vxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxĚ

Cuprins
1. Noțiuni introductive ............................................................................................................. 2

Definiție .................................................................................................................................. 2

Scurt istoric ............................................................................................................................. 2

Clasificare: .............................................................................................................................. 3

2. Cuprins propriu-zis .............................................................................................................. 5

DIONYSOS – BACCHUS ZEUL VINULUI ........................................................................ 5

Calitățile vinului ..................................................................................................................... 7

Vinul roșu........................................................................................................................... 7

Vinul Alb ............................................................................................................................ 9

Temperatura corectă de servire a vinului ............................................................................. 10

Temperaturi Racire vin ......................................................................................................... 10

Tipuri de vinuri ..................................................................................................................... 11

Compoziția chimică a vinurilor ............................................................................................ 13

Ziua Naţională a Vinului ...................................................................................................... 13

3. Colcluzii și recomandări .................................................................................................... 14

Bibliografie............................................................................................................................... 15
 1. Noțiuni introductive
Definiție
Vinul (din latină vinum) este o băutură obținută cu o tărie alcoolică de
minimum 8,5 vol. % prin fermentația alcoolică exclusivă a mustului de
struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau
de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată
contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează.

Scurt istoric
Vinul a fost folosit din cele mai vechi timpuri în practica religioasă, iar despre apariția lui
s-au scris multe legende. Cele mai vechi dovezi legate de vin sunt înregistrate în zonele
Caucazului, Mesopotamiei sau Egiptului, iar specialiștii spun că la început vița-de-vie a fost
“sălbatică”, fiind domesticită ulterior.Încercând să explice efectiv apariția acestei băuturi,
arheologii și istoricii teoretizează că oamenii preistorici se urcau în copaci de unde adunau
fructe dulci, pe care ulterior au început să le depoziteze. După câteva zile de la depozitare,
apărea fermentația, iar sucul obținut se transforma cu timpul într-un vin primitiv, cu un
conținut scăzut de alcool.Zonele din sudul Caucazului, al Europei și al Orientului Mijlociu de
azi sunt cele unde arheologii au găsit cele mai vechi dovezi ale vinului produs din struguri.
Este vorba despre Georgia (aprox. 6000 î.Hr.), Iran (aprox. 5000 î.Hr.), Grecia (aprox. 4500
î.Hr.) sau Sicilia (aprox. 4000 î.Hr.). În acest sens, există dovezi și pentru un vin obținut din
struguri fermentați, dar amestecați cu alte fructe în China care datează de acum 7000 - 5500
î.Hr.Locul de naștere a vinului

În același timp, un studiu la care au lucrat experți din șapte țări și care a fost publicat în
jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences indică faptul că Georgia este locul
de naștere a vinului. Pentru această concluzie, oamenii de știință au folosit datarea cu carbon a
unor fragmente ceramice care au fost în contact cu vinul și care au fost descoperite în satul
Shulaveri. Se presupune că cel mai vechi fragment ceramic datează din anul 5980 î.Hr. Nu se
știe dacă vinul respectiv era alb sau roșu pentru că nu au fost descoperiți pigmenți.Încercând
să explice efectiv apariția acestei băuturi, arheologii și istoricii teoretizează că oamenii
preistorici se urcau în copaci de unde adunau fructe dulci, pe care ulterior au început să le

2
depoziteze. După câteva zile de la depozitare, apărea fermentația, iar sucul obținut se
transforma cu timpul într-un vin primitiv, cu un conținut scăzut de alcool.

Clasificare:
Vinurile se clasifică astfel:

- propriu-zise sau liniștite;

- vin de masă;

- vin cu indicație geografică (IG);

- vin cu denumire de origine controlată (DOC).

În funcție de stadiul de maturare a strugurilor și de caracteristicile lor calitative la cules

,vinurile DOC se clasifică astfel:

- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la maturitate deplină (DOC-
CMD);

- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși târziu (DOC-CT);

- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la înnobilarea boabelor (DOC-
CIB).

- speciale.

- efervescente (cu conținut de dioxid de carbon:

- vin spumant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de minimum
3,5 bari).

În funcție de cantitatea de zahăr rezidual, acestea pot fi:

- extrabrut (0-6 g/l);

- brut (6-15 g/l);

- sec (0-12 g/l);

- demisec (12-30 g/l);

- dulce (peste 30 g/l);

- vin petiant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de 1-2,5 bari);

- vin perlant(cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și presiune de 1-2,5
bari);

- vin spumos(cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și presiune de
minimum 2,5 bari).

3
- aromatizate:

- vin pelin;

- vermut;

- nearomatizate:

- vin licoros;

- vin de tip oxidativ.

Vin roşu Vin alb

În funcție de conținutul lor în zahăr rezidual vinurile se clasifică astfel:

- seci, cu cel mult 4 g/l zahăr rezidual;

- demiseci, cu 4,1-12 g/l zahăr rezidual;

- demidulci, cu 12,1-50 g/l zahăr rezidual;

- dulci, cu peste 50 g/l zahăr rezidual;

După culoare pot fi:

- vin alb;

- vin rose;

- vin roșu.

În trecut, vinurile liniștite se clasificau astfel:

- Vin de consum curent:

- Vin de masă, cu tăria alcoolică de 8,5-9,5 vol. %;

- Vin de masă superior, cu tăria alcoolică peste 9,5 vol. %;

- Vin de calitate:

- vin de calitate superioară, cu tăria alcoolică peste 10 vol. %;

- vin de calitate superioară cu denumire de origine controlată;

- vin de calitate superioară cu denumire de origine controlată și trepte de calitate;

- cules la maturitate deplină (DOC-CMD);

- cules târziu (DOC-CT);

- cules la înnobilarea boabelor (DOC-CIB).

4
 - Vin de hibrizi.

2. Cuprins propriu-zis
DIONYSOS – BACCHUS ZEUL
VINULUI
Dionysos descinde din Zeus și din Semele,
zeiță-mama de origine frigiană sau muritoare,
fiica a lui Cadmos și a Harmoniei. Dorind să-și
primească amantul divin în toată splendoarea lui,
Semele a murit fulgerată. După ce a fost scos de Zeus din corpul matern mistuit de fulger,
zeul va fi adăpostit până la naștere în coapsă tatălui sau. Aici se poate recunoaște un mit
naturist elementar: Pământul-Mama, fecundat de fulgerul zeului ceresc, da naștere unui tânăr
zeu a cărui esență se confundă cu viață tasnita din măruntaiele solului…afabulatia dublei
nașteri permite, pe de o parte, recuperarea fulgerului care la origine simbolizează îmbrățișarea
cerului cu pământul, iar, pe de altă parte, evidențierea situației excepționale a noului zeu
descinzand din Zeus.

Dionysos – Bacchus e cunoscut mai ales că zeul vinului. Divinitate a cărui semnificație
este simplificată în mod abuziv când este considerată numai că simbol al entuziasmului și al
dorințelor amoroase. Complexitatea inepuizabilă a personajului Dionysos, tânărul divin sau
zeul născut de două ori, este atestată de numărul mare de nume care i-au fost date, dintre care,
ce-i drept, primele (Cel care delirează, Frematatorul) trimit la strigătele tumultoase din timpul
orgiilor.

ZEU INIȚIATOR, CĂLĂUZĂ A SUFLETELOR ȘI ELIBERATOR AL INFERNULUI

Pentru că a scos-o din Infern pe mama să, Semele, fulgerată de Zeus, și a adus-o în sălașul
Nemuritorilor, Dionysos – Bacchus zeul vinului era considerat și că un eliberator al
infernului, zeu htonian, inițiator și călăuză a sufletelor. Aristotel a descris sub numele de
Iakhos un Dionysos infernal, care conduce dansurile inițiaților, dansuri ale morților pe
campiile subterane ale infernului. Rolul sau în ceremoniile de la Eleusis arată însă că această
trecere prin adâncurile pământului semnifică o faza de germinație și este o garanție a
fertilității. Orice producție terestră își are izvorul ultim în adâncurile infernului. Coborârea să
în infern, fie pentru a-și caută mama, fie pentru a locui periodic acolo, ar simboliza alternativă

5
anotimpurilor, a iernii și a verii, a morții și a învierii. Se regăsește aici drama structurală a
religiilor cu mistere, care vor înflori la începutul erei noastre în întreagă lume greco-română.

În sensul cel mai profund religios, cultul

dionisiac, în ciuda pervertirilor sale, evidențiază
dramaticul efort al umanității de a înlătura barieră
care îl desparte de divin. Acea barieră menită de a
elibera sufletul de limitele sale terestre. Oricât de
paradoxal ar părea, dacă se ia în considerare
ansamblul mitului sau, Dionysos simbolizează efortul
de spiritualizare a creaturii vii: zeu al arborelui, al
țapului, al fervorii și al unirii mistice. El sintetizează
în mitul sau întreagă istorie a unei evoluții.

S-a spus că înainte de el existau două lumi, cea divină și cea umană, două seminții, cea a
zeilor și cea a oamenilor. Dionysos – Bacchus zeul vinului încearcă să-i introducă pe oameni
în lumea zeilor și să-i transforme într-o seminție divină. Omul acceptă să se alieneze în
speranța de a fi transfigurat. Orice adept fervent al lui Dionysos aspiră să iasă din propria
persoană prin extaz și, în elanul entuziasmului, să se contopească cu zeul de care este posedat
pentru un timp.

Mișcarea dionisiacă a constituit o sursă

esențială a spiritualismului grec, prin
noțiunea de suflet la a cărei conturare și
răspândire a contribuit. Datorită acestei
mișcări s-a acreditat ideea unui spirit
înrudit cu divinul și, într-un sens, mai real
decât trupul. Dacă și-a scos mama
(pământul) din infern pentru a o duce în
Olimp se poate foarte bine presupune că a
vrut să deschidă drumul spre nemurire
tuturor copiilor pământului. Cel puțîn acesta este unul din sensurile, din vectorii simbolului-
Dionysos.
Din punct de vedere analitic – și pentru a reține în principal aspectele primitive ale zeului –
Dionysos – Bacchus zeul vinului simbolizează depășirea inhibițiilor, a reprimarilor. El este

6
una din figurile nietzscheene ale vieții,
opusă înțeleptului chip apolinic. El
simbolizează forțele obscure care se ivesc
din inconștient. Este zeul care tronează
peste dezlantuirile provocate de beție,
toate formele de beție. Ceea ce cuprinde
mulțimile în vârtejul muzicii și dansului,
ba chiar și cea a nebuniei pe care o
insuflă celor ce nu l-au venerat cum se
cuvine. El aduce oamenilor darurile
naturii și mai ales pe cele ale viței de vie.
Este zeul cu forme multiple, creator de
iluzii, autor de miracole.

El ar simboliza deci forțele de disoluție a personalității: regresiunea spre formele haotice și

primordiale ale vieții; o scufundare a conștiinței în magma inconștientului. Ambivalența
simbolului este evidență: eliberarea dionisiacă poate fi de ordin spiritual sau material. El
simbolizează în profunzime energia vieții care tinde să se desprindă de orice constrângere și
de orice limită.

Calitățile vinului
Vinul roșu
Bogat în zaharuri, acizi organici, glicerol, compuși
fenolici, aminoacizi, vitamine-A, B1, B2, PP și săruri
minerale, asigură un deosebit aport nutritiv și
mineralizant pentru organismul uman. De aceea, vinul
a fost recomandat, chiar și de medici, pentru
proprietățile sale antianemice, fortifiante, revigorante și
energizante.

Cercetările care au avut că temă de studiu beneficiile vinului roșu pentru sănătatea omului
au arătat că acesta este o sursă deosebit de bogată de antioxidanți, flavonoide și compuși
fenolici.

7
 Resveratrolul, un ingredient miraculos care se găsește în pielița și sâmburii strugurilor roșii
și implicit a vinului roșu, poate prelungi viață, are puteri anti-îmbătrânire și capacitatea de a
luptă cu cancerul, bolile de inimă și obezitatea.

Resveratrolul nu este altceva decât un colorant polifenolic, considerat cel mai puternic
antioxidant cunoscut până acum, de patru-cinci ori mai puternic decât betacarotenul, de 50 de
ori mai puternic decât vitamină E și de 20 de ori mai puternic decât vitamină C. Consumat cu
măsură, că medicament, vinul roșu scade riscul atacurilor de cord în cazul persoanelor în
vârstă cu aproximativ 30-50%. De asemenea, poate preveni formarea cheagurilor de sânge și
reduce deteriorarea vaselor, cauzată de depunerile de grăsime. Persoanele care se constipa des
trebuie să știe că vinul roșu are calități laxative de excepție.

Studiile au consemnat că persoanele care consumă regulat și moderat vin roșu prezintă
un risc mai mic în dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare. Consumul moderat de vin roșu
reduce, de asemenea, inflamarea vaselor sanguine la fumătorii cronici. Așa cum
medicamentele devin periculoase, toxice atunci când sunt consumate în exces, la fel se
întâmplă și cu vinul. Că medicament, nu se consumă mai mult de 200 ml pe zi, băut în două
etape, după masă de prânz și cea de seară. Chiar dacă nu e antibiotic, vinul, că medicament, se
bea, în fiecare zi, cam la aceleași ore pentru a-i da posibilitatea și timpi egali de a-și face
treabă în organism. În perioadă în care vinul roșu e consumat strict pentru calitățile sale
terapeutice, singurele băuturi îngăduite sunt apa și ceaiul.

Abuzul de vin dăunează, că orice exces și în acest caz nu se mai poate vorbi de vinul roșu
că medicament. Moderat, în cantitate rezonabilă, chiar și hipertensivii pot bea câte un pahar
de vin roșu pe zi.

8
 Vinul Alb
Vinul alb are o gamă largă de beneficii și
minerale, printre care potasiu, calciu sau
magneziu, vitamine solubile în apa, că B1, B2, B5
și B6, acid folic, B12 și chiar și vitamină C.Un
pahar de vin alb pe zi sporește puterea sistemului
imunitar împotrivă virușilor, favorizează secreția
sucului gastric din stomac, fiind un bun digestiv, și
poate trata insomniile, având efect calmant.

Studiile au arătat că nu conține colesterol, fibre sau grăsimi, iar unul dintre cele mai
importante beneficii este conținutul sau ridicat de antioxidanți, având proprietăți
antiimbatranire. Vinul alb subțiază sângele și previne formarea cheagurilor de sânge și poate
reduce crizele de angină personală.

Care vin are cele mai multe beneficii pentru sănătate? Vinul alb sau roșu?

Nimeni nu poate nega faptul că vinul este o băutură gustoasă, care complimenteaza
armonios orice masă, fie că e vorba de roșu sau de alb. Ambele tipuri sunt benefice pentru
sănătate. Te-ntrebi care e cel mai bun până la urmă? Dacă vom compară un pahar de vin roșu
cu unul alb prin consultarea valorilor oferite de Departamentul de Agricultura din SUA,
diferențele ar fi cele de mai jos:

 Vinul alb are mai puține calorii

 Vinul roșu conține, în medie, mai puțin
zahăr natural (0.9g versus 1,4g)
 Vinul roșu conține 4% din doză zilnică
recomandată de fier și 5% din cea de
magneziu, pe când valorile pentru cel alb
sunt de 2, respectiv 4%
 Vinul alb presupune un risc redus de
mahmureală, spre deosebire de cel roșu
 Vinul alb nu pătează dinții; cel roșu, da

9
  Vinul roșu conține aproximativ 8,4 mg de colină, substanță care favorizează
dezvoltarea armonioasă a creierului și a metabolismului, iar cel alb doar 6,3 mg
 Vinul roșu previne cataractă prin conținutul bogat de luteină și zeaxantina (7%)
 Vinul roșu conține 3,4% fosfor, care ajută rinichii să filtreze substanțele toxice, pe
când cel alb conține 2,6%

Așa cum poți observă, atât cel alb, cât și cel roșu prezintă numeroase beneficii, însă cel
roșu se dovedește a fi mai sănătos. Unele studii arată faptul că vinul roșu poate ajută
organismul în luptă contra cancerului, grație resveratrolului și a polifenolilor cardioprotectivi
din compoziția sa.

Temperatura corectă de servire a vinului

Potrivit convenției, vinurile albe și rose se servesc reci, iar cele roșii se servesc la
“temperatura camerei”, un termen destul de vag. E bine să constatați că această e doar o
convenție – daca nu o respectați cu strictețe, s-ar putea să vă măriți plăcerea.

 Vinurile albe și rose seci trebuie servite reci: 8-12° C

 Vinurile albe demidulci, licoroase, vinurile spumante, șampania se servesc la
temperaturi mai scăzute: 6-8°C
 Vinurile roșii, ușoare se servesc la temperatura subsolului: 10-12° C
 Vinurile roșii, tari, corpolente se servesc la temperatura încăperii: 18-19° C

Temperaturi Racire vin

De regulă, cu cât mai cald este vinul, cu atât mai mulți compuși
volatili emite și cu atât mai puternice par aromele. Un vin roșu
servit prea cald, sa zicem la 24 ᵒC, va intra in procesul ireversibil
de oţetire si rasuflare. Daca vreti sa beneficiati de aroma maximă
a unui vin - roșu, alb ori rose - beți-l la 15ᵒ – 18ᵒC.

Mai este un factor de care trebuie să ținem cont: cu toții

adorăm faptul că vinul ne înviorează și, totodată, ne intrigă cu
aromele sale. Asa cum ne place că băuturile răcoritoare sa fie reci,

10
ne asteptăm că și vinurile - aperitiv (de obicei albe sau
rose), băute pentru a ne răcori să fie reci.Acest obicei
a ajuns să fie extins asupra tuturor vinurilor albe.
Vinurile albe corpolente (Chardonnay, Viognier,
Semillon, cele de pe Ron și multe vinuri albe grele,
din climate calde) vor fi alterate de o răcire asiduă.
Din contră, vinurile roșii usoare (Pinot Noir ,
Beaujolais, multe vinuri cu maturitate timpurie) pot fi
foarte plăcute și răcoritoare, dacă sunt puțin răcite.

După servirea vinului, temperatura lui crește cu

1ᵒC la fiecare trei minute, până când ajunge la
temperatura camerei. Să nu uităm că, odată ajuns în
gură, vinul se încălzește în mod inevitabil.

Tipuri de vinuri
Diversitatea condițiilor naturale, a sortimentelor, a tehnologiei de preparare și a gustului
determină în prezent existența unei game foarte variate de vinuri, care se de­osebesc sub
aspectul compoziției lor chimice și sub acela al însușirilor lor organoleptice. Elementele care
pot stă la bază acestor clasificări sunt: tăria alcoolica, conținutul în zahăr, tehnologia folosită
la prepararea vinurilor etc.

Vinul natural este băutură provenită exclusiv din fermentare (completă sau parțială) a
strugurilorproaspeți, sau a mustului de struguri proaspeți, fără că în prepararea să să se
folosească adausuri.

Vinul special se prepară după tehnologii speciale, prin folosirea anumitor adaosuri
(al­cool, must concentrat, zahăr, esențe aromate etc.). Acest vin se caracterizează printr-o
compoziție chimică și prin însușiri organoleptice specifice.

Vinul de consum curent este sec, cu o tărie alcoolica de 9-11 grade. Acest vin se
comercializează fără denumire de podgorie sau soi. El se obține din soiuri de mare producție
(soiuri pure sau amestecuri).

Vinul de calitate superioară se obține din soiuri superioare sau din amestecuri tehnologice,
are o tărie alcoolica de 11-13,5 grade, poate fi sec sau cu un anumit conținut în zahăr și
11
corespunde unor condiții de calitate bine precizate. Se comercializează cu denumire de
podgorie sau cu denumire de podgorie și soi.

Vinul sec, nu mai conține zahăr fermentabil. Gradul alcoolic minim al acestui vin, este
fixat la 8, iar conținutul în zahăr trebuie să fie de maximum 3 grame/litru.

Vinul demisec prezintă un conținut în zahăr de până 11- 40 grame/litru.

Vinul dulce se caracterizează printr-un continu în zahăr mai mare de 40 grame/litru,

precum și printr-o tărie al­coolica superioară în general celei de 12 grade.

Vinul aromatizat este produsul rezultat din vin (minimum 75%) cu sau fără adaos de must
concentrat sau zahăr și alcool și aromatizat cu diferite extracte, de preferina vegetale. Din
această categorie fac parte vermuturile, vinul pelin, vinurile medicinale și diversele vinuri
aperitive.

Vinul spumos conține dizolvată în masă lui o

anumită cantitate de bioxid de carbon. Din categoria
vinurilor spumoase fac parte vinurile spumoase
naturale și vinurile gazeificate. La vinurile spumoase
naturale bioxidul de carbon rezultă în urmă
refermentarii vinului în recipiente închise. În această
categorie este cuprinsă șampania, care este vinul
spumos obținut din anumite, soiuri și prin aplicarea
unei tehnologii speciale. Vinul gazeificat este un vin
săturat cu bioxid de carbon prin impregnare.

Un amestec de gheată și apă este mult mai eficient

decât cuburile de gheată care ating doar o mică parte din suprafața sticlei.

12
Compoziția chimică a vinurilor
Vinul are o compoziție chimică cu mult mai complexă decât celelalte băuturi alcoolice
(acestea conțin alcool, apa, esteri, aldehide și acizi), ceea ce face el să aibă o incontestabilă
valoare alimentară și fizicologica.

O bună parte din substanțele care intră în compoziția să provin din din struguri, o altă
parte se formează în timpul fermentației alcoolice, iar altă în cursul învechirii sale. Unele din
aceste substanțe sunt componente normale ale vinurilor, altele apăr în mod accidental datorită
vinificării sau conservării defectuoase, a adaosurilor frauduloase etc. În prezent s-a identificat
în vin existența a cca.200 componenți, existând încă un număr mare de substanțe necunoscute.
În afară de alcool etilic, vinul mai conține importante cantități de acizi, zaharuri, substanțe
minerale, vi­tamine, enzime, substanțe radio active , care îndeplinesc inorganism un rol
important din punct de vedere alimentar și fiziologic.

În afară acestor substanțe, în vin se mai găsesc : esteri, substanțe volatile

formandbuchetul” vinului, care apăr timpul învechirii, enzime, vitamine, materii tanoide,
colorante, aromate etc.

Ziua Naţională a Vinului

Festivalul Vinului din Moldova, denumit oficial “Ziua
Naţională a Vinului”, tradițional, are loc în Piața Marii
Adunări Naționale din Chișinău, dar și la vinăriile din
Republică, în primul weekend din luna octombrie, după
recoltarea strugurilor. Festivalul celebrează tradiţiile bogate
ale vinificaţiei în Moldova, care datează cu secolul al XV-lea. Scopul manifestării constă în
promovarea și consolidarea imaginii țării noastre ca un important stat vitivinicol, asigurarea
suportului pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol, cunoașterea produselor vinicole,
facilitarea procesului de includere a Moldovei pe traseele internaționale turistice ale vinului,
atragerea investitorilor și turiștilor, sporirea consumului intern de băuturi de înaltă calitate,
familiarizarea cu obiceiurile, cultura și tradițiile poporului.

13
 3. Colcluzii și recomandări

 Nu există vin din pastile

 Vinul de țară nu e ambrozia pură a naturii

 Nu te doare capul de la sulfiți, te doare pentru că ești deshidratat

 Vinul vechi nu e mai bun

 Vinul scump nu e neapărat mai bun

 Vinul roze nu e făcut din vin alb amestecat cu vin roșu

Vinul băut în cantități mici este benefic, iar în cantități mari nu.

"Vinul bun iţi vorbeşte despre el la ureche. Cel prost se laudă în gura mare."

TUDOR MUSATESCU

14
 Bibliografie
https://www.info-delta.ro/viticultura-in-tulcea-24/vinul---descrierec-clasificarec-compozitie-
31.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin

https://www.crameromania.ro/informatii-utile/istoria-vinului-vita-de-vie-432.html

http://mythologica.ro/dionysos-bacchus-zeul-vinului/

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/remedii-naturale/calitatile-terapeutice-ale-vinului-rosu-
1203314

https://www.crameromania.ro/informatii-utile/temperatura-corecta-de-servire-a-vinului-
112.html

https://cramahistria.ro/este-una-dintre-cele-mai-apreciate-bauturi-din-lume-si-are-o-multime-de-
beneficii-afla-totul-despre-vinul-alb-despre-proprietatile-sale-dar-si-despre-cum-ar-trebui-consumat/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_vinului_(Republica_Moldova)

https://www.crameromania.ro/citate-vin

15