RISCUL GEOGRAFIC
Î N ARIA DEPRESIUNILOR CIRCUMCARPATICE INTERNE
STUDIU DE CAZ - DEPRESIUNEA SIBIULill
1. Conceptul de risc geografic
Fenomenele şi procesele naturale
(endogene sau/şi exogene) gencrnte de mişcările
de masă şi de cliberările de energic la nivelul
tuturor componentelor geografice (litosferă şi
reliefosferă - cutremure, erupţii vuţcanice,
alunecări, prăbuşiri, hidrosferă - inundaţii,
secarea râurilor, atmosferă prectpnaţti
bogate, îngheţuri prelungite, valuri de căldură,
vânturi puternice etc.) indiferent de natura
fortelor care le genereazA, pot constitui manifes­
tări extreme cu repercusiuni negative asupra
mediului ambiant şi asupra societăţii umane' .
Datorită consecinţelor negative p e care
fenomenele geografice de risc le au asupra
omului şi asupra activităţii pe care acesta o
desfăşoară, evaluarea riscului constituie o
preocupare de ultimă oră in cercetare la toate
nivelurile şi in toate domenii conexe
geografiei. Riscul reprezintă nivelul probabil al
pierderilor calităţii componentelor de mediu, al
pierderilor economice şi/sau umane, posibil in
conditiile manifestării unor evenimente
extreme şi a vulnerabilităţii condiţiilor de
mediu şi a societăţii.
in acest context, se impune o precizare
a conceptului de risc de mediu. În literatura
geografică românească, Valeria Velcea ( 1 995)
aduce in discutie acest concept, definind riscul
de mediu ca o "formă de manifestare
perceplibilă in evolutia ac/uală a fenomenelor
care designează o aba/ere, o dereglare cu
influente direcle in s/rUctura şi functionalila/ea
mediului. Sludiul fenomenelor de ri.•c vizează
/oale componenlele geogrqfice, in genere
•·istemul geografic, de unde derivă şi notiunea
de risc de mediu " (p. 3-4 ) . Această definiţie,
vizează o analiză a geocomponentelor la o
scară mai mare. ce cuprinde relatiile dintre
1 V. Sorocovschi (2002), Va leria Velcca, Marioara
Costea (2006).
1 35
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Marioara Costea
subsistemele geografice, evoluţia dinamică a
acestora, cu identificarea stărilor de limitll
(pragurile) ale unor fenomene sau procese care
au loc in cadrul unui sistem teritorial, fie acesta
regional sau local.
Riscul geografic poate fi deci
cuantificat ca fiind un produs intre
probabilitatea de manifestare a unui eveniment,
vulnerabilitatea elementelor componente ale
mediului expuse evenimentului şi valoarea
elementelor expuse la risc. Ca urmare, riscul,
astfel măsurat, exprimă severitatea
consecinţelor pe care un fenomen extrem le
poate provoca. Este vorba despre gradul de
pierdere aşleplal inn·-o perioadă de referintă,
intr-o regiune dală. datorită unui fenomen
natural parlicular (IDNDR, 1 992), pierderi
efective de vieţi omeneşti, daune materiale,
pierderea sau scăderea eficienţei unor
activitllţi, pierderea functionalităţii unor spatii
sau infrastructuri ca urmare daunelor
provocate de evenimentul extrem.
Cu alte cuvinte, riscul geografic
implică probabilitatea de distrugere a valorii
calilalive şi cclnlilative a unui element expus
pericolului. Ca urmare, rczultll că există un risc
geografic în şi pentru natură şi un risc pentru
societate. Acesta are un caracter variabil în
timp şi spaţiu, ceea ce impune o monitorizare
şi o permanentă reevaluare. În evoluţia lor,
procesele geografice de risc, formele de relief
şi, implicit, celelalte elementele şi componente
naturale, dar şi cele sociale care se grefcază pe
acestea, înregistrează unele abateri sub diferite
forme de manifestare, care generează noi stări
sau noi entităţi (Mari oara Costca, 2003 ).
În acest sens, de un real folos ne sunt
indicatorii cantitativi şi calitativi ce
caracterizeazA fenomenele şi procesele în
evoluţia lor dinamică. Aceşti indicatori ne
permit să percepem formele progresive,
regresive şi limitative pe baza cărora putem
elabora o strategie de corectare antropică, B.ră
a deregla echilibrul dinamic al mediului.
2. Depresiunile clrcumcarpatice
interne - elemente selective de peisaj
Depresiunile circumtransilvane pe care
le urmărim in analiza noastră se confruntă cu o
dinamică a fenomenelor naturale şi a acţiunilor
antropice impusă de o gamâ largă de factori
potenţiali cu caracter restrictiv. În conditii
limită, in funcţie de intensitatea şi rittnul de
manifestare, aceştia pol deveni factori
declanşatori ai riscului.
Depresiunile de contact circumcarpatice
interne înregistrează o tipologie diversă,
condiţională de factorul genetic de bază,
corelat cu o scrie de panicularităţi ale
componentelor geografice ce dă nota
dominantă peisajului. Fiind deprcsiuni de
contact, ele funcţionează ca şi compartimente
la baza muntelui, accentuând denivelările
(adâncimea fragmentării majore este de 400-
500 m) şi generând astfel un cumul de materie
şi energie, care se răsfrânge in morfologia
locală (aport ridicat de material deluvial şi
aluvial) (fig. ! ). Acestea sunt in marea lor
majoritate depresiuni tectono-erozive şi de
contact, de exemplu, dcpresiunile Sibiu,
Făgăraş, Bistriţa, Vălenii de Murcş.
Există, insa., o scrie de depresiuni la a
căror geneză au conlucra! mai mulţi factori.
Este cazul depresiunilor din aria Subcarpaţilor
Transilvăneni, acolo unde epigeneza şi
antecedenţa. prezenta cutelor diapire,
desP.!şurarea largă a depozitelor sedimentar­
vulcanogenc şi a platouri lor de lavă, alături de
apariţia accidentală a zonelor de subsidenţă au
conlucra! in determinarea unor depresiuni cu
caractere morfologice diverse şi complexe. Ele
inregistrea?.ă, in general. configuraţia unor
culoare de vale (Depresiunea Homoroadelor)
sau a unor bazinete bine conturate de culmile
subcarpatice limitrofe (depresiunile Sovata.
Praid, Odorhei, bazinetcle Corund, Săcădate,
etc.). Această regiune de contact luată in studiu
prezintă, deci, o serie de panicularilăţi
geografice. unele dintre ele având un caracter
coordonator in declanşarea riscurilor şi in
depăşirea limitelor de rezistenţă ale mediului
geografic. Individualitatea geografică a alternanţa proceselor de eroziune, transport şi
regiunii de contact studiate este dată de
contrastul cu regiunile învecinate, de transferul
de materie şi energie dinspre şi inspre aceste
1 36
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
regiuni, recepţionat sub forme proprii. precum
şi de actiunea antropică.
3. Favorabllltate şi restricţie în
declanşarea riscului geografic natural şi
antroplc în depresiunile circumtransilvane
Depresiunile de contact. prin toate
componentele lor naturale şi umane, deţin un
potenţial ridicat de degradare, ca urmare a
cumulului de energii climaticc. hidrologice şi
antropice. care generează un risc de impact pe
un fond geologic şi geomorfologic !abil
favorabil degradărilor.
În analiza facwrilor potenţiali ce
concură la declanşarea riscului, o importanţă
deosebită o prezintă caracteristicile
petrogralice şi structurale. Acestea justifică
configuraţia formelor de relief şi pol fi corelate
in mod direct cu elementele hidrologice.
factorii bio-climatici şi cu cei pcdologici. Fiind
situat la contactul dintre arcul carpatic şi
Podişul Transilvaniei, şirul dcpresiunilor
submontane circumtransilvane cade sub
incidenta celor două unităţi structcr- genetice.
Acest şir de depresiuni interne au un
fundament cristalina - mezozoic acoperit
transgresiv şi discordant de formaţiunile
sedimentare palcogene şi neogene'.
Acest context geologic, atât prin
structură (falii, cutc normale, eule diapire), cât
şi prin litologie (dominanta mamelor. argilelor.
nisipuri lor. conglomeratelor. pictrişurilor. sării)
desemneaza un potenţial ridicat de degradare'.
Eroziunea selcctivă menţionează şi prezenţa
măgurilor cristaline piemontanc (Dl. Zidu -
6 1 2 m şi Măgura Poplaca - 600 m, in
Depresiunea Sibiului) şi a platformelor
vulcanice reziduale' ( Depresiunea Praid). care
reprezintă elemente de particularitate,
favorizantc sau chiar declanşatoare ale
proceselor de degradare a versanti lor.
Caracteristicile morfologice distincte
individualizează cu pregnanta depresiunile
circumtransilvane in peisaj fată de regiunile
limitrofe. Relieful se caracterizeaza printr-o
succesiune cronologică de forme; menţionăm
extensiunea maximă a luncilor şi prezenţa
nivelelor de terasă care demonstrează travaliul
exercitat de artera hidrografică şi intensitatea şi
'
Mutihac V .. lonesi L.. 1974.
'
Rodica Ciobanu. 2002.
'
Mac 1., 1972.
acumulare fluviatilâ pe Mureş, Olt. Cibin.
Homoroade, Niraj etc., realizate cu scopul
atingerii unui profil de echilibru, precum şi
caracterul subsecvent al va.ilor in unele sectoare
sau interfluviile fragmentate de obârşiile
torenţiale ale atlucnţilor de ordiunul 1, Il, III şi
IV ale marilor artere hidrografice amintite.
La scară mai largă se remarcă:
alternanţa ariilor de lărgire (bazincte de
eroziune) cu zone de îngustare (înşeuări)
printre depresiunile de la contactul Subcarpaţilor
Transilvaneni cu Carpaţii Orientali, desllşu­
rarea largă a câmpurilor aluviale sub fonna
unui amfiteatru, ce cad în trepte de la sud la
nord în Depresiunea Făgăraşului, Sibiului,
Săliştei şi în Culoarul Apoldului, şi poten( ialul
de risc la inunda(ii al Juncii Mureşului la
ieşirea din munte în şi în culoarul Alba Iulia -
Turda. in acest context, relieful apare ca un
coordonator al peisajului dar şi ca un suport pc
care se grefează riscul geografic, rol
exemplificat prin câteva aspecte semnificative:
- poziţia la baza internă a Carpatilor
oferă adăpost depresiunilor, dar şi o anumită
exigenţă în modelarea subaeriană, în rcpartiţia
vcgctaţiei şi in desfăşurarea proceselor
pcdogenetice;
- fragmentarea reliefului in cadrul
depresiunilor (cu valori minore de 90-120
mlkm') generează dezechilibre la nivelul
versan(ilor şi al interfluviilor;
- versanţii, prin gradul de înclinare şi
prin orientare recepţionează in mod diferit
radiatia solară iar organizarea scurgerii de
versant este diferenţială;
- favorabilitatca formelor de relief
(picmonturi, terasc, lunci) pentru agricultură şi
pentru amplasarea şi dezvoltarea aşczărilor
umane, de regulă sate mari şi compacte, dar şi
centre urbane polarizatoare: Alba Iulia, Sibiu,
Făgăraş, Sovata, etc.;
- climatul este favorabil desfăşurării
activită(ilor umane, distribuţia temperaturilor şi
a prccipitaţiilor fiind supusă diferenţierilor
impuse de contactul munte-podiş; semnalăm
prezenţa inversiunilor termice şi a efectuate. Menţionăm in acest sens activităţile
manifestărilor foehnale care accentuează
uscăciunea sau chiar produc pagube prin
dislocarea acoperişurilor. ruperea copacilor,
culcarea culturilor de păioase;
- reţeaua hidrografică are un caracter
convergent, dispunerea şi caracteristicile ei
hidrografice şi hidrologice fiind reflexul
condiţiilor de relief, in strânsă legătură cu
climatul specific acestei regiuni; precizăm ca
1 37
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
elemente de restric)ie "revărsarea coastelor"
(şiroaie, ravene, torenţi) in anotimpurile ploioase,
alături de "umflarea râurilor care au o alimentare
pluvio-nivală şi care pol produce dezastre prin
inundarea luncilor, prin dcscărcarea de
materiale solide sub forma unor conuri de
dejecţie imense la schimbarea unghiului de
pantă. Revărsarea râurilor (unda de viitură sau
"puhoaiele") ca rezultat al perioadelor cu
precipitaţii abundente, alături de procesele de
gleizare a solurilor constituie elemente de
restricţie, acestea permiţând instalarea in timp
a unor suprafeţe cu surplus de umiditate.
Locul pc care îl ocupă depresiunile
cireumcarpatice interne intre Carpaţi şi Podişul
deluros al Transilvaniei. raporturile pe care le
facilitează intre aceste două regiuni, trăsăturile
reliefului şi celelalte condiţii naturale, au
influenţat favorabil fixarea şi dezvoltarea
aşezări lor umane. Multe dintre aşezări le umane
din aria peritransilvană sunt atcstate începând
cu anul 1 000 i. Hr., fiind legate de
favorabilitatea condiţiilor naturale: relieful,
prezenţa sării, apele etc. (Apulum, Salinae,
Guşterita-Sibiu etc.). Astfel se explică
densitatea mare a populaţiei in aşezări
statornice, permanente şi conturarea unui
habitat continuu. Pe baza utilizării indicelui de
dispersie putem face aprecieri asupra utilizării
terenurilor, gradului de încărcare cu resurse
naturale şi antropice şi valorificarea acestora.
in acest fel, depresiunile de contact puse in
discuţie dobândesc funcţii economice
complexe prin favorabilitatca oferită de
condiţiile fizico-geografice optime dezvoltării
siturilor de contact şi agriculturii in lunci,
terase şi · piemonturi: culturi de cereale,
pomicultură, viticultură. ocupaţii pastorale şi
pădurărit, cum sunt de exemplu in: aria
pomicolă Bistri(a, aria viticolă Alba Iulia -
Jidvei şi aria complexă Mărginimea Sibiului.
Rolul factorului geografic este nuanţat,
gradul de transformare a teritoriului fiind in
strânsă legătură cu mărimea coleclivită(ilor
umane, natura şi diversitatea activităţilor
agricole, pastorale, meşteşuguri, industrie
locală, defrişări, amenajări ale cursurilor de
ape, drenaje, plantaţii forcstiere, precum şi
amenajări de spaţii pentru diferite necesităţi
sociale şi de agrement. Nu in ultimul rând,
trebuie accentuat gradul de dezvoltare a căilor
de comunicaţie, care converg spre principalele
centre economice ale depresiunilor şi care
stabilesc legături cu regiunile învecinate.
 in concluzie, deprcsiunile circum­ Sadului din Deprcsiunea Sibiului (Marioara
carpatice interne constituie areale de interferenţă, Costea, 2002 ). În lungul văii principale -
carncterizate prin transfer permanent de Cibinul, lunea se află sub directa incidenţă a
informa)ic, materie şi energie, transfer ce se cursului de apă şi a proceselor de versant din
reflectă în peisajul geografic. Tranzitarca arealele limitrofe ( cuesta Podişului Hârtibaciului
fluxului material şi informational poate fi sau a Podişului Secaşelor, prin Podişul
echilibrată atunci când sistemul se află într-un Amnaşului), cu fenomene de risc geomor­
echilibru dinamic, sau forţat în situatiile în care fologic sever datorate alunecări lor de proporţii,
se depăşesc anumiti parnmetri (praguri sau prllbuşirilor precum şi inundaliilor (fig. 2).
limitele de rezistentA), caz in care are loc Valorificarea resurselor forestiere în
transformarea factorilor naturali şi antropici in trecut şi reducerea drastică a suprafeJelor
factori generatori de risc. in funcţie de ritmul impădurite la circa 20 % din suprafaţa ocupată
de manifestare, de intensitatea şi de tipul de pădurile de odinioarA a condus la aparitia
proceselor, in cadrul acestui areal de contact unor fenomene de risc care au afectat spatiul
deosebim o serie de fenomene de risc pe care depresionar, mai cu seamă la nivelul
le vom exemplifica într-o fişA sintetică (tab. 1 ) piemonturilor şi al abrupturilor structurale care
şi eanografic (fig. 2 , fig. 3), studiind cazul mărginesc depresiunea. În momentul de faţă,
Depresiunii Sibiului. abandonarea terenurilor agricole şi instalarea
unor stâne in jurul izvoarelor sau chiar in
4. Depresiunea Sibiului - studiu de caz mijlocul unor tarlale întinse ca suprafală
conduc la degradarea solurilor prin nitrificre, la
Situată la baza muntilor Cindrelului şi accentuarea eroziunii in suprafaţă şi la
Lotrului, Depresiunea Sibiului este distrugerea covorului vegetal ( lig.3 ).
carncterizată prin procese geografice actuale, Suprafeţele destinate pomiculturii şi viticulturii
care uneori capătă caracter de risc. Acestea au fost in mare parte abandonate, aici
sunt induse în primul rând de contactul instalându-se degradări încă de mică
litologic şi structural dintre cristalinul celor intensitate, dar cu potential distructiv pe timp
două unitAti montane şi depozitele sedimentare indelungat. Agroterasele sunt modclate de
ale Podişului Hârtibaciului şi Amnaşului, procese geomorfologicc actuale care cresc in
precum şi de reteaua hidrografică autohtonă şi intensitate şi care slăbesc productivitatea
alohtonll, pe un fond alcAtuit din pietrişuri, terenurilor. Excavatiile realizate pentru
nisipuri, mame şi argile, cu nuclee mai dure. extragerea argilei în scopul fabricării
Predomină procesele de versant generate de cărllmizii5 în Dealul Guşteri1a (Sibiu) sau
pluviodenudarc: spălare în suprafaţă, şiroire, pentru construirea şoselei de centură (Mohu)
ravenare, torcntialitatc. Procesele de eroziune, constituie premise ale subminării versantilor şi
transport şi acumulare se succed şi in lungul nuclee de accentuare a proceselor de şiroire,
văilor; râurile alohtone (Cibinul, Sadul, ravenare, alunecare şi prăbuşire.
Sibiclul, etc) cu debile destul de mari au În ceea ce priveşte riscul de impact al
descărcat la ieşirea din munte cantităti mari de traficului, acesta se realizează pe căile de
materiale sub forma unor conuri de dejectie comunicaţie rutieră şi feroviară de importanţă
sau glacisuri, pe care le-au preluat reţeaua nationalA şi europeană.
hidrograficA autohtonă, cu debite variabile in MentionAm unele dezechilibre legate
timp, contribuind la fragmentarea acestor de stresul mecanic (lasare, alunecări,
construcţii acumulativc şi la degradarea prllbuşiri), distrugerea protecţiei malurilor
suprafetelor interfluviale şi a versantilor, prin acolo unde arterele hidrografice sunt însotite
retragerea regresivA a obârşiilor pe bazine sau traversate de drumuri cu un trafic intens
hidrogralice de ordinul ! şi Il (tab. 1 ). (peste Cibin), de construcţia unor picioare de
in albiile râurilor principale se poduri (peste Cibin, Sadul care funcţionează in
manifestă acumularea malurilor convexe şi albiile râurilor ca obstacole pentru depozitele
eroziunea malurilor concave, aceasta din urmă de aluviuoi, precum şi de subdimensionarea
având ca efect subminarea versanţilor şi podurilor şi podetelor care traversează artere
declanşarea unor procese de versant (alunecări, hidrografice şi peste care se desfăşoară un
prllbuşiri). Este cazul văilor Mărlljdia, Valea trafic intens (Cisnădia, Sărlltii, Toci le, Sadu).
Rogojinii, Valea Sărătii, precum şi a afluenţilor
de ordinul de ordin inferior ai Cibinului şi ' Giuşcă Roxana, 2006.

138
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 E;J
D

:ZD &O 10 "'"'

Fig. 1 Poziţia geografică a depresiunilor circumcarpatice inlerne

a. li mila unillililor de relief; b. depresiuni de conlacl: I .D. Lăpuş; 2. D. Li vezile -Bislri!a;
3. D. Vi!lenii de Mureş; 4. D. Sovala - Praid; 5. D. Odorhei; D. Homoroade

Fig. 2 Forme şi faclori de risc in Depresiunea Sibiului

1. luncâ cu aflux de debil solid şi lichid periodic; 2. mulafii de albie legale de meandrâri. despleliri;
3. convergen]e hidrografice; 4. mulatii de albie generale de conslruqia unor poduri; 5. suprafe]e
piemonlane joase şi lerase cu ulilit.are agricoli!. cu modelare superficiali! echilibrală;
6. cuesle cu ulilizare mozaicală, cu polen]ial ridica! de degradare; 7. aria piemonlană inalli! cu ulilizare
mozaicatâ, cu dezechil ibre in lungul văilor şi inaintare regresivă a obârşiilor; 8. suprafeJe de conlact
(Mărginimea Sibiului) cu frecvente fenomene de risc generate de valorificarea resurselor natur,ile.

Ada ·-- ......__. n. 2H7 1 39

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 40

30

20

10
5 Km
13
�

Fig. 3 Riscul de impact in Depresiunea Sibiului

1 . Culmi cu risc de ingustare prin extindere regresivA a obârşiilor ravenelor şi a declanşării
alunecări lor; 2. versanti cu risc mare la declanşarea alunecărilor;3. versanti cu risc mare datorat
eroziunii in suprafa)ă şi proceselor de ravenarc; 4. versanti cu risc moderat de declanşare a aiWJecărilor
de teren şi a proceselor de ravenare; 5. versanti cu risc moderat datorat proceselor de ravenare;
6. albii cu risc mare de inundaţii;
7. perimetru de risc in degradarea nivelului freatic; 8. vectori de poluare (a aerului, solului,
pânzei freatice şi poluare fonică); 9. surse tehnogcne in producerea riscului (axele de comunicatie); 1 0.
areal de degradare a solului (ingrăşăminte chimice, monoculturA, deşeuri menajere, pseudogleizare);
1 1 . pădurea ca factor limitativ al riscului; 1 2 . localitate; 1 3 . reţea hidrografieă.

Ada M.-1 ...._--.. O. He7 1 40

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
r
r Depresiunea Sibiului - studiu de caz Tab. l

1
Factorul de risc 1 Elemente �eneratoare de risc 1 Efecte rezultate Aria de localizare Obs.
1. FACTORI NARURALI
1.1. Factorii - penneabilitatea crescută; - ravene şi ogaşe; Dealul Dăii Confluenta
geologlcl - friabilitatea roci lor; - organisme torenliale; Valea Cisnădiei, Sadului cu
-
p - abruptul tectono- - impenncabilitatea argilelor in cazul - alunecări de teren; Valea Sevişului, Cibinul

1
structural la sud şi suprasaturării cu apă; Valea Tocilclor decopertarea
desfăşurarea largă depozitelor
a depozitelor sedimentare
sedimentare ( conglomerate,
neogene - argile, gresii, argilc) in
mame, gresii, Dealul Bătătura;
pietrişuri, nisipuri
1.2. Reuerul - adâncimea fragmentării (90 - 1 20 m); - canale de şiroire; Piemonrul Cibinului Inaintarea
- extensiunea mare densitatea Fragmentării (CU valori - ogaşe, ravene; Piemontul Sadului regresivă a
'
şi cu caracter maxime de 2,3 - 3 km/km ); - organisme torenliale; Lunea şi obârşiilor văilor
predomi-nant - pantele - cu valori maxime de 30" - - subminări şi prăbuşiri de terasele Cibinului autohtone
monolateral a 55" pe frunlile de terasă, pe frontul de maluri; Cuesta Hârtibaciului depresiunii prin
piemonrurilor de cuestă şi pe versanlii .văilor in sectoarele - alunecări de teren; ravenarc
acumulare, a epigenetice; - microdepresiuni de lasare;
teraselor şi a luncii expozi1ia versan1ilor predominant
Cibinului, nordică, estică şi nord-estică;
fragmentate de - spălarea pc verticală a depozitelor din
afluenlii de lunci şi terase;
dreapta ai acestuia; - prezenta formelor reliefului structural
la limita nord-vestică şi nord-estică a
dcpresiunii;

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
J I .J. Clima şi - stagnarea maselor de aer rece in lungul - inghel prelungit; Lunea Cibinului - Intervale de ger

r hldrografia
- temperaturi
medii minime
Cibinului;
- precipitalii torcnjiale cu durată scurtA
şi intensitate mare;
- unde de viitură cu efecte
dezastruoase asupra culturilor
din lunci şi asupra
Lunea Sadului
Sectorul Mohu -
Tumu Roşu - la
cu o durată de 6 -
7 zile
(-20"C);

1
zilnice in ianuarie - ploi cu durată lungii de manifestare gospodiiriilor pe Seviş, Valea confluenja râurilor - Unda de viitură
de -9"; - 1 o•c, primăvara şi toamna; Sărălii; Hârtibaciu - Cibin - pe râul Sadu a
datorate - efectul de focho; - inundalii episodice care duc Sadu - Olt avut un debit de 7
inversiunilor de - arealc de convergentii hidrogralică la distrugerea culturilor şi la ori mai mare
temperatură maximă; gleizarea solurilor in lungul decât cel normal
p cantonate pe - densitatea mare a reţelei hidrogralice Cibinului: 1 8 iunie 1998 a

1
fundul dcpresiunii; autohtone şi reglarea debitclor pe Cibin - areale cu exces de umiditate fost de 25 mc/s,
- tempcraturi şi Sadu prin constructia barajelor; datorate adâncimii mici a cu precizarea ca
medii maxime pânzei freatice (0,31}--0,50 m); râul funcţionează
zilnice in luna in sistem
iulie - 24" - 25"C; amenajat·
- precipitalii - confluenţe in serie; fragmentarea nivelelor de - Terasa 1-a şi a II a Confluenja
maxime in 24 ore terasă; Cibinului intre Sibiu pâraielor Seviş,
de 90 - 1 50 mrn; crearea de noi nuclee de şi Veştem; Cisnădie, Tocile,
degradare prin prăbuşiri şi Săriijii cu râul
alunecări; Cibin
- variajii bruşte ale debitelor şi nivelelor - subminarea maluri lor prin -Albia Cibinului, - Remanieri
corelate cu schimbarea vitezei de eroziune laterală şi prăbuşiri; Sevişului şi pârâului majore ale albiei
scurgere; Cisniidiei râurilor in urma
varia!iei
volumului de 11_11_ă;
2. FACTORI ANTROPICI
2.1. UtUizarea despiiduriri masive şi utilizarea distrugerea fitocenozelor Centrul şi vestul - Doar 20 % din
terenurilor agricolă specifice; Depresiunii Sibiului; suprafaja
- dereglarea echilibrului Depresiunii
dinamic al versanţi lor; Sibiului este
- aparijia pajiştilor secundare acoperită cu
cu specii neproductive; păduri;

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
J despăduriri masive şi utilizarea - dezvoltarea vegetatici Aria limitrofă - Restrângcrea

r
agricolă ruderale; aşezArilor umaoe ariilor dcgradate
- declanşarea alunecări lor pe prin plantatii de
cuesta Hârtibaciului salcâm sau alte

1
specii cu creştere
rapidă;
- monocultura; distrugerea orizontului de Suprafete largi - Scăderea
- aplicarea de îngrăşăminte chimice in humus; aparţinând luncilor şi productivitătii
mod necorespunzator; - spălarea pe verticală a teraselor solurilor;
p - părăsirea masivă a terenurilor; particulelor solului;

1
- poluarea chimică a solului;
activa rea unor procese
naturale geomorfologice care
scad productivitatea;
- suprapăşunatul sezonier - dcreglarea perioadelor de - Podurile teraselor - Şiroire
vegela�e; superioare ale concentrată pc
- slaba productivitate a Cibinului; poteci de
spcciilor de graminee; Piemontul Cibinului animale;
- aparitia unei retele de poteci Piemontul Sadului
de animale ce genereazA
degradarea versanti lor·
ActivitAti densitatea mare a căilor de - schimbarea categoriei de
2.2. - Axa centrală a E8 1 şi DNJ
Industriale şi de comunicatie, în special a celor rutiere folosin)ă a terenurilor; Dcpresiunii Sibiului: Pulberi in
transport care străbat centrul · oraşului Sibiu şi - poluarea aerului; Orlat-Cristian-Sibiu- suspensie (max. =
Tăbnaciu; - poluare fonică datorată Şelimbăr-Veştcm- 0,99 mglme;
- densitatea mare a unitătilor industriale traficului intens: Tălmaciu cu derivatii med.= 0,33
dezafectate in centrul urban; spre aşezArile din mglmc);
amplasarea unor unităti industriale noi Mărginimea Sibiului, Frecventa
in afara oraşului; spre Culoarul Visci, depăşirii
spre Depresiunca concentratiei
Făgăraşului; maxime
admisibile este de
cea. 65 %;

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
r
r
1
2.3. Amenajarea - supraincărcarea terenului cu - dezechilibre de versant; Oraşele Sibiu, Oraşul Sibiu are
habitatulul constructii edilitarc şi suprapopularea - antropiz.area peisajului; Cisnădie, Tălmaeiu; o populatie de
unor areale; -Ariile turistice 1 54821 locuitori
Tocile - Cisnldioara ( 1 .07.2004),
şi Orlat - Gura raportat la o
J:l Râului - Mlrăjdie; suprafaţA de 1 2 1

1
km2 ( 1 279,5
loclkm2 1;
2.4. ActivitAti de - amenajarea acumulărilor cu destinatie · reglarea bilanftllui · lacuri artificiale pe Riscul sporit de
amenajare şi piscicolă sau pentru alimentarea cu apă; hidrologic pentru intreg pâraiele Cisnădie, poluare prin
exploatare a - exploatarea materialelor de constructie bazinul hidrografic; Tocile; utilizarea
cursurilor de apA din albie şi schimbarea ribnului · scăderea debitelor de · eroziune de maluri sezonier·
proceselor de modelare a albiei râurilor; servitute; pe Cibin, Sadu, intensivă in
- indiguriri; · aparitia unor arii de Cisnădie; scopuri de
- desecări; supraumectare prin dereglarca recreere şi
nivelului piezometric; agement a
· colmatarea lacuri lor prin luncilor râurilor
aportul ridicat de aluviuni; la sfărşit de
săptămână;
2.5. Alte activitAti • depozitarea deşeuri lor menajere la · poluarea apei şi solului; Spatiul agricol
umane întâmplare; · distrugerea calitătii aerului; limitror aşezărilor, in
- amenajarea spatiilor de depozitare in şanturi, pe marginea
apropierea aşezărilor; drumurilor;
- Groapa de gunoi de
la Sura Mică;

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Menţionăm, de asemenea, traficul intens
din cadrul municipiului Sibiu, care provoacă o
serie de neajunsuri în ceea ce priveşte confonul
populaţiei prin poluarea aerului cu noxe, prin
poluare fonică şi prin riscul de accidente. În
prezent se află în curs de derulare lucr!rile la
centura ocolitoare a municipiului Sibiu, care în
viitor va proteja oraşul de acest neajuns.
În concluzie, evaluarea riscului la toate
nivelurile (global, regional sau local) se
realizeazJi prin raportare la factorul uman şi
printr-o viziune interdisciplînară asupra
indicatorilor calitativi şi cantitativi simpli şi
complecşi. Se impune analiza ponderii şi
frccvenţelor unor valori şi a unor fenomene de
anumită intensitate. identificarea pragurilor
critice care desemneazJi abaterile de la evoluţia
ecbilibrată a elementelor, proceselor şi
fenomenelor, probabilitatea de producere a unor
evenimente în timp şi spaţiu şi valorile
comparative ale elementelor expuse riscului.
Analiza combinată a acestora permite o evaluare
a riscului de impact prin calificativele slab,
moderat sau mare. Perceperea riscuri lor
presupune însA o conştientizare a acestora şi
implicit o monitorizare continuă a fenomenelor
de risc. Se impune în acest context, lansarea unor
programe de amenajare teritorialA durabilă şi
adoptarea unei baze legale care să faciliteze
prevenirea şi atenuarea efectelor prin măsuri de
protecţie şi dczafectare (dupA caz) dar şi prin
asumarea responsabilităţii de către populaţie şi
de către unitătile administrative ale Statului.

Bibliografie selectivA
1. Bogdan. Octavia (2004). Riscul climatic. lmplicatii pentro mediu şi societate, în .,Rev. Geogr.'", X, pp. 1 1 5
- 125.
2. Ciobanu, Rodica (2002 ). Depresiunca Sibiului. Studiu geologic. Editura Universităţii ..Lucian Blaga",
Sibiu.
3. Cojocariu-Costca, Marioara (2002), Tipologia peisajului geografic din Depresiunea Sibiului din
per!ipectivO sistemică, in ..Rev. Alpii Transilvaniei". 5. Sibiu, pp.6 1 - 66.
4. Costca, Marioarn (2003 ), Sistemele geografice. Definilie. funclionalitate şi tipologie, in ,.Sinteze de
geografie genernlă şi regionalA'". Editura Universită(ii ,.Lucian Blaga" Sibiu, pp. 82 - 1 00.
5. Giuşcă. Elena Ro•ana (2006). Modele ale degradări/ar de teren din Mun1ii Cindrelului. Munlii Şureanu şi
Depre�·iunea Sibiului. Editura Universitălii ..Lucian Blaga", Sibiu.
6. Mac, 1. ( 1 972). Subcarpalii Transilvăneni dintre Mureş şi Olt. Editura Academiei. Bucureşti.
7. Mutihac. V. ( 1990), Structura geologicU a teritoriului României. Editura Tehnică, Bucureşti.
R. Mutihac, V .. lonesi. L. ( 1 974). Geologia României, Editunl Tehnicii. Bucureşti.
9. Pop. Gr. (2001 ). Depresiunea Transilvaniei. Editurn Presa Universitara Clujeana, Cluj - Napoca.
10. Sandu. Maria ( 1 998), Culoarul depre.•ionar Sibiu - Apold Studiu geomoifologic, Editurn Academiei,
Bucureşti.
Il. Sorocovschi, V .. editor (2002, 2003, 2004), Riscuri şi cata.•tro(e. Editurn Casa Ciir\ii de Ştiin)ă. Cluj­
Napoca.
12. Vel cea. Valeria ( 1 995), Riscuri naturale şi tehnogene. Editw11 Univcrsită)ii "Lucian Blaga"'. Sibiu.
1 3 . Vclcca, Valeria, Costea. Marioarn (2006). Geomoifulogie generală, Editura· Universitălii "Lucian Blaga",
Sibiu.

THE GEOGRAPHICAL RISK IN THE INTERNAL CIRCUMCARPATHIAN DEPRESSIONS AREA.

CASE STUDY - SIBIU DEPRESSION.

The papcr is a shon analysis of Lhc geographic risk.s in thc Interna! Contact Depression Area. Thcse are
situated betwccn the Romanian Carpathians and the Transilvanian Plateau. as well as for the case study of the
deprcssion unit of Sibiu. allows thc emplasis of certain typcs of risk which are diferent ftom a genetic,
morphological point of view. diffcrenliated according to altimctric levels. dcpending on the geological structure.
conditioncd by variables such as: frngrncntation density and depth, declivity, soil characteristic fcatures, or
markcd by conditions imposed by the climate. laud usc. anthropic activities. ele.
Thc Sibiu Depression is an area of interference which displays a specific evolution, charactcrrised by
typical manifcstations of thc landscape, to which we associate the two regions (Carpathian Mountain and
Transilvanian Plateau) and the Cibin River. wbich are detennincd the teritorial risk peculiarities of area. The
relationship bctwcen relief and senlements. bctween relief and ways of comunication, or the anthropic built by
industrial and agricultural works. is a side of the issue. A comprehensivc approach to ali the factors involved in
landscape changes and system in balances caUs for funher interdisciplinary studies and their integration with
international conccms for surtainable development and preservation of the quality of the environment for funare
generations.

Cuvinte cheie: risc geografic. impact. fenomene de risc. factori de risc, depresiuni circumcarpatice
interne. Dcpresiunea Sibiului.

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro