Cseke Peter, jurnalist maghiar din România: Maghiarii

sunt mult mai preocupați de nivelul de trai decât de

autonomie!

,,Nu faptul că unii maghiari nu știu românește este grav. Ci faptul că nu vrem să ne înțelegem
unii pe alții, că nu vrem să vedem ce probleme comune avem, că nu vrem să vedem cum am putea să
ne ajutăm reciproc.” Cseke Peter este jurnalist la portalul de știri în limba maghiară maszol.ro.

Rep.: Dumneavoastră știți bine românește. De ce nu vor alți maghiari din România să învețe limba
română?

C.P.: Nu știu atât de bine românește, cât aș dori să știu. Și nu există maghiari din România care nu vor
să învețe limba română. Eu personal nu cunosc nici unul, deși din partea tatei sunt secui, și petrec mult
timp în Covasna și Harghita. Haideți să clarificăm puțin lucrurile. Maghiarii din România trăiesc in regiuni
cu diversitate etnică diferite. Cei care locuiesc în județe cu populaţie majoritar românească vorbesc limba
țării bine. Explicația e simplă. Eu de exemplu m-am născut la Cluj, și am început să învăț româna pe
terenul de joacă. Și am avut un avantaj extrem de mare față de semenii mei din regiunile cu o covârșitoare
majoritate maghiară, unde omul de rând e foarte rar nevoit să folosească limba română. La Odorheiu
Secuiesc de exemplu copiii nu învață limba țării pe străzi, interacționând în permanență cu români, ci
numai la școală. Și aici este problema: educaţia limbii româneşti nu este adaptată condiţiilor locale în
sistemul nostru de învățământ.

A fost nevoie de mai bine de 20 de ani pentru ca decidenții politici, statul român să înțeleagă:
dacă un minoritar creşte într-un mediu în care limba română aproape că nu este folosită, este indicat ca
ea să fie învăţată ca şi limbă străină. Schimbarea a fost adusă de legea educației din 2011, dar suntem
doar la început. Abia acum, toamna anului 2017 vor fi introduse in clasa a V-a manualele de limba română
pentru elevii maghiari adaptate acestor cerințe, la anul vor urma manualele pentru clasa a VI-a, și așa
mai departe. Sunt încrezător că încetul cu încetul rezultatele se vor vedea. Dar până atunci problema
rămâne una reală: nu am statistică exactă, dar probabil cam 20 la sută din populația maghiară comunică
cu dificultăți în limba țării. Dar nu din încăpățânare, răutate chiar, cum sugerează Milițianul, și nu pentru
că nu vor să învețe, cum ați susținut în întrebare.

„Nu năzuințele ne dezbină, ci suspiciunea, neîncrederea.”

Rep.: Am auzit că Guvernul din Ungaria chiar sponsorizează cursuri de limba română pentru
maghiarii din România. Este adevărat?

C.P.: Guvernul ungar sprijină de ani buni financiar și logistic învățământul în limba maternă, iar acest
sprijin este binevenit. Totodată în ultimii ani sunt finanțate și cursuri extrașcolare de pregătire pentru
examenele de bacalaureat in județele Bihor, Mureș, Harghita și Covasna. Este vorba de cursuri de limba
romană și matematică, deoarece aceste sunt cele două materii la care elevii maghiari au rezultate mai
slabe la bacalaureat. La acest sprijin au acces circa 800 de elevi maghiari anual din Ardeal.

Sep 14,2017 , kmikz.ro

 Interviu cu un jurnalist român în Italia
14/08/2010, gazetaromânească.com

Ștefan Popescu, 32 ani, din Târgoviște, este corespondent în Italia al secției române a
postului de radio RFI (Radio France International), unul dintre puținele posturi de radio care mai au
un program serios de știri în limba română. Are aproape zilnic intervenții despre actualitatea italiană
și în același timp face revista presei franceze și europene pentru postul francez de radio. Ștefan
Popescu a plecat din România în urmă cu 11 ani, mai întâi în Albania, apoi în Franța, și în fine în
Italia. Visul lui este să-și facă meseria de jurnalist la București, în România.

Ștefan Popescu a plecat din România în urmă cu 11 ani, pentru o bursă la facultatea de istorie din
Tirana. Dupa un an s-a mutat la Paris, unde și-a continuat studiile. Î fost un an de zile consilier al fostului
secretar al Națiunilor Unite, Boutros Boutros-Ghali, și s-a angajat jurnalist la RFI. De menționat că este și
cadru didactic asociat la Sorbona, la Universitatea Paris 1 și își definitivează doctoratul pe tema relațiilor
diplomatice dintre Franța și Albania. Se află de doi ani în Italia.

Ce le lipsește românilor pentru a conta în Italia ca o mare comunitate?

Exista premizele alegerii unui candidat român în Parlamentul italian?

«Să depășească stadiul de supraviețuire, iar elitele, câte sunt, să fie mai vizibile,
inclusiv în rândul asociațiilor românești. Atâta timp cât românii se vor zbate
numai să supraviețuiască, ei nu vor reuși sa fie o comunitate importantă, chiar
dacă din punct de vedere numeric sunt cei mai mulți.

Pe de altă parte, o minoritate se poate afirma și integra numai dacă majoritatea

îi permite, iar eu văd că pentru Italia românii sunt importanți numai din punct de
vedere biologic – o comunitate ce compensează declinul demografic, o
populație fără revendicări identitare, care își pierde rapid identitatea – și
electoral – îndeosebi pentru alegerile euro pene și locale, unde comunitarii au
drept de vot.

Partidele românești au și ele o responsabilitate și anume desemnarea unor

candidați valizi la alegerile parlamentare naționale, capabili să susțină proiecte
pentru susținerea comunității. O atenție mai mare este de așteptat, căci am
văzut că românii din afară pot influența decisiv alegerile din România.

Vreau să vă spun că ministerul francez de externe, prin Casa francezilor din

străinătate se intereseaza inclusiv de găsirea unor locuri de muncă pentru
francezii expatriați și există o casă de asigurări de sănătate pentru francezii din
străinătate. Deci și statul trebuie să arate că se interesează de români, românii
nu trebuie să se simtă singuri.

Cât despre posibilitatea ca românii să aibă un candidat la Parlamentul italian, eu

sper, continui să sper că cea mai mare parte a românilor se va întoarce acasă.
În situația de față, având în vedere câți români votează atunci când sunt alegeri
(numai câteva mii), un candidat român cu șanse în Parlamentul de la Roma este
imposibil.»
Nota 10 pentru demnitate prim-ministrului
australian Kevin Rudd
5 iunie 2011 cotidianul.ro

Musulmanilor din Australia, care doresc sa traiasca dupa legile islamice li s-a pus in vedere
sa paraseasca aceasta tara, in contextul in care guvernul a tintit radicalismul intr-o incercare de a
decapita potentiale tentative de atac terorist.

Citat:
„IMMIGRANTS, NOT AUSTRALIANS, MUST ADAPT. Take It Or Leave It. I am tired of this nation
worrying about whether we are offending some individual or their culture. Since the terrorist attacks
on Bali , we have experienced a surge in patriotism by the majority of Australians.

„IMIGRANTII SI NU AUSTRALIENII TREBUIE SA SE ADAPTEZE. Asta e, va convine sau nu. Sunt

satul de ingrijorarea acestei natiuni in privinta ofensarii unor indivizi sau a culturii acestora. De la
atacul terorist din Bali incoace suntem martorii unui val de patriotism venit din partea majoritatii
australienilor.

Aceasta cultura s-a creat in peste doua secole de zbateri, incercari si victorii a milioane de
barbati si femei in cautarea libertatii.
Vorbim mai cu seama ENGLEZA, nu spaniola, libaneza, araba, chineza, japoneza, sau orice alta
limba. In consecinta, daca doriti sa fiti parte a acestei societati, invatati limba!
Majoritatea australienilor cred in Dumnezeu. Asta nu e vreo aripa crestina de dreapta sau o
presiune politica, ci un fapt, intrucat barbati si femei de credinta crestina, pe principii crestine, au
fondat aceasta natiune, ceea ce este clar documentat. E cu siguranta adecvat a se afisa asta pe
peretii scolilor noastre. Daca Dumnezeu este o ofensa pentru voi, va sugerez sa considerati o alta
parte a lumii ca fiind casa voastra, intrucat Dumnezeu este parte a culturii noastre.
Vom accepta credintele voastre fara a va intreba de ce. Tot ce va cerem este sa o acceptati
pe a noastra si sa traiti cu noi in ar moni e si bucurie pasnica.
Aceasta este PATRIA NOASTRA, PAMANTUL NOSTRU si STILUL NOSTRU DE VIATA si
va vom permite orice oportunitate pentru a va bucura de toate acestea. Dar imediat ce incetati a va
mai plange, vaita si ingrozi de Steagul nostru, de Onoarea noastra, de crezul nostru Crestin, de
Stilul nostru de Viata, va recomand cu caldura sa profitati de o alta mare liberatate australiana,
LIBERATATEA DE A PLECA.
Daca nu sunteti fericiti aici, atunci PLECATI. Nu v-am obligat noi sa veniti aici. Voi ati solicitat
sa fiti aici. Asadar, acceptati tara pe care VOI ati dorit-o.”
Prime Minister Kevin Rudd – Australia
 China recunoaște că ține etnici minoritari în lagăre, dar spune că acolo le

asigură o educație „standardizată”, hrană și cazare gratis

Digi24.ro, 18.03.2019

Guvernul Chinei susţine, într-o carte albă publicată luni, că în lagărele din provincia Xinjiang
din nord-vest se asigură educaţie „standardizată”, transmite DPA.

Activiştii pentru drepturile omului estimează că în lagăre sunt închişi peste un milion de membri ai minorităţilor

etnice. Autorităţile chineze, care nu au făcut niciodată cunoscute efectivele oficiale, afirmă că aceştia beneficiază de un

sistem de „management de şcoli cu internat, pentru a asigura celor educaţi un program normal de studiu şi viaţă”.

Cartea albă intitulată „Lupta împotriva terorismului şi extremismului şi protecţia drepturilor omului în Xinjiang”

reflectă comentariile făcute săptămâna trecută de preşedintele guvernului provinciei Xinjiang, Shohrat Zakhir, la sesiunea

parlamentară anuală. Acesta a susţinut că aşa-numitele centre de pregătire sunt „ca nişte şcoli cu internat, unde elevii

primesc gratis hrană şi cazare şi învaţă limba, legile şi cunoştinţe practice”.

Documentul oficial arată că în lagăre există o „abordare pas cu pas”, începând cu învăţarea limbii chineze, iar

calificările obţinute în domeniul confecţiilor, producţiei de încălţăminte, industriei alimentare, montajului de produse

electronice şi altele sunt recunoscute prin certificate de absolvire. Pe parcurs, „ucenicii” pot să îşi viziteze familiile şi pot

solicita permisii pentru rezolvarea problemelor personale.

Mărturiile obţinute de la unii dintre cei care au trecut prin lagăre şi de la familiile lor contrazic însă prezentarea

făcută de guvern, notează DPA. Printre cei închişi se află conducători de universităţi, manageri şi profesori care stăpânesc

bine limba chineză şi au diplome de nivel avansat, deci nu au nevoie de învăţământ profesional. Unele relatări descriu

bătăi, torturi şi abuzuri în lagăre, din care - ca din închisori - nu se poate ieşi.

Guvernul de la Beijing susţine că lagărele fac parte din abordarea diferenţiată a extremismului, care pedepseşte

sever teroriştii şi „infractorii inveteraţi”, însă oferă reabilitare în centrele de pregătire celor care „au comis infracţiuni

minore, sub influenţa extremismului religios”; aceştia din urmă „sunt în număr mare”, arată cartea albă. Represiunea este

justificată în document după revoltele etnice soldate cu sute de morţi ale uigurilor, o minoritate turcică din nord-vestul

Chinei. Se consemnează totodată că în Xinjiang nu au mai avut loc atacuri teroriste de peste doi ani. „Se răspândeşte o

atmosferă sănătoasă, în timp ce influenţele malefice sunt în scădere”, apreciază autorităţile.

Guvernatorul Zakir apreciază că numărul celor închişi în lagăre ar putea scădea în timp, „în funcţie de necesităţi”.

Săptămâna trecută, cu ocazia prezentării raportului anual al Departamentului de Stat de la Washington privind

drepturile omului în lume, secretarul de stat american Mike Pompeo a acuzat China că „şi-a intensificat la niveluri record

campania de plasare în detenţie a minorităţilor musulmane”. Statele Unite estimează numărul musulmanilor internaţi în

lagărele din China - uiguri, kazahi şi de alte etnii - la cel puţin 800.000, posibil peste două milioane.