PROIECT DE LECȚIE

DATA: 2 octombrie 2018.

UNITATEA ȘCOLARĂ: Școala Gimnazială Cârna - Dolj.

CLASA: a VII-a.

PROFESOR: Băluțescu Marius Petrișor.

ARIA CURRICULARĂ: Om și Societate.

DISCIPLINA: Istoria Universală Modernă și Contemporană.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Revoluția tehnologică și expansiunea societății

industriale.

SUBIECTUL LECȚIEI: Revoluția industrială și agrară.

TIPUL LECȚIEI: Mixtă.

LOCUL DE DESFĂȘURARE: Sala de clasă.

TIMPUL: 50 de minute.

COMPETENȚE GENERALE:

*1. Exersarea demersurilor și a acțiunilor civice democratice;

*3. Aplicarea principiilor și a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

COMPETENȚE SPECIFICE:

* 2.1 – Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al

civilizației din secolul al XIX-lea;

* 3.1 – Localizarea în timp și plasarea în spațiu a faptelor istorice din secolul al

XIX-lea, pe baza surselor istorice;

COMPETENȚE DERIVATE/OPERAȚIONALE:
a. cognitive:

C.d.1 – să identifice sensul unor termeni istorici: revoluție industrială, revoluție

agrară etc.;

C.d.2 – să analizeze, pe baza surselor, diverse aspecte și caracteristici ale

revoluțiilor industriale și agrare;

b. psiho-motorii/procedurale:

C.d.3 – să lectureze și să comenteze diverse surse istorice privitoare la tematica

lecției;

C.d.4 – să formuleze puncte de vedere privitoare la această tematică;

C.d.5 – să structureze informațiile lecției într-o schemă logică de idei.

c. atitudinale/comportamentale:

C.d.6 – să manifeste deschidere către diverse opinii și puncte de vedere;

C.d.7 – să învețe prin cooperare cu colegii;

C.d.8 – să efectueze sarcinile de lucru individuale și în perechi.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

1.Resurse procedurale: organizarea elevilor – se va face atât frontal cât și pe grupe

după tipicul „coleg-coleg”; observarea sistematică a elevilor;

- metode: expunerea; brainstormingul; conversația euristică; învățarea prin

descoperire, problematizarea;

2. Resurse materiale:

* manualul;

* bibliografie: * „Cronica ilustrată a omenirii” – vol. VIII, ED. Litera;

* „Istoria lumii” – autor: J.M. Roberts, Ed. Polirom.

NIVELUL INIȚIAL AL CLASEI: elevii au nivel mediu al cunoștințelor; unii
dintre ei prezintă carențe de scriere și înțelegere a textelor lecțiilor.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI:
ETAPELE LECȚIEI ACTIVITATEA ACTIVITAT METODE/PROCEDEE
PROFESORUL EA
UI ELEVILOR

1. Momentul - Consemnarea
organizatoric. – 4 absențelor și
minute. organizarea
elevilor pentru
lecție;
Se pregătesc
- Se verifică pentru lecție.
dacă există toate
condițiile pentru
desfășurarea în
condiții optime
a lecției:
manual, surse
bibliografice,
hartă.

2. Reactualizarea/evocare Profesorul trece

a cunoștințelor în revistă,
anterioare.- 7 minute. împreună cu
elevii, ideile de
Elevii trec în Conversație euristică;
bază ale lecției revistă
anterioare; principalele
Pune o serie de idei ale lecției
întrebări legate anterioare și
de principalele răspund la Brainstorming.
caracteristici ale întrebările
organizării profesorului.
lumii la
începutul
secolului XIX;
impactul
Revoluțieie
franceze asupra
lumii etc;
 C.d.:6,7.

3. Anunțarea titlului noii Profesorul

teme; captarea atenției anunță noua
elevilor. – 2 minute. temă și scrie
titlul acesteia ăe Ascultă și
tablă: Revoluția notează titlul
industrială și lecției în
agrară. caiete.

4. Prezentarea noului Profesorul

conținut; dirijarea prezintă
învățării; realizarea principalele
feed-backului. – 30 de asoecte ale temei
minute. lecției; explică
de ce Revoluția
industrială, cât
și cea agrară, s- Elevii sunt
au declanșat în atenți la
explicațiile Expunerea/Prelegerea/Explic
Anglia; explică
profesorului; ația;
factorii care
defines prima
revoluție
industrial. Analizează
sursele
Apoi, descrie
istorice
cum s-a
pentru aș
răspândit
forma
revoluția Învățarea prin descoperire;
propriile
industrial și-n
puncte de
alte părți ale
vedere;
lumii; explică
Problematizarea.
caracteristicile
de bază ale
revoluției
agrare.

În măsura
Notează în
timpului,
caiete ideile
prezintă politica
de bază ale
Marilor Puteri
lecției.
colonial de
încurajare a
 monoculturilor
în colonii;
diferendul
opiului dintre
Anglia și China
etc.. Prezintă
consecințele
sociale ale celor
două revoluții.

C.d.:1,2,3,4,5,6,7
,8.

5. Fixarea cunoștințelor; Cu ajutorul

evaluarea acestora. – 5 schemei lecției,
minute. profesorul cere
elevilor să
recapituleze
ideile de bază; Elevii trec în Conversația euristică;
revistă ideile
Va evalua de bază ale
gradul de
lecției și
receptarea a răspund la
noilor întrebările Învățarea prin descoperire.
conținuturi. profesorului.

C.d.: 5,8.

* 6. (Suplimentar, în măsura Profesorul va

timpului și a gradului de discuta cu elevii
interes manifestat de elevi) – pe marginea
Transferul noilor cunoștințe în următoarei
viața cotidiană.- 3-5 minute din afirmații:
timpul alocat prezentării „Revoluția Elevii
noului conținut. industrială a participă la
aruncat în dezbatere, Problematizare prin
ridicol întreagă exprimându- incidentul critic.
evoluție și propriile
economico- opinii.
socială a
omenirii de
până atunci” –
J.M. Roberts.
Pornind de la
 acest text li se
cere elevilor să
aprecieze
impactul
actualei
revoluții
tehnologice
pentru asupra
istoriei; oare
această revoluție
aruncă și ea „în
ridicol” evoluția
anterioară a
omenirii?

C.d.:3,4,6.

SCHEMA LECȚIEI

* în secolele XVIII-XIX, Europa a devenit centrul dominator al lumii; principala cauză a

acestui fapt a fost dată de declanșarea Revoluției industrial;

* prin „revoluție industrială” se înțelege trecerea de la munca manuală din manufacturi, la

munca bazată pe mașini din fabrici și uzine;

* această revoluție a început, mai întâi, în Anglia, în secolul XVII, această țară devenind
„atelierul lumii”;

* Anglia a dispus de un vast imperiu colonial care i-a asigurat surse de materii prime și
mari piețe de desfacere;

* în fapt, în Anglia s-a declanșaț prima revoluție industrială, bazată pe forța aburilor; o
invenție fundamental, în acest sens, fiind inventarea mașinii cu aburi a lui James Watt;

* tot această revoluție industrială a impus și mecanizarea agriculturii și declanșarea

Revuluției agrare; tot în Anglia a început și această revoluție;
* ulterior, aceste revoluții se răspândesc în vestul Europei și în S.U.A.; în S.U.A., în special,
în statele nordice, revoluția industrială s-a dezvoltat aproape în parallel cu cea din Anglia;

* în restul lumii, economia a rămas agrară, la un nivel rudimentar; chiar Marile Puteri
colonial europene încurajau această situație, promovând și o politică de monoculture, cu
grave consecințe pentru popoarele din colonii;

* de asemenea, europenii erau interesați de o serie de plante exotice; de pildă, între Anglia
și China se vor declanșa „războaiele opiului”, în urma cărora, în secolul XIX, China va
pierde Hong-Kongul în favoarea Angliei;

* cele mai importante consecințe socil-economice ale celor două revoluții:

- creșterea importanței muncitorilor;

- dezvoltarea învățământului și culturii – era nevoie de oameni care să știe să citească și să

socotească;

- apariția unei categorii de tehnocrați – specialiști în economie și știință, care vor participa,
tot mai mult, la guvernarea statelor.

* aceste aspecte sunt valabile doar în vestul Europei și în America de Nord, restul lumii
rămânând în urmă economic și social.

FIȘĂ DE LECTURĂ/LUCRU

1. „ Revoluția industrială a făcut să cadă în ridicol evoluția

social-economică de până atunci a omenirii!”
J.M. Roberts – „Istoria lumii”
 2. „În mod curios, revoluția agrară a adus mai multă sărăcie la
scară globală decât până atunci.”

John Mitchell Ontario – „The History of Modern World”, Ed.

Chicago University, 1970.

Plecând de la cele două texte, exprimați-vă propriile puncte de

vedere! Au dreptate sau nu cei doi autori? Argumentați-vă
răspunsurile!