Sunteți pe pagina 1din 48

Stagiul 1.

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 3

Staţia 1.1 5
Primirea pacientului chirurgical

Staţia 1.2 9
Schimbarea lenjeriei de pat

Staţia 1.3 11
Transferul pacientului pe masa de operaţie

Staţia 1.4 17
Poziţionarea pacientului în decubit dorsal şi lateral

Staţia 1.5 21
Poziţionarea pacientului în decubit ventral

Staţia 1.6 25
Poziţii speciale în chirurgia abdominală şi ginecologică

Staţia 1.7 31
Poziţii speciale în ortopedie, neurochirurgie şi în chirurgia plastică

Staţia 1.8. 35
Reglarea mesei operatorii

Fişe de evaluare a performanţelor studenţilor 39


1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.1 Primirea pacientului chirurgical

1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical

Dana Mihaela Turliuc


În anul 2006 Association of Surgical Technologists (AST) a stabilit standardele pentru
transportul în siguranță a pacientului chirurgical. Aceste standarde constau în:
Standard I

Transferul pacientului din pat în dispozitivele cu care se efectuează transportul ( fotoliu


rulant, targă, etc.) este responsabilitatea persoanelor care efectuează transferul
a. Selectarea metodei de transport se face în funcție de necesitățile pacientului
(necesitatea unei cai de abord venos, nevoia de oxigen, mobilitatea pacientului, starea
de cunoștință a pacientului, înălțimea și greutatea pacientului, vârsta pacientului,
abilitățile fizice și psihice.
b. Selectarea metodei de transport se face având în vedere parametrii care să asigure
siguranța pacientului dar și a personalului care efectuează transportul (rotile
mijlocului de transport să se poată bloca, mijlocul de transport să aibă curele de
siguranță,marginile laterale ale mijlocului de transport să fie suficient de înalte pentru
a preveni căderea pacientului, manevrarea dispozitivelor care asigura calea venoasă să
se facă cu ușurință, existența rafturilor speciale pentru transportul buteliilor de oxigen
și a monitoarelor, mijlocul de transport să aibă dimensiuni corespunzătoare
dimensiunilor pacientului de transportat, să se poată ajusta funcție de necesitățile
pacientului, verificarea funcționalității dispozitivului de transport înainte de a începe
efectuarea transportului).
c. Siguranța pacientului și a persoanelor care efectueaza transportul este asigurată de
respectarea următoarelor reguli: transportul pacienților trebuie efectuat de către un
număr adecvat de persoane (2 persoane pentru pacientul conştient și care se poate
mobiliza și patru persoane pentru pacientul cu modificări ale stării de cunoștință și
care nu se poate mobiliza), utilizarea elementelor ajutătoare pentru translarea
pacienților care nu se pot mobiliza (aleze, benzi de cauciuc), aranjarea mobilierului și
a echipamentelor în saloane astfel încât să fie suficient spațiu pentru transferul și
transportul pacientului, utilizarea centurilor de siguranță pe timpul transportului,
securizrea dispozitivelor care asigura liniile intravenoase și drenajul și verificarea
funcționalității acestora la sfârșitul transportului.
d. Personalul care efectuează transportul se va prezenta, va identifica corect pacientul
pentru a nu se face erori chirurgicale, la pacienții conștienți li se vor explica etapele
transferului și transportului. Pe durata transportului pacientul va fi acoperit cu un
cearşaf până la nivelul bărbiei.

3
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

Standard II
Transportul pacientului spre blocul operator este responsabilitatea personalului care
efectuează transportul
a. În timpul transportului trebuie implementate măsuri de siguranță reprezentate
de:ridicarea barelor de siguranță ale tărgii, fixarea centurilor de siguranță cu care sunt
prevăzute tărgile sau cărucioarele, verificarea și securizarea liniilor intravenoase,
recipientele atașate la liniile intravenoase vor fi așezate departe de capul
pacientului,capul și membrele pacientului vor fi protejate, de preferat transportul cu
picioarele în față, se vor evita mișcările bruște atunci când se fac schimbări de
direcție, mai ales la pacienții la care s-a administrat medicație înainte de transport.
Persoana care dirijează transportul se va așeza la capul pacientului pentru a sesiza
orice modificare și a aplica imediat manevrele necesare. Nu se vor deschide ușile cu
ajutorul mijlocului de transport iar în cazul utilizării lifturilor mijlocul de transport al
pacientului se va introduce cu extremitatea la care este așezat capul
pacientului.Pacientul nu se va lăsa nesupravegheat pe perioada transportului și se vor
urmări modificările fizice sau emoționale ale acestuia.
b. În timpul transportului se vor respecta regulile de îngrijire ale pacientului: se va
discuta cu pacientul, pacientul va fi rugat să-și mențină membrele în interiorul
mijlocului de transport, extremitatea cefalică va fi ușor ridicată și pacientul va fi
acoperit cu un cearşaf pâna la nivelul extremității cefalice.
Standard III
Transferul pacientului de pe mijlocul de transport pe masa de operații sau pe masa
unui dispozitiv pentru investigații este responsabilitatea echipei de transport și a
persoanei care este responsabilă de sectorul unde se face transportul (asistent șef bloc
operator, asistent șef explorări, etc.)
a. Pentru siguranța pacientului și a echipei chirurgicale se impun unele măsuri la
transferul pacientului din mijlocul de transport pe masa de operații: poziționarea tărgii
lângă masa de operații se va face în funcție de înălțimea pacientului, se vor bloca
roțile atât la mijlocul de transport cât și la masa de operații, liniile intravenoase și
sistemele de drenaj se vor securiza și nu se vor tracționa. Pentru pacienții conștienți
sunt necesare două persoane pentru efectuarea transportului iar pentru pacienții
necooperanți sau care nu se pot mobiliza vor fi necesare 4 persoane pentru efectuarea
transferului. Momentul transferului de pe mijlocul de transport pe masa de operații va
fi supravegheat și dirijat de către anestezist. De asemenea, anestezistul este
responsabil de protecția capului gâtului și căilor respiratorii în momentul transferului.
Transferul pacientului se va efectua cu mișcări blânde, tragerea bruscă sau împingerea
pacientului fiind contraindicate. Pacientul va fi poziționat pe centrul mesei de operații
iar centura de siguranță se va fixa la aproximativ 4 cm deasupra articulației
genunchilor, centura să nu fie prea strânsă prin lăsarea unui spațiu de 2 degete între
centură și coapse. Se va verifica ca zonele de contact cu planurile osoase să nu fie pe
suprafețele metalice ale mesei de operații. Aceste zone vor fi protejate cu pernuțe de
silicon.
b. În timpul transferului pacientului de pe mijlocul de transport pe masa de operații
pacientul se va menține acoperit cu un cearşaf, la pacienții conștienți se vor explica
manevrele care se vor efectua. Se va desemna un membru al echipei de transfer (ex.
anestezist) care va da comenzile de transfer iar pacienții conștienți vor fi instruiți să se
mişte numai la comandă.

4
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.1 Primirea pacientului chirurgical

1.1 Primirea pacientului chirurgical


Dana Mihaela Turliuc

Fotoliile rulante sunt dispozitive în care pacienţii pot fi transportaţi în poziţie şezândă (Fig.1).
Pentru susţinerea picioarelor, fotoliile rulante sunt prevăzute cu suporturi speciale iar
manevrarea se face cu ajutorul unor mânere situate în spatele fotoliului rulant.

Fig. 1 Fotoliul rulant


Fotoliul rulant se utilizează pentru transportul intraspitalicesc al pacientului către sălile de
diagnostic şi tratament, către blocul operator. Fotoliul rulant se utilizează la toţi pacienţii care
pot menţine poziţia şezândă dar autonomia mersului nu este păstrată. Aşezarea pacientului în
fotoliul rulant se poate face de către o singură persoană, atunci când pacientul poate menţine
poziţia şezândă si ortostatismul şi de către două persoane atunci când pacientul nu poate
menţine poziţia şezândă şi ortostatismul.

Aşezarea pacientului pe scaunul rulant de către o singură persoană se face în felul următor
(Fig.2):

Fig.2 Transferul pacientului de pe pat pe scaunul rulant.

5
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

Pacientul ridicat în poziţie şezândă. Persoana care efectuează manevra va fixa cu o mână
spatele pacientului iar cu cealaltă mână ridică pacientul din regiunea poplitee şi va roti
pacientul până ce acesta ajunge transversal pe pat/targă. Persoana care execută manevra se va
întoarce cu faţa la pacient, introduce mâinile sub axilele pacientului iar pacientul se sprijină
cu mâinile pe braţele sau umerii persoanei din faţă. La comanda persoanei care efectuează
manevra pacientul este ridicat în ortostatism şi întors imediat cu spatele la fotoliul rulant,
lăsând apoi pacientul să se aşeze uşor în fotoliul rulant.

Aşezarea pacientului pe scaunul rulant de către două persoane se face în situaţia în care
pacientul nu poate menţine ortostatismul (Fig 3.).

Manevra se executa în felul urmator:

Pacientul este ridicat în poziţie şezândă şi apoi rotat în jurul unui ax de 90° pentru a ajunge în
poziţie transversal pe pat. În timpul efectuării acestei manevre pacientul va fi susţinut
permanent de către cele două persoane. Prima persoană se aşează în spatele bolnavului şi îl
sprijină de axile iar cealaltă persoană aranjează picioarele şi apoi le ridică aducând pacientul
cu spatele până la marginea patului. Persoana de la picioarele pacientului înconjură patul și
aşează fotoliul rulant la marginea patului la nivelul spatelui pacientului. Cele două persoane
se aşează de o parte şi de alta a fotoliului rulant şi îl sprijină cu picioarele. În acelaşi timp cele
două persoane se așează oblic față în față și cu mâinile dinspre fotoliu prind pacientul sub
axile iar cealaltă mână o introduc sub genunchii pacientului, îl ridică și îl așează pe fotoliu
rulant. Fotoliul rulant este imediat tras înapoi iar picioarele pacientului se așează pe
suporturile de susținere în poziție adecvată.

Fig. 3 Transferul pacientului de pe pat pe fotoliul rulant de către două


persoane.

Transferul pacientului din fotoliu rulant în pat se face prin manevre inverse decât cele
descrise anterior.

6
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.1 Primirea pacientului chirurgical

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K,
Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care
Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.
2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Assistants; 2014.
3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Technologists; 2002.
4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position.
Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.
5. Gauer OH, Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF,. Dows P,
eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society;
1965: 2409.
6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA,
eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders; 5-12.

7
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

8
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.2 Schimbarea lenjeriei de pat

1.2 Schimbarea lenjeriei de pat


Dana Mihaela Turliuc

Schimbarea lenjeriei de pat se face în funcție de starea pacientului: pentru pacientul cu


modificări ale stării de cunoștință sau care nu se poate mobiliza și pentru pacientul care se
poate mobiliza.

a. Schimbarea lenjeriei pacientului care nu se poate mobiliza. Manevra se execută de


către două persoane. Pacientul se așează în decubit dorsal, se orizontalizează patul și
se scoate perna de sub capul pacientului. Cele două persoane se așează de partea
dreaptă a patului și la o comandă fermă pacientul este întors în decubit lateral drept cu
menținerea coloanei vertebrale în ax. O persoana va susține pacientul iar cea de a
doua persoană va trece în spatele pacientului, va rula lenjeria murdară de la marginea
patului spre pacient și va fixa lenjeria curate prin rulare de la marginea patului către
pacient. Aceeași persoană va susține pacientul iar persoana aflată în fața pacientului
va trece în spatele pacientului și imediat cele două persoane vor aseza pacientul în
decubit dorsal și imediat în decubit lateral stâng astfel încât capetele lenjeriei murdare
și a celei curate să se plaseze în spatele pacientului. O persoană va rămâne în fața
pacientului iar cea de a doua persoană va trece în spatele pacientului și va rula spre
marginea stângă a patului lenjeria murdară apoi va rula lenjeria curată. Pacientul va fi
așezat în decubit dorsal, marginile lenjeriei curate vor fi tracționate astfel încât
lenjeria să fie perfect întinsă și să nu facă cute sub pacient. Marginile lenjeriei vor fi
introduse sub saltea, se va aşeza perna sub capul pacientului şi apoi se va ridica
extremitatea cefalică a patului, în poziția de maxim confort pentru pacient. Pe tot
parcursul manevrei pacientul va fi acoperit. Dacă manevra de rulare-derulare a
lenjeriei este dificilă se va utiliza tehnica adunării lenjeriei sub formă de armonică.

b. Pentru pacientul care se poate mobiliza manevra se efectuează de perferat de către


două persoane. Pacientul este invitat să se ridice în șezut și se susține singur sau ajutat
de către o persoană. După ridicarea pacientului în șezut patul se orizontalizează se ia
perna și se rulează lenjeria murdară de la extremitatea cefalică a patului către pacient.
Imediat se derulează lenjeria curată până la nivelul unde s-a rulat lenjeria murdară iar
pacientul este invitat să-și ridice șezutul fie prin sprijin pe mâini sau pe coate fie ajutat
de către o persoană. În timp cât pacientul își ridică șezutul o persoană va rula lenjeria
murdară până la nivelul genunchilor care rămân flectați și apoi va derula lenjeria
curate până la același nivel. Pacientul va fi reașezat pe șezut sau în decubit dorsal dar
cu genunchii flectați. Lenjeria murdară va fi rulată până la marginea patului iar cea
curate va fi derulată până la marginea patului. Marginile lenjeriei vor fi întise pentru a
evita formarea cutelor sub pacient apoi vor fi introduce sub saltea. Perna va fi
introdusă sub capul pacientului și extremitatea cefalică a patului va fi ridicată în
poziție de maxim confort pentru pacient.

9
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

Bibliografie

1. Kennedy MP. Violence in emergency departments: under-reported, unconstrained.


MJA 2005; 183(7):362-5.
2. Tintinalli J. Emergency Medicine – A Comprehensive Study Guide, Behavioral
Disorders.
3. Bradshaw Bunney E. The Agitated Patient in the Emergency Department.
4. Hill S, Petit J. The violent patient. Emerg Med Clin North Am 2000; 18:301-15.
5. Rice MM, Moore GP. Management of the violent patient. Therapeutic and legal
considerations. Emerg Med Clin North Am 1991; 9:13-30.
6. Hill S. Management of the violent patient in the Emergency Departament.
7. American Psychiatric Association Task Force on the Psychiatric Uses of Seclusion
and Restraint: Seclusion and Restraint: The Psychiatric Uses. 1985. Washington DC:
American Psychiatric Association.
8. Annas GJ. The last resort - the use of physical restraints in medical emergencies. N
Engl J Med 1999; 341(18): 1408-12.
9. Zun LS. A prospective study of the complication rate of use of patient restraint in the
emergency department. J Emerg Med 2003; 24(2):119-24.
10. Allen MH, et al. The Expert Consensus Guideline Series. Treatment of behavioral
emergencies. Postgrad Med Spec 2001; 1:1-88.
11. Clinton JE, et al. Haloperidol for sedation of disruptive emergency patients. Ann
Emerg Med 1987; 3 (16):319-22.
12. Battaglia J, et al. Haloperidol, lorazepam, or both for psychotic agitation? A
multicenter, prospective, double-blind, emergency department study. Am J Emerg
Med 1997; 4 (15):335-40.
13. Yildiz A, Sachs GS, Turgay A. Pharmacological management of agitation in
emergency settings. Emerg Med J 2003; 20:339-46.
14. Dartford D, Gravesham D. Short Term Clinical Guidelines on the Management of
Disturbed/Violent Behaviour of Patients in A&E and Emergency Situations
(including the use of Rapid Tranquilisation).
15. Alina Petrica, Mihai Grecu Ghid de abordare a pacientului agresiv si violent in urgent.
Timisoara 2008

10
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.3 Transferul pacientului pe masa de operație

1.3 Transferul pacientului pe masa de operaţie

Dana Mihaela Turliuc

Transferul pacientului din pat pe targa de transport se efectuează prin tehnici diferite funcţie
de starea pacientului.
 Pacienții cu autonomie de mişcare se vor aşeza singuri pe targă după ce targa a fost
așezată paralel cu patul iar înălțimea patului a fost adusă la înălțimea tărgii.
 În cazul în care pacientul nu are autonomie de mișcare manevra de transfer a
pacientului din pat pe targă se va efectua de către trei persoane.
 Pentru pacienții în stare de comă sau pacienții obezi sunt necesare patru sau cinci
persoane.
 Pentru pacienții obezi se pot utilza dispozitive hidraulice de transfer.

La transferul pacientului din pat pe targa de transport se efectuează următorii pași:

a. Personalul care efectuează manevra va îmbrăca echipamentul de protecție.

b. Se coboară capul pacientului în poziție orizontală (excepție fac pacienții care nu


tolerează această poziție). Se acoperă pacientul până la niveul extremității cefalice cu
o pătură sau un cearşaf. Se explică pacientului manevra care se va efectua în funcție
de starea de conștiență și gradul de înțelegere. Se evaluează gradul de participare a
pacientului la efectuarea manevrei. Se ridică patul până la cîțiva centimetri deasupra
nivelului tărgii de transport și se verifică blocarea frânelor atât la pat cât și la targă
(Fig. 4).

Fig. 4.

c. Se pune perna pe targa de transport. Pacientul este rugat, dacă este capabil să se
apropie de marginea patului poziționând mâinile deasupra toracelui. Dacă pacientul
nu poate efectua mişcarea de rulare către marginea patului, va fi ajutat utilizând o
aleză sau bandă de cauciuc care se va așeza sub pacient prin manevra de rotire a

11
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

pacientului (Fig. 5): se poziționează pacientul din decubit dorsal în decubit lateral
drept, se aduce aleza/banda de cauciuc la spatele pacientului, se repune pacientul în
decubit dorsal și apoi în decubit lateral stâng, se trage aleza/banda de cauciuc și se
repoziționează pacientul în decubit dorsal după care se aduce la marginea patului (Fig.
6).

Fig. 5. Fig. 6.

d. Pentru transferul efectiv al pacientului din pat pe targa de transport două persoane se
vor așeza de o parte a tărgii și o persoană se va așeza de partea opusă a patului.
Persoanele care efectuează transferul se vor așeza cu picioarele unul în fața celuilalt,
cu coatele și șoldurile flectate și spatele drept. Cele două persoane plasate la marginea
tărgii vor trage pacientul pe targă (Fig. 7).

Fig. 7.

e. Pacientul se poziționează pe centrul tărgii (fig. 8) cu păstrarea aliniamentului coloanei


vertebrale, se ridică barele de protecție ale tărgii, se repoziționează perna sau se ridică
extremitatea cefalică a tărgii (Fig. 9).

Fig. 8 Fig. 9

12
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.3 Transferul pacientului pe masa de operație

Transferul pacientului de pe targă pe masa de operații se face sub coordonarea unei singure
persoane și în momentul când întreg personalul răspunzător de transfer este pregătit. Targa se
aduce lângă masa de operații și se coboară marginea de siguranță dinspre masa de operații.

Masa de operații și targa sunt aduse și blocate la aceeași înălțime, se verifică liniile
intravenoase și se așează în poziții vizibile. În acest moment toți membrii echipei care
efectuează transferul de pe targă pe masa de operații trebuie să fie pregătiți. Dacă pacientul
este conștient un membru al echipei de transfer se plasează de partea opusă a mesei de
operații pentru a prelua pacientul iar un alt membru al echipei de transfer rămâne lâgă targă
pentru a preveni mișcările acesteia. Pacientul este invitat să se deplaseze de pe targă pe masa
de operații.

În situația în care pacientul nu se poate mobiliza singur sau starea de cunoștință a pacientului
este modificată pacientul va fi ridicat de pe targă pe masa de operații cu manevre identice cu
cele descrise la transferul pacientului din pat pe targa de transport. Pacienții vor fi ridicați și
nu împinși sau trași de pe targă pe masa de operații deoarece aceaste manevre pot determina
obstrucții ale fluxului sanguin și induce aparițiia ulcerelor de decubit.La efectuarea manevrei
de transfer de pe targă pe masa de operații anestezistul va dirija toate mobilizările pacientului
și va fi responsabil direct de funcționalitatea liniilor venoase.pacientul se poziționează pe
masa de operații în decubit dorsal cu segmentele corpului aliniate, picioarele sunt fixate cu
ajutorul centurilor de siguranță.

Centurile de siguranță se plasează la aproximativ patru centimetri deasupra genunchilor,


suficient de relaxate (distanţa de două degete între centura de siguranță și coapsă) pentru a
preveni staza venoasă. De asemenea, pentru a preveni compresiunile vasculare sau nervoase,
centurile de siguranță nu se vor plasa la nivelul gleznelor. Pacientul va fi permanent
supravegheat după ce este așezat pe masa de operații și până la începerea manevrelor de
anesteziere. Dacă pacientul este conștient i se vor explica toate manevrele și i se va asigura
maximul de confort. Deoarece temperatura în sălile de operații este în general scăzută,
pacientul va fi acoperit cu un cearceaf, menținerea unei temperaturi corporale în limite
normale va preveni apariția infecțiilor. Dacă pacienții nu suportă poziția de decubit dorsal,
până la începerea manevrelor de anesteziere se vor fixa sub cap, umeri și genunchi pernuțe de
silicon pentru a asigura un plus de confort pacientului. Pentru a reduce compresiunile la nivel
cutanat și a preveni arsurile se va avea în vedere ca nici un segment al pacientului să nu fie în
contact cu suprafețe metalice.

Imobilizarea pacienţilor agitaţi

Imobilizarea pacientului agitat se poate realiza în trei etape : incercarea de control verbal a
pacientului, imobilizarea fizică și imobilizarea medicamentoasă. Agitația pacienților se poate
datora unor cauze organice, psihiatrice, abuzului de alcool sau droguri, etc. Agitația
pacienților poate fi precedată de alternarea episoadelor de cooperare și agresivitate, pacientul
este necooperant, pacientul se află în stare de etilism acut, sub influența drogurilor sau în
stare de sevraj.

Pentru a preveni instalarea agitației permanente la acești pacienți se va practica:

a. Controlul verbal al pacientului prin adoptarea unei atitudini pasive, ton calm, evitarea
contactului vizual prelungit cu pacientul, menținerea distanței de un braț față de

13
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

pacient, nu se stă niciodată cu spatele la pacient și nu se va aborda niciodată pacientul


din spate. Dacă controlul verbal nu este eficient, situație frecvent întâlnită la pacienții
cu intoxicații etanolice și psihoze, se va recurge la imobilizarea fizică.

b. Imobilizarea fizică, este o masură extremă. Imobilizarea pacientului se realizează cu


cearşaf, chingi sau se practică imobilizarea manuală. Imobilizarea fizică se recomandă
a fi asigurată de 5 persoane iar dacă pacientul este de sex feminin la imobilizare
trebuie să participe cel puțin o femeie. La imobilizarea cu cearşaful patru persoane
imobilizează pacientul în patru puncte diferite, de preferat la nivelul articulațiilor. A
cincea persoană va trece cearceaful transversal pe spatele pacientului extremitațile
cearceafului sunt trecute peste membrele superioare iar capetele libere se răsucesc, se
încrucișează pe toracele bolnavului și se leagă la spate. Cu un al doilea cearceaf se
imobilizează membrele inferioare. La imobilizarea în chingi se utilizează garnitura
de chingi formată din patru manșete căptușite cu material moale și două benzi late.
Patru persoane imobilizează pacientul în patru puncte diferite iar a cincea persoană
fixează manșetele la nivelul gleznelor și deasupra articulațiilor radio-carpiene. Imediat
se aplică o bandă lată la nivelul toracelui sub membrele superioare și o a doua bandă
lată deasupra genunchilor. Între tegumente și chingi se lasă un spațiu de 1 cm pentru a
preveni compresiunea la nivelul tegumentelor și structurilor vasculo-nervoase.
Imobilizarea se menține maxim 2 ore iar la fiecare 15 minute se verifică perfuzia
periferică, mobilitatea, postura și starea de cunoștință. Capul pacientului se menține
ușor ridicat pentru a preveni aspirația. Imobilizarea manuală a pacientului necesită
forță musculară și rapiditate. La manevră participă de preferat 5 persoane. Pacientul
este culcat pe pat sau targă blocate în prealabil, o persoană fizează umerii bolnavului
prin apăsarea acestora pe planul patului, se imobilizează membrele superioare
ținându-se la nivelul articulațiilor radio-carpiene de către două persoane iar membrele
inferioare se imobilizează prin presiune la nivelul genunchilor de către a patra
persoană. A cincea persoană va aplica sistemul de chingi descris anterior. Dacă
această metodă nu este eficientă se va recurge la imobilizarea medicamentoasă.
c. Imobilizarea medicamentoasă este de preferat oricărei metode dar are dezavantajul că
alterează starea de cunoștință a pacientului, poate determina depresie respiratorie sau
paradoxal accentuarea agitaţiei. Imobilizarea medicamentoasă se realizează cu
opiacee, barbiturice, neuroleptice și rare ori blocante neuromusculare.

Bibliografie

1. Kennedy MP. Violence in emergency departments: under-reported, unconstrained.


MJA 2005; 183(7):362-5.
2. Tintinalli J. Emergency Medicine – A Comprehensive Study Guide, Behavioral
Disorders.
3. Bradshaw Bunney E. The Agitated Patient in the Emergency Department.
4. Hill S, Petit J. The violent patient. Emerg Med Clin North Am 2000; 18:301-15.
5. Rice MM, Moore GP. Management of the violent patient. Therapeutic and legal
considerations. Emerg Med Clin North Am 1991; 9:13-30.
6. Hill S. Management of the violent patient in the Emergency Departament.
7. American Psychiatric Association Task Force on the Psychiatric Uses of Seclusion
and Restraint: Seclusion and Restraint: The Psychiatric Uses. 1985. Washington DC:
American Psychiatric Association.

14
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.3 Transferul pacientului pe masa de operație

8. Annas GJ. The last resort - the use of physical restraints in medical emergencies. N
Engl J Med 1999; 341(18): 1408-12.
9. Zun LS. A prospective study of the complication rate of use of patient restraint in the
emergency department. J Emerg Med 2003; 24(2):119-24.
10. Allen MH, et al. The Expert Consensus Guideline Series. Treatment of behavioral
emergencies. Postgrad Med Spec 2001; 1:1-88.
11. Clinton JE, et al. Haloperidol for sedation of disruptive emergency patients. Ann
Emerg Med 1987; 3 (16):319-22.
12. Battaglia J, et al. Haloperidol, lorazepam, or both for psychotic agitation? A
multicenter, prospective, double-blind, emergency department study. Am J Emerg
Med 1997; 4 (15):335-40.
13. Yildiz A, Sachs GS, Turgay A. Pharmacological management of agitation in
emergency settings. Emerg Med J 2003; 20:339-46.
14. Dartford D, Gravesham D. Short Term Clinical Guidelines on the Management of
Disturbed/Violent Behaviour of Patients in A&E and Emergency Situations
(including the use of Rapid Tranquilisation).
15. Alina Petrica, Mihai Grecu Ghid de abordare a pacientului agresiv si violent in urgent.
Timisoara 2008

15
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

16
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.4 Poziționarea pacientului în decubit dorsal și lateral

1.4 Poziţionarea pacientului în decubit dorsal şi lateral

Dana Mihaela Turliuc

În practica chirurgicală există patru poziții chirurgicale fundamentale: decubit dorsal


(supinație), decubit ventral (pronație), decubit lateral, poziția pentru litotomie (genu-
pectorală, ginecologică). La aceste patru poziții chirurgicale se adaugă câteva variante:
Trendelenburg, Trendelenburg inversat, poziția sezândă (Fowler), jackknife, litotomie înaltă
(genu-pectorală) și litotomie joasă (ginecologică).

a. Poziția de decubit dorsal (supinație) (Fig. 10.)

Fig. 10 Decubit dorsal (supinație)

Supinația este cea mai frecventă poziție chirurgicală.Poziția decubit dorsal (supinație) este
utilizată pentru chirurgia abdomenului, chirurgia capului și gâtului, chirurgia extremităților.
Pacientul se poziționează în decubit dorsal cu capul și coloana orizontale, paralele cu podeaua
sălii de operație, șoldurile paralele și picioarele așezate în linie dreaptă fără să se atingă unul
cu altul. Capul se sprijină pe un suport special pentru cap. Brațele sunt sprijinite pe suporturi
speciale pentru brațe așezate paralel cu corpul pacientului sau perpendicular pe corpul
pacientului pentru a preveni compresiunea nervului radial sau cubital. Când brațele se
poziționează perpendicular pe corpul pacientului palmele se orientează în sus, coatele sunt
poziționate în extensie și brațele se fixează cu centuri speciale. Centurile sunt fixate astfel
încât să nu exercite presiune asupra brațelor și să permită funcționalitatea normală a
perfuziilor și a celorlate dispositive care sunt fixate la nivelul brațelor (ex. manșeta
tensiometrului). La nivelul regiunii lombare se pot fixa pernuțe de silicon care să prevină
compresiunea musculaturii lombare pe planurile dure ale mesei operatorii.

Benzile de fixare a pacientului se poziționează la aproximativ patru centimetri deasupra


genunchilor, lejer, fără a face compresiune la nivelul coapselor. Punctele de maximă presiune

17
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

asupra tegumentelor vor fi protejate cu ajutorul unor pernuțe de silicon. Punctele de maximă
presiune la nivelul tegumentelor, în poziția de decubit dorsal sunt situate la nivelul
occiputului, apofizelor spinoase ale scapulei, apofiza stiloidă a radiusului, olecran, sacru și
calcaneu. Principalele trunchiuri nervoase interesate în această poziție chirurgicală sunt
reprezentate de plexul brahial și nervii radial, cubital, median, peronier comun și nervul
tibial. În ceea ce privește funcția respiratorie capacitatea vitală poate fi interesată prin
reducerea expansiunii posterioare a pulmonului dată fiind poziția de decubit dorsal. În cazul
pacientelor însărcinate de partea dreapta a pacientei se va introduce o pernă de silicon pentru
a preveni hiopotensiunea care se poate datora compresiunii exercitate de uter asupra aortei și
venei cave.

În cazul pacienților obezi, în această poziție fluxul sangvine normal poate fi perturbat prin
compresiunea venei cave și a aortei abdominale datorită conținutului abdominal și de
asemenea poate fi influențată funcția respiratorie prin modificarea mișcărilor diafragmatice
datorită conținutului abdominal.

b. Poziția de decubitul lateral (Fig. 11)

Fig. 11. Decubit lateral

Poziția de decubit lateral se adresează intervențiilor pentru afecțiunile de la nivel renal sau
toracic.

Pacientul este anesteziat pe masa de operație și ramâne în poziție de supinație. Echipa pentru
poziționarea pacientului este formată din patru persoane. O persoană va asigura protecția
capului și gâtului, două persoane se așează de aceeași parte a mesei de operații, una din aceste
persoane va prinde toracele iar cealaltă persoană va prinde și susține partea inferioară a
bazinului și membrele inferioare. A patra persoană se va așeza de cealaltă parte a mesei de
operație pentru a prelua pacientul. La comanda persoanei care asigură protecția capului și
gâtului cele două persoane așezate de o parte a mesei vor ridica pacientul și îl vor roti în
decubit lateral drept/stâng timp în care persoana de partea opusă a mesei va așeza
echipamentul necesar pentru susținerea pacientului. Umerii și șoldurile vor fi mobolizate în
același timp, membrul inferior situat dedesubt va fi flectat la nivelul șoldului și genunchiului
iar membrul inferior situat deasupra va rămâne în extensie. La nivelul genunchilor, între cele
două membere inferioare se va așeza un rulou de silicon sau o pernă. De asemenea, se va

18
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.4 Poziționarea pacientului în decubit dorsal și lateral

așeza o pernă între membrele superioare ale pacientului, dacă nu se utilizează ambele
dispozitive pentru fixarea antebrațului și un rulou de silicon la nivelul axilei pentru a proteja
plexul brahial. Se va menține aliniamentul între cap și coloana cervicală și se va verifica ca
sânii și organele genital masculine să nu fie torsionate. Dezavantajele acestei poziții
chirurgicale sunt reprezentate de interferarea funcției respiratorii, compresiunea nervilor
brachial, radial, median, cubital și peroneal, compresiunile osoase (os temporal, acromion,
cubital, cresta iliacă și marele trochanter.Vasele care pot fi interesate prin utilizarea acestei
poziții chirurgicale sunt reprezente de a. carotidă, a. axilară, a. brahială, aorta, vena cavă și
nervul safen.

Pacienții obezi tolerează foarte bine această poziție cu precizarea că roloul de silicon care se
așează la nivelul axilei pacientului să fie de dimensiuni corespunzătoare.

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K,
Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care
Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.
2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Assistants; 2014.
3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Technologists; 2002.
4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position.
Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.
5. Gauer OH, Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF,. Dows P,
eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society;
1965: 2409.
6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA,
eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders; 5-12.

19
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

20
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.5 Poziționarea pacientului în decubit ventral

1.5 Poziţionarea pacientului în decubit ventral

Dana Mihaela Turliuc

Poziția de decubit ventral (pronație) se utilizează pentru afecțiunile spinale, rectale și feței
posterioare a membrelor inferioare. Poziția constă în așezarea pacientului cu fața în jos pe
masa de operație (Fig. 12).

Fig. 12. Decubit ventral (pronație)

Pacientul se poziționează inițial în supinație pe targa cu care a fost transportat. Targa se


așează paralel cu masa de operație, se coboară bara de protecție de partea mesei de operație și
se blochează targa. Se coboară bara de protecție de partea opusă mesei de operație și se încep
manevrele de anestezie pe targa de transport. După intubația orotraheală și protejarea ochilor
pacientului medicul anestezist va anunța momentul când pacientul poate fi poziționat pe masa
de operație în pronație.

Înainte de începerea manevrei de așezare a pacientului în pronație se va verifica existența


echipamentului pentru poziționare pe masa de operație:suporturile pentru antebrațe, suportul
pentru cap, suportul pentru torace, pernuțele de silicon necesare pentru protecția zonelor de
maximă compresiune. Zonele de maximă compresiune care este necesar a fi protejate în
pronație sunt reprezentate de: frunte, ochi, nas, torace, creste iliace, sâni, organe genitale
masculine, genunchi și fața dorsală a picioarelor. Protejarea acestor regiuni se face prin

21
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

menținerea aliniamentului cervical, utilizarea de pernuțe de silicon la nivelul feței, rulouri de


silicon la nivelul toracelui pentru a permite mișcările cutiei toracice și a reduce presiunea
abdominală, verificarea ca sânii și organele genitale masculine să nu fie torsionate.

Pentru realizarea manevrei de poziționare a pacientului de pe targă pe masa de operație în


poziția de pronație sunt necesare minim patru persoane. O persoana (anestezistul) va ține
capul și gâtul fiind responsabilă de menținere sondei de intubație orotraheală, o persoana va
ține trunchiul, o persoana va ține partea inferioară a bazinului şi membrele inferioare iar o
persoană se va plasa de partea opusă a mesei pentru a prelua pacientul care este întors pe
masa de operații.

În timpul poziționarii se va menține aliniamentul coloanei vertebrale, brațele se vor ține pe


lângă corp, toată echipa se va mobiliza în acelați timp la comanda persoanei care asigură
protecția capului și gâtului. Odată întors pacientul în decubit ventral cu toracele dispus pe
rulouri de silicon, se va poziționa capul astfel încât să nu existe compresiuni la nivelul feței,
ochilor, nasului, iar căile aeriene să fie libere. Imediat după poziționarea capului se
poziționează membrele superioare prin fixarea suporturilor pentru brațe, acestea fiind flectate
ușor la nivelul coatelor și palmele poziționate în jos. Sub coate se introduc pernuțe de silicon
pentru a preveni compresiunea la nivelul olecranului. Urmează poziționarea genunchilor și a
picioarelor prin fixarea unor pernuțe de silicon sub genunchi, pernuțe care vor preveni
compresiunea la nivelul rotulei și a unei pernuțe sub articulația tibio - tarsiană la nivelul feței
dorsale a piciorului care va preveni compresiunea nervului tibial anterior dar și a degetelor
picioarelor.

Pacientul va fi fixat pe masa de operație cu o centură de siguranță plasată la aproximativ


patru cm deasupra spațiului poplietu.

În situația în care pacientul este conştient, la pacient se practică anestezia pe masa de operație
după intubația orotraheală, pacientul va fi întors pe masa de operație de către o echipă
formată din minim 4 persoane. O persoană va asigura protecția capului și gâtului, două
persoane se așează de aceeași parte a mesei de operații, una din aceste persoane va prinde
toracele iar cealaltă persoană va prinde și susține partea inferioară a bazinului și membrele
inferioare. A patra persoană se va așeza de cealaltă parte a mesei de operație pentru a prelua
pacientul.

La comanda persoanei care asigură protecția capului și gâtului cele două persoane așezate de
o parte a mesei vor ridica pacientul și îl vor roti în decubit lateral drept timp în care persoana
de partea opusă a mesei va așeza pe masa rulourile de silicon pentru torace după care
pacientul va fi rotit în decubit ventral. În cazul în care capul pacientului este fixat în
dispositive metalice special pacientul nu se va mai mobiliza după fixarea capului în
dispozitivul respective (Mayfield).

În cazul pacienților obezi se va utiliza o targă care se bochează lângă masa de operații.
Pacientul este transferat de pe masa de operații pe targă în poziție de supinație și apoi întors
în poziție ventral de pe targă pe masa de operații. La pacienții obezi poziția de pronație este
problematică aceștia necesitând perne speciale cu orificiu central, perne care se introduc între
abdomen și masa de operație și care permit reducerea presiunii abominale și împiedică staza
venoasă. În același timp ventilația va fi dificilă datorită conținutului mare abdominal.

22
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.5 Poziționarea pacientului în decubit ventral

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K,
Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care
Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.
2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Assistants; 2014.
3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Technologists; 2002.
4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position.
Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.
5. Gauer O.H., Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF, Dows
P, eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society;
1965: 2409.
6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA,
eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders; 5-12.

23
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

24
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.6 Poziții speciale în ortopedie, neuro chirurgie și în chirurgia plastică

1.6 Poziţii speciale în chirurgia abdominală şi ginecologică

Dana Mihaela Turliuc

a. Poziția pentru litotomie (Fig. 13).

Fig. 13. Poziția pentru litotomie

Poziția de litotomie se utilizează pentru expunerea regiunii perineale. Această poziție derivă
din poziția de supinație. După procedura de anestezie generală, din poziția de supinație
membrele inferioare ale pacientului se ridică și se abduct pentru a expune regiunea perineală
iar fesele se ridică de pe marginea distală a mesei de operații, perineul fiind așezat în axul
longitudinal al mesei de operație. Acest lucru se obține prin fixarea picioarelor în suporturi
speciale pentru membrele inferioare, dispozitive diferite în funcție de greutatea fiecărui
pacient. Membrele inferioare se ridică simultan și progresiv cu colaborarea echipei de
anestezie. Dispozitivele care susțin picioarele sunt prevăzute cu pernuțe de silicon pentru a
preveni compresiunile vasculo-nervoase. În final pelvisul va fi ridicat iar trunchiul și

25
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

extremitatea cefalică vor fi în același ax, extremitatea cefalică fiind ușor ridicată. Membrele
superioare se vor plasa în extensie cu palmele orientate în jos și fixate în suporturile pentru
membrele superioare cu care este prevazută masa de operație.

Riscurile acestei poziții sunt reprezentate de traumatisme la nivelul articulației


șoldului/genunchiului, compresiuni la nivelul nervilor obturator, femoral, peronierul comun și
nervului cubital și restricționarea mișcărilor diafragmatice. Aceste riscuri pot fi reduse prin
utilizarea dispozitivelor de susținere a picioarelor adecvate greutății fiecărui pacient, ridicarea
picioarelor lent și simultan, rotația externă minimă a articulației șoldului, protejarea
lateral/posterioară a genunchilor și gleznelor pentru a evita compresiunea și contactul cu
suprafețele metalice, brațele se vor fixa la distanță de torace pentru a nu împiedica respirația
dar nu la un unghi mai mare de 90°.

Ca variante la aceste poziții fundamentale există și alte posibilități de poziționare


chirurgicală:
b. Poziția Trendelenburg (Fig. 14)

Fig. 14. Poziția Trendelenburg

Poziția chirurgicală Tredelenburg este o poziție de decubit dorsal în care capul pacientului
este mai jos decât membrele inferioare ale acestuia. Această poziție este utilizată pentru
intervențiile care se adresează leziunilor situate în porțiunea inferioară a abdomenului sau la
nivelul micului bazin. De asemenea, acestă poziție chirurgicală se utilizează pentru pacienții
aflați în șoc hipovolemic. Masa chirurgicală se poziționează astfel încât genunchii să fie
situați în cel mai înalt punct iar gambele să fie paralele cu podeaua. Umerii pacientului se vor
fixa cu centuri care vor avea susținerea la nivelul acromionului și apofizei spinoase a
scapulei. Plasarea incoretă a acestor centuri, respectiv la nivelul axilei va determina
compresiunea și lezarea plexului brachial.

Înainte de fixarea mesei în poziție Trendelenburg se va verifica ca brațele și degetele


pacientului să nu fie la nivelul dispozitivelor metalice de la nivelul mesei operatorii.

26
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.6 Poziții speciale în ortopedie, neuro chirurgie și în chirurgia plastică

Manevrele de poziționare a mesei operatorii în poziție Tredelenburg se vor efectua foarte lent
astfel încât organismal să se poată adapta la modificările presiunii arteriale, respiratorii și
deplasările conținutului abdominal. Modificările circulatorii și respiratorii se datorează
redistribuirii masei corporale. Conținutul abdominal va comprima diafragmul și va limita
expansiunea pulmonară reducând rata ventilație – perfuzie. Poziția Trendelenburg va crește
presiunea intratoracică și intracraniană și din aceste motive este recomandat ca pacientul să
fie menținut în acestă poziție cât mai puțin posibil.

Pacienții obezi tolerează cel mai greu această poziție datorită conținutului mare abdominal
care va comprima diafragmul și va duce la interferarea funcției respiratorii cu riscul apariției
atelectaziilor și hipoxemiei.

c. Poziția Jackknife (Fig. 15)

Fig. 15 Poziția Jackknife

Poziția Jackknife este recomandată pentru intervențiile la nivelul regiunii fesiere și la nivelul
regiunii ano-rectale.

Această poziție derivă din poziția de pronație. După efectuarea anesteziei generale pacientul
se poziționează în pronație prin manevrele descrise anterior. Poziția Jackknife se obține prin
manevrarea mesei de operație. Extremitatea proximală și distală a mesei de operație se
coboară astfel încât între linia coapselor și linia trunchiului să se formeze un unghi de 90°,
șoldurile fiind plasate în cel mai înalt punct pe masa de operații. Membrele superioare vor fi
așezate în extensie, flectate de la nivelul coatelor și cu palmele orientate în jos. Pentru
ușurarea respirației se fixează rulouri de silicon sub torace. Pentru a preveni compresiunea la
nivelul feței dorsale a piciorului și a degetelor de la membrele inferioare se utilizează o pernă
de burete care se fixează sub glezne. O altă poziție care derivă din poziția de pronație este
poziția genu- pectoral. Poziția genu-pectorală constă în poziția de pronație în care ambele
membere inferioare sunt abduse și flectate în unghi drept, genunchii sunt flectați iar șoldurile
sunt ridicate în cel mai înalt punct al câmpului operator. Capul, umerii și toracele se așează pe
masa iar membrele superioare se poziționează deasupra capului (Fig. 15 bis). Poziția este
recomandată pentru sigmoidoscopie și abordul posterior al colanei lombare.Punctele de
compresiune maximă care este necesar a fi protejate sunt reprezentate de: obraz, pavilion

27
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

ureche, grilaj costal anterior și sân, creasta iliacă și organele genitale la bărbat, genunchi, fața
dorsală a piciorului și haluce.

Fig. 15 bis. Poziția genu – pectorală.

d. Poziția litotomie înaltă (Fig. 16)

Fig. 16 Litotomie înaltă

Poziția litotomie înaltă este recomandată pentru abordul regiunii vaginale / perineale.
Pacientul se va poziționa în poziția de litotomie unghiul dintre coapse și abdomen fiind un
unghi mai mic de 90°.

28
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.6 Poziții speciale în ortopedie, neuro chirurgie și în chirurgia plastică

e. Poziția litotomie joasă (poziția ginecologică) (Fig. 17)

Fig. 17 Litotomie joasă (poziția ginecologică)

Poziția pentru litotomia joasă este recomandată pentru procedurile vaginale. Procedura este
similară poziției litotomie înaltă cu excepția unghiului dintre coapse și trunchi care este un
unghi obtuz și nu un unghi ascuțit ca în poziția pentru litotomia înaltă.

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K,
Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care
Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.
2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Assistants; 2014.
3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Technologists; 2002.
4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position.
Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.
5. Gauer OH, Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF,. Dows P,
eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society;
1965: 2409.
6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA,
eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders; 5-12.

29
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

30
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.7 Poziții speciale în ortopedie, neuro chirurgie și în chirurgia plastică

1.7 Poziţii speciale în ortopedie, neurochirurgie


şi în chirurgia plastică

Dana Mihaela Turliuc

a. Poziția Trendelenburg inversat (Fig. 18)

Fig. 18 Poziția Trendelenburg inversat

Poziția Trendelenburg inversat constă în poziționarea mesei operatorii atfel încât picioarele să
fie situate mai jos decăt extremitatea cefalică. Această poziție se utilizează pentru
intervențiile chirurgicale la nivelul capului și gâtului dar și pentru intervențiile laparoscopice
pentru porțiunea superioară a abdomenului. În această poziție trebuie susținute tălpile
pacientului astfel încât pacientul să nu alunece de pe masă. Pentru intervențiile de lungă
durată și pentru a preveni alunecarea pacientului acesta se va poziționa cu genunchii în flexie.

Pentru a preveni trombembolismul se vor efectua secvențial manevre de compresiune la


nivelul gambelor. Mișcarea mesei chirurgicale în poziție Trendelenburg inversat se va efectua
lent pentru a permite cordului să se acomodeze cu modificările de volum sangvine.

Pacienții obezi tolerează ușor acestă poziție deoarece conținutul abdominal nu mai
interferează mișcările diafragmatice.

31
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

b. Poziția Fowler (poziția sezândă) (Fig. 19)

Fig. 19. Poziția şezândă (poziția Fowler)

Poziția șezândă se utilizează pentru intervențiile neurochirurgicale (leziunile situate la nivelul


fosei posterioare), intervenţii la nivelul umărului și intervențiile pentru reconstrucția sânilor.

Poziția șezândă (Fowler) se obține prin modificarea poziției de supinație. După plasarea
pacientului de pe targă pe masa de operație prin procedurile descrise anterior și efectuarea
anesteziei generale pacientul rămâne in poziția de supinație. Poziția șezândă se obține numai
din manevrarea mesei operatorii. Partea distală a mesei operatorii se coboară astfel încât să se
obțină flectarea genunchilor și unghiul format între linia coapselor și podeaua sălii de operații
să fie de 35 - 45°. Porțiunea proximală a mesei operatorii se ridică astfel încât să se obțină un
unghi de 90° între linia coapselor și masa de operații apoi masa se înclină posterior pentru a
obține o ușoară extensie a extremitații cefalice. Excepție fac intervențiile neurochirurgicale
pentru abordul leziunilor situate la nivelul fosei posterioare în care capul se fixează cu
dispozitive speciale (cadrul Mayfield). Pentru prevenirea alunecării pacientului se utilizează
dispozitive verticale care susțin tălpile și centura de siguranță care se fixează deasupra
genunchilor. Pentru a preveni compresiunea se utilizează pernuțe de silicon la nivelul tălpilor
și sub genunchi. Prevenirea stazei venoase la nivelul membrelor superioare se face prin
fixarea membrelor superioare peste abdomen.

32
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.7 Poziții speciale în ortopedie, neuro chirurgie și în chirurgia plastică

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K,
Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care
Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.
2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Assistants; 2014.
3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Technologists; 2002.
4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position.
Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.
5. Gauer OH, Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF, Dows P,
eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society;
1965: 2409.
6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA,
eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders; 5-12.

33
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

34
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.8 Reglarea mesei operatorii

1.8 Reglarea mesei operatorii

Dana Mihaela Turliuc

Așezarea pacientului pe masa de operații se face în funcție de afecțiunea pacientului și


tehnica chirurgicală care va fi abordată. Desfășurarea fără evenimente a intervenției
chirurgicale depinde de chirurg care va alege tehnica chirurgicală, anestezist care va asigura
condițiile de anestezie și va coordona transferul și poziționarea pacientului și de personalul
mediu din blocul operator care va asigura transferul pacientului și poziționarea pacientului.

Așezarea pacientului pe masa de operații se va face respectând următoarele criterii:


- asigurarea permeabilității căilor aeriene și evitarea compresiunii cutiei toracice
- asigurarea circulației sangvine
- prevenirea compresiunilor nervoase
- prevenirea compresiunii cutanate
- asigurarea unei expuneri adecvate a regiunii interesate în tehnica chirurgicală
- asigurarea confortului pacientului și chirurgului
- securizarea corectă a pacientului pe masa de operație
- asigurarea accesibilității anestezistului.

La așezarea pacientului pe masa de operații se va avea în vedere:


- durata intervenției chirurgicale
- poziția chirurgului
- tipul de anestezie care se va utiliza
- factorii de risc la pacient: vârstă, greutate, aspect piele, mobilitate.
- targa/patul și masa de operație vor fi menținute în poziție blocată la momentul
transferului și poziționării pacientului
- greutatea maximă suportată de masa de operație care va fi utilizată

Poziționarea corectă a pacientului se realizează prin evaluarea corectă a pacientului


preoperator și prevenirea echipei chirurgicale asupra tuturor riscurilor care pot apărea la
pacient. Suporturile de sprijin pentru brațele pacientului vor fi poziționate la aceeași înălțime
cu masa pe care este așezat pacientul. Toate punctele de presiune maximă de la nivelul pielii
vor fi protejate cu pernuțe de silicon. Pentru procedurile mai lungi de 3 ore se vor ajusta
componentele mesei de operație astfel încât să se reducă la maxim presiunea care se exercită
asupra țesutului cutanat (Fig.20 bis). Personalul mediu din sala de operații va controla la
inervale regulate de timp zonele de maximă compresiune la nivelul tegumentelor pentru a
sesiza apriția modificărilor circulatorii și a lua măsurile necesare pentru a preveni apriția
leziunilor trofice.

35
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

Fig 20.

Fig. 20 bis Masa de operații cu accesorii.

36
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
1.8 Reglarea mesei operatorii

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K,
Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care
Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.
2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Assistants; 2014.
3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of
Surgical Technologists; 2002.
4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position.
Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.
5. Gauer OH, Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF, Dows P,
eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society;
1965: 2409.
6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA,
eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders; 5-12.

37
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

38
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
Fişe de evaluare a performanţelor studenţilor

Fişe de evaluare a performanţelor studenţilor

Protocolul 1.1 Primirea pacientului chirurgical: așezarea pe scaunul rulant

0 1 5 p
1. Pacientul ridicat in pozitie sezanda.
2. Persoana care efectueaza manevra va fixa cu o mana spatele pacientului.

3. Cu cealalta mana ridica pacientul din regiunea poplitee si va roti pacientul panace acesta
ajunge transversal pe pat/targa.
4. Persoana care executa manevra se va intoarce cu fata la pacient.

5. Va introduce mainile sub axilele pacientului iar pacientul se sprijina cu mainile pe bratele
sau umerii persoanei din fata.
6. Pacientul este ridicat in ortostatism si intors imediat cu spatele la fotoliul rulant.

7. Persoana care efectueaza manevra va lasa apoi pacientul sa se aseze usor in fotoliul
rulant.
8. Asezarea pacientului pe scaunul rulant de catre doua persoane se face in situatia in care
pacientul nu poate mentine ortostatismul si se desfasoara in felul urmator:
9. Pacientul este ridicat in pozitie sezanda.

10. Apoi este rotat in jurul unui ax de 90° pentru a ajunge in pozitie transversala pe pat.

11. In timpul efectuarii acestei manevre pacientul va fi sustinut permanent de catre cele doua
persoane.
12. Prima persoana se aseaza in spatele bolnavului si il sprijina de axile.

13. Cealalta persoana aranjeaza picioarele pacientului.

14. Ridicand picioarele pacientului, acesta este adus cu spatele la marginea patului.

15. Persoana de la picioarele pacientului înconjură patul.


16. Persoana de la picioarele pacientului aseaza fotoliul rulant la marginea patului la nivelul
spatelui pacientului.
17. Cele doua persoane se aseaza de o parte si de alta a fotoliului rulant si il sprijina cu
picioarele.
18. In acelasi timp cele doua persoane se așează oblic față în față și cu mâinile dinspre fotoliu
prind pacientul sub axile iar cealaltă mână o introduc sub genunchii pacientului.
19. Apoi il ridică și îl așează pe fotoliul rulant.
20. Fotoliul rulant este imediat tras înapoi iar picioarele pacientului se așează pe suporturile
de susținere în poziție adecvată.
Transferul pacientului din fotoliu rulant în pat se face prin manevre inverse decât cele
descrise anterior.

39
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

Punctaj total: 100

1 %
2 %
3 %

Legendă: 0 – criteriu neîndeplinit; 1 – criteriu parţial îndeplinit; 5 – criteriu total îndeplinit (conform coloanei
P)

Protocolul 1.2 Schimbarea lenjeriei de pat cu pacientul în pat, în poziție şezândă

a. pentru pacientul care nu se poate mobiliza

0 1 5 p
1. Manevra se exectă de către două persoane. Pacientul se așează în decubit dorsal.
2. Se orizontalizează patul și se scoate perna de sub capul pacientului.
3. Cele două persoane se așează de partea dreaptă a patului.
4. La o comandă fermă pacientul este întors în decubit lateral drept cu menținerea coloanei
vertebrale în ax.
5. O persoana va susține pacientul iar cea de a doua persoană va trece în spatele pacientului.
6. Persoana aflata in spatele pacientului va rula lenjeria murdară de la marginea patului spre
pacient și va fixa lenjeria curate prin rulare de la marginea patului către pacient.
7. Aceeași persoană va susține pacientul iar persoana aflată în fața pacientului va trece în
spatele pacientului.
8. Imediat cele două persoane vor aseza pacientul în decubit dorsal și apoi în decubit lateral
stâng astfel încât capetele lenjeriei murdare și a celei curate să se plaseze în spatele
pacientului.
9. O persoană va rămâne în fața pacientului.
10. Cea de a doua persoană va trece în spatele pacientului și va rula spre marginea stângă a
patului lenjeria murdară apoi va rula lenjeria curată.
11. Pacientul va fi așezat în decubit dorsal.
12. Marginile lenjeriei curate vor fi tracționate astfel încât lenjeria să fie perfect întinsă și să
nu facă cute sub pacient.
13. Marginile lenjeriei vor fi introduse sub saltea.
14. Se va aseza perna sub capul pacientului si apoi se va ridica extremitatea cefalică a patului,
în poziția de maxim confort pentru pacient.
15. Pe tot parcursul manevrei pacientul va fi acoperit.

16. Dacă manevra de rulare/derulare a lenjeriei este dificilă se va utiliza tehnica adunării
lenjeriei sub formă de armonică.

Punctaj total: 80
1 %
2 %
3 %

Legendă: 0 – criteriu neîndeplinit; 1 – criteriu parţial îndeplinit; 5 – criteriu total îndeplinit


(conform coloanei P)

b. pentru pacientul care se poate mobiliza

0 1 5 p
1. Manevra se execută de către două persoane.
2. Pacientul este invitat să se ridice în șezut și se susține singur sau ajutat de către o
persoană.

40
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
Fişe de evaluare a performanţelor studenţilor

3. După ridicarea pacientului în șezut patul se orizontalizează.


4. Se ia perna și se rulează lenjeria murdară de la extremitatea cefalică a patului către
pacient.
5. Imediat se derulează lenjeria curată până la nivelul unde s-a rulat lenjeria murdară.
6. Pacientul este invitat să-și ridice șezutul fie prin sprijin pe mâini sau pe coate fie ajutat de
către o persoană.
7. În timp ce pacientul își ridică șezutul o persoanî va rula lenjeria murdară până la nivelul
genunchilor care rămân flectați.
8. Apoi va derula lenjeria curata până la același nivel.
9. Pacientul va fi reașezat pe șezut sau în decubit dorsal dar cu genunchii flectați.
10. Lenjeria murdară va fi rulată până la marginea patului.
11. Lejeria curata va fi derulată până la marginea patului.
12. Marginile lenjeriei vor fi întise pentru a evita formarea cutelor sub pacient apoi vor fi
introduse sub saltea.
13. Perna va fi introdusă sub capul pacientului.
14. Extremitatea cefalică a patului va fi ridicată în poziție de maxim confort pentru pacient.

Punctaj total: 70

1 %
2 %
3 %

Legendă: 0 – criteriu neîndeplinit; 1 – criteriu parţial îndeplinit; 5 – criteriu total îndeplinit


(conform coloanei P)

Protocolul 1.3 Transferul pacientului din pat pe targă şi de pe targă pe masa de operatie

a. transferul pacientului din pat pe targa de transport.

0 1 5 p
1. Se coboara capul pacientului în poziție orizontală (excepție fac pacienții care nu tolerează
această poziție).
2. Se acopera pacientul până la niveul extremității cefalice cu o pătură sau un cearceaf.
3. Se explică pacientului manevra care se va efectua în funcție de starea de conștiență și
gradul de înțelegere.
4. Se evaluează gradul de participare a pacientului la efectuarea manevrei.
5. Se ridică patul până la cîțiva centimetri deasupra nivelului tărgii de transport și se verifică
blocarea frînelor atât la pat cât și la targă.
6. Se aseaza perna pe targa de transport.
7. Pacientul este rugat, dacă este capabil să se apropie de marginea patului poziționând
mâinile deasupra toracelui. Dacă pacientul nu poate efectua miscarea de rulare către
marginea patului va fi ajutat utilizând o aleză sau bandă de cauciuc care se va așeza sub
pacient prin manevra de rotire a pacientului.
8. Se poziționează pacientul din decubit dorsal în decubit lateral drept.
9. Se aduce aleza/banda de cauciuc la spatele pacientului.
10. Se repune pacientul în decubit dorsal și apoi în decubit lateral stâng, se trage aleza/banda
de cauciuc și se repoziționează pacientul în decubit dorsal după care se aduce la marginea
patului.
11. Pentru transferul efectiv al pacientului din pat pe targa de transport două persoane se vor
așeza de o parte a tărgii și o persoană se va așeza de partea opusă a patului.
12. Persoanele care efectuează transferul se vor așeza cu picioarele unul în fața celuilalt, cu
coatele și șoldurile flectate și spatele drept.
13. Cele două persoane plasate la marginea tărgii vor trage pacientul pe targă.
14. Pacientul se poziționează pe centrul tărgii cu păstrarea aliniamentului coloanei vertebrale.
15. Se ridică barele de protecție ale tărgii.

41
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

16. Se repoziționează perna sau se ridică extremitatea cefalică a tărgii.

Punctaj total: 80

1 %
2 %
3 %

b. transferul pacientului de pe targă pe masa de operaţie.

0 1 5 p
1. Transferul pacientului de pe targă pe masa de operații se face sub coordonarea unei
singure persoane și în momentul când întreg personalul răspunzător de transfer este
pregătit.Targa se aduce lângă masa de operații și se coboară marginea de siguranță
dinspre masa de operații.
2. Masa de operații și targa sunt aduse și blocate la aceeași înălțime.
3. Se verifică liniile intravenoase și se așează în poziții vizibile.
4. Dacă pacientul este conștient un membru al echipei de transfer se plasează de partea
opusă a mesei de operații pentru a prelua pacientul iar un alt membru al echipei de
transfer rămâne lâgă targă pentru a preveni mișcările acesteia.
5. Pacientul este invitat să se deplaseze de pe targă pe masa de operații.
6. În situația în care pacientul nu se poate mobiliza singur sau starea de cunoștință a
pacientului este modificată pacientul va fi ridicat de pe targă pe masa de operații cu
manevre identice cu cele descrise la transferul pacientului din pat pe targa de transport.
7. Pacienții vor fi ridicați și nu împinși sau trași de pe targă pe masa de operații deoarece
aceaste manevre pot determina obstrucții ale fluxului sanguin și induce aparițiia ulcerelor
de decubit.
8. La efectuarea manevrei de transfer de pe targă pe masa de operații anestezistul va dirija
toate mobilizările pacientului și va fi responsabil direct de funcționalitatea liniilor
venoase.pacientul se poziționează pe masa de operații în decubit dorsal cu segmentele
corpului aliniate, picioarele sunt fixate cu ajutorul centurilor de siguranță.
9. Centurile de siguranță se plasează la aproximativ patru centimetri deasupra genunchilor,
suficient de relaxate ( distanta de două degete între centura de siguranță și coapsă) pentru
a preveni staza venoasă. De asemenea, pentru a preveni compresiunile vasculare sau
nervoase, centurile de siguranță nu se vor plasa la nivelul gleznelor.
10. . Pacientul va fi permanent supravegheat după ce este așezat pe masa de operații și până la
începerea manevrelor de anesteziere. Dacă pacientul este conștient i se vor explica toate
manevrele și i se va asigura maximul de confort.
11. Deoarece temperatura în sălile de operații este în general scăzută, pacientul va fi acoperit
cu un cearceaf, menținerea unei temperaturi corporeale în limite normale va preveni
apariția infecțiilor.
12. Dacă pacienții nu suportă poziția de decubit dorsal, până la începerea manevrelor de
anesteziere se vor fixa sup cap, umeri și genunchi pernuțe de silicon pentru a asigura un
plus de confort pacientului. Pentru a reduce compresiunile la nivel cutanat și a preveni
arsurile se va avea în vedere ca nici un segment al pacientului să nu fie în contact cu
suprafețe metalice.

Punctaj total: 60

1 %

2 %
3 %

42
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
Fişe de evaluare a performanţelor studenţilor

Protocolul 1.4 Poziţionarea pacientului în decubit dorsal şi lateral

a. Poziția de decubit dorsal (supinație).

0 1 5 p
1. Pacientul se poziționează în decubit dorsal cu capul și coloana orizontale, paralele cu
podeaua sălii de operație, șoldurile paralele și picioarele așezate în linie dreaptă fără să se
atingă unul cu altul.
2. Capul se sprijină pe un suport special pentru cap.
3. Brațele sunt sprijinite pe suporturi speciale pentru brațe așezate paralel cu corpul
pacientului sau perpendicular pe corpul pacientului pentru a preveni compresiunea
nervului radial sau cubital.
4. Când brațele se poziționează perpendicular pe corpul pacientului palmele se orientează în
sus, coatele sunt poziționate în extensie și brațele se fixează cu centuri speciale.
5. Centurile sunt fixate astfel încât să nu exercite presiune asupra brațelor și să permit
funcționalitatea normală a perfuziilor și a celorlate dispositive care sunt fixate la nivelul
brațelor (ex. manșeta tensiometrului).
6. La nivelul regiunii lombare se pot fixa pernuțe de silicon care să prevină compresiunea
musculaturii lombare pe planurile dure ale mesei operatorii.
7. Benzile de fixare a pacientului se poziționează la aproximativ patru centimetri deasupra
genunchilor, lejer, fără a face compresiune la nivelul coapselor.
8. Punctele de maximă presiune asupra tegumentelor vor fi protejate cu ajutorul unor
pernuțe de silicon. Punctele de maximă presiune la nivelul tegumentelor, în poziția de
decubit dorsal sunt situate la nivelul occiputului, apofizelor spinoase alescapulei, apofiza
stiloidă aradiusului, olecran, sacru și calcaneu.
9. Principalele trunchiuri nervoase interesate în această poziție chirurgicală sunt reprezentate
de plexul brahialși nervii radial, cubital, median, peronier comun și nervul tibial.
10. În cee ace privește funcția respiratorie capacitatea vitală poate fi interesată prin reducerea
expansiunii posterioare a pulmonului dat fiind poziția de decubit dorsal.
11. In cazul pacientelor însărcinate de partea dreapta a pacientei se va introduce o pernă de
silicon pentru a preveni hiopotensiunea care se poate datora compresiunii exercitate de
uter asupra aortei și venei cave.
12. În cazul pacienților obezi, în această poziție fluxul sanguine normal poate fi perturbat prin
compresiunea venei cave și a aortei abdominale datorită conținutului abdominal și de
asemenea poate fi influențată funcția respiratorie prin modificarea mișcărilor
diafragmatice datorită conținutului abdominal.

Punctaj total: 60

1 %
2 %
3 %

b. Poziția de decubitul lateral.

0 1 5 p
1. Pacientul este anesteziat pe masa de operație și ramâne în poziție de supinație.
2. Echipa pentru poziționarea pacientului este formată din patru persoane. O persoană va
asigura protecția capului și gâtului, două persoane se așează de aceeași parte a mesei de
operații, una din aceste persoane va prinde toracele iar cealaltă persoană va prinde și
susține partea inferioară a bazinului și membrele inferioare. A patra persoană se va așeza
de cealaltă parte a mesei de operație pentru a prelua pacientului.

3. La comanda persoanei care asigură protecția capului și gâtului cele două persoane
așezate de o parte a mesei vor ridica pacientul și îl vor roti în decubit lateral drept / stâng
timp în care persoana de partea opusă a mesei va așeza echipamentul necesar pentru
susținerea pacientulu.

43
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

4. Umerii și șoldurile vor fi mobolizate în același timp, membrul inferior situat dedesubt va
fi flectat la nivelul șoldului și genunchiului iar membrul inferior situate deasupra va
rămâne în extensie.
5. La nivelul genunchilor, între cele două membere inferioare se va așeza un rulou de
silicon sau o pernă.
6. De asemenea, se va așeza o pernă între membrele superioare ale pacientului, dacă nu se
utilizează ambele dispozitive pentru fixarea antebrațului și un rulou de silicon la nivelul
axilei pentru a proteja plexul brahial.
7. Se va menține aliniamentul între cap și coloana cervicală și se va verifica ca sânii și
organele genitale masculine să nu fie torsionate.
8. Dezavantajele acestei poziții chirurgicale sunt reprezentate de interferarea funcției
respiratorii, compresiunea nervilor brachial, radial, median, cubital și peroneal,
compresiunile osoase (os temporal, acromion, cubital, cresta iliacă și marele trochanter.

Punctaj total: 40

1 %
2 %
3 %

Protocolul 1.5 Poziţionarea pacientului în decubit ventral

0 1 5 p
1. Pacientul se poziționează inițial în supinație pe targa cu care a fost transportat. Targa se
așează paralel cu masa de operație, se coboară bara de protecție de partea mesei de
operație și se blochează targa.
2. Se coboară bara de protecție de partea opusă mesei de operație și se încep manevrele de
anestezie pe targa de transport. După intubația orotraheală și protejarea ochilor
pacientului medicul anestezist va anunța momentul când pacientul poate fi poziționat pe
masa de operație în pronație.
3. Înainte de începerea manevrei de așezare a pacientului în pronație se va verifica existența
echipamentului pentru poziționare pe masa de operație:suporturile pentru antebrațe,
suportul pentru cap, suportul pentru torace, pernuțele de silicon necesare pentru protecția
zonelor de maximă compresiune.
4. Zonele de maximă compresiune care este necesar a fi protejate în pronație sunt
reprezentate de: frunte, ochi, nas, torace, creste iliace, sâni, organe genital masculine,
genunchi și fața dorsală a picioarelor. Protejarea acestor regiuni se face prin menținerea
aliniamentului cervical, utilizarea de pernuțe de silicon la nivelul feței, rulouri de silicon
la nivelul toracelui pentru a permite mișcările cutiei toracice și a reduce presiunea
abdominală verificarea ca sânii și organele genitale masculine să nu fie torsionate.
5. Pentru realizarea manevrei de poziționare a pacientului de pe targă pe masa de operație în
poziția de pronație sunt necesare minim patru persoane. O persoana (anestezistul) va ține
capul și gâtul fiind responsabilă de menținere sondei de intubație orotraheală, o persoana
va ține trunchiul, o persoana va ține partea inferioară a bazinului ți membrele inferioare
iar o persoană se va plasa de partea opusă a mesei pentru a prelua pacientul care este
întors pe masa de operații.
6. În timpul poziționarii se va menține aliniamentul coloanei vertebrale, brațele se vor ține
pe lângă corp, toată echipa se va mobiliza în acelați timp la comanda persoanei care
asigură protecția capului și gâtului.
7. Odată întors pacientul în decubit ventral cu toracele dispus pe rulouri de silicon, se va
poziționa capul astfel încât să nu existe compresiuni la nivelul feței, ochilor, nasului iar
căile aeriene să fie libere.
8. Imediat după poziționarea capului se poziționează membrele superioare prin fixarea
suporturilor pentru brațelor, acestea fiind flectate ușor la nivelul coatelor și palmele
poziționate în jos.
9. Sub coate se introduc pernuțe de silicon pentru a preveni compresiunea la nivelul
olecranului.

44
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
Fişe de evaluare a performanţelor studenţilor

10. Urmează poziționarea genunchilor și a picioarelor prin fixarea unor pernuțe de silicon sub
genunchi, pernuțe care vor preveni compresiunea la nivelul rotulei și a unei pernuțe sub
articulația tibio - tarsiană la nivelul feței dorsale a piciorului care va preveni
compresiunea nervului tibial anterior dar și a degetelor picioarelor.
11. Pacientul va fi fixat pe masa de operație cu o centură de siguranță plasată la aproximativ
patru cm deasupra spațiului poplietu.
12. În situația în care pacientul este constient la pacient se practică anestezia pe masa de
operație după intubația orotraheală pacientul va fi întors pe masa de operație de către o
echipă formată din minim 4 persoane.
13. O persoană va asigura protecția capului și gâtului, două persoane se așează de aceeași
parte a mesei de operații, una din aceste persoane va prinde toracele iar cealaltă persoană
va prine și susține partea inferioară a bazinului și membrele inferioare. A patra persoană
se va așeza de cealaltă parte a mesei de operație pentru a prelua pacientului
14. La comanda persoanei care asigură protecția capului și gâtului cele două persoane așezate
de o parte a mesei vor ridica pacientul și îl vor roti în decubit lateral drept timp în care
persoana de partea opusă a mesei va așeza pe masa rulourile de silicon pentru torace după
care pacientul va fi rotit în decubit ventral.
15. În cazul pacienților obezi se va utiliza o targă care se bochează lângă masa de operații.
16. Pacientul este transferat de pe masa de operații pe targă în poziție de supinație și apoi
întors în poziție ventral de pe targă pe masa de operații.
17. La pacienții obezi poziția de pronație este problematică aceștia necesitând perne speciale
cu orificiu central, perne care se introduc între abdomen și masa de operație și care permit
reducerea presiunii abominale și împiedică staza venoasă. În același timp ventilația va fi
dificilă datorită conținutului mare abdominal.
18. În același timp ventilația va fi dificilă datorită conținutului mare abdominal.

Punctaj total: 90

1 %
2 %
3 %

Protocolul 1.6 Poziţii speciale în chirurgia abdominală şi ginecologică

a. Poziția pentru litotomie

0 1 5 p
1. Poziția de litotomie se utilizează pentru expunerea regiunii perineale.
Această poziție derive din poziția de supinație.
2. După procedura de anestezie generală, din poziția de supinație membrele inferioare ale
pacientului se ridică și se abduc pentru a expune regiunea perineală.
3. Fesele se ridică de pe marginea distală a mesei de operații, perineul fiind așezat în axul
longitudinal al mesei de operație.
4. Acest lucru se obține prin fixarea picioarelor în suporturi speciale pentru membrele
inferioare, dispositive diferite funcție de greutatea fiecărui pacient.
5. Membrele inferioare se ridică simultan și progresiv cu colaborarea echipei de anestezie.
6. Dispozitivele care susțin picioarele sunt prevăzute cu pernuțe de silicon pentru a preveni
compresiunile vasculo-nervoase
7. În final pelvisul va fi ridicat iar trunchiul și extremitatea cefalică vor fi în același ax,
extremitatea cefalică fiind ușor ridicată.
8. Membrele superioare se vor plasa în extensie cu palmele orientate în jos și fixate în
suporturile pentru membrele superioare cu care este prevazută masa de operație.
9. Poziția chirurgicală Tredelenburg este o poziție de decubit dorsal în care capul pacientului
este mai jos decât membrele inferioare ale acestuia. Această poziție este utilizată pentru
intervențiile care se adresează leziunilor situate în porțiunea inferioară a abdomenului sau
la nivelul micului bazin.

45
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

10. De asemenea, acestă poziție chirurgicală se utilizează pentru pacienții aflați în șoc
hipovolemic. Masa chirurgicală se poziționează astfel încât genunchii să fie situați în cel
mai înalt punct iar gambele să fie paralele cu podeaua.
11. Umerii pacientului se vor fixa cu centuri care vor avea susținerea la nivelul acromionului
și apofizei spinoase a scapulei. Plasarea incoretă a acestor centuri, respectiv la nivelul
axilei va determina compresiunea și lezarea plexului brachial.
12. Înainte de fixarea mesei în poziție Trendelenburg se va verifica ca brațele și degetele
pacientului să nu fie la nivelul dispozitivelor metalice de la nivelul mesei operatorii.
13. Manevrele de poziționare a mesei operatorii în poziție Tredelenburg se vor efectua foarte
lent astfel încât organismal să se poată adapta la modificările presiunii arteriale,
respiratorii și deplasările conținutului abdominal. Modificările circulatorii și respiratorii
se datorează redistribuirii masei corporeale. Conțnutul abdominal va comprima diaframul
și va limita expansiunea pulmonară reducând rata ventilație –perfuzie.
14. Poziția Trendelenburg va crește presiunea intratoracică și intracraniană și din aceste
motive este recomandat ca pacientul să fie menținut în acestă poziție cât mai puțin posibil.

15. Pacienții obezi tolerează cel mai greu această poziție datorită conținutului mare
abdominal care va comprima diafragmul și va duce la interferarea funcției respiratorii cu
riscul apariției atelectaziilor și hipoxemiei.

16. Poziția Jackknife este recomandată pentru intervențiile la nivelul regiunii fesiere și la
nivelul regiunii ano-rectale.
Această poziție derivă din poziția de pronație. După efectuarea anesteziei generale
pacientul se poziționează în pronație prin manevrele descrise anterior.

17. Poziția Jackknife se obține prin manevrarea mesei de operație. Extremitatea proximală și
distală a mesei de operație se coboară astfel încât între linia coapselor și linia trunchiului
să se formeze un unghi de 90°, șoldurile fiind plasate în cel mai înalt punct pe masa de
operații.
18. Membrele superioare vor fi așezate în extensie, flectate de la nivelul coatelor și cu
palmele orientate în jos. Pentru ușurarea respirației se fixează rulouri de silicon sub
torace. Pentru a preveni compresiunea la nivelul feței dorsale a piciorului și a degetelor de
la membrele inferioare se utilizează o pernă de burete care se fixează sub glezne.

Punctaj total: 90

1 %
2 %
3 %

Protocolul 1.7 Poziţii speciale în ortopedie, neurochirurgie şi în chirurgia plastică

0 1 5 p
1. Poziția Trendelenburg inversat constă în poziționarea mesei operatorii atfel încât
picioarele să fie situate mai jos decăt extremitatea cefalică.
2. Această poziție se utilizează pentru intervențiile chirurgicale la nivelul capului și gâtului
dar și pentru intervențiile laparoscopice pentru porțiunea superioară a abdomenului.
3. În această poziție trebuie susținute tălpile pacientului atfel încât pacientul să nu alunece
de pe masa.
4. Pentru intervențiile de lungă durată și pentru a preveni alunecarea pacientului acesta se va
poziționa cu genunchii în flexie.
5. Pentru a preveni trombembolismul se vor efectua secvențial manevre de compresiune la
nivelul gambelor.
6. Mișcarea mesei chirurgicale în poziție Trendelenburg inversat se va efectua lent pentru a
permite cordului să se acomodeze cu modificările de volum sanguine.
7. Pacienții obezi tolerează ușor acestă poziție deoarece conținutul abdominal nu mai
interferează mișcările diafragmatice.

46
Varianta 1 Ediţia I
1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical
Fişe de evaluare a performanţelor studenţilor

8. Poziția șezândă se utilizează pentru intervențiile neurochirurgicale (leziunile situate la


nivelul fosei posterioare), interventii la nivelul umărului și intervențiile pentru
reconstrucția sânilor.
9. Poziția șezândă (Fowler) se obține prin modificarea poziției de supinație. După plasarea
pacientului de pe targă pe masa de operație prin procedurile descries anterior și efectuarea
anesteziei generale pacientul rămâne in poziția de supinație.
10. Poziția șezândă se obține numai din manevrarea mesei operatorii. Partea distală a mesei
operatorii se coboară astefel încât să se obțină flectarea genunchilor și unghiul format
între linia coapselor și podeaua sălii de operații să fie de 35 - 45°.
11. Porțiunea proximală a mesei operatorii se ridică astfel încât să se obțină un unghi de 90°
între linia coapselor și masa de operații apoi masa se înclină posterior pentru a obține o
ușoară extensie a extremitații cefalice.
12. Excepție fac intervențiile neurochirurgicale pentru abordul leziunilor situate la nivelul
fosei posterioare în care capul se fixează cu dispozitive speciale (cadrul Mayfield).
13. Pentru prevenirea alunecării pacientului se utilizează dispositive vertical care susțin
tălpile și century de siguranță care se fixează deasupra genunchilor.
14. Pentru a preveni compresiunea se utilizează pernțe de silicon la nivelul tălpilor și sub
genunchi. Prevenirea stazei venoase la nivelul membrelor superioare se face prin fixarea
membrelor superioare peste abdomen.

Punctaj total: 70
1 %
2 %
3 %

47
Ediţia I Varianta 1
ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

48
Varianta 1 Ediţia I

S-ar putea să vă placă și