțite și cu numeroase
hăuri; vechi cetăți, castele și ruine valorificate ca puncte de atracție turistică de mai toate localitățile de
pe cursul Dunării (din triunghiul Linz-Wels-Steyr), care invită bicicliștii să le cutreiere; Innviertel și
Hausruckviertel completează semnificativ oferta culturală austriacă, prin posibilitatea de a trăi direct
cultura populară în satele vechi și pitoresști ale regiunii Salzkammergut, gazdă a munților maiestuoși și a
numeroase lacuri. Munții, lacurile și resursele culturale se îmbină armonios și în zona domniată de
Salzburg, dând naștere unora dintre cele mai apreciate produse turistice austriece: turismul cultural
urban și turismul montan de vară, respectiv de iarnă; ultimele nu ar putea să aibă același farmec dacă nu
ar fi susținute de satele pitorești. Amatorii de drumeții, cicloturiștii și schiorii de bucură fiecare în felul
său, pe parcursul întregului an, de munții și de lacurile regiunii.
Protecția naturii și turismul durabil sunt două chestiuni luate în serios de autorități, mai bine de o
treime din suprafața țării fiind sub protecția naturii. Mai mult, Austria este împânzită de parcuri
naționale și de zone protejate. Unele dintre cele mai renumite sunt: zona Lavanttal; rezervaţia naţională
Nockberge şi Millstätter Alpe; cea mai mare rezervaţie naţională, Parcul Național Hohe Tauern, este
dominată de Großglockner; parcul naţional Kalkalpen (accesibil de la Pyhrn-Eisenwurzen); și nu numai
acestea.
Tabelul nr. 1. Principalele areale turistice ale Austriei și tipurile de turism practicabile
Tip de turism
ecoturism

cicloturism

religios

de croazieră

de tranzit
de shopping
iarnă)montan de iarnă (sporturi de

cinegetic și de pescuit sportiv

divertismentde recreere și de
valențe culturaleitinerant cu

montan de vară (drumeție)

de odihnă și de tratament

agroturism
de afaceri

științific
cultural

balnear

Areal turistic
rural

Vorarlberg x x x x x x
Tirol x x x x x x x x x
Salzburg x x x x x x x x x x x x x x
Carintia-Stiria x x x x x x x x
Viena x x x x x x x

2
Deoarece primăvara întreaga zonă din sudul Dunării înflorește, transformându-se într-o mare albă de flori parfumate, gazdă
a numeroase sărbători pitorești și vesele.
 Tip de turism

de croazieră

de tranzit
ecoturism

cicloturism

religios
iarnă)montan de iarnă (sporturi de

de shopping
cinegetic și de pescuit sportiv
divertismentde recreere și de
valențe culturaleitinerant cu

montan de vară (drumeție)

de odihnă și de tratament

agroturism
de afaceri

științific
cultural

balnear
Areal turistic

rural
Burgenland x x x x x x x
Podișul Austriei x x x x x x x x x x
Sursă: Prelucrare după Glăvan, 2000: 78-81, Austria.info, www.austria.hartaeuropa.com și www.infotravelaustria.ro.
Printre cele mai cunoscute destinații austriece se pot aminti: Tirol, Vorarlberg și Stiria. Tirolul
mai că ar putea fi considerat sinonim (chiar și parțial) al Austriei, fiind una dintre cele mai căutate zone
de schi ce se bucură, totodată, și de o valorificare excelentă a resurselor culturale ale satelor regiunii.
Urmat de o succintă prezentare a fiecărei regiuni, cu evidențierea elementelor specifice, valorificabile
îndeosebi în cadrul turismului rural, Tabelul nr. 1 cuprinde o sinteză a tipurilor de turism practicabile în
arealele turistice ale Austriei.
Vorarlberg ocupă colțul Vestic al Austriei, până la Pasul Arlberg (1.802 m) și prezintă: o unitate
montană calcaroasă de peste 2.700 m; peisaje carstice și alpine pitorești; sate agropastorale cu tradiție
turistică; râuri, cascade și chei sălbatice. Localizat în aria montană Vestică a Alpilor Calcaroși la Nord și
a Alpilor Centrali la Sud, despărțiți de Valea Innului, Tirolul este cel mai important areal turistic al
Austriei. Regiunea prezintă văi și forme de relief extrem de variate și de spectaculoase. În Tirol sunt
numeroase domenii schiabile, inclusiv la peste 3.000 m. Tirolul cuprinde următoarele regiuni: Alpii
Calcaroși (Alpii Bavariei), Innthal (Valea Innului), Alpii Centrali, Zillertal (Valea Zillerului), Tirolul de
Est și Kitzbühel. În Tirol se găsesc 96 de stațiuni pentru sporturi de iarnă, dintre care 33 prezintă
diferențe de nivel de peste 1.000 m, iar 8 sunt la altitudini de peste 1.600 m. Regiunea are numeroase
lacuri. Tot aici se află și Hochgurgl (stațiunea localizată la cea mai mare altitudine din Austria, 2.150 m).
Renumită pentru spiritul tirolez, regiunea are multe sate turistice și abundă în localități pitorești cu
resurse etnofolclorice foarte valoroase. Regiunea Salzburg cuprinde extremitatea Estică a Alpilor
Calcaroși, Alpii Salzkammergutului (cu masivul Dachstein, 2.996 m) și Alpii Salzburgului (2.713 m) ce
se transformă apoi în Podișul Austriei. Zona prezintă o mare diversitate peisagistică glaciară, carstică și
alpină. Regiunea este bogată și în ape minerale și termale cu valori terapeutice deosebite. Regiunea
Carintia-Stiria ocupă partea Central-Sudică a Austriei, suprapunându-se prelungirilor Estice ale Alpilor
Stiriei (2.396 m) și Leitha; oferă peisaje variate cu peșteri, chei, abrupturi, dar și forme blânde și
domoale, pășuni și terenuri agricole, lacuri naturale și antropice, cărora li se adaugă ape minerale, dar și
numeroase și variate monumente istorice și de artă. Carintia este supranumită Riviera Austriacă.
Localitățile Liesertal şi Maltatal constituie regiunea europeană cea mai prietenoasă pentru familii. Mai
mult, Carintia găzduiește Trebesing, satul bebelușilor și al copiilor [Babydorf.at] care are un hotel (cu
fermă) destinat celor mai mici clienți [Babyhotel.eu]. Capitala Austriei, Viena, constituie o regiune de
sine-stătătoare ce se suprapune bazinului Dunării. Relieful este de câmpie, joasă, cu coline în jur, cu
păduri și lacuri ce îi îmbogățesc peisajul. Dunărea joacă un rol cheie în toate localitățile regiunii, pline
de monumente istorice și de artă. Cea mai Estică și nouă regiune este Burgenland sau Țara Soarelui (cu
peste 300 de zile însorite pe an). Destinația are o ofertă bogată de cultură și de evenimente culturale,
dublată de resurse naturale și balneare atractive, precum și de vinuri, având inclusiv un drum al vinului.
Podișul Austriei se întinde în zona de Nord-Est a Austriei (sub Alpii Salzkammergut), suprapunându-se
și culoarului Dunării. Regiunea se caracterizează prin: peisaje diverse, ape minerale, lacuri glaciare,
fonduri piscicole; stațiuni balneare și stațiuni montane.
Ținând cont de caracteristicile fizico-geografice și de maniera în care localitățile, predominant
rurale și suburbane, au reușit să se integreze armonios în peisajul austriac, devine limpede faptul că
turismul montan și cel rural reprezintă tipurile dominante de turism ale Austriei, așa cum se va putea
observa puțin mai târziu.

3. Aspecte demografice

Conform celor mai recente date statistice disponibile (Caseta nr. 1) în 2014, populația totală a țării se
ridica la 8,5 milioane de persoane; populația totală a Austriei reprezintă circa 1,7 % din totalul
cetățenilor Uniunii Europene [Eurostat]. Rata totală de fertilitate este de 1,44 copii/femeie, fiind net
inferioară „nivelului de înlocuire” de circa 2 copii/femeie [Austrian Embassy Washington DC].

Figura nr. 2. Piramida populației Austriei, la nivelul anului 2015

Sursă: https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/au.html.
Conform Institutului de Statistică din Austria, populația tinde să îmbătrânească [Statistik.at]. Dacă în
1990, persoanele inactive pe piața muncii (0-19 ani) erau puțin sub 25 %, la nivelul anului 2014
procentul lor avea să scadă sub 20 % și se estimează ca până în 2030 să ajungă la 19,3 %. În anul 1990,
persoanele active pe piața muncii (20-64 de ani) reprezentau 60,8 % din totalul populației, procentul
crescând la 61,9 % în 2014, dar anticipându-se un regres până la 57,3 % în 2030. Populația inactivă pe
piața muncii (de peste 65 de ani) nu reprezenta nici 15 % în 1990, urcând la 18,4 % în 2014 și
estimându-se o creștere până la aproape un sfert (23,4 %) în 2030. Distribuția populației în funcție de
sex și de vârstă este redată în Figura nr. 2, iar rata de creștere a populației este estimată la 0,55 %.
Speranța de viață este în medie de 81,39 de ani (cu 78,76 de ani pentru bărbați și cu 84,15 ani în cazul
femeilor). Procentul vârstnicilor este de circa 20 % din total. În concordanță cu aceeași sursă [CIA.gov],
circa 66 % din populația țării este concentrată în marile centre urbane; tendința este de urbanizare (cu o
rată anuală de creștere de 0,4 % pentru perioada 2010-2015). Densitatea populației este de 96,2
locuitori/km2. Viena este, de departe, cel mai mare oraș, concentrând peste o treime din populația țării 3.
Următoarele orașe, în funcție de numărul locuitorilor lor, sunt: Graz (274.207), Linz (197.427), Salzburg
(148.420), Innsbruck (126.965), Klagenfurt (97.880), Villach (60.500), Wels (59.858) și Sankt Pölten
(52.747) [CityPopulation.de].
Regiuni preponderent urbane (populație rurală
< 20 % din populația totală)
3
Zona metropolitană depășește 2,4 milioane de persoane, orașul propriu-zis având circa 1,8 milioane de locuitori.
 Regiuni intermediare (populație rurală între
20 % și 50 % din populația totală)

Regiuni preponderent rurale (populație rurală

> 50 % din populația totală)

Figura nr. 3. Distribuția zonelor rurale, mixte și urbane la nivelul Austriei

Sursă: http://ec.europa.eu/eurostat/web/rural-development/statistics-illustrated.
Privită din perspectiva repartiției teritoriului, Austria este o țară predominant rurală (Figura nr.
3), ceea ce, în combinație cu relieful preponderent montan, îi și conferă farmecul aparte. Un caracter
urban dominant au zonele dezvoltate în jurul: Vienei, Innsbruckului, Slazburgului, Lienzului, Grazului și
Viellachului. În jur de jumătate din populația Austriei este stabilită în localități predominat rurale (cu
peste 50 % din populația aferentă stabilită în mediul rural). [Ec.Europa.eu; OECD.Stat, 2014]
Conform recensământului populației din 2001 [Statistik.At], Austria are o populație majoritar
austriacă (91,1 %); se mai regăsesc etnici din fosta Republică Iugoslavia (croați, sloveni, sârbi și
bosniaci) reprezentând circa 4 % din total; urmează turcii (1,6 %), germanii (0,9 %) și alte etnii
nespecificate (2,4 %). Germana este limba cea mai vorbită la nivelul statului (88,6 %) și este limba
națională adoptată în toate regiunile; urmează: turca (2,3 %), sârba (2,2 %), croata (1,6 %, limbă oficială
în Burgenland) și alte limbi în procent de 5,3 % (slovena, limbă oficială în Carintia de Sud și maghiara,
în Burgenland). Predomină catolicii (73,8 %); protestanții sunt nu chiar 5 %; urmează: musulmanii
(circa 4 %), ortodocșii (în jur de 2 %) și alte culte creștine (sub 1 %). La recensământul din 2001, ateii
declarați ajungeau la aproximativ 12 %.

4. Aspecte etnografice, folclorice și culturale tradiționale

Meșteșugurile și manufactura se bucură de o tradiție foarte veche, conservată și promovată. Astfel, în

Austria, unele ateliere au devenit în timp veritabili actori globali, în veme ce în altele persistă atmosfera
de mai bine de trei secole. Oficialii [Austria.info] pun accent pe următoarele elemente (detaliate în
Anexa nr. 1): paharele Riedel; ceramica Gmundner și Gollhammer; meşteşugul austriac de imprimare a
modelelor pe materiale textile – blaudrucken; vopsirea manuală a textilelor și în realizarea de
imprimeuri duble alb-albastre; pantofii Goiserer-Schuh și GEA-Schuhmanufaktur; broderia manuală a
Salzburger Federkielsticker etc.
Austria este împânzită de mici ateliere de manufactură, adevărate succese grație capacității lor de
a redefini constant echilibrul dintre tradiție și inovație; unele dintre ele sunt reunite în cadrul unei
organizații a vechilor ateliere de manufactură, Meisterstraßen (Străzile de Meșteșugari). În cadrul
organizației se regăsesc croitori de Dirndl, creatori de pălării și de pantaloni din piele, chiar și un
designer de rame de ochelari moderne și absolut deosebite, fiind confecționate din coarne de cerb.
Produsele gastronomice sunt pe lista recomandărilor ghidului turistic Michelin [Autriche, 2015:
48-49]. Adesea, bucătăria austriacă este confundată cu cea vieneză și asociată acesteia, însă fiecare land
își menține propriile specialități cu care își surprinde și își delectează vizitatorii. De altfel, destinația mai
este numită și „Țara Savorilor” [Austria.info]. Bucătăria are influențe din regiunile controlate odionioară
de Imperiu (Ungaria, Boemia, Slovacia, Ucraina, Bucovina, Polonia, Craina, Croația, Trieste, Dalmația,
precum și din Land-urile federale contemporane). Anexa nr. 2 trece în revistă cele mai relevante produse
gastronomice ale Austriei.
 Jodler-ul este de departe unul dintre elementele emblematice ale tradițiilor austriece, fiind o
formă de comunicare la distanță4. Pe lângă Jodler mai există și Almschrei și Juchzer; în secolul al XIX-
lea a apărut și o combinație între cântat și jodeln, Jodellied sau cântec de Jodler. De pildă, în 1902 au
fost identificate numai în Stiria 444 de Jodler-e și de Juchtzer-e. Sesizând faptul că în ultima vreme
Jodler-ul a devenit de-a dreptul o formă de pdeudo-folclor, s-a luat decizia de a combate această
transformare și de a proteja, implicit, elementul cultural autentic prin deschiderea, în 2012, în pădurea
din Pinzgau, a unui traseu Königsleitner Jodelwanderweg [Mein.Österreich.info].
Austria are o extrem de mare diversitate de tradiții și de evenimente folclorice, culturale, artistice
etc. De la sărbătorile și obiceiurile din mediul rural, până la concertele de talia Concertului de Anul Nou
al Orchestrei Filarmonice din Viena (Das Neujahrskonzert der Wiener Philharmoniker), vizionat de
peste un milard de telespectatori din peste 90 de țări, variatele evenimente transformă Austria într-o
destinație în care se întâmplă aproape permanent ceva. Ghidul turistic Michelin [Autriche, 2015: 50-51]
amintește câteva dintre cele mai cunoscute evenimente populare austriece (detaliate în Anexa nr. 3).
Credința în Dumnezeu și tradițiile religioase marchează mai toate aspectele vieții sociale
îndeosebi în comunitățile rurale, dar nu numai. Formula de salut, utilizată în mai toate magazinele,
restaurantele, spațiile publice etc., este Grüß Gott. În Tirol, la margine de drum sau pe câmpuri, se
întâlnesc adesea troițe. În Carintia, sunt frecvente Bildstöcke (mici nișe de rugăciune, decorate cu scene
biblice). Cele mai multe dintre casele austriecilor au așa-numitul Herrgottswinkel (colțul lui Dumnezeu:
loc de reculegere și de rugăciune). Sfinții sunt foarte importanți; cel mai adesea întâlniți în locuințele
oamenilor sau pictați pe pereții exteriori ai caselor lor, alături de Fecioara Maria, sunt: Sfântul Florian
(protectorul față de incendii); Sfântul Gheorghe (care a omorât balaurul); Sfântul Christoph (protejează
călătorii de moarte pe parcursul excursiei lor) [Autriche, 2015: 50].
Austriecii se mândresc din plin cu costumele lor populare, Trachten, de care sunt și foarte atașați.
Pantalonii largi ungurești se mai poartă în Burgenland doar de către ansamblurile populare, însă în
mediul rural din Tirol, Vorarlberg și Stiria continuă să se poarte, în mod uzual, dar și la biserică
(duminica sau de sărbători), precum și la evenimente vestoanele din loden și corsajele de catifea.
Lederhosen (celebrii pantaloni scurți din piele de căprioară, cu croiul perfect adaptat ritmurilor drăcești
ale dansului tirolez), care ajung până spre genunchi, cu pieptar și cu bretele lungi și curelele verzi din
fetru cu flori de colț brodate, sunt purtați în mod curent de bărbați împreună cu vestoane multicolore din
loden fără guler și necăptușite. Drindl continuă să stârnească admirația turiștilor, apare în mii de variante
regionale și cuprinde: o fustă plisată; un șorț deschis la culoare (bleu cu alb sau roz cu alb) legat în talie;
un corsaj alb cu mâneci bufante, ușor decoltat și încrețit; un sacou scurt, cambrat încheiat cu nasturi sau
legat cu șnur. Și orășenii sunt fideli lodenului, prin urmare acesta este utilizat în vestimentația lor. La fel
de populare ca și Lederhosen sunt și costumele bărbătești, respective deux-pièces-urile de damă, Steirer
Anzug, respectiv Steirer Kostüm, veritabile Alpensmoking-uri. Acestea sunt alcătuite din: pantaloni sau
colanți din loden gri (sau maro în Carintia), cu manșete verzi, purtați cu șosete albe și cu vestoane lungi,
lejere, cu revere verzi; costumul feminin este practic la fel, doar pantalonii fiind înlocuiți de fustă.
Elementele vestimentare tradiționale sunt păstrate și în moda curentă [Autriche, 2015: 51].

5. Aspecte economice specifice

Conform analizelor realizate de World Economic Forum [Schwab, 2015], Austria este dezvoltată din
punct de vedere economic, aparținând categoriei economiilor determinate de inovație, la fel ca

4
Jodeln este activitatea de a cânta fără text, cu voce tare și cu treceri rapide dintr-un registru înalt în unul jos și înapoi; cei
mai buni cântăreți de Jodler-e sunt adevărați acrobați vocali. Jodler-ul s-a dezvoltat în zonele montane ale Austriei și se
prezintă într-o varietate foarte mare [Mein.Österreich.info].
următoarele state europene: Belgia, Cehia, Cipru, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța,
Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia,
Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. La nivel mondial, Austria ocupă locul al 23-lea, iar în plan
european, mai competitive decât ea sunt: Elveția (cea mai competitivă economie a lumii în ultimii 7 ani),
Germania, Olanda, Finlanda, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Belgia, Luxemburg și
Franța.
Așa cum reiese din rapoartele WEF [Schwab, 2015], competitivitatea economică a Austriei se
suprapune în cele mai multe cazuri peste cea a economiilor avansate. PIB-ul Austriei a avut în cei 24 de
ani de analiză (1990-2014) o evoluție asecendentă, cu o revenire destul de rapidă după criza economică
globală din deceniul precedent. Principalele probleme identificate la nivelul mediului de business sunt:
nivelul relativ crescut al impozitelor și taxelor; reglementările restrictive cu privire la piața muncii;
birocrația guvernamentală oarecum ineficientă; complexitatea reglementărilor fiscale. Nu prezintă
probleme din perspectiva criminalității și a furturilor. Următoarele elemente nu constituie impedimente
ale mediului de business: inflația; instabilitatea guvernamentală; reglementările prvind regimul valutei;
sistemul public de sănătate; lipsa de etică a forței de muncă; corupția; infrastructura; instabilitatea
legislativă; accesul la surse de finanțare; calificarea și pregătirea forței de muncă; capacitatea de inovare.
Economia Austriei este dominată de servicii, acestea generând în 2014 un procent de 70,5 % din
PIB-ul de 396,8 miliarde de $; urmează sectorul industrial (aproximativ 28 % la PIB); agricultura și
silvicultura contribuie cu sub 2 % la PIB. Austriecii cultivă în special cereale, cartofi și fructe, sunt
producători de vin și de lactate, cresc bovine, porcine și păsările și exploatează cheresteaua. Din punctul
de vedere al industriilor principale, se remarcă: construcțiile, utilajele, autovehiculele, automobilele și
componentele auto, alimentele, metalurgia, industria chimică, cheresteaua și lemnul, papetăria,
echipamentele de comunicații și turismul. Forța de muncă se ridică la 3,823 de milioane de persoane,
care lucrează în: servicii (68,5 %), industrie (26 %) și agricultură (5,5 %). În activitățile de comerț
internațional ale Austriei, în 2014, exporturile se ridicau la 170,1 miliarde de $, în vreme ce importurile
ajungeau la 172,5 miliarde de $. Cele mai importante piețe de export sunt: Germania (30,4 %), Italia
(6,5 %), Franța (5 %), SUA (4,7 %), Elveția (4,5 %) și Slovacia (4,2 %). Partenerii pentru import provin
în mare parte aceleași țări ca și în cazul exporturilor: Germania (41,9 %), Italia (6,5 %), Elveția (4,6 %),
Cehia (4,3 %) și Olanda (4,1 %) [CIA.gov].
Un studiu elaborat de Camera de Comerț din Tirol (Wirtschaftskammer Österreich, Tirol – WKÖ
Tirol) arată că în jur de 90 % dintre afacerile din Austria se încadrează, conform accepțiunii UE, în
categoria afacerilor de familie (cu mai puțin de 10 angajați); dacă sunt eliminate din discuție firmele cu
un singur angajat („firma cu o singură persoană”), procentul „afacerilor de familie în sens îngust”
reprezintă puțin peste jumătate din numărul total de firme (54 %). Acestea concentrază 67 % din
populația ocupată (persoane independente, care lucrează pe cont propriu și angajăți); cumulat, este vorba
despre 1,7 milioane de persoane. Totodată, aceste firme generează 58 % din cifra de afaceri (concret,
365 de miliarde de €). În Austria funcționează 156.400 de afaceri de familie, dintre care 70 % își
desfășoară activitatea în orașe mici sau în comunități rurale. Principalele lor domenii de activitate sunt:
turismul, construcțiile și producția. Mai mult, în domeniul turismului austriac, afacerile de familie sunt
responsabile pentru 74 % dintre firmele active; 80 % din totalul persoanelor ocupate și 78 % din cifra de
afaceri realizată în acest sector de activitate [WKÖ Tirol, 2013].

6. Aspecte sociale

Conform raportului privind implementarea strategiei turismului austriac, turismul asigura, în 2012,
direct și indirect circa 333.000 de locuri de muncă cu normă întreagă (circa 9,5 % din total), creând
numeroase ramuri ocupaționale, atractive îndeosebi pentru tinerii din mediul rural, dar nu numai [Smeral
(coord.), 2013: 2].
În deplină concordanță cu economia dezvoltată și stabilă a țării și drept o consecință a acesteia,
populația Austriei se bucură într-o mare proporție de un nivel de trai crescut și de o bună calitate a vieții.
Doar în jur de 4 % dintre austrieci trăiesc la limita subzistenței [CIA.gov]. Cele mai recente statistici ale
OECD [Regional Wellbeing] privind calitatea vieții cetățenilor din Austria arată că șomajul înregistrează
cele mai mici valori tocmai în regiunile cu cea mai intensă activitate turistică (Salzburg, Tirol, Austria
Superioară, Vorarlberg și Stiria), la polul opus găsindu-se, cum este și firesc, Viena. Desigur, aceleași
regiuni se bucură și de cea mai mare rată de angajare. Pe cale de consecință, trebuie făcută asocierea
dintre șomajul scăzut și intensitatea activității turistice.
Cheltuielile publice pentru serviciile de sănătate se ridică la circa 11 % din PIB, plasând țara pe
poziția a 11, la nivel mondial, din 191 de țări. Densitatea medicilor este de circa 4,83 de medici la mia de
locuitori, iar a paturilor de spital este în jur de 7,6 la mie. Întreaga populație are acces atât la surse de apă
potabilă, cât și la servicii de salubritate. Statul cheltuie aproape 6 % din PIB (5.8 %) pentru educație.
Șomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) ajunge la 9 %, fiind ușor mai ridicat în rândul femeilor.
Conform OECD, aproape 27 % din populația îmbătrânită este dependentă. În prezent, vârsta de
pensionare depășește 67 de ani. [OECD.Stat, 2014]

7. Servicii specifice

În prima ediție a Travel & Tourism Competitiveness Report [WEF, TTCR, 2007: 51; 54], pe baza datelor
colecate și prelucrate de World Economic Forum (WEF) și de World Travel & Tourism Council
(WTTC), specialiștii încadrau Austria alături de: Elveția, Franța, Germania și Slovenia, în categoria
Cash-Cows („vaci de muls”) a matricii BCG (Boston Consulting Group). Cu alte cuvinte, Austria este
competitivă din punct de vedere turistic, având un scor ridicat, un risc redus în termeni de politici
economice și un ritm redus de creștere la nivelul industriei călătoriilor și a turismului. În aceste condiții,
investitorii realizează venituri superioare raportat la riscurile asumate. Mediul de business este stabil și
predictibil, ceea ce face destinația foarte atractivă pentru investitori, care cu eforturi investiționale relativ
reduse pot genera cvasi-continuu venituri sigure („mulgând” liniștiți afacerile deținute). Din perspectiva
statului, această poziție în matricea BCG implică nevoia de a încuraja sporirea investițiilor, prin
acordarea de stimultente, în vederea susținerii și continuării creșterii destinației.
Din perspectiva competitivității economice [Schwab, 2015], Austria este în primul sfert al
clasamentului global (poziția 23) și ocupă locul 20 pentru infrastructura de bază și locul al 14-lea pentru
inovare și gradul de sofisticare. Infrastructura, în general, plasează Austria pe locul 15 la nivel global.
Nivelul tehnologic menține țara în primul sfert (locul 24). Austria excelează la capitolele infrastructură
rutieră și feroviară, ceea ce se traduce prin accesibilitate crescută la nivelul tuturor atracțiilor turistice.
Serviciile de comunicații și rețelele de electricitate constituie un alt punct forte al destinației. Având în
vedere dimensiunea relativ redusă a statului, existența unui număr mic de centre urbane de mari
dimensiuni, precum și particularitățile reliefului preponderent montan, Austria are o infrastructură
aeriană bună care, prin cele 89 de companii aeriene ce operează zboruri naționale și internaționale, o
face ușor accesibilă turiștilor și oamenilor de afaceri, deopotrivă.
În privința competitivității ei turistice [WEF, TTCR, 2015], Austria ocupă un loc favorabil în
clasamentul global, închizând prima duzină, iar pe plan european este a 7-a. Prelucrările privind
competitivitatea economică și turistică a Austriei (Figura nr. 4) au fost realizate prin raportare la
competitorii ei ca destinație turistică; au fost avuți în vedere concurenții direcți identificați de WTTC
[2015]: Bulgaria, Cehia, Croația, Elveția, Franța, Germania, Italia, Polonia și Slovenia; lista a fost
completată cu restul statelor vecine5: Slovacia și Ungaria. Deși nu se numără printre concurenții Austriei,
România a fost inclusă în analiză tocmai pentru o mai bună înțelegere a modului în care se dezvoltă
destinațiile competitive.

Figura nr. 4. Competitivitatea economică și turistică a Austriei față de cea a concurenților ei

Surse: prelucrare proprie pe baza: Schwab (ed.), 2015: 103; WEF, TTCR, 2015.
Așa cum se observă graficul de mai sus, Austria își surclasează pentru cele mai multe criterii marea
majoritate a competitorilor; prețul este singurul element pentru care statul este printre cele mai puțin
competitive destinații. Destinația este mai performantă în raport cu toți concurenții ei în cazul
elementelor: siguranță și securitate, sănătate și igienă, precum și infrastructura serviciilor turistice; ea se
bucură de o competitivitate sporită și pentru: atractivitatea mediului de business, fiind surclasată doar de
Elveția și de Germania; calitatea resurselor umane și piața muncii, respectiv pentru infrastructura TIC,
fiind depășită numai de Elveția; precum și pentru sustenabilitatea mediului, caz în care o depășesc numai
Elveția și Ungaria.
Din perspectiva prioritizării turismului și a călătoriilor, Austria este foarte performantă, ocupând
locul 16 la nivel global, iar eficiența marketingului și a promovării o plasează pe locul 3 din cele 141 de
țări analizate în 20156 [WEF, TTCR]. Succesul destinației depinde direct de coerența strategiilor din
domeniul turismului. Autoritățile7 au luat decizia de a impulsiona turismul prin inovare și prin
încurajarea dezvoltării de oferte turistice pe parcursul întregului an, elaborând în 2010 cea mai recentă
strategie a turismului, Tourismusstrategie „Neue Wege im Tourismus”, prin a cărei implementare au dat
o nouă direcție turismului austriac [BMWFJ, 2010]. Strategia se centrează pe cele trei componente-cheie
ale ofertei Austriei: Alpii; Dunărea și lacurile; orașele și cultura. Această strategie pune un accent
deosebit pe dezvoltarea ecologică a infrastructurii de transport. În acest sens, se au în vedere
transporturile terestre. Pentru transporturile rutiere, soluțiile dezirabile presupun stimularea utilizării în
comun a diverse forme de transport public, în vederea diminuării poluării (în condițiile în care circa
75 % dintre turiștii Austriei se deplasează cu automobilul). ÖBB-Personenverkehr AG este cel mai mare
furnizor de servicii de mobilitate; ÖBB și-a început activitatea în 2005 cu operațiuni de transport de
persoane, feroviar și cu autocarul, în baza Legii Federale a Transporturilor Feroviare din 2003. ÖBB-
Personenverkehr AG are peste 4.000 de trenuri, 2.200 de autobuse și operează 900 de rute de autobus.
5
Principatul Liechtenstein a fost omis din lipsă de informații statistice și pentru că nu este inclus în studiile WEF.
6
În 2007, WEF plasa Austria pe locul 4 din 124 pentru participarea la târguri de turism și pe 7 pentru eficiența activităților de
marketing și de branding de destinație turistică [WEF, TTCR, 2007].
7
S-au reunit oficiali ai următoarelor ministere ale republicii federale: Ministerul Federal pentru Știință, Cercetare și
Economie (care guvernează turismul), Ministerul Federal al Agriculturii, al Silviculturii, al Mediului și al Gospodăririi
Apelor; Ministerul Federal al Transporturilor, al Inovării și al Tehnologiei (BMVIT) și Societatea Federală de Căi Ferate din
Austria (ÖBB).
De serviciile companiei beneficiază zilnic mai bine de un milion de persoane. Cei circa 2.800 de angajați
pun în practică misiunea companiei, și anume orientarea către client și încercarea de a-i satisface cât mai
bine toate nevoile, creând servicii cât mai apropiate de dorințele clienților. Totuși, doar 7 % dintre turiști
utilizează trenul, în principal pentru că multe regiuni și destinații intraalpine nu sunt încă accesibile pe
calea ferată. Mai mult, încă lipsesc legăturile internaționale directe dintre multe destinații austriece și
piețele lor sursă [ÖBB].
O componentă esențială a ofertei turistice estivale (în special, dar nu exclusiv), o constituie
destinațiile montane, care sunt frecventate pentru drumeții, turism activ etc. Organizația care
monitorizează activitatea montană este Verband Alpiner Veriene Österreichs (VAVÖ), rețeaua oficială
care reunește cele 12 Cluburi Alpine ale Austriei, cu peste 630.000 de membri. Infrastructura traseelor
alpine se concretizează prin 472 de cabane și de refugii montane (cu aproximativ 24.000 de locuri),
respectiv prin amenajarea și întreținerea a circa 50.000 de km de drumuri și de poteci, frecventate de în
jur de 3 milioane de drumeți anual [VAVÖ, 2015].
Peste 4.000 de firme activează și oferă peste 7.300 de locuri de muncă în sfera serviciilor
recreative și sportive, fără de care produsul turistic austriac nu s-ar bucura de atractivitatea unanim
recunoscută. Circa 14.000 de angajați lucrează în cele mai bine de 9.700 de firme active în cadrul
industriei culturale. Mai mult de 2.300 de agenții de turism oferă locuri de muncă pentru aproape 33.000
de persoane [OECD, 2014].
În spiritul inovării, oficialii austrieci caută soluții pentru dezvoltarea și prestarea de servicii de
transport nepoluante și durabile. Una dintre direcțiile în care sunt canalizate investițiile statului și ale
mediului privat este cea a serviciilor de transport sustenabil.

8. Activitatea turistică și importanța ei specifică

Nu mai este de multă vreme o noutate faptul că Austria este o destinație turistică în (mare) vogă pentru
turiștii străini, dovadă (Figura nr. 5) în acest sens fiind și evoluția sosirilor și a încasărilor din turismul
internațional din perioada 1995-2014 [UN Data]. Important de notat este faptul că turismul intern al
Austriei tinde să genereze venituri aproape egale cu cele din sosirile internaționale. Spre exemplu,
conform OECD [2014], turismul Austriei a generat în 2012 venituri de 31.643 de milioane de €, din care
14.984 de milioane de € din turism intern, și 16.659 de milioane de € din sosirile internaționale.
În deceniul 2004-2014, conform prelucrărilor WTTC [2015; Infographic], ponderea turismului în
PIB-ul țării a înregistrat o tendință regresivă, scăzând de la 15,9 % în 2004, la 13,5 % în 2014, WTTC
prognozând o continuare a tendinței ascendente, la 15,3 % în 2015, iar pentru perioada 2015-2025 se
anticipează un spor anual de 3 % al contribuției totale a turismului la PIB, astfel ca în 2025 să ajungă la
60,7 miliarde de € (de la cele 44,5 miliarde de € din 2014). Evoluții similare se înregistrează și în cazul
contribuțiilor directe ale turismului la PIB, respectiv, la piața muncii, precum și în cazul contribuției
totale la piața muncii (Figurile nr. 6 a și b). Se estimează o creștere ușor mai accentuată (+3,5 %/an) în
cazul contribuției directe la PIB. Similar, contribuția directă a turismului la dezvoltarea pieței muncii
este estimată la 2,4 % comparativ cu creșterea anuală de 1,6 % a contribuției totale a turismului la piața
muncii. Exporturile generate de sosirile internaționale au adus Austriei 16,8 miliarde de € (9,7 % din
totalul exporturilor din 2014); specialiștii WTTC au estimat o creștere cu 5,2 % pentru 2015 și de
4,5 %/an pentru deceniul 2015-2025. În anul 2025, WTTC prognozează venituri de 27,4 de miliarde de
€ (9,7 % din total). În anul 2014 s-au făcut investiții în turism în cuantum de 3,1 miliarde de € (4,2 % din
totalul investițiilor); pentru anul 2015 se așteaptă confirmarea creșterii de 5,3 % prognozate. Până în
2025 se estimează o creștere a investițiilor de 3,2 %/an, urmând să ajungă la: 4,5 milarde de € (5,2 % din
totalul investițiilor).
 Figura nr. 5. Turismul de Figurile nr. 6 a și b. Contribuția turismului Austriei la PIB și la
incoming al Austriei piața muncii8
Sursă: United Nations Data. Surse: WTTC, 2015; WTTC, Infographic.
În raportul privind Austria, OECD [2014] arăta că, la nivelul anului 2012, în jur de 73.200 de
firme erau active (direct) în domeniul turismului; dintre acestea aproape jumătate prestau servicii de
ospitalitate (de cazare, 14.880 și de alimentație, 29.110). Numărul de locuri de muncă oferite direct în
turism se ridica la 326.300 (concret 80.130 în sectorul de cazare și 123.040 în alimentație), ceea ce
determină un număr mediu de 5,4 angajați în unitățile de cazare și de 4,2 în cel de alimentație. Prin
urmare, industria de ospitalitate din Austria este dominată de structuri de mici dimensiuni, cel mai
probabil, operate sub forma afacerilor de familie.
Datele oficiale [StatCube.At] confirmă cele punctate anterior, arătând că în anul 2013, în cadrul
firmelor active în domeniul serviciilor (260.510), aproape 18 % erau dedicate căzării și alimentației
publice (46.073), generând 4,32 % din cifra de afaceri (16.759.171.000 de €) și asigurând circa 15 %
dintre locurile de muncă ocupate pe ramură.
În statisticile oficiale [Statistik Austria, Beherbergungsstatistik, 2015], la nivelul Austriei sunt
luate în considerare 9 tipuri de unități publice de cazare 9 și 3 tipuri de unități de cazare private10, care au
o capacitate de cazare mai mică de 10 locuri. Conform Institutului Național de Statistică al Austriei
[StatCube.At], oferta de primire turistică a Austriei cuprindea la nivelul anului 2014 un total de 64.339
de unități de cazare, cu aproape 4.000 de structuri mai puțin decât în 2008. Totodată, în aceeași perioadă
numărul șomerilor din acest sector a crescut de la 17.457 la 25.180 de persoane, deși numărul de
înnoptări a sporit de la 126.718.888 la 131.900.739. Raportat la anul 2010, veniturile din industrie au

8
Impactul direct al turismului este asociat în primul rând cu: hotelurile, agențiile de turism, transportatorii aerieni, alte
servicii de transport (excluzând serviciile de transport pentru navetiști), precum și activitatea din zona serviciilor de
alimentație publică, respectiv a industriilor recreative și de divertisment, pe care le sprijină direct. Contribuțiile indirecte
rezultă din însumarea veniturilor realizate pe lanțul de distribuție, a investițiilor și a sumelor colectate de structurile
guvernamentale [WTTC, 2015].
9
Hoteluri și unități similare; case de vacanță comerciale; centre de tratament prestat prin sistemele sociale; centre de
tratament private și publice; hostel-uri și case de oaspeți; refugii alpine; tabere pentru copii și pentru tineret; campinguri și
altele, care sunt mai greu de cuantificat: spații de cazare puse la dispoziție în școli sau alte clădiri – internate, centre de
tratament, tabere de tineret, alte refugii, spații de campare, corturi ridicate temporar, cămine studențești, trenuri, vase de
croazieră etc. [Statistik Austria, Beherbergungsstatistik, 2015].
10
Locuințe private, exclusiv cele din gospodăriile rurale; reședințe private în cadrul gospodăriilor țăranilor – apartamente,
bungalouri, case de vacanță, ce pot fi închiriate; precum și reședințe secundare/case de vacanță altele decât ferma țărănească
[Statistik Austria, Beherbergungsstatistik, 2015].
crescut cu 17 %, sporul angajaților a fost de 5 %, iar costul forței de muncă a crescut cu 23 %
[StatCube.At; Beherbergungsstatistik, 2015].
Rezultatele analizelor Camerei de Comerț din Tirol (WKÖ) indică o creștere de circa 10 % a
înnoptărilor, de la 118.747.000 în 1980 la 131.901.000 în 2014. Se mai observă și menținerea relativ
constantă a ponderilor înnoptărilor turiștilor austrieci în totalul anual (circa 24 % în 1980, respectiv puțin
peste 27 % în 2014). Prin urmare, turismul austriac este preponderent de incoming. Distribuția turiștilor
străini în funcție de țara de origine arată că Germania este de departe cel mai important generator de
înnoptări turistice internaționale în Austria, deținând în 2014 o pondere de circa 65 % din totalul
înnoptărilor (totuși, -8 % față de 1990). În top urmează înnoptările olandezilor, ale elvețienilor și ale
cetățenilor din Liechtenstein, respectiv cele ale britanicilor. Ponderi demne de luat în seamă au și
înnoptările: italienilor, belgienilor, cehilor, rușilor, francezilor și ale maghiarilor. Mai bine de o cincime
dintre înnoptările din 2014 sunt generate de străinii sosiți din alte țări.
Studiile WKÖ [2015] indică o preferință clară pentru Tirol și Salzburg, destinații care nu au
înregistrat modificări semnificative în evoluția înnoptărilor în perioada 1990-2014. În privința
interesului manifestat de turiști față de tipurile de structuri de cazare apare o orientare clară înspre
unitățile de cazare clasificate la nivel superior (4 și 5 stele), respectiv la nivel mediu (3 stele),
concomitent cu declinul cererii pentru structurile clasificate inferior. Totodată, pentru perioada analizată
scade și ponderea înnoptărilor în structurile private. [WKÖ, 2015]
Marea majoritate a activităților preferate de turiști au legătură cu mediul rural, unde se pot
desfășura [InvestinAustria.at]; astfel, topul activităților de iarnă cuprinde: ski (66 %), iarnă și zăpadă
(35 %), relaxare (11 %), cumpărături (9 %), drumeții/mountain biking (9 %), vacanțe în natură (8 %) și
city-break-uri (8 %), iar cel al activităților de vară include: drumeții montane și alpinism (40 %), vacanțe
în natură (39 %), înot (30 %), cicloturism și mountain biking (19 %), city-break-uri (12 %), vizite și
plimbări (11 %), cumpărături (10 %) și vacanțe culturale (10 %).
Programul guvernamental pentru dezvoltare rurală, Österreichisches Programm für ländliche
Entwicklung 2014-2020. Programmtext, elaborat în 2012 [BMLFUW] indică dezvoltarea rurală drept
una dintre prioritățile naționale având în vedere că aproape 45 % din populația țării trăiește în mediul
rural (cu o densitate de 57,4 de locuitori/km 2), iar un procent de 21 % dintre cetățeni locuiesc în zone
intermediare (nici urbane, nici rurale) și numai 34 % din populație este efectiv urbanizată. Șomajul este
de 2,7 % în mediul rural. Din cele 4.185.700 de locuri de muncă din 2012, un procent de 71,9 % erau
ocupate în sectorul terțiar (din care 265.000, reprezentând 6,3 %, în turism); din același total, 39,6 % se
găseau în mediul rural. La nivelul anului 2011, capacitatea totală de cazare se ridica la 981.301 locuri,
din care 72,5 % se găseau în mediul rural, 13,7 % în zone intermediare, iar 13,8 % în mediul urban.
Analizele stategilor turismului austriac [Fritz; Schiman și Smeral, 2015: 8] au scos la iveală o diminuare
a duratelor medii de ședere în intervalul 1990-2014 (de la 5-5,4 nopți la începutul anilor ’90 la 3,8 nopți
în 2014 pentru străini, respectiv de la 4,6 nopți în 1990 la 3 nopți în 2014 pentru austrieci). Astfel, la
cinci ani de la începerea implementării strategiei de dezvoltare a turismului austriac, devine din ce în ce
mai clar că este necesară adaptarea ofertei noilor nevoi ale turiștilor postmoderni, care caută experiențe
inedite și memorabile. În acest context, specialiștii arată că investițiile în dezvoltarea turismului balnear
și de tratament, respectiv adoptarea de măsuri complexe pentru combaterea sezonalității și pentru
transformarea Austriei într-o destinație atractivă pe parcursul întregului an, constituie direcția în care
trebuie să se orienteze autoritățile federale, regionale și locale, precum și prestatorii. [Fritz; Schiman și
Smeral, 2015: 8-9]
Programul guvernamental își propune continuarea dezvoltării infrastructurii specifice și de
sprijin pentru a se putea intensifica activitatea turistică și pentru a se asigura activități turistice pe
parcursul întregului an. Inovarea este conceptul de bază al acestei dezvoltări și se urmărește în toate
domeniile: ecologic, tehnic, socio-economic etc. Investițiile vizează: stimularea mobilității ecologice,
prin dezvoltarea de sisteme de transport sustenabile; realizarea de pachete turistice cu mobilitate puțin
poluantă, inclusă; crearea unor centre logistice sau a unor centrale de mobilitate turistică, respectiv de
rețele integrate de transport, precum: tren, în circuit, cu transport urban gratuit, în contul biletelor de tren
plătite sau cu transport pe cablu pentru doritori, inclus în prețul pachetului. Un alt obiectiv constă din
realizarea de investiții în infrastructura turistică transregională, de mici dimensiuni, în centre de
informare turistică, precum și în infrastructura pentru petrecerea timpului liber. Totodată, se are în
vedere și dezvoltarea sustenabilă a turismului montan, care se sprijină într-o mare măsură pe satele din
proximitate [BMLFWUW, 2012].
Succesul Austriei ca destinație turistică este strâns legat de modul în care este organizată întreaga
activitate turistică, inclusiv promovarea destinației. Turismul austriac este unul eterogen și extrem de
diversificat, ceea ce impune abordări complexe în demersurile organizațiilor de management de
destinație turistică. Prin urmare, în organizarea și în gestionarea problemelor turismului [EC, 2015], s-a
ținut cont de aceste particularități, precum și de statutul de stat federal. Astfel, turismul este
descentralizat la nivelul celor nouă land-uri, care, conform legislației în vigoare, au competențe și
atribuții legislative și executive, deopotrivă, în limitele legislației naționale și europene. La nivel
național, problemele turismului cad în sarcina Ministerului Federal pentru Știință, Cercetare și
Economie, care a elaborat și implementează strategia turismului, urmărind realizarea unei coordonări
strânse (apropiată și directă) și strategice în problemele turismului austriac. Astfel, se întărește
coordonarea dintre nivelul central și cel rural.
La nivel național, în funcție de situație, forul guvernamental cooperează și/sau se consultă cu:
Comisia Parlamentară pentru Turism (înființată în 2006); Paternerii sociali (Camera Economică Federală
a Austriei, Camera de Muncă Federală a Austriei); ÖHT (Banca Austriacă pentru Dezvoltare Turistică11);
Institutul Național de Statistică al Austriei; Asociațiile Private de Turism (Asociația Hotelierilor din
Austria); Asociația Agențiilor de Turism și a Turoperatorilor; etc. Finanțate în proporție de 75 % din
fondurile Ministerului de resport și în procent de 25 % din resursele Camerei de Comerț, activitățile de
cercetare a piețelor, de inovare a produselor și a pachetelor turistice, precum și de promovare a ofertei în
ansamblu, îi revin Oficiului Național pentru Turism al Austriei (ONT Austria 12 sau ANTO – Austrian
National Tourist Office). Activitățile și preocupările ONT Austria sunt centrate pe următoarele:
marketing (în colaborare cu cele 9 Birouri de Turism ale Land-urilor Federale; fiecare Land
organizându-și, la rândul său, activitățile specifice de marketing de destinație turistică); subvenționare
(prin ÖHT); inovare (îndeosebi prin programul Innovationsmillion); infrastructură și mediu de business.
La nivelul Land-urilor federale apar: Parlamentul fiecărui land; Administrațiile și Instituțiile de
Guvernământ Local; respectiv și Camerele de Comerț/Economice și cele de Muncă. Land-urile și
regiunile au propriile lor Oficii și/sau Centre Turistice Regionale. La nivel local se regăsesc:
municipalitățile și administrația locală, respectiv Oficiile și/sau Centrele Turistice Regionale. Autonomia
decizională presupune și existența unei componente de legiferare/reglementare; astfel, fiecare Land
poate adopta propriile acte normative și hotărâri cu privire la: activitatea turistică în general; problemele
de mediu; planificarea regională și teritorială; chestiunile legate de infrastructură, pecum și problemele
legate finațarea anumitor activități la nivel local.
11
Deschiderea și interesul manifestat de autoritățile federale față de investițiile în turism reiese cât se poate de clar din faptul
că Austria este una dintre puținele țări ce se pot lăuda cu existența unei instituții bancare dedicate finanțării hotelăriei și
industriei ospitalității (Österreichische Hotel und Tourismusbank sau ÖHT Bank). Astfel li se asigură acces la finanțări
bancare microîntreprinderilor din ospitalitatea și turismul austriac, ce altminteri nu ar avea decât posibilități foarte limitate de
creditare. Banca a fost fondată încă din anul 1947! [BMWFW, 2015; ÖHT Bank]
12
ONT Austria promovează oferta turistică a țării, în ansamblul ei, precum și oferta fiecărui Land federal în parte, în peste 30
de țări; cele 9 Land-uri au portaluri online proprii, desprinse din site-ul oficial.
 Specialiștii Ministerului de resort au sintetizat provocările turismului austriac, identificând unele
cu importanță sporită (TIC și inovare; conectivitate și infrastructură de transport; angajare în turism;
combatere a sezonalității; modificări demografice; îmbunătățire a accessibilității în destinațiile turistice;
îmbunătățire a calității ofertei turistice; sarcini administrative și de reglementare) și unele cu importanță
medie/moderată (diversificare a ofertei turistice; protejare a patrimoniului cultural; protejare a
patrimoniului naural; îmbunătățire a calitățți datelor staistice; criza economică și periaoda de redresare;
creșterea sustenabilității ofertei turistice; combatere a modificărilor climatice; dezvoltare și
implementare de practici responsabile în turism; respectiv și concurență din partea altor destinații) [EC,
2015]. Aceste aspecte reies și din analizele WEF [2015].
Obiectivele ONT Austria includ: alocarea de resurse financiare suficiente și redirecționarea a cel
puțin 50 % din garanțiile ÖHT, ceea ce se așteaptă să conducă la o creștere a înnoptărilor la 140 de
milioane în anul 2018; facilitarea acordării de vize turistice în baza reglementărilor Schengen; acordarea
unei atenții sporite turismului rural; în acest sens, se au în vedere măsuri precum: crearea unor condiții-
cadru atractive, menite a încuraja companiile din turism în zonele rurale; finanțarea cercetării și
dezvoltării îndeosebi în acele domeniile benefice pentru mediul rural (de exemplu, turismul); crearea
unor condiții-cadru mai bune pentru prestatorii de servicii turistice medicale și de sănătate, respectiv de
tratament [EC, 2015].
Portalul online Austria.info cuprinde două secțiuni, una dedicată turiștilor și una dedicată
intermediarilor. A doua secțiune dedicată exclusiv relațiilor de tip Business-to-business este creată cu
scopul de a eficientiza promovarea și comercializarea produsele și serviciile turistice ale Austriei. Sunt
promovate oficial circa 250 de agenții de turism touropearoare de incoming specializate pe diverse piețe,
tipuri de turism etc. Întregul portal de promovare a destinației este realizat în nu mai puțin de 29 de limbi
străine (cărora li se adaugă germana).
Guvernul federal sprijină inovarea în turism (îndeosebi în destinațiile rurale), punând accentul pe
cooperare și susținând financiar atari demesuri prin diverse programe precum: Bund-Länder-
Innovationsmillion – Leuchtturmprojekte (un milion de euro acordat Land-urilor federale pentru inovare)
sau Investitionen in Wachstum und Beschäftigung (investiții în creștere economică și în angajare) și nu
numai. Alte mecanisme de finanțare, funcționale, sunt European Agricultural Fund for Rural
Development (EAFRD) și European Regional Development Fund (ERDF) [BMWFW, 2015; ÖHT Bank;
EC, 2015].

9. Modelul specific de turism rural al Austriei

Din motive legate de limitarea spațiului, în cadrul acestei secțiuni nu vom reveni asupra aspectelor
legate de turismul rural austriac amintite anterior, ci ne vom rezuma la a le completa.
Studiul, realizat de specialiștii austrieci de la WiPool [Austria.tourism], a condus la concluzia că
de turismul rural (la ferma țărănească) sunt interesați îndeosebi cetățenii din țările Central- și Est-
europene, ce îl îndrăgesc. Așa cum s-a arătat mai devreme, oferta de ospitalitate a Austriei este dominată
de afacerile de familie, fapt pentru care își și conservă excelent caracterul tradițional. Mai mult, străinii
contribuie în cea mai mare măsură la activitatea turistică a statului, iar cererea se îndreaptă preponderent
spre turismul rural (circa 80 % din total). Turismul rural structurat a pornit inițial de la fermierii care
găzduiau oaspeții ce nu mai găseau locuri disponibile în hotelurile aglomerate în perioadele de vârf de
sezon. De fapt, turismul rural austriac (cazarea la localnici, îndeosebi la fermieri) are o tradiție
îndelungată: „circa 25 % dintre ferme primesc oaspeți de peste 100 de ani, această formă asigurând un
trai sigur și decent pentru aproximativ 10 % din totalul fermierilor austrieci.” [Tălângă, 2010: 36]. Mai
mult, specialiștii români [Studiu de fezabilitate, 2010: 15] explică de ce Tirolul este o destinație de
referință:
În Austria, expansiunea masivă a turismului s-a realizat prin dezvoltarea unei concepţii originale, având la bază
preocupări sociale puternice. Locuitorul muntelui fiind în centrul strategiei de amenajare, aici s-a dezvoltat un turism
montan rural, plecând de la nodurile vechi populate. /.../ Tirolul, ce are ca trăsătură dominantă dezvoltarea progresivă şi
controlată local. O atenţie deosebită s-a acordat prezervării mediului natural şi cultural, promovându-se peisajul natural şi
uman nealterat, tradiţional, creaţia artificială neavându-şi locul aici. Datorită particularităţilor concepţiei de amenajare
turistică (context instituţional şi politic bazat pe descentralizare, dezvoltare turistică echilibrată şi continuă, larga
distribuţie a activităţilor turistice în centre de talie mică şi mijlocie), Tirolul a fost considerat model de dezvoltare a
turismului verde.
Intensificarea activității turistice în mediul rural, a condus, desigur, la creșterea economică a
satelor și, implicit, la creșterea nivelului de trai al localnicilor, precum și la diversificarea procupărilor și
a activităților acestora. În timp, printr-o continuă aliniere la cerințele turiștilor tot mai sofisticați,
activitatea s-a profesionalizat. În prezent, turismul rural se bazează pe agroturism privat, dar și pe:
hanuri, hoteluri și apartamente. Organizația care coordonează activitatea turistică rurală este asociația
Urlaub am Bauernhof (Vacanțe la Fermă sau Holidays on the Farm). Calitatea de membru este strict
legată de respectarea prevederilor impuse de asociație. Condiția de bază este ca întreprinzătorul să fie
exclusiv agricultor, astfel, reușindu-se respectarea standardelor privind calitatea serviciilor prestate.
Fiecare fermă poate să ofere cel mult 10 paturi per unitate familială. Ferma agroturistică trebuie să fie
exploatată de membrii familiei. Activitatea trebuie să se desfășoare în condiții legale, iar datele tuturor
turiștilor vor fi înregistrate. Turismul rural dezvoltat în Austria constituie unul dintre cele mai elocvente
exemple din perspectiva succesului și a relației succes-marketing și promovare eficientă [García
Henche, 2004: 61-62; Antonescu și Antonescu, 2013: 123-124].
Rețeaua Urlaub am Bauernhof reglementează, organizează, coordonează, controlează și
promovează turismul rural al Austriei care se desfășoară în satele turistice de recreere (Urlaubsdörfer).
Conform Eurogîtes13, fermele austriece cele mai frumoase și, de asemenea, verificate din punct de
vedere calitativ poartă emblema Urlaub am Bauernhof, care garantează faptul că ferma este funcțională
și că experiența turistului va fi autentică, acesta având ocazia de a trăi viața cotidiană a familiei
fermierului și de a se bucura de cel puțin 3 produse tipice, realizate în casă. Fermele de vacanță sunt
clasificate pe flori, numărul de margarete indicând și nivelul de confort – controalele și evaluările sunt
realizate de membrii unui juriu ce vizitează fermele și le testează ofertele. Oferta promovată de asociație
prin intermediul portalului propriu este una foarte bogată și diversificată. Website-ul este tradus în cinci
limbi străine (engleză, olandeză, polonă, cehă și maghiară); conținutul nu pare să difere. Ofertele sunt
structurate în funcție de sezon: estival sau hibernal. Fiecare regiune are propria secțiune. Fermele sunt
împărțite în funcție de tema pe care o oferă: copii și bebeluși; bio și sănătate; echitație; respectiv,
persoane cu dizabilități. Portalul cuprinde în prezent 1.687 de ferme (Figura nr. 7). [Eurogîtes; Urlaub
am Bauernhof]

13
Organizația europeană ce patronează turismul rural și care reunește 35 de organizații de profil din 27 de țări.
 Figura nr. 7. Fermele înscrise în rețeaua Urlaub am Bauernhof
Sursă: http://www.urlaubambauernhof.at/index.php?id=16&L=2&sessionId=1451354267.
Fermele sunt împărțite în patru mari categorii, în funcție de tipul de vacanță pe care îl oferă:
Vacanță la ferma țărănească (gospodărie tipică, inclusiv animale); Vacanță la vie (fermă viticolă sau
gospodărie cu vie); Casă țărănească (locuință tipică din mediul rural, dar fără animale) și Cabană de
munte. Experiențele oferite cuprind cinci categorii generice: tradiție populară; gastronomie sau bucătărie
și pivniță/cramă; munci țărănești; economie, agricultură și zootehnie locală; ferma țărănească. Există
cataloage electronice consistente ce pot fi descărcate pentru fiecare dintre temele menționate, respectiv
pentru cele 9 Land-uri promovate. Calitatea prestațiilor din mediul rural mai este certificată pentru
produse ecologice și bio (Austria Bio Garantie și Eco-label for Tourism).
Un aspect deosebit îl constituie faptul că portalul Urlaub am Bauernhof are o secțiune dedicată
copiilor (Figura nr. 8). Conținutul este prezentat exclusiv în limba germană. Toate fermele au animale,
copiii și/sau părinții pot face selecția în funcție de animalele preferate (vite, cai, păsări, purcei, iepuri,
cobai, oi sau capre). Secțiunea Informații generale prezintă succint conceptul de fermă ca unitate de
primire turistică și face legătura cu site-ul principal. O altă secțiune este cea a Bauernhof ABC (ABC-ul
fermei țărănești) ce cuprinde un mic dicționar al experienței la fermă. Mai există informații cu privire la
protecția animalelor și o broșură pentru copii. În fine, pagina oferă și un colț de joacă ce conține diverse
jocuri, precum Sudoku la fermă, planșe de colorat online, ghicitori, pălăria cu glume etc.

Figura nr. 8. Secțiunea pentru copii a site-ului Urlaub am Bauernhof

Sursă: http://www.urlaubambauernhof.at/kinderseite/.
Satelor turistice li se adaugă și cele 20 de sate dedicate pasionaților de drumeții montane și de
alpinism (Bergsteiger Dörfer sau Mountaineering Villages); acestea sunt incluse în proiectul omonim și
sunt organizate în baza unor criterii clare și stricte, ce vizează protecția mediului și exploatarea durabilă,
satele montaniarzilor fiind localizate în arii protejate.

10. Perspectivele turismului rural

Succesul Austriei ca destinație este strâns legat de modul în care see organizează și finanțează întreaga
activitate turistică, inclusiv promovarea ei. Caracterul tradițional al ofertei austriece este excelent
conservat și valorificat tocmai datorită faptului că industria serviciilor de ospitalitate este dominată de
afacerile de familie. Competitivitatea crescută a turismului, preponderent rural și de incoming, austriac
își are rădăcinile în eforturile oficialilor de sprijinire a dezvoltării turismului în spiritul inovării, al
durabilității și al sustenabilității, în condițiile conservării, promovării și valorificării autenticității.
Riguroasa implementare a politicilor de mediu, contribuie la creșterea atractivității Austriei ca destinație
pentru turism în natură, oferind o șansă excelentă dezvoltării turismului rural și montan pe parcursul
întregului an. Montaniarzii, amatorii de drumeții, cicloturiștii și schiorii de bucură fiecare în felul său, pe
parcursul întregului an, de munții și de lacurile unei destinații, în care mai bine de o treime din teritoriu
se află sub protecția naturii.
Perspectivele turismului rural austriac sunt direct-dependente de viziunea autorităților cu privire
la prioritățile și la dezvoltarea mediului rural. Astfel, strategia de dezvoltare a spațiului rural [BMLFUW,
2012] urmărește, în primul rând, sprijinirea dezvoltării de proiecte-pilot în turismul rural axate pe
dezvoltarea de noi produse și servicii turistice, precum și pe promovarea și pe comercializarea acestora.
Concret, destinațiile austriece trebuie să prezinte oferte creative și inovative, relevante pentru
consumator. Al doilea punct avut în vedere este cooperarea micilor întreprinzători (la organizarea unor
fluxuri de lucru comune; la utilizarea în comun a investițiilor realizate și a resurselor disponibile în
cadrul destinației; la dezvoltarea și/sau promovarea unor oferte de produse și de servicii turistice rurale
comune; prin cooperarea intrasectorială pentru realizarea de economii și prin cooperarea intersectorială
și crearea de rețele, îndeosebi cu firme din domeniul agricol). Profesionalizarea și creșterea calității
turismului și a gastronomiei din mediul rural reprezintă a treia componentă a strategiei. Crearea unor
oferte turistice inovative și durabile din perspectiva mediului, pentru a atrage turiștii în mediul rural pe
parcursul întregului an, constituie a patra prioritate. Crearea și dezvoltarea de lanțuri de aprovizionare
și de distribuție scurte constituie al cincilea obiectiv strategic (ce presupune inclusiv stimularea
integrării verticale și orizontale a prestatorilor locali, precum și crearea și consolidarea piețelor locale și
dezvoltarea produselor centrate pe turismul gastronomic). Orice demers de dezvoltare a turismului se
face în condițiile strictei respectări și protejări a mediului înconjurător.

11. Bibliografie
1. Antonescu, Daniela; Antonescu, Raluca-Mirela, 2013, „Dezvoltarea durabilă a agroturismului în Uniunea Europeană și
în România”, in volumul Conferinței internaționale Dezvoltare durabilă în condiții de instabilitate economică, ediția a II-a,
21-22 iunie 2013, Fundația și Universitatea Academia Comercială Satu-Mare, pp. 119-128,
http://conferinta2013.academiacomerciala.ro/_VOLCONF2013PDF/volumconferinta/DEZVOLTAREA%20DURABILA
%20A%20AGROTURIMSULUI%20IN%20UNIUNEA%20EUROPEANA%20SI%20IN
%20ROMANIA_ANTONESCU.pdf. [Accesat: 29.12.2015]
2. Bădiță, Alexandra, 2011, „Austria, imperiul varietăților culinare”, in eCuisine.ro, 20.08.2011, http://www.ecuisine.ro/stil-
ecuisine/bucatarii-internationale/austria-imperiul-varietatilor-culinare. [Accesat: 29.12.2015]
3. Fritz, Oliver; Schiman, Stefan și Smeral, Egon, 2015, Bericht über die Entwicklung und Struktur der österreichischen
Tourismus- und Freizeitwirtschaft im Jahr 2014, iunie 2015, Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung (WIFÖ),
BMWFW, http://www.bmwfw.gv.at/Tourismus/TourismusInOesterreich/Documents/LAGEBERICHT%202014%20mit
%20Deckblatt_geringe%20Aufl%C3%B6sung.pdf. [Accesat: 29.01.2016]
4. García Henche, Blanca, 2004, Marketing în turismul rural, Editura IRECSON.
5. Glăvan, Valile, 2000, Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, București.
6. Lohmann, Martin; Müller, Hansruedi; Pechlaner, Harald; Smeral, Egon (coord.); Wöber, Karl, 2013, Österreich-
Tourismus gewinnt an Boden. Bericht des Expertenbeirats „Tourismusstrategie”, BMWFJ, Viena,
http://www.bmwfw.gv.at/Tourismus/Documents/Bericht%20des%20Expertenbeirats%202013.pdf. [Accesat: 19.01.2016]
7. Mititeanu, Dinu și Marlen, fără dată, „Alpii și țările alpine”, in Chemarea Muntelui. Relatări, amintiri, gânduri, sfaturi,
opinii despre munte (blog de călătorie), http://dinumititeanu.ro/Alpii-si-tarile-alpine. [Accesat: 27.12.2015]
8. Schwab, Klaus (editor), 2015, The Global Competitiveness Report 2015-2016. Insight Report: Growth through Schocks,
World Economic Forum, Geneva, http://www3.weforum.org/docs/gcr/2015-2016/Global_Competitiveness_Report_2015-
2016.pdf. [Accesat: 21.01.2015]
9. Tălângă, Cristian, 2010, Turism rural, note de curs pentru învățământ la distanță, Facultatea de Geografie, Universitatea
București, http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_11_00_397_Turism_rural_an_III_Talanga.pdf. [Accesat:
23.11.2015]
10. Ambasada României în Republica Austria, http://viena.mae.ro/node/484#null. [Accesat: 27.12.2015]
11. Austria Bio Garantie, http://www.abg.at/. [Accesat: 19.01.2016]
12. Austria.info, 2015, http://www.austria.info/ro/. [Accesat: 19.01.2016]
13. Austria.tourism, 2015, https://www.austriatourism.com/. [Accesat: 19.01.2016]
14. Austrian Business Agency (ABA), Austria. Invest with the World Champion,
http://investinaustria.at/en/downloads/brochures/tourism-2013.pdf. [Accesat: 4.01.2016]
15. Austrian Embassy Washington DC, Facts and Figures, „Population”, http://www.austria.org/population/. [Accesat:
29.11.2015]
16. Autriche, 2015, Collection „Le Guide Vert”, Michelin – Guides Touristiques, France.
17. Bergsteiger Dörfer, http://www.bergsteigerdoerfer.at/. [Accesat: 8.01.2016]
18. Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft (BMLFUW), 2012, Österreichisches
Programm für ländliche Entwicklung 2014-2020. Programmtext,
https://www.bmlfuw.gv.at/land/laendl_entwicklung/leprogramm.html. [Accesat: 19.01.2016]
19. Bundesministerium für Wirtschaft, Familie und Jugend (BMWFJ), 2010, Neue Wege im Tourismus. Die neue
österreichische Tourismusstrategie, http://www.bmwfw.gv.at/Tourismus/Documents/Strategie_Neue%20Wege%20im
%20Tourismus.pdf. [Accesat: 19.01.2016]
20. Bundesministerium für Wissenschaft, Forschung und Wirtschaft (BMWFW); Bundesministerium für Land- und
Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft (BMLFUW); Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie
(BMVIT) și ÖBB-Personenverkehr AG (ÖBB), 2014, Nachhaltige Mobilität im Tourismus. Leitfaden,
http://www.bmvit.gv.at/bmvit/verkehr/gesamtverkehr/tourismus/downloads/leitfaden_mobilitaet.pdf. [Accesat: 19.01.2016]
21. BMWFW, 2015, Bericht über die Lage der Tourismus- und Freizeitwirtschaft in Österreich 2014,
http://www.bmwfw.gv.at/Tourismus/TourismusInOesterreich/Documents/LAGEBERICHT%202014%20mit
%20Deckblatt_geringe%20Aufl%C3%B6sung.pdf. [Accesat: 19.01.2016]
22. City Population – Austria, „Population Statistics for Countries, Administrative Areas, Cities and Agglomerations –
Interactive Maps and Charts”, http://www.citypopulation.de/Oesterreich-Cities.html. [Accesat: 3.12.2015]
23. Dezvoltarea infrastructurii de agrement în stațiunea turistică Voineasa, județul Vâlcea. Studiu de fezabilitate, 2010,
https://www.oar-bucuresti.ro/anunturi/2010/09/17/a/72789fisa5.pdf. [Accesat: 21.01.2016]
24. EU Ecolabel Tourist Accommodation Catalogue, http://ec.europa.eu/ecat/services. [Accesat: 21.01.2016]
25. Eurogîtes, 2016, Country Holidays in Europe, http://www.eurogites.org/member.php?lang=EN&id=AT. [Accesat:
9.01.2016]
26. European Commission (EC), 2015, Annual Tourism Report 2015. Austria, http://eurlex.europa.eu/Notice.do?
val=123070%3Acs&lang=en&list=123070%3Acs%2C&pos=1&page=1&nbl=1&pgs=10&hwords=. [Accesat: 12.01.2016]
27. Lonely Planet, 2015, http://www.lonelyplanet.com/austria. [Accesat: 29.11.2015]
28. Mein.Österreich.info, http://www.mein-oesterreich.info/musik/jodeln.htm. [Accesat: 29.12.2015]
29. ÖBB-Personenverkehr AG (ÖBB), fără an, http://personenverkehr.oebb.at/en/index.jsp. [Accesat: 29.11.2015]
30. Österreichische Hotel und Tourismusbank (ÖHT Bank), http://www.oeht.at/home/. [Accesat: 9.01.2016]
31. Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD), fără an, „Regional Well-Being”,
http://www.oecdregionalwellbeing.org/. [Accesat: 4.01.2016]
32. OECD, 2014, „Austria” in OECD Tourism Trends and Policies 2014, http://dx.doi.org/10.1787/tour-2014-9-en. [Accesat:
10.01.2016]
33. OECD.Stat, 2014, Factbook Country Statistical Profiles, http://stats.oecd.org/#. [Accesat: 18 ianuarie 2016]
34. Portal Românesc de Comerț Exterior, http://www.portaldecomert.ro/Tara-Austria-992.htm. [Accesat: 29.11.2015]
35. Statistik Austria, Beherbergungsstatistik Monatliche Nächtigungsstatistik Jährliche Bestandsstatistik. Standard-
Dokumentation Metainformationen (Definitionen, Erläuterungen, Methoden, Qualität), 2015,
http://www.statistik.at/web_de/dokumentationen/Wirtschaft/Tourismus/index.html. [Accesat: 20.01.2016]
36. Statistik Austria, http://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerung/index.html.
[Accesat: 19.01.2016]
37. StatCube.At, Statistik Österreich, 2016, „Tourism”,
http://www.statistik.at/web_en/statistics/Economy/tourism/index.html. [Accesat: 17.01.2016]
38. Urlaub am Bauernhof, http://www.urlaubambauernhof.at/?L=2. [Accesat: 15.10.2015]
39. Urlaub am Bauernhof, Kinderseite (Pagina copiilor), http://www.urlaubambauernhof.at/kinderseite/. [Accesat:
15.10.2015]
40. Wirtschaftskammer Österrreich (WKÖ), 2015, Statistisches Jahrbuch der WKÖ. Jährliche Broschüre mit den
wichtigsten Wirtschaftsdaten, „Kapitel 11. Tourismus”, http://wko.at/statistik/jahrbuch/2015_k11.pdf. [Accesat: 20.01.2016]
41. WKÖ, 2015, Statistisches Jahrbuch der WKÖ. Jährliche Broschüre mit den wichtigsten Wirtschaftsdaten, „Kapitel 14.
Struktur der Unternehmen”, http://wko.at/statistik/jahrbuch/2015_k14.pdf. [Accesat: 20.01.2016]
42. WKÖ Tirol, 2013, Familienunternehmen in Österreich. Bedeutung, Besonderheiten, Herausförderungen,
https://www.wko.at/Content.Node/Interessenvertretung/Daten--Fakten--Zahlen/t/Dossier_Familienunternehmen_WKT.pdf.
[Accesat: 20.01.2016]
43. World Economic Forum (WEF), Travel and Tourism Competitiveness Report (TTCR), colecțiile 2007 (Furthering the
Process of Economic Development), 2008 (Balancing Economic Development and Environmental Sustainability), 2009
(Managing in a Time of Turbulence), 2011 (Beyond the Downturn), 2013 (Reducing Barriers to Economic Growth and Job
Creation) și 2015 (Growth Through Shocks), Elveția, Geneva, www.weforum.org. [Accesat: 28.12.2015]
44. World Travel & Tourism Council – The Authority on World Travel & Tourism (WTTC), 2015, Travel & Tourism.
Economic Impact 2015. Austria, https://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic%20impact%20research/countries
%202015/austria2015.pdf. [Accesat: 19.01.2016]
45. WTTC, Infographic, fără an, http://wttc-infographic.org/austria. [Accesat: 19.01.2016]
46. The World Factbook: Austria, Central Intelligence Agency (CIA), https://www.cia.gov/library/publications/the-world-
factbook/geos/au.html. [Accesat: 27.12.2015]
47. Turismark.ro, „Essen și trinken în Austria sau... ce se poate mânca și bea în Austria”, 14 mai 2010,
http://www.turismark.ro/blogs/index.php/blog-calatorii/2010/05/14/essen-trinken-austria. [Accesat: 27.12.2015]
48. United Nations – UNWTO, 2016, Statistics, „Arrivals of non resident tourists/visitors, departures and tourism
expenditure in the country and in other countries”, http://data.un.org/DocumentData.aspx?id=372. [Accesat: 10.01.2016]
49. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), 2015, „Amenzi drastice pe autostrăzile din Austria, aparent fără
niciun motiv. Atenţie mare la semnul IG-L!”, 23 noiembrie 2015, http://uzp.org.ro/amenzi-drastice-pe-autostrazile-din-
austria-aparent-fara-niciun-motiv-atentie-mare-la-semnul-ig-l/. [Accesat: 24.11.2015]
50. Verband Alpiner Veriene Österreichs (VAVÖ), 2015, http://vavoe.at/. [Accesat: 27.12.2015]
51. http://www.austria.hartaeuropa.com/. [Accesat: 27.12.2015]
52. http://www.babydorf.at. [Accesat: 19.01.2016]
53. http://www.babyhotel.eu. [Accesat: 19.01.2016]
54. http://www.euload.com/harti/Harta_Austria.php. [Accesat: 29.11.2015]
55. http://www.carnuntum.co.at/. [Accesat: 29.11.2015]
56. http://departments.kings.edu/womens_history/mariatheres.html. [Accesat: 30.11.2015]
57. http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/austria/index_en.htm#goto_0. [Accesat: 7.01.2016]
58. http://www.infotour.ro/ghid-turistic/austria/hallstatt/. [Accesat: 29.11.2015]
59. http://www.infotravelaustria.ro/. [Accesat: 29.11.2015]

12. Anexe

Anexa nr. 1. Artizanat și meșteșuguri

 Paharele Riedel sunt celebrele pahare tiroleze, suflate de meșteșugarii din orășelul Kufstein (Tirol), utilizate astăzi în
cadrul degustărilor de vinuri din Austria, până în Franța și Italia, respectiv în SUA.
 Ceramica Gmundner provine din cel mai mare atelier de creaţie manuală, specializat în ceramică din Europa Centrală,
localizat la Traunsee (în regiunea Salzkammergut); meșteșugarii oferă peste 500 de forme, care, anterior finalizării, sunt
modelate manual de până la 60 de ori, conform meşteşugului vechi de trei secole.
 Ceramica Gollhammer este realizată tot în Salzkammergut; modelele prelucrate exclusiv manual sunt foarte variate.
 Meşteşugul austriac de imprimare a modelelor pe materiale textile, cunoscut și ca arta imprimeurilor ce combină culorile
albastru-alb, este o tradiție foarte veche, păstrată și valorificată astăzi de imprimeria Blaudruckerei Wagner din Bad
Leonfelden; tehnica presupune utilizarea unei stofe albastre pentru scoaterea în evidență a imprimeului alb, aplicat utilizându-
se modelele vechi de sute de ani ale familiei Wagner, transmise din generație în generație cu tot cu explicațiile referitoare la
simbolistica și semnificația lor. Vopsitoria Färberei Koó (mică afacere de familie) este centrată pe Josef Koó, ultimul maestru
din Burgenland specializat în vopsirea manuală a textilelor și în realizarea (manuală sau cu ajutorul unei prese manuale) de
imprimeuri alb-albastre duble (cu modele diferite pe fiecare față), precum și în vopsirea materialelor textile cu indigo extras
din plante.
 Pantofii Goiserer-Schuh, făuriți manual într-un mic atelier de pantofar din secolul al XIX-lea, sunt ieșiți din comun grație
celor ale căror picioare le încalță (au fost și sunt purtați de capete încoronate, dar și de Hubert von Goisern, promotor al
genului muzical Neues Volkmusik și „ambasador muzical” al Austriei).
 Tot pantofi produce, dar pentru o clientelă mai puțin renumită, și GEA-Schuhmanufaktur, atelierul de creaţie din Schrems
(Waldviertel); modelele clasice, arta manuală și standardele calitative ridicate prin care sunt realizați pantofii acestor artizani
se asociază cu dorința producătorilor de a oferi cea mai bună calitate la prețuri rezonabile.
 Salzburger Federkielsticker sunt artiștii broderiei manuale pe articole din piele cu unelte confecționate din pene de fazan.
Ultimii artizani care practică acest meșteșug sunt Walter Grübl şi Herbert Klieber din oraşul Eben (Salzburg); ei împodobesc
în continuare articole precum: Ranzen (curea lată, brodată bogat, purtată peste pantalonii din piele ai costumului tradiţional
austriac), curele, teci pentru cuţite, agrafe de păr, portmonee, bretele, coperţi din piele pentru albumelor, poşete etc.
[Austria.info]

Anexa nr. 2. Gastronomie

 Printre cele mai renumite preparate culinare pot fi amintite: Wiener Schnitzel-ul, gefüllte Kalbsbrust, Tafelspitz mit G
´röste, Knödel, Käsespätzle, Schweinsstelze, Zwiebelrostbraten, Erdeapfelsalat, Sauerkraut sau Gulasch; apoi supele: Wiener
Suppentopf; Fritattensuppe, Nudelsuppe, Knödelsuppe sau Gemüsesuppe; acestora li se adaugă nu mai puțin delicioasele și
cunoscutele deserturi, precum: Sacher Torte (preparat prima dată în 1832), Linzer Torte (pregătit după o rețetă veche de mai
bine de 350 de ani), Wiener Apfelstrudel, Topfenstrudel, Marmeladekrapfen, Mohr im Hemd, Palatschinken sau
Eismarillenknödl; dulciurile sunt și ele renumite: praline cu Marzipan (Mozart Kugeln) și Vaniellekipferl; gustările sărate,
Käsekreiner, sau dulci, Zwetschenknödl, nenumăratele tipuri de găluște umplute, completează și ele produsele culinare;
melcii, care în secolul al XVIII-lea erau alimentele de bază ale poporului, se numără astăzi printre delicatesele austriece
[Turismark.ro, 2010; Bădiță, 2011; Autriche, 2015: 48-49; Austria.info].
 Băuturile se numără printre deliciile Austriei: de la cappucino-ul vienez cu ciocolată până la o foarte mare varietate de
cafele (Viena și-a pus în mod decisiv amprenta asupra modului în care se prepară, se servește și se consumă cafeaua);
Almdudler-ul este bătura națională și constă dintr-un preparat carbogazos dulce, făcut din suc de mere și ierburi aromate;
localnicii beau și cidru; copiii, dar nu numai, beau Apfelsaft sau, cel mai adesea, gespritztes Apfelsaft (suc de mere cu apă
minerală carbogazoasă); berea este apreciată și apare și în combinații de tip Radler (bere cu lămâie sau cu grapefruit,
preferată de femei). Vinurile specifice sunt cele din zona de Est a Austriei – favorite sunt vinurile albe seci, de obicei,
gespritzt; Heuringen sunt localuri ce servesc vinul propriu, produs în anul respectiv [Austria.info; Turismark.ro, 2010; Bădiță,
2011; Autriche, 2015: 48-49]. Uhdler este vinul celebru din Burgenland, iar Stiria este renumită pentru Schilcher; totodată,
viile din această regiune sunt cultivate la cea mai mare altitudine din Europa (600 m). Austria este bine reprezentată pe harta
vinurilor, oferind sortimente variate: de la „vinurile albe, uşoare şi seci, la cele roşii, corpolente, cu caracter, la cele nobile,
dulci, premiate, şi până la elegantele şi înţepătoarele vinuri spumoase sau frizzante. Şi toate acestea de o calitate care
uimeşte.” [Austria.info] Predominante sunt soiurile albe, care acoperă peste 70 % din suprafața cultivată: Grüner Vetliner,
Riesling, Sauvignon blanc, Gelber Muskateller, Traminer și Burgund (Weißburgunder, Grauburgunder şi Chardonnay); există
și specialități regionale, precum: Zierfandler şi Rotgipfler [Austria.info].

Anexa nr. 3. Evenimentele tradiționale ale Austriei

Fiecare dintre cele patru anotimpuri este marcat de numeroase evenimente ce au loc în special în mediul rural, astfel:
 Primăvara se remarcă: Procesiunile din Duminica de Florii, la 1 mai are loc plantarea „arborelui de mai” (simbol al
fericirii și al fertilității), Maibaumkraxeln (concurs de cățărare în arborele de mai); cu Rusaliile încep procesiunile (unele, în
amintirea Reformei sau a Războiului de 30 de ani) – în Brixental (Tirol) procesiunile se desfășoară călare, în vreme ce în
Traunkirche și Hallstatt se desfășoară pe apă; la Bischofshofen și Zederhaus au loc prezentări ale Prangstangen (prăjini de 6-
8 metri, împodobite cu coronițe din flori proaspete și panglici), iar la Deutschlandsberg se fac covoare din flori.
 Printre evenimentele estivale se regăsesc: Samsonumzug (mutarea lui Samson), în Murau și Krakaudorf (Stiria) și în
Tamsweg (Salzburg) – Samson este o păpușă uriașă, cu o înălțime de 5 metri, purtată de o singură persoană; tradiția își are
originile undeva în perioada secolelor al XVII-lea sau al XVIII-lea și simbolizează puterea care protejează procesiunile
religioase. Cele mai multe comunități rurale organizează în lunile august și septembrie târguri și sărbătoriri/chermeze (Kirtag)
dedicate bisericilor lor.
 Toamna au loc diverse evenimente organizate în semn de mulțumire pentru recoltele îmbelșugate sau pentru marcarea
unor tradiții arhaice din viața comunităților rurale, precum transhumanța. Sunt celebrați sfinții Hubertus, Leonard și Martin;
se fac procesiuni și cortegii, în cadrul cărora se lansează lampioane ce aduc lumină uneia dintre cele mai sumbre luni din an.
 Iarna este probabil anotimpul cel mai bogat în evenimente, dominând sărbătorile creștine. În afară de Crăciun și de Anul
Nou, care generează o bună parte din atmosfera de sărbătoare, austriecii mai practică jocurile închinate Sfântului Nicolae (la
Bad Mitterndorf), construirea ieslei (la Bad Ischl sau la Traismauer), Krippenschauen sau vizitarea și vizionarea ieslelor din
casele oamenilor, precum și Turmblasen (în Tirol). De la Sfântul Nicolae și până la Bobotează, umblă un soi de urători și
colindători costumați și mascați, Perchten (în Lungau, Ennstal și Mürtal); sunt acoperiți cu blănuri și poartă măști cu coarne
în frunte, alungă frigul și întunericul și aduc voie bună, lumina soarelui și fertilitate. Sternsingen sau mersul cu steaua este un
obicei care are loc în Ajunul Bobotezei și care amintește de vizita celor Trei Magi la ieslea lui Isus din Bethlehem. În
regiunea Salzburg are loc Glöckerläufe (oamenii fug cu pălării împodobite cu clopoței). Carnavalul, specific lumii catolice,
este organizat în luna ianuarie și în Austria; astfel, în Vorarlberg are loc Fasching-ul sau Fastnacht-ul. Specifice Tirolului sunt
cortegiile tradiționale cu măști ancestrale: Imster Schemenlaufen (la Imst) și Schleicherlaufen (la Telfs). Carnavalul de la Bad
Aussee este celebru datorită Trommelweiber (femei îmbrăcate viu-colorat ce umblă pe picioroange) și Flinserln (bărbați
înveștmântați în haine acoperite cu zale strălucitoare). Nu mai puțin apreciat este Fetzenfasching de la Ebensee (carnavalul
zdrențelor). [Autriche, 2015: 50-51]