UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ ȘI MANAGEMENT

INDUSTRIAL

TEHNOLOGII INOVATIVE DE DEFORMARE

PLASTICĂ LA RECE

Proiect

Masterand: Indrumator:
Șef lucr. Dr. Ing. Alexandru Filip
Gr. 2922

2012-2013

1
 CUPRINS

1. Proiectarea piesei (CAD) și descrierea tehnică a temei (teorie, verificări

tehnologice) ........................................................................................................ 3

2. Concepţia aplicaţiei informatice de proiectare constructivă asistată de calculator

a piesei în mediul AutoLISP/AutoCAD........................................................... 6

3. Concepţia programului de conducere numerică pentru ştanţarea piesei pe

maşina Euromac BX. ........................................................................................ 11

2
 1. Proiectarea piesei (CAD) și descrierea tehnică a temei (teorie, verificări
tehnologice)

Pentru întocmirea desenului piesei cu ajutorul programului AutoCAD se observa sketch-ul

figura 1. de la care sa pornit cu cotarile necesare.

Fig. 1.

În continuare este prezentată piesa de prelucrat proiectată cu ajutorul programului

AutoCAD, cu care de altfel se va realiza si partea de concepție informatică de
proiectareasistată de calculator – AutoLISP in cadrul parții a doua a acestui proiect.
Desenul de execuție al piesei se va realiza pe un format A4 cu indicator cu denumirea
piesei Placheta 15, materiel: tablă DC04 SREN 10130 +A1, grosime 1 mm, execuţie
mijlocie conform STAS 11111.

3
Fig. 2.

4
 Proiectarea formai și stabilirea dimensiunilor pieselor care se prelucreaza din tablă prin
decupare sau perforare trebuie astfel făcute încât acestea să se poată ștanța fără dificultăți, iar
calitatea și precizia lor sa corespundă cerințelor. Laturile pieselor cu contur poligonal care se
prelucrează prin decupare și perforare (fig.3) se vor racorda între ele cu o anumita raza R. Pentru
piese din oţel, alama sau aluminiu, valorile minime ale acestor raze sunt conform figurii 3.
Valoarea acestei raze se va adopta în funcţie de calitatea materialului, grosimea semifabricatului si
unghiul format de laturile respective ale piesei astfel raza colțurilor piesei Rp=5mm > R2=0,5g.

Distanţa minima dintre marginile a doua gauri care se prelucreaza prin perforare sau distanţa
minima dintre marginea gaurii si marginea piesei decupate este condiţionata de forma gaurii
si a conturului piesei, de proprietaţile mecanice ale materialului si de grosimea semifabricatului.
În figura 4 este prezentată piesa cu dimensiunile caracteristice obţinute prin decupare si perforare
din oţel moale si valoarea relativa minima a distanţei dintre doua contururi stanţate alaturate.
Valorile relative limita minime ale puntitelor posibile de ștanțat prezentate în figura 4 sunt astfel
stabilite încât straturile de metal ecruisat din secţiunile obţinute prin forfecare sa nu se interfereze
astfel a=8(/12)mm > g și a1=5(/6)mm > a1=1,5...2g, și grosimea g=1mm.

5
2. Concepţia aplicaţiei informatice de proiectare constructivă asistată de calculator a
piesei în mediul AutoLISP/AutoCAD.

Pentru crearea programului in AutoLISP, a fost necesar programul AutoCAD, unde

prin comanda ,,VLISP“ s-a activat fereastra de scriere a programului, iar după realizare acesta
va fi incarcat in consolă pentru a se crea o nouă comandă AutoCAD de generare a piesei
proiectate.
Structura functiei in mediul AutoLISP este prezentata mai jos:

Fig. 5.
Se va întocmi un desen cu marcarea punctelor caracteristice care urmează a fi utilizate
în aplicaţia informatică, conform modelului.

Fig. 6.

6
 Se va re-cota piesa, conform modelului, adaptând cotele de poziţie relativă a diferitelor
contururi.

Fig. 7.

7
 Conform schemei logice propuse, se va întocmi aplicaţia informatică şi se va ataşa
conţinutul fişierului sursă, cu o scurtă descriere a etapelor de lucru.

Fig. 8.
(defun C:piesaIFI(/ p1 lg lt cmd osn)

; adaptare valori variabile de sistem

(setq cmdc (getvar "cmdecho")
attd (getvar "attdia")
osmd (getvar "osmode"))
(setvar "cmdecho" 0)
(setvar "attdia" 1)
(setvar "osmode" 0)

; introducere date de intrare

(initget 1)
(setq p1 (getpoint "\nIndica punctul de insertie: "))
(initget 3)
(setq lg (getreal "\nIntrodu valoarea lungimii minim 100 (mm): ") )
(initget 3)
(setq lt (getreal "\nIntrodu valoarea lungimii minim 100 (mm): ") )

; definire puncte carateristice desen

(setq p2 (list (+ (car p1) lg) (+ (cadr p1) lt))
p3 (list (+ (car p1) (* 0.050 lg)) (+ (cadr p1) (* 0.050 lt)))
p4 (list (+ (car p1) (* 0.05 lg)) (+ (cadr p1) (* 0.875 lt)))
p5 (list (+ (car p4) (* 0.551 lg)) (+ (cadr p4) (* 0.005 lt)))
p6 (list (+ (car p1) (* 0.3001 lg)) (+ (cadr p1) (* 0.305 lt)))
p7 (list (+ (car p1) (* 0.3001 lg)) (+ (cadr p1) (* 0.351 lt)))

8
)

; desenare piesa
(command "rectangle" p1 p2
"fillet" "r" (/ lg 20)
"fillet" "p" "l"
"rectangle" p3 (list (+ (car p3) 10)(+ (cadr p3) 60))
"pline" p4 "@7.07,7.07" "@3.54,-3.54" "@3.54,3.54" "@3.54,-3.54" "@3.54,3.54"
"@3.54,-3.54" "@3.54,3.54" "@3.54,-3.54" "@3.54,3.54"
"@7.07,-7.07" "@-7.07,-7.07" "@-3.54,3.54" "@-3.54,-3.54" "@-3.54,3.54" "@-
3.54,-3.54" "@-3.54,3.54" "@-3.54,-3.54" "@-3.54,3.54" "@-3.54,-3.54"
"c" ""
"circle" p5 "d" 3.2
"-array" "l" "" "r" "1" "5" 8
"circle" (list (- (car p5) 8)(- (cadr p5) 8)) "d" 3.2
"-array" "l" "" "r" "1" "5" 8
"circle" (list (- (car p5) 16)(- (cadr p5) 16)) "d" 3.2
"-array" "l" "" "r" "1" "5" 8
"circle" (list (- (car p5) 24)(- (cadr p5) 24)) "d" 3.2
"array" "l" "" "r" "1" "5" 8
"arc" p6 "e" (list (car p6) (- (cadr p6) 20)) "A" "180" "@20,20" ""
"pline" (list (car p6) (- (cadr p6) 20)) "@5,0" "@0,-5" "@5,0" "@0,5" "@5,0" "@0,-
5" "@5,0" "@0,5" "@5,0" "@0,-5" "@5,0" "@0,5" "@5,0" "@0,-5" "@5,0" "@0,5"
"@5,0" "@0,-5" "@5,0" "@0,5" "@5,0" ""
"arc" (list (+(car p6) 55) (cadr p6)) "e" (list (+(car p6) 55) (- (cadr p6) 20)) "A" "-180"
"@20,20" ""
"line" p6 (list (+(car p6) 55) (cadr p6)) ""
"arc" p7 "e" (list (+(car p7) 20) (cadr p7)) "A" "-180" "@20,20" ""
"array" "l" "" "r" "1" "2" 35
"line" p7 (list (+(car p7) 20) (cadr p7)) ""
"array" "l" "" "r" "1" "2" 35
)

; restaurare valori variabile de sistem existente initial

(setvar "cmdecho" cmdc)
(setvar "attdia" attd)
(setvar "osmode" osmd))

După finalizarea programului acesta va fi simulat de două ori prin introducerea a doua
seturi de date diferite după cum se arată in figura 9.

9
 Fig. 9.

Pentru prima incercare sa ales lungimea de 100 mm și lațimea de 100 mm iar pentru a
doua incercare sa ales lungimea de 150 mm și lațimea de 180 mm.

10
3. Concepţia programului de conducere numerică pentru ştanţarea piesei pe
maşina Euromac BX.

In programul de conducere numerică pentru piesa noastră, vom folosi cinci scule din cele
șase disponibile in multiscula mașinii, acestea fiind prezentate in figura urmatoare, atat ca
dimensiuni cât și ca poziționare in multiscula mașinii.

Fig. 10.

Pentru a porni realizarea programului, vom folosi comanda „T” , care va deschide un nou
program, unde indicam numele programului („placheta15”), și alegem diferite obțiuni
pentru foaia de tablă din care va fi prelucrată piesa, obtiuni pentru incarcare sau materialul
folosit.

Fig. 11.

11
 Fig. 12.

Datorită poziționării cleștilor care țin foaia de tablă, vom muta sistemul de coordonate cu
10 mm pe X și cu 150 mm pe Y, cu ajutorul comenzii „Z” + ” Originea coordonatelor”

Fig. 13.

Pașii de realizare a acestui program sunt prezentați in continuare:

Pasul 1, realizăm conturul exterior cu ajutorul comenzii „F9” și „I”, pentru această
comanda folosim sculele cu numarul 3 si 5, cu compensare a sculei exterioare (scula se
deplaseaza pe exteriorul traseului declarat), având obțiunea de a realize micro puntițe pentru a
mentine piesa legată de foaia de tablă. Chiar dacă este prima comandă programată, la
executarea programului prin simulare sau pe masină, aceasta va fi ultima datorită prioritații (
are prioritatea cea mai mica „50”), declarată cu ajutorul comenzii „S” realizata in același timp
cu comanda căreia vrem sa-i stabilim o prioritate.
Datele de intrare de la pasul 1 se prezintă in figurile 14..21 și in figura 22 se prezintă
rezultatul prelucrarii

12
 Fig 14

Fig 15

13
 Fig 16

Fig 17

14
 Fig 18

Fig 19

15
 Fig 20

Fig 21

16
 Fig 22

Pasul 2, vom crea un contur poligonal prin ronțăire simplă, si utilizand pentru acesta
sculacu numarul 4, ce se va deplasa pe partea dreapta a conturului declarat. Comanda are
o prioritate de 100. Datele de intrare ale comenzii sunt prezentate in figura 23 și rezultatul
prelucrării se prezintă in figura 24.

Fig 23

17
 Fig. 24.

Pasul 3 , vom crea o linie orizontala de gauri cu scula in poziție inclinată cu unghiul de
45 de grade, si utilizand pentru acesta sculacu numarul 4, ce se va deplasa cu centrul exact
pe conturul declarat reprezentat in figura 25si 26. Comanda are o prioritate de 100.

Fig 25

18
 Fig. 26.

Pasul 4, realizarea a 5 gauri de diametru 3,2 , folosind de 4 ori comanda Linie de gauri ,
F7 , se utilizeaza scula cu numarul 2 aceasta pozitionand-se in setate funcție de valorile
introduse in fereastra comenzii. Comanda are o prioritate de 100. Ferstrele de dialog cu
parametri prelucrarii introdusi si rezultatul prelucrării se prezintă in figurile 27...31.

Fig 27

19
 Fig 28

Fig 29

20
 Fig. 30.

Fig. 31.

21
Pasul 5, cu ajutorul sculei in formă de semicerc 1 de rază 20 mm si a comenzii Linie de
găuri, F7 se prelucrează o linie de două găuri. Comanda are o prioritate de 100. Parametii
prelucrarii si rezultatul acesteia se prezintă in figurile 32 și 33.

Fig. 32.

Fig. 33.

22
Pasul 6, cu care se incheie realizarea piesei in program, va programa un contur complex
format din utilizarea mai multor scule 1 semicerc R10 , 3 dreptunghi 20X5 și 4 patrat
10X10. Rezultatul prelucrarii este prezentat in figura 27. La acest pas sculele intra in
prelucrare intr-o ordine precisă în funcție de prioritatea stabilită dupa cum urmează:
- Prelucrarea ferestrei dreptunghiulare cu scula 3 dreptunghi 20X5 are
prioritate 100
- Prelucrarea celor 4 găuri singulare cu scula 1 semicerc R10 are prioritate 90
- scula 3 dreptunghi 20X5 are prioritate 80

Fig 27

Parametii prelucrarii si rezultatul acesteia se prezintă in figurile 28...33.

Fig. 28.

23
 Fig. 29.

Fig. 30.

Fig. 31.

24
 Fig. 32.

Fig. 33.

25
In figura 34 se prezentată piesa cu toate prelucrarile in programul Toppunch.

Fig. 34.

In final programul va fi salvat in format „placheta15.sht”, listingul programului din figura

35 se prezintă in continuare:

Fig 35

26
27