Factori ai schimbării şi dezvoltarea profesională

Importanţa formării şi dezvoltării profesionale a crescut considerabil datorită ritmului

în care are loc schimbarea în societatea contemporană, între cele două fenomene existând o
relaţie de intercondiţionare foarte puternică. Forţele care provoacă schimbarea şi care fac
presiuni asupra firmelor în direcţia formării şi dezvoltării profesionale sunt (Zorlenţan, 1998):
▪ Globalizarea competiţiei. Există în lume mari blocuri regionale care luptă pentru supremaţie
economică. În condiţiile în care toate aceste forţe au acces practic la oricare dintre pieţe, orice
producător trebuie să fie capabil să facă faţă concurenţei oricărui alt producător mondial. La
nivelul UE, integrarea României în structurile europene poate crea mari probleme firmelor
autohtone care nu sunt pregătite să reziste competiţiei, pentru că nu pot să realizeze produse la
un raport calitate - preţ la fel de performant ca cel oferit de competitorii europeni. A avea
succes pe piaţă cu produse de înaltă calitate nu se poate realiza fără o tehnologie performantă
(inclusiv personal calificat în acest sens), fără a cunoaşte şi respecta normele şi standardele

98
 europene de calitate (personal instruit în acest sens), fără a promova produsele
/serviciile pe alte pieţe decât cele „tradiţionale” (personal capabil să realizeze activităţii
de marketing competitiv).
▪ Schimbările majore în tehnologie. Ritmul schimbărilor tehnologice s-a accelerat în
ultimele decenii. Practic, nu se mai pune problema de a găsi un produs vandabil, de a
cuceri o piaţă şi de a te menţine pe această piaţă, ci de a te adapta mereu ţinând cont de
noile tehnologii şi noile produse care apar şi de a inova permanent pentru a te regăsi pe
piaţă în cadrul aceleiaşi game de produse. Vechiul tip de angajat – angajatul executant
– nu-şi mai are loc în firma modernă, dacă ţinem cont de faptul că schimbările
tehnologice antrenează creşterea nivelului de calificare a personalului. Mai mult, o
firmă care nu încearcă să fructifice sugestiile de îmbunătăţire a activităţii venite de la
întreg personalul nu are prea multe şanse de a rezista intr-o societate a concurenţei. În
plus, chiar şi în cele mai mici firme unii angajaţi trebuie să înveţe să utilizeze
computerul, acesta devenind pe zi ce trece parte a activităţii profesionale.
▪ Uzura morală a cunoştinţelor. Până nu demult, o profesie se învăţa o dată pentru
întotdeauna, pentru o viaţă. În societatea actuală şi mai ales cea a următorilor ani,
cunoştinţele profesionale asimilate în şcoală pot fi deja depăşite în momentul în care
tânărul ajunge să se angajeze. Chiar în învăţământul tehnic universitar se pune
problema dacă nu trebuie schimbată strategia de formare, universitatea oferind
informaţii deja depăşite de realitatea tehnologică, şi dacă nu ar fi mult mai util a învăţa
noua generaţie cum să înveţe, cum să caute noile informaţii, să le filtreze şi să le
asimileze pe măsură ce acestea apar într-un anumit domeniu de specializare.
▪ Schimbări majore ale forţei de muncă. Unele dintre schimbările cele mai importante
care afectează forţa de muncă sunt cele referitoare la creşterea gradului de educare a
salariaţilor şi la nevoia tot mai puternică a acestora de a participa la luarea deciziilor
care privesc viaţa firmei. Aceste schimbări au un impact direct asupra activităţii de
formare şi perfecţionare profesională. Aşa cum am afirmat mai sus, cerinţele formative
ale acestor angajaţi se îndreaptă spre noi teme de formare, cu un caracter mai
cuprinzător decât cele „tradiţionale”: managementul calităţii totale (TQM, în limba
engleză), gestiunea prin obiective, funcţionarea echipelor de proiect, strategii de
dezvoltare profesională şi organizaţională. Mai mult, în contextul formări unor
sindicate tot mai puternice, care pot bloca unele decizii manageriale, este utilă
formarea angajaţilor firmei pe probleme de management şi marketing pentru a înţelege
consecinţele economice şi sociale ale unei acţiuni de protest, înainte de a o declanşa. O
altă schimbare importantă în structura forţei de muncă este şi cea dată de creşterea
ponderii femeilor în posturile de conducere.

Din cele
În ultimii aniprezentate
femeile au mai sustot
ocupat credem că rezultă
mai multe posturidestul
atât îndedomeniul
clar ideea că firmele
economic cât moderne,
şi în cel
dacă doresc să facă faţă concurenţei generalizate, trebuie să aibă angajaţi
politic. Societăţile, în care femeile figurează ca acţionari, asociaţi sau administratori reprezintă bine pregătiţi.
peste
Formarea profesională nu mai este un aspect facultativ al activităţii
60% din Topul Naţional al Camerei de Comerţ şi Industrie. Un număr mare se înregistrează în unei organizaţii,
indiferente de sectorul
domeniul economic, în acare
fiecare zecealucrează:
femeie din sector primar
România (agricultură,
încasând silvicultură
venituri din afaceri, iaretc.), sector
1/3 din ele
secundar (prelucrări,
conducându-si propriul producţie
lor S.R.L. etc.), sau sector
La Camera terţiar
de Comerţ (servicii).a României
şi Industrie Formarealaprofesională
începutul anuluieste
un
2001aspect esenţial pentru
erau inventariate că firma
521.400 de femeiare implicate
nevoie de în personal
afaceri subcompetent, iar acest
diverse forme. 30% dinpersonal
numărul nu
total de femei îşi administrau propriul S.R.L –
întotdeauna poate fi atras de pe piaţa muncii. Deseori este preferată formarea propriului
în calitate de asociat unic, restul în regim de
acţionariatdeoarece
personal, sau asociere
noiilaangajaţi
diferite alte
au societăţi
nevoie de comerciale.
o perioadă Dacăde facem o comparaţie
acomodare între Romania
la specificul firmei şi
si S.U.A cu privire la numărul femeilor implicate in diverse afaceri observam
nimeni nu poate garanta că ei, chiar dacă au trecut printr-un proces de selecţie profesională, ca in S.U.A cota
firmelor deţinute de femeile patron se ridica la doar 14%, in Romania înregistrându-se
vor realiza performanţă, vor fi mulţumiţi de activitatea din noua firmă şi nu vor pleca la o altă 30%. În
societăţile româneşti cu capital de stat, 20% dintre manageri-administratori sunt femei, fără să fi
firmă cu o ofertă mai bună.
investit cu titlu personal în întreprinderile respective.
Revista Capital nr.23/2002