POLITICA DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ

Politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene (PSAC) stabilește

cadrul pentru structurile politice și militare, precum și pentru misiunile și operațiunile
militare și civile ale UE în străinătate. Strategia globală a UE din 2016 definește
strategia pentru PSAC, iar Tratatul de la Lisabona clarifică aspectele instituționale și
întărește rolul Parlamentului European. PSAC a cunoscut recent o serie de schimbări
majore la nivel strategic și operațional pentru a răspunde provocărilor în materie de
securitate și dorinței cetățenilor ca UE să intervină mai mult.

TEMEI JURIDIC
Politica de securitate și de apărare comună (PSAC) face parte integrantă din
Politica externă și de securitate comună (PESC) a Uniunii[1]. Tratatul privind Uniunea
Europeană (TUE) prevede cadrul PSAC. Articolul 41 prezintă finanțarea PESC și a
PSAC, iar politica este descrisă mai detaliat la articolele 42-46, în capitolul 2, secțiunea
2 din titlul V („Dispoziții privind politica de securitate și apărare comună”), precum și în
protocoalele 1, 10 și 11 și declarațiile 13 și 14. Rolul propriu al Parlamentului European
în domeniul PESC și PSAC este prezentat la articolul 36 din TUE.

PREVEDERILE DIN TRATAT REFERITOARE LA PSAC

Deciziile referitoare la PSAC sunt luate de Consiliul European și de Consiliul Uniunii
Europene (articolul 42 din TUE). Aceste decizii sunt luate în unanimitate, cu unele
excepții notabile referitoare la Agenția Europeană de Apărare (AEA, articolul 45 din
TUE) și la cooperarea structurată permanentă (PESCO, articolul 46 din TUE), unde se
aplică votul cu majoritate calificată. Propunerile de decizii sunt în mod normal făcute
de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care
este și Vicepreședinte al Comisiei Europene (VP/ÎR, în prezent Federica Mogherini).
Tratatul de la Lisabona a introdus conceptul de politică europeană în materie de
capabilități și de armament (articolul 42 alineatul (3) din TUE) și a stabilit, de asemenea,
o legătură între PSAC și alte politici ale Uniunii, cerând ca AEA să colaboreze cu
Comisia atunci când este necesar (articolul 45 alineatul (2) din TUE). Acest lucru se
referă în special la politicile de cercetare, industriale și spațiale ale Uniunii, pentru care
Parlamentul a fost împuternicit să exercite un rol mai puternic decât în trecut în privința
PSAC.

[1]A se vedea titlul V („Dispozițiile generale privind acțiunea externă a Uniunii și dispoziții speciale privind
politica externă și de securitate comună (PESC)” din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE); a se
vedea, de asemenea, 5.1.1 privind politica externă a UE.

Fişe tehnice UE - 2019 1

www.europarl.europa.eu/factsheets/ro
ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN
Parlamentul are dreptul de a superviza PSAC și de a lua inițiativa de a se adresa VP/
ÎR și Consiliului pe această temă (articolul 36 din TUE). Parlamentul își exercită, de
asemenea, autoritatea asupra politicii bugetare (articolul 41 din TUE). De două ori pe
an, acesta organizează dezbateri privind evoluțiile înregistrate în implementarea PESC
și a PSAC și adoptă rapoarte: unul privind PESC, redactat de Comisia pentru afaceri
externe (AFET) și care cuprinde elemente referitoare la PSAC, dacă este necesar, și
altul privind PSAC, redactat de Subcomisia pentru securitate și apărare (SEDE).
Începând cu 2012, Parlamentul European și parlamentele naționale ale statelor
membre organizează anual două conferințe interparlamentare pentru a dezbate
chestiuni legate de PSAC. Cooperarea interparlamentară în aceste domenii este
prevăzută în Protocolul 1 la Tratatul de la Lisabona, care descrie rolul parlamentelor
naționale în UE.
Inovațiile aduse de Tratatul de la Lisabona au oferit posibilitatea de a îmbunătăți
coerența politică a PSAC. VP/ÎR ocupă rolul instituțional central, asigurând președinția
Consiliului Afaceri Externe în „configurația miniștrii apărării” (organismul decizional
al UE în materie de PSAC) și conducând AEA. Cadrul politic de consultări și dialog
cu Parlamentul evoluează, pentru a-i permite acestuia din urmă să aibă un rol real
în dezvoltarea PSAC. Conform Tratatului de la Lisabona, Parlamentul participă la
dezvoltarea relațiilor externe ale Uniunii și răspunde provocărilor descrise în Raportul
din 2008 privind implementarea Strategiei Europene de Securitate. „În democrațiile
moderne, în care media și opinia publică sunt esențiale în modelarea politicilor,
angajamentul popular este vital pentru susținerea angajamentelor noastre peste
hotare. Noi desfășurăm forțe de poliție, experți judiciari și soldați în zone instabile din
întreaga lume. Guvernele, parlamentele și instituțiile UE au obligația de a comunica
felul în care acest lucru contribuie la securitatea de acasă.”

CHESTIUNI DE INTERES PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează periodic deliberări, audieri și ateliere consacrate
unor teme, inclusiv: misiunile civile și militare ale PSAC, crizele internaționale cu
implicații în domeniul securității și apărării, cadre multilaterale pentru probleme legate
de securitate, controlul armamentelor și neproliferare, combaterea terorismului și a
crimei organizate, bunele practici pentru creșterea eficienței securității și apărării,
precum și evoluțiile juridice și instituționale ale UE în aceste domenii.
Ca urmare a declarației VP/ÎR din 2010 referitoare la răspunderea politică, Parlamentul
participă la reuniunile comune de consultare (RCC), organizate regulat pentru a
face schimb de informații cu Consiliul, SEAE și Comisia. Ținând seama de rolul
esențial al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în asigurarea securității
europene, Parlamentul European participă la Adunarea Parlamentară a NATO, în
vederea dezvoltării relațiilor UE-NATO, respectând totodată natura independentă a
ambelor organizații.

Fişe tehnice UE - 2019 2

www.europarl.europa.eu/factsheets/ro
PSAC: O POLITICĂ ÎN EVOLUȚIE RAPIDĂ
Deși PSAC nu s-a schimbat în mod substanțial în primii ani după intrarea în vigoare a
Tratatului de la Lisabona în 2009, ea are un mare potențial de a evolua, atât din punct
de vedere politic, cât și instituțional.
Recunoscând necesitatea de a oferi un impuls strategic șefilor de state și de guverne,
în decembrie 2013, Consiliul European a stabilit o serie de obiective inițiale pentru
a asigura progresul PSAC: creșterea eficacității și a impactului PSAC; impulsionarea
dezvoltării capabilităților de apărare; consolidarea industriei de apărare europene. El
a însărcinat, de asemenea, VP/ÎR și Comisia să elaboreze o evaluare a impactului
schimbărilor intervenite la nivel mondial asupra UE. În temeiul acestei evaluări, în iunie
2015, VP/ÎR a primit sarcina de a redacta „Strategia globală a UE în domeniul politicii
externe și de securitate” (SGUE) pentru 2016. În iunie 2016, SGUE a fost prezentată
Consiliului European de către VP/ÎR Mogherini. Strategia identifică cinci priorități pentru
politica externă a UE: securitatea Uniunii; reziliența statelor și societăților în vecinătatea
de est și de sud a UE; elaborarea unei abordări integrate a conflictelor; ordinele
regionale de cooperare; guvernarea globală pentru secolul XXI. În iulie, statele membre
au salutat SGUE și au convenit să treacă la faza de punere în aplicare a acesteia,
punere în aplicare ce urmează a fi reanalizată anual, în consultare cu Consiliul, Comisia
și Parlamentul European.
La 16 septembrie 2016, la Bratislava, statele membre ale UE și-au reafirmat intenția
de a întări cooperarea la nivelul UE în domeniul securității externe și al apărării.
Evenimentele din cele 12 luni care au urmat au demonstrat capacitatea tuturor
instituțiilor UE implicate de a răspunde rapid și coerent solicitărilor statelor membre,
precum și voința politică a statelor membre de a continua acest proces.
În noiembrie 2016, a fost prezentat Consiliului un „Plan de implementare privind
securitatea și apărarea”, care urmărea să operaționalizeze viziunea prezentată în
strategia generală în privința problemelor de apărare și securitate. Pentru a atinge
noul nivel de ambiție, planul conține 13 propuneri, printre care: o analiză anuală
coordonată a cheltuielilor de apărare (CARD), cu accent pe cheltuieli; o reacție rapidă
mai bună a UE, inclusiv prin utilizarea grupurilor sale tactice de luptă; și o nouă
cooperare permanentă structurată unică (PESCO) pentru statele membre care doresc
să-și asume angajamente mai mari în materie de securitate și apărare. La 30 noiembrie
2016, VP/ÎR Mogherini a prezentat, de asemenea, statelor membre ale UE un Plan
de acțiune european în domeniul apărării (PAEA), cu propuneri importante referitoare
la un Fond european de apărare (FEA), axat pe cercetarea în domeniul apărării și
pe dezvoltarea capacităților. De asemenea, Consiliul a adoptat o serie de concluzii
prin care aprobă un plan de aplicare a Deciziilor privind cooperarea UE-NATO luate la
Varșovia (42 de propuneri). Împreună, aceste trei planuri (denumite uneori „pachetul
de iarnă pentru apărare”) reprezintă un pas important pentru aplicarea Tratatului de la
Lisabona în domeniile securității și apărării.
Parlamentul și-a demonstrat, în ceea ce-l privește, voința constantă de a acționa
și de a promova inițiative politice în acest domeniu. El a propus finanțarea din
bugetul UE pe 2015 a unui proiect-pilot dedicat cercetării în domeniul PSAC, ceea ce

Fişe tehnice UE - 2019 3

www.europarl.europa.eu/factsheets/ro
înseamnă că, pentru prima dată, vor fi transferate fonduri ale UE către AEA pentru a
desfășura cercetări privind cerințele militare. Acest demers este continuat în prezent
printr-o acțiune pregătitoare pentru cercetarea în domeniul apărării, cu un buget de
90 de milioane EUR pentru perioada 2017-2019, iar ultimele propuneri ale Comisiei
privind finanțarea unei inițiative de susținere a cercetării și tehnologiei în domeniul
apărării pentru perioada de după 2020 indică faptul că această inițiativă a Parlamentului
a contat și că s-a situat în avangarda unui proces important.

2017: UN AN CRUCIAL PENTRU IMPLEMENTAREA PSAC?

Consiliul European a analizat progresele realizate în martie 2017 și a evidențiat
înființarea Capabilității militare de planificare și executare (CMPE), o nouă structură ce
urmărește îmbunătățirea capacității UE de a reacționa mai rapid, mai eficient și într-o
manieră mai uniformă în planificarea și desfășurarea misiunilor militare neexecutive. De
asemenea, a remarcat progresele înregistrate în alte domenii, printre care: posibilitatea
ca PESCO să devină un sistem modular integrat, care să permită statelor membre
să colaboreze mai mult în domeniul securității și apărării pe bază de voluntariat;
posibilitatea unui proces anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) condus
de statele membre, care ar putea contribui la o perspectivă mai clară la nivelul UE
asupra unor aspecte precum cheltuielile pentru apărare și investițiile naționale, precum
și eforturile pentru cercetarea în domeniul apărării, ceea ce ar permite o mai bună
identificare și rezolvarea neajunsurilor; o activitate continuă și în alte domenii, cum ar fi
consolidarea setului de instrumente de reacție rapidă a UE, inclusiv grupurile tactice de
luptă ale UE și capabilitățile civile, consolidarea capacităților de susținere a securității
și dezvoltării, conștientizarea situațională și dezvoltarea capabilităților de apărare.
La 7 iunie 2017, Comisia a prezentat o comunicare intitulată „Lansarea Fondului
european de apărare”, în care își prezintă în detaliu propunerile de a stimula și a
structura investițiile în domeniul apărării în UE. Ea propune un sprijin direct pentru
cercetare, pentru cofinanțarea dezvoltării și sprijinirea achiziționării de produse din
domeniul apărării de către statele membre ale UE. Susținerea acestui sector este
exprimată prin proiectul de Regulament privind un Plan european de dezvoltare
industrială în domeniul apărării (EDIDP). Cu ocazia primei aniversări a SGUE, VP/ÎR
Mogherini a publicat un raport privind implementarea acestuia, care salută progresele
rapide realizate, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu NATO și lansarea de către
Comisie a Fondului european de apărare. În ceea ce privește relațiile UE-NATO, VP/
ÎR a informat cu privire la progresele realizate în următoarele domenii: lupta împotriva
amenințărilor hibride; traficul de ființe umane, capacitățile de apărare; industria apărării
și cercetarea în domeniul apărării; și parteneriatele.
La 11 decembrie 2017, Consiliul a adoptat Decizia de instituire a PESCO și lista sa de
25 de participanți. La 6 martie 2018, statele membre au adoptat o decizie a Consiliului
privind o listă de 17 de proiecte PESCO, ce cuprindea domenii cum ar fi formarea,
dezvoltarea capacităților și disponibilitatea operațională în domeniul apărării. Proiectele
individuale vor fi conduse de grupuri diferite de state membre participante. O foaie
de parcurs pentru punerea în aplicare a PESCO a fost, de asemenea, adoptată în
aceeași zi, cu scopul de a oferi o direcție strategică și orientări cu privire la modul de a

Fişe tehnice UE - 2019 4

www.europarl.europa.eu/factsheets/ro
structura viitoarele lucrări privind atât procesele, cât și guvernarea. Consiliul va adopta
un ansamblu comun de reguli de guvernare pentru proiecte până la sfârșitul lunii iunie.
În calitate de susținător entuziast și inițiator al acestor chestiuni, în raportul său anual
privind punerea în aplicare a PSAC (decembrie 2017), Parlamentul European a salutat
„voința politică demonstrată recent de a face PSAC mai eficientă” și în special dorința
de a se angaja față de PESCO, față de instituirea unui proces CARD, lansarea unui
FED, extinderea propusă a acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării,
precum și în ceea ce privește propunerea legislativă privind EDIDP. Acesta a solicitat,
de asemenea, să se aloce fonduri suficiente și să se facă investiții coordonate în
domeniul securității și apărării.
În același raport, Parlamentul a invitat, de asemenea, VP/ÎR și Comisia să „dea curs
solicitărilor Parlamentului privind elaborarea unei Cărți albe a UE privind securitatea
și apărarea, în contextul pregătirii următorului cadru financiar multianual (CFM), astfel
cum s-a solicitat în rezoluțiile Parlamentului din 22 noiembrie 2016, 23 noiembrie
2016 și 16 martie 2017”; De asemenea, Parlamentul a propus ca Subcomisia pentru
securitate și apărare să devină o comisie parlamentară de sine stătătoare, astfel încât
să se garanteze că procesul decizional cu privire la aspecte legate de PSAC este „mai
democratic și mai transparent”.
În ceea ce privește partea EDF legată de dezvoltarea capabilităților, EDIDP, propunerea
de regulament prezentată de Comisie în iunie 2017, a fost analizată de Comisia pentru
industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului, împreună cu Comisia pentru
afaceri externe (AFET) și Subcomisia pentru securitate și apărare (SEDE) în calitate
de comisii „asociate”. În urma acordului la care s-a ajuns cu Consiliul în luna mai, un
vot în plen ar trebui să aibă loc înainte de vara anului 2018.
Parlamentul continuă să acționeze, la nivelul său și în limita competențelor sale, pentru
a cataliza și a susține îndeplinirea efectivă și vizibilă a obiectivelor UE, în calitatea sa
de furnizor de securitate, răspunzând așteptărilor cetățenilor UE.

Jérôme Legrand
10/2018

Fişe tehnice UE - 2019 5

www.europarl.europa.eu/factsheets/ro