Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializarea “Administrarea Afacerilor în Alimentație Publică”

Utilizarea insectelor în alimentație

Student:

Bostan Mihaela

Anul

2019
 Cuprins

1. Notiuni introductive ................................................................................................................................. 3

Definitie.................................................................................................................................................... 3
Scurt istoric .............................................................................................................................................. 3
Clasificarea insectelor .............................................................................................................................. 4
2. Cuprins propriu-zis ................................................................................................................................... 8
Aspecte FAO .......................................................................................................................................... 11
Insectele-hrana ecologică a sec XXI ...................................................................................................... 13
Insectele si rolul lor benefic ................................................................................................................... 14
Beneficii pentru natură ........................................................................................................................... 14
Rolul benefic pentru om ......................................................................................................................... 14
Exemple de specii larg consumate ......................................................................................................... 15
Ordinul Coleoptera (gindaci):............................................................................................................. 15
Ordinul Lepidoptera (fluturi si molii):............................................................................................... 15
Ordinul Hymenoptera (viespi, albini,furnici): .................................................................................... 15
Ordinul Orthoptera (lacuste si greieri): .............................................................................................. 16
Compoziția nutriționala .......................................................................................................................... 16
Carnea de vita vs Insecte,ce alegi? ......................................................................................................... 18
Impedimente de consum entomofag....................................................................................................... 19
De ce insectele nu sunt cultivate pentru consum? .................................................................................. 20
Factori de dezgust în consum. ................................................................................................................ 21
Bariere mondiale de consum .................................................................................................................. 21
3. Concluzii și aspect finale ........................................................................................................................ 22
Bibliografie................................................................................................................................................. 23
 1. Notiuni introductive

Definitie

Insectele constituie cel mai divers grup de animale de pe Terra. Oamenii de ştiinţă
estimează că există între 6 şi 10 milioane de specii de insecte, dintre care doar 1 milion au fost
cercetate şi documentate. Insectele formează peste 80% din totalitatea animalelor de pe Pământ.
Privite cu repulsie de mulţi dintre noi, insectele aduc imense beneficii omului, prin rolul esenţial
pe care îl au în ecosistem. Aceste mici animale polenizează recoltele de care depindem, se află la
baza lanţului trofic, combat dăunătorii şi consumă bălegarul, transformându-l în îngrăşământ. Pe
lângă toate aceste beneficii, insectele încep să fie văzute de un număr din ce în ce mai mare de
oameni ca o soluţie pentru asigurarea unei părţi din necesarul de hrană la nivel mondial.

Scurt istoric

Cele mai vechi fosile de insecte au o vechime de aproximativ 400 milioane de ani, dar un
nou studiu genetic a stabilit că evoluția insectelor a început mult mai devreme, aproape în același
timp cu dezvoltarea primelor plante terestre. Studiul „Phylogenomics resolves the timing and
pattern of insect evolution” a fost publicat în revista Science și reprezintă primul rezultat al
proiectului internațional 1KITE, la care participă peste 100 de cercetători din 10 țări.Insectele
sunt cel mai mare și mai divers grup de viețuitoare de pe Terra și au avut un rol esențial în
modelarea ecosistemelor timpurii ale planetei. Având în vedere extincțiile succesive care au dus
la dispariția unor întregi grupuri de animale, cum ar fi dinozaurii, insectele pot fi considerate
„marile supraviețuitoare” de pe Pământ.

Pentru a stabili relațiile evolutive, a fost analizat ADN-ul prelevat de la 144 specii de
insecte, printre care diverse molii, viespi, muște și libelule. Pe baza analizei a 1478 de gene,
cercetătorii susțin că au reușit să deslușească arborele filogenetic al insectelor și să clarifice mai
multe controverse pe această temă.Astfel, autorii studiului susțin că insectele se trag dintr-un
grup de crustacee veninoase denumite remipede (clasa Remipedia – „picioare vâslă”). Insectele
au început să evolueze în urmă cu aproximativ 479 milioane de ani, aproape în același timp cu
primele plante terestre.
 Împreună, plantele și insectele au modelat ecosistemele terestre. Creșterea dimensiunilor
plantelor și apariția primelor păduri a coincis cu dezvoltarea abilității insectelor de a zbura, în
urmă cu aproximativ 406 milioane de ani, cu aproape 200 de milioane de ani mai devreme
decât pterozaurii.Nici insectele nu au fost ferite de extincție, un număr mare de grupuri dispărând
în timp. La începutul Cretacicului însă, insectele s-au diversificat rapid, iar până la sfârșitul
Jurasicului se presupune că majoritatea insectelor pe care le cunoaștem acum erau deja
prezente.În cadrul proiectului 1KITE au fost analizate 1200 de specii de insecte, datele urmând
să fie procesate în perioada următoare și prezentate în cadrul altor studii, cercetătorii sperând să
descopere și alte aspecte interesante despre evoluția insectelor.

Clasificarea insectelor

Înmulţirea exagerată a speciilor la insecte, atrage după sine inevitabil, o clasificare foarte
complexă, care este de altfel în permanenţi schimbare. Cu toate acestea, la nivelul marilor
diviziuni sistematice se poate ajunge la o clasificare care nu se mai schimbă mult.

Clasa insectelor este împărţită în douăsprezece supraordine divizate în ordine, acestea la

rândul lor în familii, apoi în subfamilii, în genuri şi, în final, în specii. Ordinele constituie de fapt
marile unităţi sistematice cu care sa lucrează curent. Ele pot fi foarte omogene astfel încât
noţiunea de dipteră sau lepidopteră este aproape instictiv înţeleasă de necunoscător care o
traducă prin cuvântul muscă sau fluture.
Caracterele de care se ţine cont pentru a clasifica insectele sunt cele ale pieselor bucale, ale
aripilor şi ale segmentaţiei, dar şi a unor organe foarte specializate cum sunt piesele genitale.
 Importantă Insectelor

Importantă Ecologică

Insectele se găsesc în orice mediu de pe Pămant. În timp ce un număr mic de insecte, cum
ar fi Molia de Mătase din Artica, trăiesc în climatul sever arctic, majoritatea insectelor se găsesc
în zonele tropicale calde și umede. Insectele s-au adaptat la o gamă largă de habitate, reușind să-și
găsească propriul areal, pentru că vor consumă aproape orice substantă care are o valoare
nutritivă. Insectele sunt componente esențiale ale multor ecosisteme, avînd multe funcții
importante. Acestea afinează solul, polenizează florile și controlează insectele și plantele
dăunătoare. Multe insecte, în special gândacii se hrănesc cu animale moarte și copaci căzuti,
reciclând astfel nutrienții în sol. Că agenți de descompunere, insectele ajută la crearea stratului
superior, strat bogat în nutrienți ai solului care ajută plantele să crească. Furnicile și gândacii, săpa
tuneluri care crează canale pentru apa din care beneficiază plantele. Albinile, viespile, fluturii și
furnicile polenizează plantele cu flori. În cele din urmă, toate insectele fertilizează solul cu
substanțe nutritive din excrementele lor.

Importantă economică

Insectele au o importantă economică extraordinară. Unele insecte produc substanțe utile,

cum ar fi mierea, ceară, lacul și mătasea. Albinele au fost crescute de oameni de mii de ani pentru
miere. Viermii de mătase au afectat foarte mult istoria umană. Când chinezii au folosit viermii
pentru a crea mătase, comerțul de mătase a legat China de restul lumii. Insectele adulte, cum ar fi
greierii, precum și larvele de insecte, sunt, de asemenea, utilizate în mod obișnuit că momeală de
pescuit.

Insecte că sursă de hrană

Insectele, desigur, nu sunt doar mâncate de oameni. Insectele sunt singura sursă de hrană
pentru multe amfibiene, reptile, păsări și mamifere, ceea ce face că rolurile lor în alimentație să fie
extrem de importante. În unele părti ale lumii, insectele sunt folosite pentru alimente de către
oameni. Insectele sunt o sursă bogată de proteine, vitamine și minerale și sunt apreciate că
delicatese în multe tări din lumea a treia. De fapt, este dificil să găsesti o insectă care nu este
mancată într-o formă sau altă de oameni. Printre cele mai populare sunt cicadele, lăcustele,
mantisurile, omizile, greierii, furnicile și viespile. Mulți oameni susțin această idee pentru a oferi
o sursă de proteine în nutriția umană. Din America de Sud pană în Japonia, oamenii mănancă
insecte prăjite, cum ar fi lăcustele sau gândacii.

Insectele în medicină

Insectele au fost, de asemenea, utilizate în medicină. În trecut, larvele (viermilor) au fost

folosite pentru tratarea rănilor, pentru a preveni sau a opri gangrena. Gangrena este cauzată de
infecția cărnii moarte. Larvele mănancă doar carne moartă, așa că atunci când sunt plasate pe
carnea moartă a oamenilor, ei curătă de fapt rană și pot preveni infecția. Unele spitale utilizează
incă acest tip de tratament.
 2. Cuprins propriu-zis

De ce să consumăm insecte!!

Practică sau obișnuință de a mînca insecte este cunoscută sub numele de entomofagie,iar
persoană care consumă (aproape zilnic)este numită entomofag.Cuvîntul derivă de la termenul
grecesc “entomos” sau “entomon” care se traduce că “insecte”, cu înțeles literal, cuvîntul a fost
împărțit în două părți, “ento” (insectă) și “mofagus” (a mînca).Combinate, obținem termenul de
entomofagcare desemnează o persoană ce are că hrană obișnuită insecte.Este de remarcat faptul
că în cele mai multe cazuri,entomofagii sunt priviți cu dezgust sau chiar discriminate,însă
banalul adevăr este că ei s-au adaptat noilor condiții de consum.Știu,e greu de înțeles faptul de a
mînca insecte,dar apare un mare semn de întrebare:Este cunoscut faptul că în viitoru apropiat
mai exact către anii 2050,numărul populației globale va fi estimate la 9 mlrd. de oameni,ceea ce
va încuraja luptă pentru existența (hrană).Pentru a satisface nevoile alimentare glabale cel puțin
la nivel mediu, ne dăm seamă că oceanele cu tot peștele cel îl dețin nu o să facă față cererii
alimentare,iar o data cu schimbarea climei nici pămîntul nu va mai fi la fel de fertile că în
prezent…si deci,apare o mică întrebare: “cum o să trăim?” sau mai exact “ce o să mîncăm?”Este
de remarcat și faptul că în prezent există peste 1 mlrd. de oameni care suferă de boli cauzate de
lipsă de alimente, malnutriția este una dintre cele mai pronunțate.Sunt de părere că întreg
sistemul alimentar existent necesită reevaluat pentru a determină cu exacticitate: ce consumăm,
cît consumăm și cum o să producem în viitor hrană pentru un văl mai mare de
populație.Concluzia la care au ajuns numeroși oameni de știință alimentară este că: “trebuie să
găsim o nouă cale de a produce hrana”... Insectele comestibile au fost încă din cele mai vechi
timpuri incluse în numeroase diete întrebuințate de om,însă în unele aspecte (societăți) apare așa
numitul “dezgust de consum”. Majoritatea insectelor comestibile sunt capturate din habitatele
forestiere. Ele au făcut posibilă fuziunea(unirea) între cunoștințele tradiționale și știință modernă
pentru depășirea unor calamități natural (precum foamea).Se estimează că aproape 2 mlrd. de
oamnei consumă zilnic insecte.Se cunosc peste 1900 de specii de insecte folosite pe larg în
consum. Și între timp se consideră că insectele vor salvă lumea de la foame și îi va oferi existent
mai departe în timp.Poate nu am fost destul de atenți însă, insectele au fost mereu în ajutorul
omenirii sau în ai satisfice existența.Insectele realizează polenizarea și existența plantelor
verzi,fertilizează și reciclează cantități enorme de sol și au fost folosite pe larg drept “jertfa pe
altarul stiintei”,ornamente și colecții impunătoare,etc.Unele insecte sunt producătoare de
substanțe medicamentoase iar altele sunt folosite pe larg în recuperare și terapii.Entomofagii au
înțeles această și sunt foarte greu influențați de religie sau cultură diferită pe care o
urmează,astfel,insectele sunt considerate o sursă de existența,de hrană.Țările
occidentale,(considerate cele mai intelectuale),asociază consul de insecte prezent,cu
comportamentul primitivilor antici care probau diferită hrană existent.Această atitudine
neglijează și blochează dezvoltarea acestei ramuri(sub formă de ferme de insecte) în regiunile
respective.În bază conversiilor experimentale, s-au constatat care sunt beneficiile creșterii și
cultivării insectelor pentru hrană.De exemplu: greierii au nevoi doar de 2 kg de hrană pentru a
oferi un surplus(profit) de 1 kg de masă comestibilă.Deci insectele pot fi crescute în orice parte a
globului reducind astfel și nivelul contaminărilor.Insectele emit cu mult mai puțin gaz cu efect de
seră(amoniac) decît carnea de vită sau de porc și necesită mult mai puține resurse pentru
întreținere decît oricare animal existent în fermele moderne. Comparate cu păsările sau
mamiferele,insectele,posedă un risc minim de transmitere a bolilor zootehnice la
populație.Destul de des insectele sunt consummate sub formă lor naturală preparată,însă, cu noile
tehnologii de producere și preparare existențe,pot și procesate sub formă graulata sau chiar sub
formă de paște.Este posibilă și extracția de protein,grăsimi,vitamine și minerale.În prezent,
asemenea procese sunt foarte scumpe și necesită cercetare și investiții în domeniu,dar cel mai
important este că aceste procese și procedure să fie acceptate de societate. Entomofagia, există
incă de acum câteva milenii, fără nici un fel de consecințe pentru sănătate care rezultă din
această practică. Insectele au făcut parte din alimentație incă de acum câteva mii de ani, astfel că
în picturile rupestre din Altamira, în Spania, putem găsi o serie de reprezentări ale unor stupi de
albine sălbatice, care sugerează faptul că, în trecut, ființele umane s-au hrănit cu larvele
albinelor, că să nu mai vobim de mierea produsă de acestea.Consumul de insecte datează de mii
de ani, este menționat inclusiv în Biblie, în Levitic 11:21-22: „Dar din toate insectele înaripate,
care umblă în patru picioare, să mâncați numai pe acelea care au fluierele picioarelor de dinapoi
mai lungi, că să poată sări pe pămant. Din acestea să mâncați următoarele: lăcusta și soiurile ei,
solamul și soiurile lui, hargolul și soiurile lui, și hagabul cu soiurile lui“. Tot în Biblie se
mentionează că Ioan Botezătorul mânca doar lăcuste și miere. De asemenea, consumul de lăcuste
era popular la români și vechii greci rândul celor săraci, cel bogaților. Un celebru gurmand ,
Lucullus, obișnuia consume larve de rădască hrănite cu tărate îmbibate vin apoi preparate
termic ulei chiar coapte la foc mic pe jar încins. Ingeneral entomofagii fi susținuți după 3
argumente:

1. Sănătate:
Consumul de insecte este sănătos și nu prezintă risc major că consumul de
peste ,pui sau carnea de vită (porc) etc.
 Insectele sunt foarte consistente în proteine,lipide,fibre natural,,calciu
,zinc, fier, vitaminele B1, B2,D și acid linoleic.
Consumul mondial de insecte nu este influențat de religie ,cultură sau
poziționare regională(mă refer la interdicțiile diferitor religii sau regiuni
globale…in general carnea de porc sau vită..)
2. Mediu Ecologic:
Insectele pot fi cultivate (crescute) cu ajutorul resturilor organice reciclate
(aruncate).. Deoarece au “singe rece”, insectele produc mult mai rapid proteine și
minerale decît orice formă de animal existent și consumat (de exemplu:greierii
necesită de 12 orimai puțină hrană pentru a produce aceeași cantitate de proteine
că un pui broiler sau un porc..)
Emisia de gaze cu efect de seră sunt mult mai mici la o fermă de insecte
decît la o fermă de porcine(sau bovine)..
Creșterea insectelor nu se bazează pe lucrări agricole și se depune efort
minim pentru mărirea producției.
3. Mijloc de Existența (factori socio-economici):
Cultivarea insectelor nu necesită capital enorm de investiții și nici utilaj
sau tehnologii foarte avansate(cu inventarul pe care îl deține omenirea în
domeniul tehnologic nu e o problemă..)
Șeptelul de insecte cultivat oferă sau reprezintaun mediu de existența atît
pentru mediul sau populație rurală cât și pentru ce urbană.

Este adevărat că pînă în anul 2002 nici FAO (Organizația pentru Alimentație și
Agricultura) nu adopta această cerința de alimente globală și o privea că pe o glumă, cu
amuzamentIn acest moment, fiecare cetățean din Europa și America de Nord consumă anual, în
medie, 80 kg de carne. În India și China, media este de 25 kg pe cap de locuitor, însă pe măsură
ce nivelul de trăi crește și clasă de mijloc din aceste țări se extinde, cererea pentru carne va
spori,.Specialiștii avertizează că această creștere a consumului este nesustenabilă și că, dacă
vom continuă în acest ritm, vom avea nevoie de altă planetaOrganizatia pentru Alimentație și
Agricultura (FAO) din cadrul ONU a luat în calcul consumul de insecte că oalternativa nutritivă
și totodată prietenoasă cu mediul înconjurător la cererea tot de .Odată cu instaurarea crizei
economice dereglarea (scăderea)nivelului de securitate la nivel global,FAO tratat ,
consumului de insecte cu seriozitate implicare (cu toate fost nevoie argumente) considerot-o o
ieșire omenirii din impas. FAO estimat o cu creșterea numărului populației (la 9 mlrd)
mărirea producției agricole la nivel mondial cu 70% (deoarece tot populație proteine
microelemente de origine animal) fapt ce nu este la fel de posibil,deoarece ariile de pămînt vor fi
tot mai restrise și cum am mai menționat și fertilitate a solului mai scăzută.Alternativă este ceea
ce încercam eu să o menționez:consumul de insecte este cea mi prevăzută metodă de a nu
întîmpina o foamete la nivel mondial. În plus, insectele ar putea constitui și o soluție pentru
rezolvarea malnutriției, care afectează peste un miliard de oameni în prezent. De altfel, ONU a
demarat la începutul anilor 2000 o serie de programe pentru promovarea acestui tip de hrană,
care includ cercetarea aportului alimentar, comunicare și ajutoare pentru tările care doresc să
dezvolte entomofagia. La rândul său, entomologul Manuel Zumbado a început un studiu privind
utilizarea insectelor că sursă alternativă de hrană. În afară de faptul că insectele constituie o sursă
optimă de hrană, acestea se reproduc în ritm mult mai rapid decât animalele de carne, fiind o
resursă de 20 de ori mai abundentă decât acestea. Zumbado își desfăsoară cercetările în Costă
Rica, considerată mediul ideal pentru un studiu asupra insectelor. Costă Rica este, de altfel,
celebră pentru cantitatea enormă de specii diferite de insecte, multe dintre acestea necunoscute
de oamenii de stiintă, indiferent că este vorba de furnici, fluturi viu colorați sau alte insecte care
au fost descoperite de curând. Studiul lui Zumbado nu se concentrează doar pe insecte, ci și pe
diferite tipuri de ciuperci, utilizate în dietă unor populații care trăiesc în Bhutan și Benin, două
state care au cultură alimentară bazată pe consumul de insecte. De altfel, un raport FAO arată că
„insectele comestibile constituie o sursă de hrană de inaltă calitate și reprezintă o excelentă sursă
de proteine, grăsimi și micronutrienti“. Anumite insecte în formă uscată conțin de două ori mai
multe proteine decât carnea animalelor, iar altele, în formă larvară, sunt bogate în grăsimi și
conțin o serie de vitamine și minerale importante.

Aspecte FAO

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a realizat un studiu prin care

estimează că în 36 de tări africane se consumă cel puțin 527 de specii de insecte. De asemenea,
insectele sunt consumate în 29 de tări asiatice și 23 de tări americane. În Thailanda, aproximativ
200 de specii de insecte sunt considerate comestibile, iar în Mexic, numărul speciilor consumate
se ridică la 500. Profesorul Thewis spune că gustul insectelor nu este foarte bun, dar nu poate fi
considerat rău. „Am gustat insecte, nu mănanc regulat, am mâncat larve de tenebrio molitor,
adică larve de făină. Erau pe post de umplutură a unei prăjituri. Sincer, nu au fost delicioase, nici
nu mi-au displăcut, dar nu pot să spun că aș putea să mănanc insecte în fiecare zi”, subliniază
profesorul belgian.În prezentarea lui, belgianul a subliniat că majoritatea speciilor comestibile
sunt o sursă de grăsimi s i proteine de o calitate foarte bună. El a dat exemple precum mușca
comună sau larva acesteia si viermii de făină. A spus de asemenea, că nu transmit boli
oamenilor, fapte demonstrate prin studii.Insectele sunt adevărate surse de hrană pentru țări din
întreaga lume.Conform unui studiu publicat pe site-ul descopera.ro, în Republica Centrafricană,
insectele constituie o treime din sursa de proteine a populaţiei în anotimpul umed. În Columbia,
furnicile Atta laevigata (denumite local “furnicile cu fundul mare”) reprezintă o delicatesă, iar în
Mexic se consumă escamoles, larvele furnicii Liometopum apiculatum, denumite de gurmanzii
locali „caviarul insectelor”. Mexicul este de asemenea celebru pentru viermele de agave, care
poate fi găsit în mezcal (o băutură tradiţională, asemănătoare tequilei) şi care se foloseşte în
bucătăria mexicană. O altă ț ară în care se consumă regulat insecte este Japonia, unde hachinoko
(larve de albine fierte) reprezintă o mâncare tradiţională. Organizatia Natiunilor Unite pentru
Agricultura si Alimentatie sustine ca o solutie pentru zonele afectate de foamete si o excelenta
solutie pentru protejarea mediului inconjurator este consumul de insecte.Pentru a lupta impotriva
foametei in tarile in curs de dezvoltare, FAO, agentia specializata a ONU pe probleme
alimentare si de agricultura, a decis sa incurajeze productia de insecte, pe care o considera
rentabila si ecologica.Un argument forte al acestora este faptul ca mai mult de 2 miliarde de
oameni consuma deja in mod frecvent insecte, scrie Le Monde .Insectele sunt o solutie pentru
zonele afectate de foamete. Acestea se reproduc rapid, cresc foarte repede si au un impact minim
asupra mediului. FAO sustine ca insectele pot fi transformate in alimente cu valoare nutritiva
ridicata, pot fi combinate cu alte alimente sau pot fi transformate in pudra proteica.Intr-un raport
prezentat la Roma de catre Eduardo Rojas Briales, director general adjunct al FAO, in cadul
actiunii care are ca scop incurajarea cresterii insectelor pentru hrana oamenilor, se afirma ca
doua kilograme de hrana sunt necesare pentru a produce un kilogram de insecte, in timp ce
pentru bovine sunt necesare 8 kilograme de hrana pentru un kilogram de carne.FAO sustine ca
insectele sunt nutritive, au un continut ridicat de proteine, grasimi si minerale. Un alt argument al
FAO este acela ca este comod sa cresti insecte, pentru hrana lor fiind suficiente resturile
organice, compostul. FAO a luat de asemenea în calcul consumul de insecte ca o alternativă
nutritivă şi totodată prietenoasă cu mediul înconjurător la cererea tot mai mare de carne. Un
raport FAO arată că “insectele comestibile constituie o sursă de hrană de înaltă calitate pentru
oameni, şeptel, păsări de curte şi peşti. Insectele reprezintă o excelentă sursă de proteine, grăsimi
şi micronutrienţi”.„Nu știu ce părere ar avea oamenii să mănânce aș a ceva zilnic. Insectele sunt
o importantă sursă de proteine, dar sunt foarte scumpe și pentru ca să fie introduse într-un meniu
zilnic ar trebui să fie producț ii întregi de larve și insecte comestibile”, completează Tewis.Deși
această hrană cu insecte este privită de mulți cu dezgust, este posibil ca pe viitor să fie o
specialitate. Marcel Dicke, profesor de entomologie, spune în acelaș i studiu de pe descopera.ro
că în urmă cu ceva timp mâncăruri precum kiwi sau sushi nu făceau parte din meniul nostru,
fiind posibilă apariț ia unei specialităț i cu insecte în viitorul apropiat.S-ar putea să nu mai fie
nevoie să ne facem griji de muştele din mâncare. De ce? Pentru că oficiali europeni consideră că
ar putea reprezenta hrana omenirii în viitor, laolaltă cu alte insecte. Un proiect de cercetare, în
valoare de peste trei milioane de euro, este în desfăşurare pentru a se stabili dacă insectele pot
deveni parte a dietei zilnice.Se crede că insectele sunt o sursă bogată în calciu şi proteine. De
asemenea, iniţiativa studiului vine şi ca urmare a populaţiei în continuă creştere, care determină
un consum uriaş de hrană. Insectele par a fi şi o opţiune sănătoasă - lăcustele pot oferi 20%
proteine şi doar 6% grăsime, în timp ce carnea de vită conţine 24% proteine şi 18%
grăsime.Studiul UE pe alimentaţia cu insectele va analiza şi la siguranţa acestei alternative,
potenţiale alergii şi tipurile proteine din insecte. Din anul 2003,FAO,lucreaza asupra temelor
legate de consumul de insecte in majoritatea reiunilor globale.Aceasta contributie a Organizatiei
pentru Agricultura si Alimentatie urmareste explicarea tematica a contradictiilor existente cit si
dezvoltarea acestei forme de alimente.

Argumentele FAO sunt de cele mai multe ori subiective si nu raspund la numeroasele
intrebari ce apar spontan .Am gasit citeva aspecte ce ajuta la tratarea acestei teme si am dedus ca
politica promovata de FAO duce la :

 Implementare de pagini web ce vor detine informatii despre posibilul consum de

insecte cit si sporirea publicatiilor literare (carti,reviste) ce vor sustine tema data si ar
putea influenta populatia in sens pozitiv desigur.
 Posturile radio si TV vor aveo oportunitatea dar si obligatia de a produce si difuza
material educative in acest scop,material de interes general cu privire la rolul insectelor in
alimentatie. Interactiuni multidisciplinare (ex:aspect nutritionale si de consum,cit si
factorilegislativi importanti in alimentatie) cu numeroase sectoare din cadrul si dina afara
FAO.

Insectele-hrana ecologică a sec XXI

Insectele constituie cel mai divers grup de animale de pe Terra. Oamenii de ştiinţă
estimează că există între 6 şi 10 milioane de specii de insecte, dintre care doar 1 milion au fost
cercetate şi documentate.Insectele formează peste 80% din totalitatea animalelor de pe
Pământ.Privite cu repulsie de mulţi dintre noi, insectele aduc imense beneficii omului, prin rolul
esenţial pe care îl au în ecosistem. Aceste mici animale polenizează recoltele de care depindem,
se află la baza lanţului trofic, combat dăunătorii şi consumă bălegarul, transformându-l în
îngrăşământ. Pe lângă toate aceste beneficii, insectele încep să fie văzute de un număr din ce în
ce mai mare de oameni ca o soluţie pentru asigurarea unei părţi din necesarul de hrană la nivel
mondial..
 Insectele si rolul lor benefic

In ultimii 400milioane de ani,evolutia a produs o mare varietate de specii

artropode,adaptate la mediul lor de viata. Aproximativ 1.4 milioane de specii de animale de pe
pamint sunt insecte si se mai crede ca armai exista un million .Contrar credintei populare,din
1milion de specii de insecte descries,doar aproximativ 5000 pot fi considerate daunatoare
culturilor,altor animale sau chiar oamenilor.

Beneficii pentru natură

Cel ma important este ca insectele joaca un rol important in reproducerea plantelor. Peste
90% din plantele inflorite au nevoie si depind de polenizatori. Acest lucru este valabil si pentru
culturile agricole ce genereaza produse alimentare omenirii intregi. Albinele polenizeaza o
valoare estimata la 15 % din numarul de specii dependente de polenizatori. Importanta acestui
serviciu ecologic pentru natura si pentru agricultura este de neconceput. Insectele detin si marele
rol de in biodegradarea deseurilor. Larvele,mustele,termitele ajuta la biodegradarea deseurilor
pina aceste sunt preluate de ciuperci si microbacterii. Multi cultivatori de aluni, de meri, cafea
sau de alti pomi fructiferi, instaleaza in fiecare primavara stupi cu albine in livezile lor. La fel
procedeaza si cei care au plantatii de rosii, castraveti, dovlecei, capsuni si de alte
legume.Gradinarii ecologisti se bazeaza pe ajutorul insectelor pradatoare in mentinerea
echilibrului in ceea ce priveste controlul daunatorilor. Insectele pradatoare sunt acelea care se
hranesc cu alte insecte (cu cele ce ataca plantele noastre) si/sau cu ouale si larvele acestora. O
specie larg intrebuintata si cunoscuta este gindacul de balegar care, joaca un rol important in
biodegradarea gunoiului de grajd. Acesti gindaci potcoloniza o gramada imensa de balegar in
decurs de doar 24 ore. Daca gunoiul de grajd nu ar fi decompus si ar ramane la suprafata atunci
pierderile de azot in atmosfera va fi mai mare de 80% ,insa prezenta gindacilor de balegar nu
duce la asta si in plus ei pot integra carbonul si alte minerale din nou in circuitul lor natural
(humus pentru plante).

Rolul benefic pentru om

În afară de a servi că sursă de hrană,insectele oferă omenirii o mare varietate de produse

valoroase. Mierea și mătasea sunt cele mai cunoscute produse. Albinele oferă aproximativ 1.2
milioane tone de miere anual în timp ce viermii de mătase produc 90 mii tone de mătase annual.
Carminul, un colorant roșu produs de insectele din ordinal Hemiptera este un alt produs
important utilizat pentru produsele alimentare ,textile și cele farmaceutice. Resilina o proteină de
“cauciuc” care permite insectelor să săra, a fost folosită în medicină pentru arepara arterele
afectate(asta datorată elasticității de care dispune această proteină).Alte implicații ale insectelor
în medicină include terapii cu viermi și utilizarea produse apicole cum ar fi
mierea,propolisul,lăptișor de matcă,venin pentru tratarea unor răni traumatice sau infecții și
arsuri.Omul întrebuințează pe larg și ornamentele alcătuite din insecte aproape integral. Aceste
ornamente pot fi pregătite cu ușurință și sunt rezistente în timp.Unele insecte au devenit obiecte
de colecție(cum ar fi fluturii colorați sau diferiți gindaci).Majoritatea speciilor ornamentale sunt
crescute de către agricultori, de aceea ei pot oferi idei genial pentru cultivarea insectelor pentru
consum. Deci se prevede o colaborare între cultivator de insecte ,colecționari,fermieri și
populația aptă de consum.

Exemple de specii larg consumate

Ordinul Coleoptera (gindaci):

Se întîlnesc multe tipuri(familii ale acestui ordin) de gindaci comestible,inclusiv gindaci

acvatici, de lemn,larve și gindaci de bălegar.Cercetătorii au enumerat peste 78 mii de gindaci
acvatici comestibili care aparțin familiilor Gyrinidae și Hydrophilidae. De obicei se consumă
doar larvele acestor specii. Cele mai populare familii comestibile sunt intilnite la
tropice.Rynchoporus este un parazit al palmierului distribuit în Africa și America de Sud.

Ordinul Lepidoptera (fluturi si molii):

Fluturii si moliile sunt de obicei consummate cind se afla in stadiile larvare (omizi) dar se
depisteaza si cazuri cind se consuma si adulti. Moliile sunt consummate dup ace le sunt
indepartate aripile si picioarele. Cu toate acestea practica de consum a acesti ordin este mai
limitata in comparative cu alte oridine.Se estimeaza ca anual din padurile Africii sunt recoltate
peste 9.5 miliarde de omizi in valoare de peste 85 mii dolari.este cunoscut de asemenea si
vestitul vierme de bambus consumat pe larg in China si India.

Ordinul Hymenoptera (viespi, albini,furnici):

Furnicile sunt cele mai cautate insecte(delicatese) in multe parti ale lumii.Viespile si
albinele realizeaza si unele servicii ecologice inclusive in ciclul natural al micronutrientilorsi
servesc ca pradatori de daunatori in agricultura dar si in natura.Un aliment foarte cautat in Asia
sunt ouale de furnici foarte hranitoare iar in Tailanda acestea sunt vindute la cutie.Pe piata
chineza ,furnicile si albinele sunt tranformate in ingredient nutritionale ,diversi tonici sau
alimente proaspete.In Japonia larvele de viespi cu sacou galben sunt cele mai fregvent
consummate ,iar in timpul Festivalului anual sunt foarte solicitate iar bucatarii locali nu fac fata
cererii.
 Ordinul Orthoptera (lacuste si greieri):

Peste 80 specii de lacuste sunt consummate in intreaga lume.Lacustele apar in roiuri ceea
ce le face deosebit de usor de capturat.Nu sunt foarte solicitate ca hrana deoarece sunt clasificate
drept daunatori si sunt amenintate cu pesticide,prevazute de programele agricole. Lacustele sunt
recoltate in general dimineata,deoarece sunt animale cu singe rece si in aceasta perioada a zilei
devin practic immobile. Lacustlele recoltate de pe cimpuri cu griu sunt mai scumpe decit cele
recoltate de pe cimpurile cu mei sau orz.In ceea ce priveste consumul de greieri populatia este
mai rezervata.In ciuda politicii agricole extinse.doar doua specii de greieri comestibili sunt
crescute economic.Insa sunt familii de greieri ca Tarbinskiellus portentosus sau Gryllus
bimaculatos care pot fi de asemenea cultivate datarita ciclurilor de viata lungi pe care le au.In
Cambogia vinzatorii de greieri comestibili spun ca consumatorii mai mult greierii prinsi in
salbaticie decit cei crescuti economic.

Compoziția nutriționala
Apa este principalul factor ce determină productivitatea.Un corp tot mai mare poate
constrînge producția Agricolă dacă va duce lipsă intens de apa . Se estimează că în anul 2025,
1.8 miliarde de oameni vor trăi în deficit absolut de apași două treimi din populația globuli va fi
sub stres.Insuficiență de apa va amenință biodiversitatea.În agricultura se consumă cică 70% de
apa dulce din lume.1kg de proteine de origine animal necesită de 5-20 ori mai multă apa decît
1kg de proteine provenit din cereal sau insecte.Potrivit estimărilor,1kg de pui necesită 2300 l,1kg
de carne de por necesila 3500 l iar 1kg de carne de vită necesită pînă la 22000 l.Și rezultă că
consumăm o cantitate enormă de apa pentru a produce mai nimic.Insectele consumă o cantitate
foarte mică de apa și sunt foaret rezistenet la secetă.Pe bază unui studio recent ,insectele sunt o
sursă mai ecologică de proteine decît carnea de pui,porc sau vită.Pentru aceeași cantitate de
proteine produse,insectele au nevoie doar de 1 hă,2-3.5ha sunt necesare unui pui sau porc și
aproximativ 10ha pentru o bovină.Valorile nutritive ale insectelor comestibile sunt foarte
variabile dar asta și din cauza numărului mare de specii existențe.Valorile nutriționale pot varia
în cadrul aceleași specii odată cu etapele metamorfice(ou-larva..).De asemenea compoziția
nutriționala poate fi critic influențată și de modul de preparare a
insectelor(prăjire,uscare,firbere).Principalele component nutriționale depistate la insecte sunt
proteinele, aminoacizii, micronutrientii, minerale și vitamine:
 Aminoacizi și proteine: Proteinele sunt compuși organici constituiți din aminoacizi. Ele
constituie blocurile de constructive pentru o bună creștere și dezvoltare.Conținutul de proteine(la
insecte) variază de asemenea în funcție de specie.Sunt insecte ce pot fi comparate cu unele
mamifere reptile sau pești.Conținutul de proteine depinde și de hrană pe care ele o consumă dea
lungul vieții.Lăcustele în Nigeria sunt hrănite cu tărîțe de porumb care conține un nivel ridicat de
acizi grași esențiali și mai depinde și de stadiul metamorphic în care se află insectă .Studii
comparabile arată că specii unice precum Caterpillar mopane Gryllus testaceus au un conținut
de proteine ce variază 52 82% din .Omizile din familia Saturdinidae posesoare de aminoacizi
lizină ce se găsește proporții de 100mg la 100g produs preparat.Dietele tradiționale bazate pe
insecte,privite totalitatea lor oferă o viziune rolului benefic insectelor organismului uman.

Microelemente vitamine: Consumul integral de insecte ridica continutul nutritional al

acestora.Insectele aflate in etape metamorfice cuprind tot arsenalul de microelemente benefice.In
acest scop este de dorit a se consuma insecta in intregime si nu pe părți.Examinînd conținutul de
fier s-a constatat că carnea de vită conține pînă la 6mg de fier la 100g de produs pe cînd insectele
conțin între 31 și 77g la 100g de insecte preparate.Deficiență de zinc de asemenea poate fi
suplinită cu ajutorul insectelor.Deficiențele de zinc pot duce la retard de creștere,afectarea
apetitului, întîrziere sexuală etc..În general toate insectele sunt considerate surse bune de
zinc.Despre vitamine afirmăm că sunt esențiale pentru organismul uman ,pentru stimularea
proceselor metabolice și îmbunătățirea funcțiilor sistemului imunitar.Studiile arată că o întreagă
gamă de insecte sunt bogate în vitamin A,B1 și conținutul lor variază de la 0.1mg la 21mg la
100g de produs finit.Cel mai greu,insectele sintetizează vitamin B12 și de aceea o au în conținut
mai scăzut.Conținutul de vitamină E este relative mare la larvele de sol(preparate
pulbere)Bombyx mori care conțin peste 100mg la 100g de produs gata de consum.Putem afirmă
că sunt aproape la fel de hrănitoare că și peștele. În general, larvele și insectele cont în între 30 s
i 70% proteine. Concret, un kilogram de viermi de făină, dintre cei gustați de profesor, cont ine
50% proteine, în timp ce carnea de peș te cont ine 65% per kilogram. În prezentarea lui,
belgianul a subliniat că majoritatea speciilor comestibile sunt o sursă de grăsimi s i proteine de o
calitate foarte bună. El a dat exemple precum mușca comună sau larva acesteia și viermii de
făină. A spus de asemenea, că nu transmit boli oamenilor, fapte demonstrate prin studii. Mâncăm
insecte dar nu ne dăm seamă Fiecare dintre noi consumă anual aproximativ 500 g de insecte fără
să-și dea seamă. Potrivit legislației din SUA, ciocolată poate conține până la 60 de fragmente de
insecte la fiecare 100 g, iar sucul de fructe poate conține 5 ouă de musculițe-de-oțet și 1-2 larve
la fiecare 250 ml.În cazul făinii de grâu este permisă prezența a 75 de fragmente de insecte la
fiecare 50 g, iar în ceea ce privește pastă de roșii folosită în pizza și în alte sosuri, limită este de
30 de ouă de mușca la 100 g sau 15 ouă de mușca și un vierme la 100 g. În cazul piperului
măcinat, limită este și mai relaxată: 475 de părți de insecte la 50 g . place berea, luați calcul
doar 10 g de conțin, de obicei, aproximativ 2500 de purici de plante. Insectele adevărate surse
de hrană pentru t ări din lume.Conform unui studiu publicat pe site-ul .ro, Centrafricană,
insectele constituie o treime din de proteine populației anotimpul umed. Columbia, furnicile
Atta laevigata (denumite local “furnicile cu fundul mare”) reprezintă o delicatesă, iar Mexic se
consumă escamoles, larvele furnicii Liometopum apiculatum, denumite de gurmanzii locali
„caviarul insectelor”. Mexicul este de asemenea celebru pentru viermele de agave, care poate fi
găsit în mezcal (o băutură tradiţională, asemănătoare tequilei) şi care se foloseşte în bucătăria
mexicană. O altă ț ară în care se consumă regulat insecte este Japonia, unde hachinoko (larve de
albine fierte) reprezintă o mâncare tradiţională.

Carnea de vita vs Insecte,ce alegi?

Cercetătorul Finke(2002)a cercetat valorile nutritive a mai multor specii de insecte

comestibile inclusive a larvelor galbene(Tenebrio moletor).Larvele au fost menționate că fiind o
opțiune promintatoarepentru creșterea în masă în țările occidentale doarece specia este endemic
în climate temperate,au ciclu de viață scurt și agricultura necesară este deja dezvoltată pentru a
cultivă asemenea larve.Finke a adus spre comparative carnea de vită cu insectele și a dedus
următoarele:

 Carnea de vită are un conținut de apa relative mai mice decît larvele cercetate iar
acesteaau un conținut mai ridicat de proteine.
 Carnea de vită conține în mare proporții acid glutamic,lizină,metionină,iar larvele
au un conținut sporit de izoleucină ,leucină, valină ,tirozină și alanine.
 Carnea de vită conține mult acid palmitic,stearic însă mai mari valori nutriționale
dețin larvele de insecte care au un conținut sporit de acizi grași ai fosfolipidelor sau acizi
polinesaturati.
 Larvele sunt bogate în cupru,fier,zinc,seleniu,dar sunt inferoare în conținutul de
vitamină B12.
 Larvele și oricare altă insectă cresc și se dezvoltă mai răpi și această face mare
diferență.În cîteva luni de cltivareputem obține cîteva milioane de insecte(în cazul
larvelor).
 Impedimente de consum entomofag

Deşi nu realizăm, fiecare dintre noi consumă anual aproximativ 500 de grame de insecte!
Conform legislatiei americane, ciocolata poate conţine până la 60 de fragmente de insecte la
fiecare 100 de grame, iar sucul de fructe poate conţine 5 ouă de musculiţe-de-oţet şi 1-2 larve la
fiecare 250 de mililitri. În cazul făinii de grâu este permisă prezenţa a 75 de fragmente de insecte
la fiecare 50 de grame, iar în ceea ce priveşte pasta de roşii folosită în pizza şi în alte sosuri,
limita este de 30 de ouă de muscă la 100 de grame, sau 15 ouă de muscă şi un vierme la 100 de
grame. În cazul piperului măcinat, limita este şi mai relaxată: 475 de părţi de insecte la 50 de
grame. Dacă vă place berea, luaţi în calcul că doar 10 grame de hamei conţin, de obicei,
aproximativ 2500 de purici de plante. De asemenea, de fiecare dată când mâncaţi o prăjitură, un
iaurt, un milkshake de căpşune, surimi sau orice alt aliment colorat în roşu, să ştiţi că sunt şanse
foarte mari ca această culoare să fie dată de acidul carminic. Obţinut din coşenilă, o insectă ce
trăieşte în America Centrală şi de Sud, carminul este unul dintre cei mai populari coloranţi, fiind
folosit atât în industria alimentară, cât şi în industria cosmetică. Acest ingredient poate fi întâlnit
şi sub denumirea de E120.Ce e mai bizar decât să mănânci insecte? Să nu le mănânci.Aversiunea
faţă de consumul de insecte există doar în cultura occidentală şi chiar în cazul acesteia există
excepţii. Una dintre ele este casu marzu, o brânză tradiţională din Sardinia ce este produsă cu
ajutorul larvelor muştei Piophila casei. De asemenea, atât în Franţa, cât şi Germania se produc
câteva specialităţi tradiţionale de brânză maturată cu ajutorul unor acarieni speciali. Profesorul
Arnold van Huis, consultant al FAO şi unul dintre cei mai importanţi susţinători ai consumului
de insecte, spune că problema este doar la nivel cultural: "Majoritatea oamenilor deja consumă
insecte. Doar noi, occidentalii, nu o facem. Avem o problemă din punct de vedere psihologic în
ceea ce priveşte consumul de insecte. Nu înţeleg de ce, cât timp mâncăm creveţi, care sunt cât se
poate de asemănători".Peste 1400 de specii de insecte sunt consumate la nivel mondial de către
oameni, printre care gândaci, furnici, albine, lăcuste sau greieri. Iar cei ce consideră insectele
hrană nu sunt deloc puţini! Aproximativ 80% din populaţia Terrei practică entomofagia
(consumul de insecte). Consumul de insecte este cel mai popular în zonele tropicale, unde
acestea au dimensiuni mari şi sunt uşor de capturat. FAO estimează că în 36 de ţări africane se
consumă cel puţin 527 de specii de insecte; de asemenea, insectele sunt consumate în 29 de ţări
asiatice şi 23 de ţări americane. În Thailanda, aproximativ 200 de specii de insecte sunt
considerate comestibile. În Mexic, numărul speciilor consumate se ridică la 500. Consumul de
insecte datează de mii de ani, este menţionat inclusiv în Biblie, în Levitic 11:21-22: "Dar din
toate insectele înaripate, care umblă în patru picioare, să mâncaţi numai pe acelea care au
fluierele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca să poată sări pe pământ. Din acestea să mâncaţi
următoarele: lăcusta şi soiurile ei, solamul şi soiurile lui, hargolul şi soiurile lui, şi hagabul cu
soiurile lui". Tot în Biblie se menţionează că Ioan Botezătorul mânca doar lăcuste şi
miere.Consumul de lăcuste era popular la romani şi vechii greci atât în rândul celor săraci, cât şi
în cel al bogaţilor. Un celebru gurmand roman, Lucullus, obişnuia să consume larve de rădaşcă
hrănite cu tărâţe îmbibate în vin şi apoi prăjite. De asemenea, în SUA crapul este considerat un
peşte "murdar", nefiind consumat de către oameni. Tabuurile alimentare sunt diferite de la ţară la
ţară. În timp ce în Europa şi în Occident, în general, consumul insectelor în scop alimentar este
considerat un obicei dezgustător, în alte zone din lume, precum anumite regiuni asiatice şi
africane, insectele sunt doar o altă sursă de hrană.

De ce insectele nu sunt cultivate pentru consum?

Insectele sunt considerate delicatese în multe părti ale lumii, în special în tropice.De
exemplu, carte de bucate Malawi 1992 are multe rețete pe bază de insecte la rubrică "delicatese
tradiționale". Se afirmă că un număr de specii de insecte sunt foarte căutate, inclusiv la grătar
,larve și termite prăjite.Cu except ia albinelor, cârmâzul s i viermii –care nu fost
domesticite?Domesticirea animalelor a avut loc cu mult timp în urmă sub diferite forme și în
diferită părți ale globului.La început ,prima sursă de proteine se crede că a fost insectele și ouăle
de insecte,acestea fiind cultivate în bazinele și mlaștinile Mexicului.Imblinzirea și gestionarea au
constituit pas cu pas,pietre pentru acesta domesticire.Există 148 de specii de ierbivore mari și 45
specii de omnivore ce cîntăresc peste 50kg.Faptul că au fost domesticite doar 14 specii din
acestea nu este rezultatul incapacității omului de a intervene ,și ignoranței lui.Dacă un om spune
că nu mai are nevoie de nimic el nu va face nimic,la fel și cu domesticirea,dacă s-a mulțumit cu
cîteva specii de animale ce le-a îmblînzit,de mai mult nici că ar fi avut nevoie.Pentru domesticire
,omul a dedus 6 caracteristici de bază ce trebuie să le dețină animalul pentru a fi domesticit:

 Dietă adecvată(ierbivorele sunt o sursă mai eficientă și mai ușoară de hrană)

 Rată de creștere ridicată(este nevoie de animale ce cresc rapid și în care se merită
să se investească timp și bani).
 Capacitatea de rasă în captivitate(un animal pur și simplu refuză să facă această).
 dispoziție domesticabila(de ex.domesticirea cailor a fost posibilă însă
domesticirea zebrelor nu asta din cauza tentintei lor de a muscanecrutator).
 Comportament relative calm(animalele au tendința de panică în situații
periculoase).
  structură naturală clar ierarhizată(această permite oamenilor să-și assume rolul de
lider).

Și cu toate acestea,insectele de oarece nu sunt mamifere,caracteristicile menționate mai

sus nu se presupun a fi simplu de manevratin evaluarea potentialuluide specii de insecte capabile
de domesticire.

Factori de dezgust în consum.

Factorul de dezgust ne comunică încapacitatea de adaptare a specie umane la diferite

schimbări pentru a supraviețui.Prejudecată împotrivă consumului de insecte nu este pe deplin
justificată.Insectele nu sunt inferioare în conținutul de proteine sau alte minerale decît
mamiferele, peștii sau reptilele consummate zilnic. Sentimentele de dezgust în Occident spre
entomofagieste o concepție umană greșită și trebuie tratată cu seriozitate și character deoarece
reprezintă o formă de supraviețuire,și cei ce s-au adaptat deja să nu fie discriminați. Acest lucru
este departe de adevăr. Deși va fi nevoie de argumente convingătoare considerabile pentru a
inversă această mentalitate, nu este imposibil. Cum pot oamenii cu o aversiune față de insecte să
înțeleagă și să accepte că insectele sunt gustoase?Invătarea să accepte insectele că alimente
inseamnă abordarea atitudinii negative fată de insecte în general. O mai bună înțelegere a ceea ce
o insectă este și ceea ce cunoști tu despre insecte în general , poate declanșă reacții apreciative,
chiar și în termen scurt.În general, educația este un instrument cheie pentru crearea de
sensibilizare a opiniei publice și în Influențarea alegerea consumatorilor spre o viziune mai
echilibrată și favorabilă în acceptarea insectelor că produse alimentare și furajere; cărtile de
bucate inovatoare poate ajută în acest sens. Deși factorul de dezgust este mai frecventă în
societătile occidentale, aversiunea fată de mănâncă insecte în partea de vest a afectat, de
asemenea.Conform UNESCO (2005), succesul de educație pentru dezvoltare durabilă depinde de
cooperare între toate sectoarele Comunitătii educație: formale, nonformale și informale.

Bariere mondiale de consum

Sunt numeroase obstacole ce pun în pericol dezvoltarea pe viitor a sectorului

alimentar,unele din ele se deduc din încapacitatea omului de înțelege la ce nivel de evoluție se
lumea care trăiește la ce nivel trebuie să o aducă.Dificultăți înțelegerea informației naționale
cu privire la prelucrarea calitatea insectelor dar de cereri pe ceea ce privește insectele cu
potențial ridicat de proteine. Lipsă de conștientizare dintre producători și consumatori despre
piețele de desfacere,beneficiile și oportunitățile consumului de insecte duce și ea la cerere foarte
scăzută.
 3. Concluzii și aspect finale

Sunt de accord că pentru majoritatea este dificil de a mînca insecte însă trebuie de înțeles
că toată problemă se află în noi și în psihicul uman.Ne facem de mici idei că insectele sunt
dăunătoare și la ce avem nevoie de ele dacă aduc numai neplăceri și dezgust.Nu este așa noi așa
ne-am creat personalitatea care respinge orice formă de ajutor după principiul necuoasterii.Oricât
o să încerce FAO sau altă organizație să ne aducă la cunoștință oportunitățile și beneficiile
consumuli de insecte tot nu o să fim de acord.Avem nevoie de o nouă educație și asta în cel mai
scurt timp posibil,deoarece ne putem confruntă cu o catastrofă globală șiș a pirim de foamesau în
cel mai rău caz de sete.Eu afirm că insectele sunt Soluția pentru a reuși să mai existăm cîteva
secole.Deci să nu excludem această oportunitate ci să o acceptă că ceva obișnuit,că un ajutor din
partea naturii.
 Bibliografie

https://scinews.ro/evolutia-insectelor/

http://www.apicultura.md/ro/1_100/2/tabel_sistematica.html

https://www.descopera.ro/cultura/8282386-insectele-hrana-ecologica-a-secolului-xxi

https://ro.wikipedia.org/wiki/Insect%C4%83

http://jcmm.ro/importanta-insectelor