1.

Noţiunea de justitie si particularitatile ei

Noţiunea Justiţia constituie una din direcţiile principale ale activităţii de ocrotire a dreptului.
Justitia - Totalitatea organelor de jurisdicţie dintr-un stat; ansamblul legilor şi al instanţelor 1
judecătoreşti; sistemul de funcţionare a acestor instanţe.
Particularităţi ale justiţei:
I. Justiţia constituie monopol de stat, fiind realizată de organe concret stabilite de lege I -
instanţe de judecată,
II. Justiţia este realizată în domeniile strict stabilite de lege, de aici reiese ca justitia are 3 forme
de realizare:
1. justitia pe cauze civile - cuprinde un cerc foarte larg de litigii legate de drepturile
patrimoniale şi nepatrimoniale ale persoanelor fizice şi juridice.
2.justiţia pe cauze administrative - constă în examinarea şi soluţionarea cauzelor privind
comiterea contravenţiilor administrative
3.justitia pe cauze penale - ţine de examinarea cauzelor de săvârşire a infracţiunilor, prin
stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpaţilor.
III Justiţia se realizează potrivit unor reguli procedurale stricte. Justiţia este o activitate ce se
desfăşoară după ce au fost încălcate normele juridice materiale. Statul, fiind obligat de a atrage
la răspundere penală sau administrativă în cazul săvârşirii infracţiunilor
IV. Justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi în strictă conformitate cu legea.
V. In rezultatul înfăptuirii justiţiei se aplică constrângerea de stat sau se refuză
aplicarea ei. în cursul examinării cauzei penale, civile sau administrative, instanţa de judecată
stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei, după ce emite una din două hotărâri: aplicarea
pedepsei, sau neaplicarea măsurilor de constrângere,.
2. Principiul legalităţii şi Principiul obligativităţii hotărîrilor instanţelor judecătoreşti; a.
Principiul legalitatii
Acest principiu stă la baza unui stat democratic şi de drept. Caracteristica fundamentala u
statului de drept o constituie, sub acest aspect, cucerirea pe cale legală a puterii de stat, şi apoi
exercitarea sa în conformitate cu cerinţele legalităţii, ceea ce implică şi simţul compromisului,
adică recunoaşterea legitimităţii parţiale a argumentelor celorlalţi. Acest principiu cere o ordine
de drept în care locul suprem îl ocupă Constituţia - legea fundamentală ii stalului, existând
obligaţia tuturor, organelor de stat, a organismelor sociale şi a cetăţenilor să se supună
legii.
Prin legalitate se înţelege respectarea şi executarea prevederilor Constituţiei Republicii
Moldova, legilor şi actelor normative subordonate legii de către toate organizaţiile şi
instituţiile statale şi nestatale, funcţionarii publici din cadrul lor, cetăţenii R.M., cetăţenii
străini şi apatrizii aflaţi pe teritoriul statului nostru.
Legalitatea are două aspecte:
I. Aspect Oreanizational — Instanţele judecătoreşti trebuie să fie organizate conform legii'.
Din punct de vedere organizaţional legalitatea presupune înfiinţarea prin lege a instanţelor de
judecată, desfăşurarea activităţii lor în baza competenţei acordate prin lege şi în componenţa
stabilită de lege.
II. Aspect funcţional - Activitatea instanţelor judiciare să se desfăşoare conform legii.
Sub acest aspect, legalitatea presupune respectarea de către instanţele de judecaţii, pe lot
parcursul judecării cauzei, a normelor materiale şi procesuale, cauza urmând a 11 solti|ionalfl
potrivit tuturor dispoziţiilor legale în vigoare.

O cerinţă specială a legalităţii constă în aceea că trebuie să fie aplicată legea care este în
vigoare.
b.Principiul obligativităţii hotărîrilor instanţelor judecătoreşti
Principiul obligativităţii hotărîrilor judecătoreşti este un principiu constituţional, care prin
caracterul său obligatoriu asigură:
1 Ridicarea responsabilităţii judecătoreşti;
2 Activitatea instanţelor judecătoreşti
3 Controlul societăţii contribuie la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legii.
Astfel, Constituţia Republicii Moldova prin art.120 prevede: Este obligatorie respectarea
sentinţelor şi a altor hotărîri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea
solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti
definitive,
3. Accesul liber la justiţie şi Principiul - dreptul de atac (Folosirea căilor de atac în
procesul înfăptuirii justiţiei);
a. Accesul liber la justitie;
Justiţia se înfăptuieşte prin realizarea normelor juridice, prin realizarea acestora nu numai în
sensul de a nu intra în conflict cu autorităţile, care veghează la respectarea legii, ci şi în sensul
participării efective şi conştiente la înfăptuirea scopului urmărit prin reglementarea. De
asemenea, înfăptuirea justiţiei presupune o justă reglementare a relaţiilor sociale, legi apte să
asigure traducerea în fapt, pentru fiecare cetăţean, a tuturor drepturilor sale subiective, să creeze
cadrul propriu afirmării depline a personalităţii umane şi să asigure repartizarea produsului
social în raport cu contribuţia fiecăruia la dezvoltarea societăţii. Astfel, art.115 al Constituţiei
Republicii Moldova fixează: „Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin
Curţile de Apel şi judecătorii”. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prin art.8 fixează
următoarele: „Orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanţelor judiciare
competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin
constituţie sau prin lege”
. Legea Republicii Moldova privind organizarea judecătorească prin art.6 stabileşte:
1) Orice persoană are dreptul la satisfacţia afectivă din partea instanţelor judecătoreşti
competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
2) Asociaţiile cetăţenilor, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile au dreptul în modul
stabilit de lege, la acţiune în instanţa judecătorească pentru apărarea drepturilor şi intereselor
legitime care le-au fost încălcate.
b. Principiul - dreptul de atac
Căile de atac asigură în mod real şi deplin drepturile şi interesele procesuale ale părţilor în
procesul civil, penal. Se înţeleg prin căi de atac toate căile oferite de lege părţilor şi terţilor în
vederea obţinerii unor noi hotărîri într-un nou litigiu asupra căruia există deja decizia unei
instanţe. Căile de atac sunt o instituţie creată tocmai în scopul preîntîmpinării şi lichidării
erorilor în sfera de realizare a justiţiei, art.119 din Constituţia Republicii Moldova prevede cu
titlu de principiu că: „împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat
competente pot exercita cile de atac, în condiţiile legii”. în procesul civil părţile şi alte persoane
interesate, ale căror drepturi sau interese ocrotite prin lege au fost încălcate printr-un act juridic,
pot exercita căile de atac împotriva acestuia, în condiţiile şi în care termenele prevăzute de lege.
Acest termen curge, în general, de la comunicarea hotărîrii. în acest mod, se lasă părţii
nemulţumite suficient timp pentru a-şi formula apărarea.
Recursul este calea de atac ordinară, art.397 CPC RM, prin intermediul căreia părţile solicită în
condiţiile şi pentru motivele limitativ-determinate de lege, desfiinţarea unei hotărîri
judecătoreşti pronunţate fără drept de apel, în apel sau de un organ cu activitate jurisdicţională.
Revizuirea hotărîrilor, art.446 CPC RM, pot fi supuse revizuirii hotărîrile, încheierile şi
deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor judecătoreşti, în condiţiile prezentului capitol.
Căile ordinare de atac sunt cele îndreptate împotriva hotărîrilor judecătoreşti care nu sunt
definitive, din care fac parte apelul (art.400 CPP RM) şi recursul (art.420 si 437 CPP RM).
Art.400 CPP RM indică, că toate sentinţele pot fi atacate cu apel, cu excepţia:
1 .sentinţelor pronunţate de judecătorii privind infracţiunile pentru săvîrşirea cărora legea
prevede în exclusivitate pedeapsa nonprivativă de libertate;
2. sentinţelor pronunţate de judecătoria militară privind infracţiunile pentru săvîrşirea cărora
legea prevede în exclusivitate pedeapsa nonprivativă de libertate;
3. sentinţelor pronunţate de curţile de apel şi de Curtea Supremă de Justiţie;
4. altor sentinţe pentru care legea nu prevede această cale de atac.
Revizuirea procesului penal este a doua cale extraordinară de atac prin care hotărîrile
judecătoreşti ce nu reflectă adevărul sunt scoase sub autoritatea lucrului judecat, fiind viciate, de
fond, în cauza necunoaşterii în întregime a situaţiei de fapt, folosirii probelor false sau a
coruperii organelor de justiţie.
Comparînd căile extraordinare de atac cu cele ordinare, subliniem încă odată următoarele
deosebiri:
-Recursul şi apelul sunt îndreptate împotriva hotărîrilor nedefmitive, în timp ce căile
extraordinare de atac sunt îndreptate împotriva hotărîrilor definitive;
-Căile ordinare se înscriu în sistemul gradelor de justiţie, pe cînd căile extraordinare de atac sunt
situate în afara acestui sistem;
-Exercitarea căilor extraordinare de atac, sub aspectul titularilor lor, este cu mult mai \ restrînse
decît cea a căilor ordinare de atac;
-Termenele de exercitare a căilor extraordinare de atac sunt cu mult mai mari decît i termenele
de exercitare a apelului său recursului.

4.înfăptuirea justiţiei numai de instanţele judecătoreşti şi Colegialitatea şi jj

unipersonalitatea examinării cauzelor în instanţele judecătoreşti; |j
a) înfăptuirea justiţiei numai de instanţele judecătoreşti
Dreptul exclusiv al instanţelor judiciare de-a înfăptui justiţia rezultă dintr-un mod deosebit j de-
a soluţiona cauzele (penale, civile, administrative).
Principiul înfăptuirii justiţiei numai de instanţele judecătoreşti este prevăzut în Constituţia
Republicii Moldova:
art. 114: “Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.”
art. 115: „Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie , prin Curţile de apel şi prin j
judecătorii. Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona , potrivit legii judecătorii j
specializate. înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.” î
Legea Republicii Moldova cu privire la statul judecătorului:
art. 1: Puterea judecătorească se exercită numai prin instanţa judecătorească în persoana !
judecătorului, unicul purtător al acestei puteri. Judecătorul este persoana investită constituţional
cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le execută pe baza profesională. Judecătorii
instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, inamovibili, potrivit legii, şi se supun numai
acesteia.
b)CoIegialitatea şi unipersonalitatea examinării cauzelor în instanţele judecătoreşti;
Codul de procedură penală al Republicii Moldova: j
Articolul 30. Compunerea instanţei de judecată
(1).,Judecarea cauzelor penale se înfăptuieşte de către instanţă în complet format din 3
judecători sau de către un singur judecător.
(2). în toate instanţele de judecată de gradul întîi, cauzele penale se judecă de un singur
judecător, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul articol.
(3).Cauzele penale asupra infracţiunilor excepţional de grave, în complet format din 3
judecători.
(4.)Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie judecă recursurile împotriva sentinţei Colegiului
penal al Curţii Supreme de Justiţie, împotriva hotărîrilor instanţei de apel şi recursurile în
anulare în complet format din 5 judecători.
Articolul 31. Schimbarea completului de judecată
Completul de judecată format în condiţiile art.30 trebuie să rămînă acelaşi în tot cursul judecării
cauzei, cu excepţia prevăzută în alin.(3). Dacă aceasta nu este posibil, completul poate fi
schimbat pînă la începerea cercetării judecătoreşti.
(2).După începerea cercetării judecătoreşti, orice schimbare intervenită în completul de judecată
impune reluarea de la început a cercetării judecătoreşti.
(3)In cazul în care cauza se judecă în fond de un complet format din 3 judecători şi unul din
aceştia nu poate participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată,
deces sau din motivul eliberării din funcţie în condiţiile legii, acest judecător este înlocuit de un
alt judecător şi cauza se judecă în continuare
Codul de procedură civilă al Republicii Moldova:
Articolul 21. Judecarea unipersonală şi colegială a pricinilor
(1)Pricinile civile se judecă în primă instanţă de un singur judecător sau în mod colegial, în
conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale altor legi.
(2)în instanţele de apel şi de recurs, pricinile civile se judecă de un complet de judecători.
Articolul 46. Completul de judecată
(1)Pricinile civile se judecă în primă instanţă de un singur judecător sau de un complet din 3
judecători.
(2)în instanţă de apel, pricinile se judecă de un complet compus dintr-un judecător (preşedinte al
şedinţei) şi alţi doi judecători.
Articolul 48. Soluţionarea colegială a problemelor
(1) Toate problemele care apar în judecată se soluţionează colegial cu votul majorităţii
judecătorilor
(2) Judecătorul care nu este de acord cu hotărîrea majorităţii semnează hotărîrea, care se
înmînează preşedintelui şedinţei şi se anexează la dosar.
5.Independenţa, imparţialitatea şi inamovibilitatea judecătorului şi Limba de procedură şi
dreptul la interpret.
a. Principiul independenţei, imparţialităţii şi inamovibilităţii judecătorului
Conform Constituţiei Republicii Moldova art. 116 Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt
independenţi, imparţiali şi inamovibili potrivit legii. Principiul independenţei judecătorului este
un principiu de cea mai înaltă valoare morală. Din punctul de vedere al moralităţii aceasta ar
înseamnă că în activitatea instanţelor judecătoreşti nimeni nu-1 poate influenţa pe judecător,
fiind exclus faptul că aceasta să cadă sub influenţa unor persoane interesate din sfera justiţiei
sau din afara sistemului judiciar.
Prin imparţialitatea judecătorului trebuie să înţelegem obiectivitatea lui, precum că nici într- un
caz să nu fie cointeresat în finalul material al cauzei.
Inamovibilitatea judecătorului subînţelege, destituirea judecătorului din funcţie numai în
acuzele strict prevăzute de lege.
Inviolabilitate judecătorului este un alt principiu, nu mai puţin important, prevăzut prin art.19 al
Legii cu privire la statutul judecătorului:
- Personalitate judecătorului este inviolabilă.
- Inviolabilitatea judecătorului se extinde asupra locuinţei şi localului de serviciu, vehiculelor şi
mijloacelor de telecomunicaţii folosite de el, asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor
lui personale.
- Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat sau tras la răspundere penală fără
acordul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Preşedintelui Republicii Moldova sau, după
caz, al Parlamentului.
b.Principul limbii de procedură şi a dreptului Ia interpret
Judecarea cauzelor în instanţele judecătoreşti din Republica Moldova se desfăşoară în limba
moldovenească. Persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc
limba moldovenească sunt în drept să ia cunoştinţă de toate actele ce se efectuează, de lucrările
dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret.
Procesul penal se poate, de asemenea, desfăşura în limba acceptată de majoritatea persoanelor
care participă la proces. în acest caz, hotărîrile procesuale se întocmesc în mod obligatoriu şi în
limba de stat.

6.Principiul egalităţii tuturor în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti şi Publicitatea şi

oralitatea dezbaterilor judiciare.
a.Principiul egalităţii tuturor în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti
Acest principiu este consfinţit în art. 16 al Constituţiei Republicii Moldova. în care este
specificat:
„(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără
deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică,
avere sau de origine socială.”
Principiul egalităţii în faţa legii şi în faţa instanţelor de judecată este inserat în multiplele
Declaraţii, Convenţii, Pacte internaţionale :
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului:
Art. 1: ”Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt
înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul
fraternităţii.”
Codul de procedură civilă al Republicii Moldova:
Art. 22: Egalitatea în faţa legii şi a justiţiei
3) Justiţia în pricinile civile se înfăptuieşte pe principiul egalităţii tuturor persoanelor,
independent de cetăţenie, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie,
apartenenţă politică, avere, origine socială, serviciu, domiciliu, loc de naştere, precum şi al
egalităţii tuturor organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică,
subordonare, sediu şi de alte circumstanţe.
b.Publicitatea şi oralitatea dezbaterilor judiciare.
Publicitatea şedinţei de judecată desemnează posibilitatea oricărei persoane (interesate sai
neinteresate) de a asista la desfăşurarea activităţilor procesuale ori procedurale specific*
judecăţii. Ca dovadă a respectării principiului publicităţii şedinţei judiciare este menţiunea îr
sentinţa judecătorească dacă şedinţa este sau nu publică, în caz contrar se consideră că au fos
încălcate prevederile legii referitoare la publicitate.
Constituţia Republicii Moldova privind publicitatea dezbaterilor judiciare, prin art.117'
stabileşte următoarele: „în toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sunt publice.
Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite de lege, cu
respectarea tuturor regulilor de procedură”.
Legea RM privind organizarea judecătorească prin art.10, fixează că:
-Şedinţele de judecată sunt publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în
cazurile stabilite prin lege, cu respectarea procedurii.
-Hotărîrile instanţelor judecătoreşti se pronunţă public.
Hotărîrile şedinţei secrete se pronunţă public.
Principiul publicităţii îşi manifestă importanta sa prin:
-Asigurarea controlului societăţii, activităţii instanţelor de judecată.
-Ridicarea responsabilităţii judecătorului.
-Contribuirea la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legii.

7.Asigurarea dreptului de a se apăra în procesul înfăptuirii justiţiei şi Prezumţia

nevinovăţiei;
a.Asigurarea dreptului de a se apăra în procesul înfăptuirii justiţiei
Astfel, art.26 al Constituţiei Republicii Moldova, prevede:
-Dreptul la apărare este garantat.
-Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea
drepturilor şi libertăţilor sale.
-în tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
-Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute numit din
oficiu.
Dreptul la apărare poate fi privit de 2 accepţiuni: una - prevede totalitatea drepturilor şi regulilor
procedurale, care oferă persoanei posibilitatea de a se apăra împotriva acuzaţiilor ce i se aduc şi
să contesteze învinuirile; cealaltă - dreptul la apărare cuprinde posibilitatea folosirii unui avocat.
în tot cursul procesului penal, părţile (bănuitul, învinuitul, inculpatul, partea vatamată, partea
civilă, partea civilmente responsabilă) au dreptul să fie asistate sau, după caz, reprezentate de un
apărător ales sau numit din oficiu.
Participarea obligatorie a apărătorului. în procesele persoanelor învinuite de săvîrşirea unor
infracţiuni posibile de pedeapsa cu detenţiune pe viaţă participarea apărătorului este obligatorie
din momentul în care i s-a comunicat învinuirea.
Articolul 69. CPP. Participarea obligatorie a apărătorului
-bănuitul, învinuitul, inculpatul este minor;
-bănuitul, învinuitul, inculpatul nu posedă sau posedă în măsură insuficientă limba în care se
desfăşoară procesul penal;
-aceasta o cere bănuitul, învinuitul, inculpatul;
b.Prezumţia nevinovăţiei;
Principiul prezumţia nevinovăţiei serveşte drept garanţie incontestabilă a drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti. La acest capitol Constituţia Republicii Moldova prin art.21 consacră:
..Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi
dovedită în mod legal. în cursul unui proces judiciar public în cadrul căruia i s-au asigurat toate
garanţiile necesare apărării sale”.
„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi
dovedită în mod legal, în baza sentinţei definitive a instanţei judecătoreşti”, fixează Legea R.M.
privind organizarea judecătorească prin art.7.
Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice prin art.14 stabileşte : „Orice
persoană acuzată de comiterea unei infracţiuni penale este prezumată a fi nevinovată cit timp
culpabilitatea sa nu a fost stabilită în mod legal”.
Din sensul prezumţiei nevinovăţiei se conclude, că persoana este considerată prin lege
nevinovată in comiterea unei infracţiuni până la stabilirea vinovăţiei în cadrul unui proces
judiciar, obligaţiunea demonstrării vinovăţiei fiind pusă pe seama organelor judecătoreşti.

8.Egalitatea părţilor în proces şi caracterul contradictoriu al dezbaterilor judiciare;

Egalitatea participanţilor în proces şi caracterul contradictoru, ca principiu, constă în aceea că
toate probele administrate nemijlocit în faţa instanţei de judecată trebuie supuse, în cadrul
şedinţei de judecată, situaţiei; unde funcţia de învinuire să se situeze pe o poziţie procesuală
egală cu cea de apărare.
în acest sens, se consideră că citarea părţilor, este o consecinţă a principiului
contradictorialităţii. în virtutea acestui principiu, orice chestiune asupra căreia instanţa de
judecată trebuie să se pronunţe, urmează a fi supusă discuţiei în contradictoriu dintre părţi,
pentru ca orice argument să poată fi combătut şi oricărei dintre probele în acuzare putîndu-i fi
opuse oricare dintre probele de apărare, în condiţiile prevăzute de lege.
Cu privire la raportul dintre părţi şi instanţa de judecată, se poate spune că instanţa de judecată
îşi exercită atribuţiile în mod activ, ne-intervenind cu obiectivitatea pentru aflarea adevărului.
Rolul ei este limitat de contradictorialitate, deoarece nu poate lua nici o măsură ori dispoziţie
fără ca în prealabul să se discute cu părţile participante la proces.
Conform Legii privind organizarea judecătorească în art. 10 „Judecarea cauzelor se
efectuează pe principiul contradictorialităţii”.
Principalele trăsături a contradictorialităţii:
-Delimitarea funcţiei de acuzare şi apărare ale funcţiilor justiţiei;
-Părţile au drepturi procesuale egale (la tot ce are dreptul o parte, la vederea fondării acţiunii
sale, are dreptul şi cealaltă parte pentru a respinge acţiunea dată)
-Rolul conducător şi obiectiv al instanţei de judecată
în continuare să analizăm starea reală, corectitudinea aplicării principiului | contradictorialităţii,
care presupune două condiţii:
-Funcţiile procesuale de învinuire sau de acuzare (exercitate de procuror) sau de jurisdicţie
(exercitate de către instanţă) să fie separate. O asemenea cerinţă este explicabilă, j deoarece este
imposibil ca acelaşi organ să îndeplinească în acelaşi timp atît funcţia de I învinuire, cît şi cea
de soluţionare a cauzei, ele fiind incompatibile.
-Funcţia de învinuire să se situeze pe o poziţie procesuală egală cu cea de apărare. Egalitatea
poziţiilor procesuale dintre procuror şi părţi în faţa de judecată presupune că procurorul şi
părţile să aibă posibilitatea utilizării mijloacelor procesuale prevăzute de lege în condiţiile egale.
Sub acest aspect, este inechitabil ca procurorul de şedinţe să stea alături de j completul de
judecată, iar în cuprinsul hotărîrilor judecătoreşti, în partea introductivă, să fie menţionat
împreună cu membrii completului de judecată şi grefierul de şedinţă. Pentru a i se da !
o satisfacţie deplină acestei cerinţe, este necesar ca procurorul să stea în şedinţa de judecată
la acelaşi nivel cu acestea, iar în cuprinsul hotărîrilor să fie menţionat odată cu părţile şi '
apărătorul lor.

9.Elementele sistemului judiciar in RM.

Elementul primar al sistemului judecătoresc este instanta judecătoreasca. Ea este completul de
judecata format dintr-un anumit nr de judecători, competenta - sa soluţioneze anumite cause.
potrivit procedurii prevăzute de lege. In dependenta de locul aflarii in ierarhia sistemului
judiciar, instantele au denumirea de .judecătorie: sau „curte”.
1.Judecatoria este instanta care are competenta de a soluţiona anumite cazuri numai in
fond si este prima veriga a sistemului judecătoresc. Judecătorii: ordinare 42, speciale 2 (
militare, economice de circumscripţie)
2.Curtile de apel sint instantele superiaore judecătoriilor, ele fromeaza a 2 veriga a
sistemului judiciar. Sint curţi ordinare 5: Cahul, Bender, Comrat, Bălti, Chisinau si Curtea de
apel specializata 1: economica.
3.Curtea suprema de justitie este instanta suprema care asigura aplicarea corecta si unitara
a legilor de către toate instantele. Este ultima veriga.
Instante ordinare: judecătoriile, curţile de apel, curtea suprema.
Instante specializate: judecatoria militara, economica de circumscripţie, curtea de apel
economica.
Instantele de executare: de sector sau municipale.
Instantele judecătoreşti economice: judecatoria economica de circumscripţie, curtea de apel
economica, colegiul economic din curtea suprema de jsutitie.
Instantele judecătoreşti militare: judecatoria militara, curtea de apel, curtea suprema de
justitie.
10.Gradele de jurisdicţie si modalitatile examinarii cauzei judiciare.
Gradele de jurisdicţie sint treptele prin care poate trece o judecata. Organizarea justitiei se face
prin 3 grade de jurisdicţie : de fond, apel, recurs.
Examinarea cauzei in fond are loc cu participarea nemijlocita a pârtilor si altor participanţi, in
rezultatul careia instanta rezolva litigiul prin sentinta si hotariri, evaluind toate probele
prezentate. Hotaririle instantei de fond nu sunt definitive si pot fi atacate cu apel, sau dupa caz
cu recurs.
Examinarea cauzei in apel se desfasoara la instanta ierarhic superioara, in complte colegial (3
judecători) cu participarea pârtilor. In urma judecării in apel, instanta emite o decizie prin care
respinge sau admite apelul.
Examinarea cauzei in recurs implica verificarea legalitatii a hotaririi primei instante, a decziiei
de apel. Instanta de recurs se pronunţa prin o decizie prin care respinge sau admite recursul.
Decizia este definitiva.
Modalitati de examinare a cauzelor judiciare.
Alte modlaitati sint: examinarea recursului in anulare care se infaptuieste de curtea suprema
de justitie. Ea are loc in urma atacarii hotaririlor judecătoreşti definitive de către procurorul
general si de parti, prin intermediul avocatului in scopul inlaturarii erorilor. La judecarea
recursului in anulare se dispune o decizie pentru desfiinţarea hotaririi judecătoreşti
pronuntinduse o alta hotarire.Examinarea in revizuire care se face de către instanta de fond
precum si de instantele ierarhic superiaore. Examinarea in revizuire presupune o evaluare a
materialului probator. Astfel se anuleaz daca este nevoie hotarirea prin o alta sentinta sa ia
decizie.

11.Modul de numire în funcţie a judecătorilor. Condiţiile necesare pentru numire.

LEGE cu privire la statutul judecătorului
Actual, după absolvirea primei promoţii a Institutului Naţional al Justiţiei va fi abrogat:
Articolul 6. Condiţiile pentru a candida la funcţia de judecător
(1)La funcţia de judecător poate candida persoana care deţine exclusiv cetăţenia Republicii
Moldova, are domiciliul în ţară şi întruneşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu;
b)este licenţiat în drept;
c)are vechime în specialitate juridică pentru funcţia la care candidează;
d)nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
e)cunoaşte limba de stat;
f)este apt din punct de vedere medical să exercite funcţia, conform certificatului medical de
sănătate eliberat de comisia specializată a Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.
(2)Poate fi numită judecător al judecătoriei persoana care a atins vîrsta de 30 de ani, are
vechime în specialitate juridică de cel puţin 5 ani şi a susţinut cu succes examenul de
capacitate.
(3)Poate fi numită judecător al curţii de apel sau judecător al Curţii Supreme de Justiţie
persoana care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani şi, respectiv 10
ani.
LEGE privind Institutul Naţional al Justiţiei
Articolul 13. Concursul de admitere în Institut
La concursul de admitere în Institut au dreptul să participe numai persoanele care întrunesc
condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei de judecător, respectiv de procuror
LEGE cu privire la statutul judecătorului
După absolvirea primei promoţii a Institutului Naţional al Justiţiei se va exclude:
Articolul 7. Vechimea în specialitate juridică pentru a candida la funcţia de judecător
(1)în vechimea în specialitate juridică, ce permite a candida la funcţia de judecător, se includ
perioadele pe parcursul cărora persoana licenţiată în drept a activat în funcţia de procuror,
anchetator, ofiţer de urmărire penală, avocat, avocat parlamentar, notar, jurisconsult, consultant
(consilier) al instanţei judecătoreşti, în funcţiile de specialitate juridică în aparatul Curţii
Constituţionale, al Consiliului Superior al Magistraturii, al autorităţilor publice, precum şi în
fostul arbitraj.
(2)Pentru a fi numit judecător de instrucţie persoana, în afară de faptul că trebuie să întrunească
condiţiile suplimentare prevăzute la alin.(l), trebuie să aibă o vechime în funcţie de procuror,
anchetator sau ofiţer de urmărire penală de cel puţin 5 ani ori de judecător de cel puţin 3 ani.
Articolul 9. Concursul pentru suplinirea posturilor de judecător
(1)Toate posturile de judecător pot fi ocupate doar pe bază de concurs. Consiliul Superior al
Magistraturii asigură publicarea periodică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a
informaţiei privind posturile vacante de judecător în instanţele judecătoreşti, în vederea ocupării
acestor posturi.
(2)Concursul pentru suplinirea posturilor vacante de judecător este organizat de către Consiliul
Superior al Magistraturii, pe baza regulamentului aprobat de acesta, care trebuie să prevadă
criterii obiective de selectare a celor mai buni candidaţi. Data, locul şi modul de desfăşurare a
concursului se comunică cu cel puţin 90 de zile înainte de data concursului, prin intermediul
mass-mediei şi prin pagina web din internet.
Articolul 10. înregistrarea candidatului la concursul pentru suplinirea postului de judecător
(1)Pentru a participa la concursul pentru suplinirea postului de judecător, candidatul adresează,
în termen de 60 de zile de la publicarea datei concursului, o cerere scrisă Consiliului Superior al
Magistraturii, care îl înregistrează în calitate de participant la concurs.
12.Judecătoriile ordinare (raionale, de sector, municipale).
Judecătoriile funcţionează în sectoare stabilite prin lege.In prezent pe teritirioul RM
functioneaza 46 judecatorii
Competenta judecătoriilor
Judecătoriile judecă toate cauzele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor
instanţe.
Conform Codului de procedura penala al Republicii Moldova Articolul 36. Competenţa
judecătoriei
Judecătoria judecă în primă instanţă cauzele penale privind infracţiunile prevăzute de Partea
specială a Codului penal, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe, precum şi
demersurile şi plîngerile împotriva hotărîrilor şi acţiunilor organului de urmărire penală,
examinează chestiuni legate de executarea sentinţei şi alte chestiuni date prin lege în
competenţa sa.
Componenta judecătoriei.
Judecătoriile (raionale, de sector, municipale) sunt compuse din:
Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti
(1)Instanţele judecătoreşti sînt conduse de cîte un preşedinte, care, pe lîngă atribuţiile de
judecător, exercită atribuţii de administraţie.
(2)Preşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt ajutaţi de vicepreşedinţi.
(3)Preşedinţii şi vicepreşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt numiţi în funcţie de către
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un
termen de 4 ani.Aceştia pot deţine funcţiile respective pe durata a cel mult două mandate
succesiv.
Structura aparatului instanţei judecătoreşti
(1)Aparatul instanţelor judecătoreşti se constituie din cancelarie, arhivă, secţia administrativă
şi de documentare şi poliţia judecătorească.
(2)Structura şi statul de funcţii al aparatului instanţei judecătoreşti se stabilesc de Ministerul
Justiţiei.
(3) Personalul aparatului este numit şi eliberat din funcţie de către preşedintele instanţei
judecătoreşti.
(4)Personalul aparatului instanţei judecătoreşti este obligat să respecte atribuţiile de serviciu,
etica profesională şi confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de
serviciu.
(5)Pentru divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu, personalul aparatului instanţei
judecătoreşti poartă răspundere în condiţiile legii.

13.Curţile de Apel
în prezent teritoriul R.M. este împărţit în 5 circumscripţii jurisdicţionale după
competenţă generală (Bălţi, Chişinău, Comrat, Cahul, Bender). Curţile de Apel îşi au
sediul respectiv în Bălţi, Chişinău, Comrat, Cahul, Căuşeni.
Competenta
a)judecă cauzele şi cererile date prin lege în competenţa lor;
soluţionează conflictele de competenţă apărute între judecătoriile din circumscripţia lor;
b)eralizează practica judiciară;
c)ercită alte atribuţii, conform legii.
Codul de procedura civilă al Republicii Moldova Articolul 33. Competenţa curţilor de apel
(1)Ca instanţe de drept comun, curţile de apel judecă în primă instanţă pricinile civile privind:
a)apararea drepturilor de autor şi drepturilor conexe, dreptului asupra invenţiilor, mărcilor de
produs şi mărcilor de serviciu, indicaţiilor geografice (inclusiv a denumirilor de origine),
desenelor şi modelelor industriale, soiurilor de plante, topografiilor circuitelor integrate,
numelor comerciale, reprimării concurenţei neloiale, indiferent de calitatea persoanei;
b) cntestarea hotărîrilor Comisiei de Apel a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
emise în litigiile din domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale;
c)clararea legalităţii unei greve;
d)cunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărîrilor judecătoreşti străine;
e)lichidarea şi suspendarea activităţii asociaţiilor obşteşti de nivel republican;
f)încuviinţarea adopţiei copilului de către cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi în
străinătate şi de către cetăţeni străini şi apatrizi. '■
(2)Curţile de apel de drept comun judecă în primă instanţă litigiile privind contestările actelor
juridice cu caracter normativ, hotărîrilor, acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei
publice din municipii, ale consiliului municipal şi primăriei municipiului Chişinău, ale
funcţionarilor publici din cadrul acestora, ce lezează drepturile, libertăţile şi interesele legitime
ale cetăţenilor şi organizaţiilor.
(3)în afară de litigiile prevăzute la alin.(2), Curtea de Apel Chişinău examinează în primă
instanţă litigiile de contencios administrativ:
a)privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament, de
Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern, prin care sînt vătămate în drepturi şi interese :
legitime persoanele fizice şi juridice, în afara celor exceptate prin lege;
b)privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri referitor la legalitatea actelor
administrative emise de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, în afara
celor exceptate prin lege, precum şi legalitatea hotărîrilor Comisiei Electorale Centrale;
c. privind verificarea legalităţii hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cazurile
prevăzute de lege;
d. privind păstrarea secretului de stat.
4 Curtea de Apel Comrat verifică, de asemenea, legalitatea actelor administrative emise de i
autorităţile publice ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.
5 Curţilor de apel le pot fi atribuite prin lege şi alte categorii de pricini spre judecare în
primă instanţă.
Articolul 37. Componenta Curţii de Apel
(1)Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria cauzelor, sau dintr-un
singur colegiu mixt.
(De regulă în cadrul Curţilor de Apel funcţionează 2 colegii: Penal şi Civil.)
(2)Colegiile se constituie din judecătorii Curţii de Apel. Componenţa colegiilor este aprobată de
preşedintele Curţii prin ordin la începutul fiecărui an. Componenţa completului de judecată
poate fi modificată doar în condiţiile Codului de procedură penală, ale Codului de procedură
civilă şi ale Codului cu privire la contravenţiile administrative, prin încheiere motivată.
Preşedintele curţii de apel are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor din colegiu
la judecarea unor cauze în alt colegiu.
(3)Colegiile sînt conduse de vicepreşedinţii Curţii de Apel.
Structura aparatului Curţilor de Apei este similară cu cea a judecătoriilor.
Preşedinţii şi vicepreşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt numiţi în funcţie de către
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un
termen de 4 ani.Aceştia pot deţine funcţiile respective pe durata a cel mult două manditc
succesiv.
14.Curtea Supremă de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie - organul suprem al puterii judecătoreşti
Componenta:
Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte^ vicepreşedinţi, care sînt concomitent
preşedinţi ai Colegiului Civil şi de
Contencios Administrativ, Colegiului Economic şi, respectiv, Colegiului Penal, şi 45 judecători
(dintre care trei judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte al colegiului) care
îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.
în Curtea Supremă de Justiţie activează 7 judecători asistenţi.
Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este ^sistat de un referent, care este licenţiat în
drept, cu o vechime în specialitate juridică de cel puţin 3 ani şi se selectează în bază de concurs.
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă
- 65 de ani.
Consiliul Ştiinţific Consultativ
Pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie activează Consiliul Ştiinţific Consultativ, format din savanţi
şi practicieni în domeniul jurisprudenţei.
-Direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare
-Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică
-Direcţia grefei
-Direcţia economico-administrativă
-Direcţia documentare
-Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic şi Colegiul Penal
-Poliţia în Curtea Supremă de Justiţie
Competenta :
1)judecă în primă instanţă cauzele penale privind infracţiunile săvîrşite de Preşedintele
Republicii Moldova;
2)ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă sau,
după caz, împotriva hotărîrilor curţilor de apel, precum şi alte cazuri prevăzute de lege;
3)judecă, în limitele competenţei sale, cauzele supuse căilor extraordinare de atac, inclusiv
recursurile în anulare;
4)sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor
juridice şi asupra cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice;
5)adoptă hotărîn explicative în chestiunile de practică judiciară a aplicării uniforme a legislaţiei
penale şi procesual penale;
6 soluţionează cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, precum şi cererile de
strămutare.

15.Subsistemul instanţelor judecătoreşti militare

Competenta:
Instanţele judecătoreşti militare judecă în primă instanţă cauzele privind infracţiunile săvîrşite
de categoriile de persoane nominalizate la art.37 din Codul de procedură penală.
Instanţele judecătoreşti militare, pe lîngă cauze penale, judecă şi cauzele civile ale unităţiloi
militare, ale persoanelor fizice şi juridice privind repararea prejudiciului material cauzat prin
infracţiuni militare.
Judecătoria militară funcţionează în municipiul Chişinău.
Structura:
Judecătoria militară este condusă de un preşedinte numit în funcţie de către Preşedintele
Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
în absenţa preşedintelui judecătoriei, atribuţiile acestuia sînt exercitate de un judecător numi de
preşedinte.
Structura aparatului judecătoriei militare este similară cu cea a judecătoriilor ordinare
(cancelarie, arhivă, secţia administrativă şi de documentare şi poliţia judecătorească).
Competenţa judecătoriei militare
Judecătoria militară examinează cauzele şi soluţionează cererile date prin lege îi competenţa ei.
Articolul 37.
Judecătoria militară judecă în primă instanţă cauzele privind infracţiunile, prevăzute d< Partea
specială a Codului penal, săvîrşite de:
1)persoane din efectivul de soldaţi, din corpul de sergenţi şi din corpul de ofiţeri ale Armate
Naţionale, din efectivul Trupelor de Carabinieri (trupele de interne) ale Ministerului Afacerilo
Interne, al Departamentului Situaţii Excepţionale, Serviciului de Informaţii şi Securitate
Trupelor de Grăniceri, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
2)persoane atestate din efectivul instituţiilor penitenciare;
3)supuşi ai serviciului militar în timpul concentrărilor;
4)alte persoane referitor la care există indicaţii speciale în legislaţie.

16.Subsistemul instanţelor judecătoreşti economice

Sarcinile:
a)apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice Ъ activitatea de
întreprinzător şi în alte relaţii cu caracter economic;
b)aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei în domeniul economiei.
Competnta :
(1) Instanţele judecătoreşti economice judecă:
a)litigiile economice ce apar din raporturi juridice civile, financiare, funciare, din alt raporturi
dintre persoane juridice, persoane fizice care practică activitate de întreprinzător fâr a se
constitui persoană juridică, avînd statut de întreprinzător individual, dobîndit în modu stabilit de
lege;
b)pricinile dintre acţionar şi societatea pe acţiuni, între membrii altor societăţi şi societate
indiferent de subiect, ce rezultă din activitatea economică a societăţii respective;
c)pricinile privind declararea insolvabilităţii;
d)pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizează dreptul de proprietate asupr
unor bunuri care au intrat în circuit civil;
e)pricinile privind contestarea, în condiţiile legii, a hotărîrilor arbitrale şi eliberarea titlurilor
executorii.
(2). In competenţa instanţelor judecătoreşti economice pot fi date prin lege şi alte categorii de
pricini.
(3) Instanţele judecătoreşti economice judecă pricinile ce ţin de competenţa lor cu participarea
organizaţiilor şi cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a organizaţiilor şi cetăţenilor străini,
apatrizilor, organizaţiilor cu investiţii străine, organizaţiilor internaţionale care practică activităţi
de întreprinzător dacă prin lege, printr-un tratat internaţional la care Republica Moldova este
parte sau prin înţelegere a părţilor nu se stabileşte o altă modalitate de soluţionare a unor astfel
de litigii.
Judecătoria Economică de Circumscripţie.
. Competenta :
(1) Judecătoriile economice de circumscripţie judecă în primă instanţă toate categoriile de
litigii economice date prin lege în competenta lor, cu excepţia celor atribuite Curţii de Apel
Economice.
(2). Prin competenţă specială, judecătoriile economice de circumscripţie judecă în primă
instanţă pricinile dintre acţionar şi societatea pe acţiuni, dintre membrii altor societăţi şi aceste
societăţi, indiferent de subiect, ce rezultă din activitatea economică a societăţii respective.
Conducerea :
Judecătoria economică de circumscripţie este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte,
numiţi în funcţie în modul stabilit de lege.
Structura aparatului judecătoriei economice de circumscripţie este aproximativ similară cu
cea a judecătoriilor ordinare.
Aparatul instanţei judecătoreşti economice se constituie din cancelarie, arhivă, bibliotecă şi
consilierii.
Pe lîngă serviciile enumerate la alin.(l), aparatul Judecătoriei Economice a Republicii Moldova
mai include contabilitatea şi serviciul personal.
Activitatea cancelariei şi arhivei este reglementată de Legea privind organizarea judecătorească.

17.Componenţa şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii

Componenta :
Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri.
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari.
Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept:
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General.
Şapte membri din rîndul judecătorilor sînt aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor din
Republica Moldova prin vot secret. Doi membri, unul propus de majoritatea parlamentară şi
unul propus de opoziţie, se aleg de Parlament din rîndul profesorilor titulari cu votul a cel puţin
două treimi din numărul deputaţilor aleşi."
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret pe un termen de 4
ani, cu votul majorităţii membrilor consiliului.
Durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.
Competenta :
a)face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului de numire,
promovare, transferare sau eliberare din funcţie a judecătorilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor
instanţelor judecătoreşti;
b)primeşte jurămîntul judecătorilor;
c)verifică veridicitatea actelor depuse de candidaţii la funcţia de judecător şi veridicitatea
actelor prezentate pentru numirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă sau în caz
de promovare a judecătorului;
d)dispune organizarea, conform legii şi regulamentului, a concursului pentru suplinirea
posturilor de judecător, de preşedinte şi de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti şi selectează
candidaturi pentru funcţiile vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al j
instanţei;
e)dispune interimatul funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte al judecătoriei sau al curţii de
apel, în cazul vacanţei funcţiei sau suspendării din funcţie a acestora, pînă la completarea '
funcţiei vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării;
f)aplică măsuri de încurajare în privinţa judecătorilor.

18.Competenţa Curţii Constituţionale.

a).exercită la sesizare controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi dispoziţiilor
Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
Controlul constituţionalităţii se divizează în două forme:
1)Controlul anterior adoptării legilor, denumit şi control prealabil sau preventiv, se exercită în
faza de proiect a legii.
2)Controlul posterior adoptării legilor se exercită asupra legilor sau asupra actelor normative
deja adoptate. Acesta este un control veritabil, de regulă, prevăzându-se în cadrul f controlului
explicit, organul competent şi procedura de urmat.
b)interpretează Constituţia; *
Pentru a-şi atinge scopul în vederea căruia au fost elaborate, normele juridice trebuie să fie
respectate, executate sau aplicate, adică traduse în viaţă si interpretate.
Interpretarea poate fi oficială (Curtea Constituţională) şi neoficială.
c)se pronunţă asupra iniţiativelor de realizare (revizuire) a Constituţiei;
(4) art. 141 al Constituţiei Republicii Moldova);
-un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot.
-un număr de cel puţin o treime de deputaţi din Parlament;
Guvern.
d)confirmă rezultatele referendumurilor republicane; Conform art. 75 al Constituţiei j Republicii
Moldova
e)confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, j validează
mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova; rezultatele alegerilor ; pentru
funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova sunt validate de Curtea Constituţională, ]
confirmarea rezultatelor anunţate de Comisia Electorală Centrală.
f)constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui j
Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii
Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
Excepţia de ne constituţionalitate poate fi invocată numai în cazul unui proces judiciar declanşat
în care partea pretinde că un act normativ, integral sau o parte, care i se aplică este ne
constituţional şi trebuie înlăturat.
g)rezolvă excepţiile de ne constituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de
Justiţie;
h)hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.
(2).Competenţa Curţii Constituţionale este prevăzută de Constituţie şi nu poate fi contestată de
nici o autoritate publică.

19.Modul de formare şi componenţa Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţională se compune din şase judecători numiţi pentru un mandat de şase ani,
judecătorul Curţii Constituţionale poate deţine această funcţie pe durata a două mandate. Doi
judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu
majoritatea de voturi ale judecătorilor Curţii.
Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale sunt asistaţi în activitatea lor de către sase
judecători asistenţi.
Pe lângă Curtea Constituţională activează Consiliul Ştiinţific Consultativ constituit din savanţi
şi practicieni în drept în vederea schimbului de opinii legate de problemele de drept abordate în
activitatea Curţii Constituţionale.
Pe lângă Curtea Constituţională este instituit Secretariatul care acordă Curţii asistenţă
informaţională, organizatorică, ştiinţifică.
20.Avocatul parlamentar: sarcini, competenţă.
Sarcinile :Avocaţii parlamentari contribuie la repunerea în drepturi a cetăţenilor, la
perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul apărării drepturilor omului, la instruirea juridică a
populaţiei prin aplicarea procedeelor menţionate în prezenta lege .
Competenta :
examinează sesizările cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini si apatrizilor care
locuiesc permanent sau se află temporar pe teritoriul ei, denumiţi în continuare petiţionari, ale
căror drepturi şi libertăţi au fost încălcate în Republica Moldova.
Avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului examinează petiţii privind protecţia
drepturilor copilului şi, în limitele competenţei, este în drept să acţioneze din proprie iniţiativă.
în cazul cînd există informaţii veridice privind încălcarea în masă sau gravă a drepturilor si
libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor. în cazurile de o importantă socială deosebită sau în
cazul cînd este necesar de a apăra interesele unor persoane ce nu pot folosi de sine stătător
mijloacele juridice de apărare, avocatul parlamentar este în drept să acţioneze din proprie
iniţiativă, luînd, în limitele competenţei sale, măsurile corespunzătoare.
Avocatul parlamentar este în drept să deschidă din proprie iniţiativă un proces în legătură cu
faptele depistate de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului.
Avocaţii parlamentari desfăşoară activitate de propagare a cunoştinţelor în domeniul
apărării drepturilor si libertăţilor constituţionale ale omului.
In acest scop, avocaţii parlamentari pregătesc şi difuzează în rîndul populaţiei materiale
informative despre drepturile omului, colaborează cu asociaţiile obşteşti neguvemamentale şi cu
organizaţiile care practică activitate de apărare a drepturilor omului în ţară şi peste hotare,
precum şi cu mass-media.
Avocatul parlamentar face publice, în mod periodic, rapoartele întocmite în urma vizitelor în
locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, precum şi răspunsurile
autorităţilor corespunzătoare.

21.Statutul avocatului parlamentar. Modul de numire şi eliberare din funcţie.

Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova (CpDOM) este o institutie de stal independenta,
formata din patru avocaţi parlamentari, desemnaţi de Parlamentul RM pentru un mandat de
5 ani, egali în drepturi, unul dintre care este specializat în problemele de protecţie a drepturilor
copilului.. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de avocal parlamentar mai mult decît două
mandate consecutive.
Avocat parlamentar poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova licenţiat în drept, care are с
înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 5 ani în activitatea juridică sau în
învăţămîntul juridic superior şi o reputaţie ireproşabilă.
Avocaţii parlamentari sînt numiţi în funcţie cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Propunerile sînt înaintate de către Preşedintele Republicii Moldova si de cel puţin 20 de
deputaţi ai Parlamentului.
Ombudsmanul este independent fata de toate celelalte autoritati publice.El prezintă ins£ anual
un raport Parlamentului privind cazurile pe care le-a investigat, soluţiile date, etc Personalitatea
avocatului parlamentar este inviolabila pe toata durata mandatului.
Inviolabilitatea avocatului parlamentar se extinde asupra locuinţei şi localului său de serviciu,
asupra mijloacelor de transport şi de telecomunicaţie folosite de el, asuprc corespondenţei,
documentelor şi averii personale.
Avocatul parlamentar nu poate deţine nici o funcţie electiva sau publica, nu poate practice alte
activitati retribuite, cu excepţia activitatii didactice si stiintifice.Avocatul parlamentar ni are
dreptul sa desfasoare activitate politica, sa fie membru al vreunui partid sau al une origanizatii
social-politice.
Trebuie sa garanteze nedivulgarea secretului de stat si a altor informaţii ocrotite de lege; s< nu
divulge informaţiile confidenţiale; sa se abtina de la orice acţiuni neconforme cu demnitate; de
avocat parlamentar.
Eliberarea din funcţie :
Avocatul parlamentar poate fi eliberat din funcţie înainte de termen în cazul retrageri încrederii
de către Parlament, cu votul a două treimi din deputaţii aleşi.
Propunerea de retragere a încrederii poate fi înaintată de Preşedintele Republicii Moldova or de
cel puţin 20 de deputaţi ai Parlamentului. Comisia pentru drepturile omului şi minorităţii*
naţionale prezintă Parlamentului un aviz argumentat privind propunerea înaintată.
Avocatul parlamentar, de asemenea, poate fi eliberat din funcţie:
a)din proprie iniţiativă;
b)la atingerea vîrstei de pensionare;
c)la expirarea mandatului, în cazul cînd acesta nu este reînnoit;
d) cazul imposibilităţii de a exercita mandatul, din motive de sănătate, o durată mai marş de
timp (mai mult de patru luni consecutive);
e) cazul rămînerii definitive a sentinţei de condamnare a acestuia.

22. Principiile de organizare şi activitate ale organelor procuraturii

Procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, care, în limitels
atribuţiilor şi competenţei, apără interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, drepturile
şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea îr
instanţele de judecată, în condiţiile legii.
Principiile de organizare a activităţii
(1)curatura îşi desfăşoară activitatea pe principiul legalităţii.
(2)ivitatea Procuraturii este transparentă şi presupune garantarea accesului societăţii şi al
mijloacelor de informare în masă la informaţiile despre această activitate, cu excepţia
restricţiilor prevăzute de lege.
(3)ncipiul independenţei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii autorităţii
legislative şi celei executive, precum şi de influenţă sau de imixtiune a unor alte organe şi
autorităţi ale statului în activitatea Procuraturii.
(4)urorul îşi organizează activitatea şi o desfăşoară pe principiul autonomiei, asigurat prin
independenţă procesuală şi control judecătoresc, care îi oferă posibilitatea de a lua de sine
stătător decizii în cauzele şi în cazurile pe care le examinează.
(5)activitatea Procuraturii, controlul ierarhic intern şi controlul judecătoresc sînt principii care
asigură exercitarea dreptului procurorului ierarhic superior de a verifica legalitatea deciziilor
emise de procurorul ierarhic inferior, precum şi posibilitatea contestării în instanţă de judecată a
deciziilor şi a acţiunilor cu caracter procesual ale procurorului.
Procurorul este persoana cu funcţie de răspundere prin al cărei intermediu Procuratura
îşi exercită atribuţiile.
23.Structura şi personalul Procuraturii.
Procuratura este un sistem unic, centralizat şi ierarhic, care include:
a)Procuratura Generală;
b)procuraturile teritoriale;
c)procuraturile specializate.
Structura :
Procuratura Generală este condusă de Procurorul General şi este ierarhic superioară tuturor
organelor Procuraturii. Procuratura Generală organizează şi coordonează activitatea
procuraturilor din subordine, gestionează bugetul Procuraturii.
Subdiviziunile Procuraturii Generale sînt conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de
adjuncţi. Serviciile economico-administrative sînt conduse de persoane cu statut de funcţionar
public.
în categoria procuraturilor teritoriale conduse de procurorii teritoriali, intră procuraturile
unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (denumită în continuare UTA Găgăuzia), ale
municipiului Chişinău, ale raioanelor, municipiilor, oraşelor şi sectoarelor, în categoria
procuraturilor specializate conduse de procurorii specializaţi,intră procuraturile care
activează în anumite domenii special (procuratura anticorupţie, militare, de transport, de nivelul
curţii de apel).
Personalul Procuraturii
în cadrul Procuraturii activează procurori, personal auxiliar şi personal tehnic.
Statutul procurorilor este reglementat prin lege.
Personalul auxiliar funcţionează în subdiviziunile Procuraturii Generale, în procuraturile
teritoriale, în procuraturile specializate şi contribuie la exercitarea atribuţiilor Procuraturii.
Personalul tehnic efectuează deservirea tehnică a organelor Procuraturii.

24.Competenţa şi atribuţiile procurorului.

Procurorul este persoana cu funcţie de răspundere prin al cărei intermediu Procuratura îşi
exercită atribuţiile.
Competenţele procurorului:
a)să solicite persoanelor juridice şi fizice prezentarea de documente, materiale, date statistice,
informaţii de altă natură;
b)să dispună organelor abilitate efectuarea controlului, a reviziei privind activitatea
agenţilor economici şi a altor persoane juridice; să antreneze specialişti pentru elucidarea unor
probleme de specialitate apărute în exerciţiul funcţiei; să dispună efectuarea unor expertize,
controale asupra materialelor, informaţiilor, comunicărilor primite de organele Procuraturii şi să
ceară prezentarea rezultatelor acestor acţiuni;
c)să citeze orice persoană şi să solicite explicaţii verbale sau scrise în cazul urmăririi penale sau
al lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi în cazul încălcării ordinii
de drept;
d)să aibă acces liber în localurile instituţiilor publice, ale agenţilor economici, ale altor persoane
juridice, precum şi la documentele şi materialele lor.
Atributii:
Procurorul, în limita competenţei sale, investighează cazul în vederea constatării existenţei sau
inexistenţei încălcării de lege care atrage răspundere penală, identificării persoanelor vinovate
şi, în funcţie de rezultate, decide asupra pornirii urmăririi penale sau asupra unor alte măsuri de
reacţionare la încălcările de lege depistate.
Procurorul exercită urmărirea penală în numele statului în privinţa infracţiunilor atribuite în
competenţă, iar în caz de necesitate poate exercita sau poate prelua urmărirea penală privind
orice categorie de infracţiuni, în condiţiile Codului de procedură penală.
Procurorul poate decide liberarea de răspundere penală a persoanei care a săvîrşit o faptă ce
conţine elementele constitutive ale infracţiunii.
Procurorul ia măsuri, prevăzute de legislaţie, pentru 1 .repunerea persoanelor în drepturile în
care au fost lezate prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală precum si 2.solicită
organelor de urmărire penală să ia măsuri pentru protejarea vieţii şi pentru siguranţa martorilor,
a victimelor infracţiunii şi a membrilor lor de familie, precum şi a altor persoane care acordă
ajutor în procesul penal, ori se asigură că astfel de măsuri au fost luate.
Procurorul exercită, în modul stabilit de lege, controlul asupra legalităţii aflării persoanelor în
instituţiile care asigură detenţia şi în instituţiile de executare a măsurilor de constrîngere,
inclusiv în spital în cazul acordării de asistenţă psihiatrică fără liberul consimţămînt al
persoanei.
Procurorul exercită, în modul stabilit de lege, controlul asupra respectării legislaţiei în
activitatea de punere în executare a hotărîrilor judecătoreşti în cauzele penale, precum şi în
cauzele civile şi contravenţionale pe care le-a intentat.

25.Statutul procurorului.
(1)în exercitarea atribuţiilor, procurorul este autonom, imparţial şi se supune numai legii.
(2)Promovarea, delegarea, detaşarea şi transferul procurorului se fac numai cu acordul lui, dacă
legea nu prevede altfel.
(3)Procurorul poate fi sancţionat, suspendat şi eliberat din funcţie numai în temeiurile şi în
condiţiile stabilite de lege.
Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia
activităţilor didactice şi ştiinţifice.
Procurorul este supus unui regim de interdicţii conform căruia nu are dreptul:
a)să participe în proces de judecată dacă se află cu judecătorul, cu avocatul sau cu un alt
participant la proces interesat în rezultatele procesului în relaţii de căsătorie, de rudenie sau de
afinitate de pînă la gradul II inclusiv;
b)să facă parte din partide sau din formaţiuni politice, să desfăşoare ori să participe la activităţi
cu caracter politic, iar în exercitarea atribuţiilor să exprime sau să manifeste în orice mod
convingerile sale politice;
c)să fie lucrător operativ, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al organului care
exercită activitate operativă de investigaţii;
d)să-şi exprime public opinia cu privire la dosare, la procese, la cauze aflate în curs de
desfăşurare sau cu privire la cele despre care dispune de informaţie în legătură cu funcţia
exercitată, altele decît cele care sînt în gestiunea sa;
e)să desfăşoare activitate de întreprinzător sau activitate comercială, direct sau prin persoane
interpuse;
f)să desfăşoare activitate de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
g)să acorde consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar în cazul în care cauza
respectivă este examinată de un organ al Procuraturii, altul decît acela în cadrul căruia îşi
exercită funcţia, cu excepţia soţului (soţiei), copiilor şi părinţilor, şi nu poate îndeplini nici o
altă activitate care, potrivit legii, este efectuată de avocat;
h)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organul de conducere, de administrare sau de
control al unei societăţi comerciale, inclusiv în bancă sau în o altă instituţie de credit, în
societate de asigurări ori în societate financiară, în companie naţională, în societate naţională
sau în regie autonomă.
Condiţiile de numire în funcţia de procurer:
(1)Poate fi numită în funcţia de procuror persoana care întruneşte următoarele condiţii:
a)deţine cetăţenia Republicii Moldova şi este domiciliată pe teritoriul ei;
b)are capacitate de exerciţiu deplină;
c)este licenţiată în drept;
d)are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcţia respectivă şi se bucură de o
bună reputaţie sau a absolvit cursurile de formare iniţială a procurorilor la Institutul Naţional al
Justiţiei;
e)nu are antecedente penale;
f)cunoaşte limba de stat;
g)este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor.
(2) In funcţia de Procuror General poate fi numită persoana a cărei calificare profesională şi
experienţă de lucru din ultimii 15 ani sînt corespunzătoare realizării sarcinilor Procuraturii, iar
în funcţia de adjunct al acestuia, persoana care a activat în funcţia de procuror în ultimii 10 ani.
(3). în funcţia de procuror teritorial sau de procuror specializat, de procuror-şef al subdiviziunii
organului Procuraturii pot fi numite persoane care au o vechime de muncă în funcţia de
procuror de cel puţin 5 ani, iar în funcţia de adjunct al acestora, de cel puţin 4 ani.
26.Gradele de clasificare şi gradele militare speciale ale procurorilor.
1.Pentru procurori se stabilesc următoarele grade de clasificare: - 2. termenul ca sa treaca la
următorul grad - 3 Funcţia
a) pentru corpul juridic suprem:
consilier juridic de stat de rangul I; - fara termen ; - Procuror General
consilier juridic de stat de rangul al II-lea; - fara termen; - Adjunct al Procurorului General
consilier juridic de stat de rangul al III-lea;- fara termen; Şef al Aparatului Procurorului
General, procuror al municipiului Chişinău etc.
b) pentru corpul juridic superior:
consilier juridic de rangul I; - fara termen; - Procuror-şef al direcţiei Procuraturii Generale,
procuror pentru misiuni speciale al Procuraturii Generale, procuror-şef al secţiei Procuraturii
Generale şi adjunct al lui etc.
consilier juridic de rangul al II-lea; - 5 ani; - Procuror în direcţia, procuror în secţia şi procuror
în serviciul Procuraturii Generale, procuror-şef al secţiei Procuraturii UTA Găgăuzia etc.
consilier juridic de rangul al III-lea; - 4 ani; - Procuror în secţia şi procuror în serviciul
Procuraturii UTA Găgăuzia, procuror în secţia şi procuror în serviciul Procuraturii
municipiului Chişinău etc.
c). pentru corpul juridic inferior:
jurist de rangul I; 3 ani; - Procuror în procuratura teritorială şi procuror în procuratura
specializată
jurist de rangul al II-lea; 3 ani; - Procuror al cărui termen de deţinere a gradului precedent a
expirat
jurist de rangul al III-lea. - 2 ani; - Procuror numit în funcţie pentru prima dată
2.Pentru procurorii din procuraturile militare şi din subdiviziunea Procuraturii Generale
învestită cu atribuţii în Forţele Armate se stabilesc următoarele grade militare speciale:
a)pentru corpul juridic superior:
colonel de justiţie; - fara termen ; Procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale învestită
cu atribuţii în Forţele Armate şi adjunct al lui, procuror al procuraturii militare locotenent-
colonel de justiţie; - 5 ani; Procuror în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuţii
în Forţele Armate, adjunct al procurorului procuraturii militare maior de justiţie; - 4 ani;
Procuror în procuratura militară
b).pentru corpul juridic mediu:
căpitan de justiţie; - 3 ani; Procuror în procuratura militară al cărui termen de deţinere a
gradului militar special precedent a expirat
locotenent-major de justiţie; - 3 ani; Procuror în procuratura militară al cărui termen de deţinere
a gradului militar special precedent a expirat
locotenent de justiţie.- 2 ani; Procuror în procuratura militară numit în funcţie pentru prima dată
 27.Măsurile de încurajare. Răspunderea disciplinară şi patrimonială a procurorilor.
a)exprimarea unei mulţumiri;
b)oferirea unui cadou simbolic;
c)acordarea unui premiu;
d)conferirea unui grad de clasificare sau grad militar special mai înalt;
e)conferirea „Diplomei de Onoare a Procuraturii”;
f)decorarea cu insigna „Lucrător de Onoare al Procuraturii”;
g)acordarea unor alte distincţii instituite de Procurorul General.
h)decorarea cu distincţii.
Răspunderea disciplinară
(1). Procurorii pot fi traşi la răspundere disciplinară pentru abatere de la îndatoririle de serviciu,
precum şi pentru comportament care prejudiciază interesele de serviciu şi discreditează
imaginea Procuraturii.
(2)Abaterile disciplinare pentru care procurorii sînt traşi la răspundere disciplinară sînt stabilite
de lege în mod exhaustiv.
(3).Procurorii din procuraturile militare şi din subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu
atribuţii în Forţele Armate sînt traşi la răspundere disciplinară în condiţiile prezentei legi.
Răspunderea patrimonială
(1)Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile comise de procurori în
exerciţiul funcţiei.
(2)Pentru repararea prejudiciului, persoana are dreptul să înainteze acţiune numai împotriva
statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor.
(3).Răspunderea statului nu înlătură răspunderea procurorului care şi-a exercitat cu rea- credinţă
atribuţiile.
(4)Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în cazurile prevăzute de prezentul articol este
de un an, dacă legea nu prevede alte termene.
28.Organele consultative şi organele de autoadministrare din cadrul procuraturii.
Colegiul Procuraturii este un organ consultativ în organizarea activităţii Procurorului
General ,este compus din 9 procurori.Din componenţa Colegiului Procuraturii fac parte:
Procurorul GeneraVprim-adjunctul şi cei Joi adjuncţi ai Procurorului General, procurorul UTA
Găgăuzia, alţi procurori.
Consiliul Superior al Procurorilor este un organ reprezentativ şi de autoadministrare a
procurorilor, este garantul autonomiei, obiectivitătii şi imparţialităţii procurorilor, este constituit
din 12 membri.Din Consiliul Superior al Procurorilor fac parte de drept: Procurorul General,
preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei.
Colegiul de Clificare se instituie pe lingă Consiliul Superior al Procurorilor şi are drept scop
promovarea politicii de stat în domeniul selectării cadrelor în organele Procuraturii, evaluarea
nivelului de pregătire şi a capacităţilor profesionale ale procurorilor, corespunderii funcţiilor
ocupate, respectării interdicţiilor şi a exigenţelor faţă de procuror. Mandatul Colegiului de
calificare este de 4 ani şi este comus din 11 membri.
Colegiul disciplinar se instituie pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor şi are drept scop
examinarea cazurilor de răspundere disciplinară a procurorilor. Mandatul Colegiului disciplinar
este de 4 ani si este compus din 9 membri.
în organele Procuraturii funcţionează personal auxiliar juridic, economic şi administrativ.
Personalul auxiliar al organelor Procuraturii este format din: consultanţi ai procurorului,
specialişti principali, specialişti coordonatori şi specialişti , şi este obligat, prin întreaga sa
activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să respecte
normele deontologice şi să participe la formare profesională continuă, şi are statut de funcţionar
public.
29.Organele de urmărire penală în Republica Moldova. Interacţiunea procurorului cu
organele de urmărire penală.
La examinarea sesizărilor, petiţiilor şi materialelor parvenite în Procuratură de la persoane fizice
şi juridice, precum şi la autosesizare în cazul investigaţiilor efectuate din oficiu, procurorul, în
limita competenţei sale, investighează cazul în vederea constatării existenţei sau inexistenţei
încălcării de lege care atrage răspundere penală, identificării persoanelor vinovate şi, în funcţie
de rezultate, decide asupra pornirii urmăririi penale sau asupra unor alte măsuri de reacţionare la
încălcările de lege depistate.
Procurorul exercită urmărirea penală în numele statului în privinţa infracţiunilor atribuite în
competenţă, iar în caz de necesitate poate exercita sau poate prelua urmărirea penală privind
orice categorie de infracţiuni, în condiţiile Codului de procedură penală.
Procurorul conduce urmărirea penală, controlează corespunderea acţiunilor procesuale ale
acestor organe prevederilor Codului de procedură penală, ale altor acte normative, precum şi ale
actelor internaţionale.
Procurorul este în drept:
a)să exercite atribuţiile prevăzute de Codul de procedură penală;
b)să iniţieze sancţionarea încălcărilor de lege, neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a
obligaţiilor de serviciu, comise de ofiţerii de urmărire penală, de lucrătorii organelor de
constatare şi ai organelor care exercită activitate operativă de investigaţii.

30.Poliţia: sarcini, structura şi funcţiile principale.

Politia poate fi definită ca un sistem de formaţiuni militarizate, inclusiv armate ale puterii
executive (administraţiei publice centrale sau locale), destinat să apere viaţa, sănătatea,
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, averea, interesele societăţii şi
ale statului de atentate şi acţiuni ilegale, grevat prin lege cu dreptul aplicării nemijlocite,
în caz de necesitate, a măsurilor de constrîngere statală.
..Politia RM este un organ armat de drept al autorităţilor publice, aflat în componenţa M.A.I.,
chemat să apere, în baza
respectării stricte a legilor, viaţa, sănătatea şi libertăţile cetăţenilor, interesele societăţii şi ale
statului de atentate criminale şi de alte atacuri nelegitime”
Sarcinile principale ale poliţiei sînt:
1)apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii, drepturilor, libertăţilor, intereselor şi averii
cetăţenilor de atentate criminale şi de alte atacuri nelegitime;
2)prevenirea şi curmarea crimelor şi a altor infracţiuni;
3)constatarea şi descoperirea infracţiunilor, urmărirea persoanelor care le-au săvîrşit;
4)menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii publice;
5)acordarea de ajutor, conform condiţiilor şi modului stabilit de prezenta lege, cetăţenilor,
autorităţilor administraţiei publice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în vederea
ocrotirii drepturilor lor şi exercitării atribuţiilor lor, stabilite de lege;
6)efectuarea măsurilor de protecţie de stat faţă de persoanele care acordă ajutor în procesul
penal, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Antrenarea poliţiei la îndeplinirea sarcinilor care conform legii nu ţin de atribuţiile ei se
interzice.
Structura poliţiei şi starea ei de subordonare:
Ca organ de drept al autorităţilor publice poliţia Republicii Moldova se divizează în poliţie de
şţaţ şi poliţie municipală.
Poliţia de stat îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, poliţia municipală -
pe teritoriul unităţii administrative respective.
Structura organizatorică şi limita numerică a efectivului poliţiei de stat se aprobă de Guvern la
propunerea ministrului afacerilor interne, iar a poliţiei municipale - de autorităţile administraţiei
publice locale şi de ministrul afacerilor interne la propunerea comisarului poliţiei raionale,
şefului direcţiei afacerilor interne a unităţii teritoriale autonome cu statut special şi comisarului
poliţiei municipiului Chişinău.
Poliţia de stat în activitatea sa se subordonează Ministerului Afacerilor Interne.
Poliţia municipală se subordonează concomitent Ministerului Afacerilor Interne şi autorităţilor
administraţiei publice locale.
Controlul asupra activităţii poliţiei se înfăptuieşte de Ministerul Afacerilor Interne, iar asupra
activităţii poliţiei municipale - şi de autorităţile administraţiei publice locale.
Funcţiile
a)acţiunea de informare (colectare de informaţii);
b)acţiunea de veghe sau pază;
c)acţiunea de prevenire;
d)acţiunea de restabilire a situaţiei anterioare ;
e)acţiunea represivă, de coerciţie, sancţionare;
f)acţiunea de orientare, îndrumare, discreţionare, inclusiv informarea opiniei publice şi a
puterilor din stat.

31.Trupele de carabinieri
Trupele de carabinieri sînt componentă a Forţelor Armate şi participă la acţiunile de apărare a
ţării, în condiţiile legii.
Trupele de carabinieri fac parte din structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne,
fund constituite într-un Departament îşi exercită atribuţiile sub autoritatea şi controlul acestuia
pe întreg teritoriul republicii.
Sarcinile principale ale trupelor de carabinieri
Trupele de carabinieri:
a)veghează permanent, potrivit legii, împreună cu poliţia, la asigurarea măsurilor pentru
menţinerea ordinii de drept, apărarea
drepturilor, libertăţilor fundamentale şi intereselor legitime ale cetăţenilor;
b)sprijină organele de poliţie sau activează independent în menţinerea ordinii publice şi în
combaterea criminalităţii;
c)asigură paza şi apărarea unor obiective şi transporturi de importanţă deosebită;
d)participă la asigurarea regimului juridic stabilit pentru durata stării de urgenţă, de asediu şi de
război;
e).participă la lichidarea consecinţelor avariilor sau ale situaţiilor excepţionale cu caracter
natural, tehnogen ori ecologic.
Atribuţiile trupelor de carabinieri
Trupele de carabinieri:
a)efectuează servicii de patrulare şi santinelă şi de menţinere a ordinii publice în raza teritorială
de competenţă;
b)desfăşoară împreună cu organele de poliţie, o activitate de prevenire a faptelor antisociale,
conform ordinelor ministerului afacerilor interne;
c)participă la menţinerea ordinii publice în timpul acţiunilor social-politice cu caracter de masă,
sportive şi de altă natură;
d)asigură paza şi apărarea unor obiecte de stat de importanţă deosebită şi a transporturilor
speciale conform listei stabilite de Guvern;
e)păzesc depozitele unităţilor lor militare şi depozitele Direcţiei pentru Aprovizionarea
Tehnico-Materială şi Militară a Ministerului Afacerilor Interne;
f)participă la asigurarea regimului juridic al stării de urgenţă, de asediu sau de război;
g)colaborează cu organele de poliţie la curmarea încălcărilor ordinii publice, dacă acesta au un
caracter de masă, prezintă pericol pentru viaţa şi integritatea corporală a cetăţenilor, -
dezorganizează activitatea social- economică sau sînt orientate împotriva avutului
proprietarului;
h)participă la restabilirea ordinii în caz de nesupunere în grup şi de tulburări în masă ale
arestaţilor şi deţinuţilor;
i) caută în comun cu alte forţe ale Ministerului Afacerilor Interne, persoanele arestate sau
condamnate care au evadat de sub pază; caută şi reţin persoanele care au pătruns în incinta
obiectivelor păzite;
k) participă la stingerea incendiilor, la lichidarea consecinţelor avariilor sau ale situaţiilor
excepţionale cu caracter natural, tehnogen ori ecologic în localităţi şi la obiectivele păzite;
m) păzesc şi apără localuri ale misiunilor diplomatice, reprezentanţelor consulare sau ale altor
reprezentanţe ale statelor străine;
n) participă, împreună cu alte forţe ale Ministerului Afacerilor Interne, la prevenirea,
neutralizarea şi la curmarea acţiunilor elementelor teroriste şi de diverisiune;
o) la declararea stării de asediu sau de război, în cooperare cu armata naţională şi trupele de
grăniceri, participă, sub conducerea Statului Major General al Forţelor Armate, la operaţii
(acţiuni) de apărare a ţării, în special la prevenirea acţiunilor îndreptate împotriva independenţei
şi integrităţii Republicii Moldova, la paza căilor de comunicaţie, la evacuarea populaţiei din
zonele supuse atacurilor, la lupta împotriva grupurilor de cercetare-diversiune etc
Structura:
Trupele de carabinieri sînt organizate pe principii militare şi au în structura lor Comandament al
trupelor, brigăzi (regimente) şi batalioane teritoriale.
Structura şi efectivul trupelor de carabinieri se aprobă de Preşedintele RM.
Batalionul este unitatea operativă de bază a trupelor de carabinieri care asigură ordinea publică
în raza unui raion sau a mai multor raioane.
Batalionul are în subordonare un număr variabil de companii, plutoane şi grupe de carabinieri.
Trupele de carabinieri se alcătuiesc din militari şi salariaţi civil.
Militarii trupelor de carabinieri au grade militare semne de distincţie şi uniformă.

32.Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei: sarcini, structura şi

funcţiile principale.
Centrul este un organ de ocrotire a normelor de drept, şi îşi desfăşoară activitatea pe principiile
legalităţii, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, oportunităţii, îmbinării
metodelor şi mijloacelor publice şi secrete de activitate, conducerii unipersonale şi colegiale,
colaborării cu alte autorităţi publice, organizaţii obşteşti şi cetăţeni.
Structura Centrului:
1.reprezintă un organ unitar centralizat, constituit din aparat central si subdiviziuni teritoriale,
2.structura Centrului, numărul si reşedinţa subdiviziunilor teritoriale si raza lor de activitate se
aproba de Guvern, la propunerea directorului Centrului,
3.Centrul si subdiviziunile lui teritoriale sint personae juridice, dispun de conturi trezoreriale si
de alte atribute necesare,
4. subdiviziunile teritoriale pot fi amplasate astfel incit sa nu corespunda organizarii
administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.
Atribuţiile: Preîntâmpinarea, depistarea, cercetarea, curmarea contravenţiilor şi
infracţiunilor economico-financiare şi fiscale; contracararea corupţiei şi protecţionismului;
contracararea legalizării bunurilor şi spălării banilor obţinuţi ilicit; efectuarea expertizei
anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului în
vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei.

33.Organele de securitate a statului: sarcinile şi atribuţiile, sistemul de organizare.

Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova este organul de
stat specializat în domeniul asigurării securităţii de stat.Activitatea Serviciului este coordonată
de către Preşedintele Republicii Moldova, în limitele competenţei sale, şi este supusă
controlului parlamentar. Serviciul reprezintă un organ unitar centralizat, constituit din
subunităţile aparatului central al Serviciului şi organele lui teritoriale.Efectivul Serviciului este
stabilit şi aprobat de Parlament la propunerea directorului Serviciului.Organele teritoriale sînt
subordonate direct conducerii Serviciului. Amplasarea lor poate să nu corespundă cu împărţirea
administrativ-teritorială a Republicii Moldova.Serviciul este persoană juridică, are denumire
oficială şi convenţională, dispune de alte atribute necesare, conturi în bănci, inclusiv valutare.
Atribuţiile :
a).elaborarea şi realizarea, în limita competenţei sale, a unui sistem de măsuri orientate spre
descoperirea, prevenirea şi contracararea următoarelor acţiuni care, conform legislaţiei,
periclitează securitatea de stat, publică şi a persoanei:
- acţiunile îndreptate spre schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale, subminarea sau
lichidarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării.(Aceste acţiuni nu pot
. fi interpretate în detrimentul pluralismului politic, realizării drepturilor şi libertăţilor
constituţionale ale omului.);
-activitatea ce contribuie, în mod direct sau indirect, la desfăşurarea de acţiuni militare
împotriva ţării sau la declanşarea războiului civil;
-acţiunile militare sau alte acţiuni violente care subminează temeliile statului;
-acţiunile care au ca scop răsturnarea prin violenţă a autorităţilor publice legal alese;
-acţiunile care favorizează apariţia de situaţii excepţionale în transport, telecomunicaţii, la
unităţile economice şi cele de importanţă vitală;
-spionajul, adică transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor state, precum şi
obţinerea ori deţinerea ilegală a informaţiilor ce constituie secret de stat în vederea transmiterii
lor unor state străine sau structuri anticonstituţionale;
-trădarea manifestată prin acordarea de ajutor unui stat străin în desfăşurarea de activităţi ostile
împotriva Republicii Moldova;
-acţiunile care lezează drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor şi pun în pericol
securitatea de stat;
-pregătirea şi comiterea atentatelor la viaţa, sănătatea şi inviolabilitatea persoanelor oficiale
supreme ale ţării, a oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii publice din alte state aflaţi în Republica
Moldova;
-sustragerea de armament, muniţii, tehnică de luptă, substanţe explozive, radioactive,
otrăvitoare, narcotice, toxice şi de altă natură, contrabanda cu acestea, producerea, folosirea,
transportarea şi păstrarea lor ilegală, dacă prin aceasta se aduce atingere intereselor de asigurare
a securităţii de stat;
-constituirea de organizaţii sau grupări ilegale care periclitează securitatea de stat sau
participarea la activitatea acestora;
b)protecţia secretului de stat, exercitarea controlului privind asigurarea păstrării şi prevenirii
scurgerii informaţiilor ce constituie secret de stat şi altor informaţii importante pentru stat;
c)crearea, asigurarea funcţionării şi securităţii sistemelor guvernamentale de telecomunicaţii,
elaborarea strategiei şi realizarea politicii naţionale în domeniul creării, administrării şi
asigurării funcţionării şi securităţii sistemelor speciale de telecomunicaţii;
d).desfăşurarea activităţii de combatere a terorismului, finanţării şi asigurării materiale a actelor
teroriste.
Conducerea :
Serviciul este condus de un director, numit în funcţie de Parlament, la propunerea Preşedintelui
Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani. Eliberarea din funcţie a directorului se face de
Parlament la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova sau a deputaţilor în
Parlament.Directorul Serviciului are directori adjuncţi, care sînt numiţi în funcţie de
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea directorului Serviciului.Pentru îndeplinirea
atribuţiilor ce revin Serviciului, se constituie un colegiu în a cărui componenţă intră: directorul
(preşedinte), directorii adjuncţi, alte persoane cu funcţii de conducere ale Serviciului. Membrii
Colegiului Serviciului sînt confirmaţi de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea
directorului Serviciului.

34. Natura juridică, scopurile şi principiile de activitate ale avocaturii.

Puterea judiciară este reprezentată de instanţele de judecată, Consiliul Superior al Magistraturii,
Procuratură şi se sprijină în activitatea ei pe o serie de alte instituţii, ca organele de urmărire
penală, avocatură, notariat, etc.
„Avocatura este o instituţie de drept independentă a societăţii civile, menită să asigure, pe bază
profesională, acordarea de asistenţă juridică calificată persoanelor fizice şi juridice, în
scopul apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor 'lor legitime, precum şi al asigurării
accesului la înfăptuirea justiţiei”.
Avocatura poate fi privită sub mai multe aspecte:
-ca insituţie
-ca o asociaţie de jurişti profesionişti
-ca profesiune
Avocatura este o profesiune liberal, bazată pe principiile independenţei şi liberalismului, a cărei
remunerare nu are caracter comercial. Avocatura :
-este o activitate intelectuală ;
-este o activitate independent;
-este o activitate dezinţeresaţă.
Profesia de avocat poate fi exercitată doar de către persoana, ce a obţinut Licenţa pentru
exercitarea profesiei de avocat, care este acordată de Ministerul Justiţiei.
Toţi avocaţii formează Baroul. Reieşind din sensul legii, reiese că avocaţii sunt obligaţi să se
afilieze Baroului, fapt ce contravine dreptului constituţional al fiecărui cetăţean la libera
asociere.
Avocatul este o persoană care a obţinut licenţă conform legii şi care dispune de dreptul de a
participa la urmărirea penală şi la dezbateri judiciare, de a se pronunţa şi de a acţiona în numele
clienţilor săi şi/sau de a-şi reprezenta şi consulta clienţii în domeniul dreptului.
Avocatul are un singur rol - rolul de apărător, care veghează şi ajută organele de drept (cele de
urmărire penală, instanţele de judecată) în procesul aplicării dreptului, în scopul evitării
situaţiilor de atragere la răspundere a persoanelor nevinovate.
în acest context, avocatura este o instituţie independentă cu statut special, nesubordonată
organelor statului şi nici nu este un organ de stat. Ea este o instituţie socială de drept a societăţii
civile, care activează pe baza autoadministrării.
Principiile de organizare si exercitare a profesiei de avocat.
Teoria avocatologiei prevede două categorii de principii:
a. Principiile de organizare ale avocaturii:
- Principiul autonomiei Baroului. Avocatura este organizată într-o structură autonomă faţă
de celelalte autorităţi publice - Baroul avocaţilor. Singura limitare în exercitarea activităţii
avocaţiale este determinată de necesitatea respectării legii.
- Principiul organizării avocaturii in structuri democratice (decentralizarea avocaturii).
Din acest principiu reiese că avocaţii în R.M. practică profesia individual şi nu au vre-o careva
„birocraţie avocaţială” sau vre-o subordonare a avocatului faţă de un oarecare şef.
- Principiul colegialităţii avocaţilor şi organelor de conducere ale avocaturii. Organele de
autoconducere ale Baroului nu sunt altceva decât nişte instituţii constituite în scopul
organizării activităţii normale ale avocaturii, alcătuite dintr-un anumit număr de avocaţi
din rândul celor mai experimentaţi, desemnaţi de către toţi membrii Baroului. Aceste
oragane sunt: Congresul, Consiliuil Baroului, Comisia pentru etică şi disciplină şi
Comisia de cenzori. Toate aceste organe funcţionează pe baza
- principiului colegialităţii, adică pot funcţiona numai dacă la şedinţele acesora participă un
anumit număr de membri, şi toate hotărârile acestor organe sunt adoptate prin vot.
b.Principiile de exercitare a profesiei de avocat:
- Principiul asigurării dreptului la apărare - care constituie esenţa activităţii avocaţiale. El se
explică prin faptul că sarcina avocatului este de a acorda asistenţă juridică atât în bază de
contract, cât şi din oficiu, în cazurile stabilite de lege.
- Principiul legalităţi şi umanismului. - potrivit principiului activitatea avocaţială este
reglementată de Constituţia R.M., Legea menţionată, alte legi care reglementează activitatea
menţionată, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. întreaga
activitate a avocatului, în raporturile sale cu autorităţile publice şi cu justiţiabilii, trebuie să se
bazeze în permanenţă pe actele normative în vigoare. Caracterul uman al activităţii avocatului
constă în faptul că el apăra interesele persoanei, aflate într-o situaţie dificilă şi are nevoie de
susţinere morală, caritate şi compasiune.
- Principiul independenţei avocatului. Independenţa avocatului este o consecinţă a autonomiei
instituţiei avocaturii. Acest principiu, ca şi cel menţionat anterior, nu este absolut, realizarea
acestuia fiind condiţionată de supunerea avocatului numai faţă de lege. Avocatul este
independent şi se conduce numai de lege. Avocatul este liber în alegerea poziţiei sale şi nu este
obligat să coordoneze această poziţie cu nimeni, în afară de client. Independenţa avocatului nu
poate prejudicia interesele clientului său,
o garanţie în acest sens constituind-o obligaţia avocatului de a păstra secretul professional,
care nu este limitată în timp
-Principiul libertăţii. -. Libertatea profesiei de avocat are ami multe aspecte:
...----.Avocatul este liber în alegerea formei de exercitare a profesiei (B.I. sau B.A.).
-----Avocatul este liber în alegerea clienţilor şi în renunţarea la calitatea de reprezentant sau
apărător pe o cauză concretă.
------La încheierea contractului de asistenţă juridică avocatul şi clientul sunt liberi în stabilirea
clauzelor contractului (spre ex: contra plată sau gratuit).
-Principiul parţialităţii. Parţialitatea implică obligaţia avocatului ca, prin toate mijloacele
legale, să susţină şi să argumenteze toate împrejurările de fapt şi de drept care pledează în
favoarea clientului său.
-Principiul colaborării cu organele judiciare. Avocaţii au obligaţia de a acorda asistenţă
juridică în cazul desemnării l-or din oficiu, atunci când o parte sau alta a procesului nu are
posibilitatea de a-şi angaja un apărător. în această situaţie instanţa propune părţii respective lista
avocaţilor din raza teritorială a instanţei de judecată şi solicită prezentarea avocatului solicitat.
Acest principiu se mai manifestă şi prin rolul pe care îl are avocatul în sistemul organelor de
ocrotire a dreptului despre care am vorbit anterior.
-Principiul deontologiei profesionale. Cuvântul deontologie semnifică un grup de norme etice
privitoare la exercitarea unei profesiuni. Acest principiu se referă la respectarea normelor de
comportament de către avocat în raport cu: instanţa de judecată şi alte autorităţi publice, cu
propriul client, cu părţile adverse şi cu proprii colegi.

35.Genurile de asistenta juridica acordata de avocaţi si formele ei.

Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice următoarele genuri de asistenţă juridică
profesională:
-oferă consultaţii şi explicaţii, expun concluzii cu privire la problemele juridice, prezintă
informaţii
verbale şi în scris referitoare la legislaţie;
-întocmesc documente cu caracter juridic;
-reprezintă interesele lor în instanţele de judecată, în autorităţile administraţiei publice;
-reprezintă interesele lor în materie juridică în relaţiile cu alte persoane fizice şi juridice;
-participă la urmărirea penală şi la dezbateri judiciare în cauzele penale în calitate de apărător
sau reprezentant al victimei, al părţii civile, al părţii civilmente responsabile şi al martorilor.
Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice şi alte genuri de asistenţă juridică, neinterzise de
lege, atît în cazul unor delegaţii unice, cît şi în cazul delegaţiilor pe termen lung.
Asistenţa juridică poate fi acordată atât contra plată, cât şi gratuit (în dependenţă de clauzele
contractului).
Pe cauze penale, asistenţa juridică, poate fi acordată pe 3 căi:
1)contra plată (prin stabilirea onorariului în contractul de asistenţă judiciară dintre
Părţi);
2)gratuit (prin indicarea în contract a faptului că asistenţa judiciară se acordă gratuit sau prin
simpla înţelegere dintre părţi, fără a încheia un contract)
3)din oficiu (acordare a asistenţei juridice garantate de stat).
Condiţiile, volumul şi modul de acordare de către avocaţi a asistenţei juridice garantate de stat
se stabilesc prin Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.

36.Organele de autoconducere ale avocaţilor.

Profesia de avocat este organizată în cadrul Baroului, reuneşte toţi avocaţii din Republica
Moldova. Activitatea Baroului se întemeiază pe principiile autoadministrării. Baroul este
persoană juridică, are ştampilă şi simbolică proprie.
Organele Baroului sînt:
a)Congresul;
b)Consiliul Baroului;
c)Comisia de licenţiere a profesiei de avocat;
d)Comisia pentru etică şi disciplină;
e)Comisia de cenzori.
Congresul: este organul suprem al Baroului, care se convoacă cel puţin o dată pe an.
Congresul extraordinar poate fi convocat din iniţiativa Consiliului Baroului, Comisiei de
licenţiere a profesiei de avocat.
Congresul se consideră legal întrunit dacă la lucrările lui participă majoritatea avocaţilor.
Hotărîrile Congresului se aprobă cu votul majorităţii avocaţilor prezenţi şi sînt executorii pentru
toţi avocaţii. Ele pot fi atacate în instanţa de judecată.
Competenţă:
a)alege şi revocă membrii Consiliului Baroului, avocaţii membri ai Comisiei de licenţiere a
profesiei de avocat şi ai Comisiei pentru etică şi disciplină, membrii Comisiei de cenzori,
b)adoptă şi modifică Codul deontologic al avocatului;
c)aprobă funcţiile şi bugetul Baroului;
d)audiază şi aprobă rapoartele anuale privind activitatea Consiliului Baroului.
e)examinează petiţiile avocaţilor referitoare la hotărîrile Consiliului Baroului etc.
f)adoptă hotărîri privind formarea structurilor teritoriale ale Baroului;
Consiliul Baroului: este organul de autoadministrare al avocaţilor, care reglementează şi ţine
sub control aspectele fundamentale ale raporturilor avocaturii cu autorităţile publice, instanţele
judecătoreşti, organele de drept, asociaţiile obşteşti şi alte organizaţii. Consiliul Baroului se
alege de către Congres, prin vot secret, din rîndul avocaţilor cu o vechime în profesie de cel
puţin 5 ani, pe un termen de 4 ani. Consiliul Baroului este constituit din: preşedintele
Consiliului Baroului, doi vicepreşedinţi, un secretar şi membrii Consiliului.
Competenta:
a)convoacă Congresul;
b)organizează îndeplinirea hotărîrilor Congresului;
c)aprobă contractele şi angajamentele semnate de preşedintele Consiliului Baroului;
d)desemnează membrii Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat
e)organizează instruirea profesională continuă a avocaţilor;
f)înregistrează birourile de avocaţi şi ţine registrul birourilor de avocaţi;
j) înregistrează contractele privind efectuarea stagiului profesional;
k) soluţionează conflictele şi litigiile ce ţin de efectuarea stagiului profesional;
Comisia de licenţiere a profesiei de avocat
Comisia de licenţiere a profesiei de avocat este compusă din 11 membri, cu un mandat de 4 ani,
dintre care:
a)7 avocaţi sînt aleşi de Congres;
b)4 membri sînt desemnaţi de ministrul justiţiei, doi dintre care sînt avocaţi şi doi sînt profesori
titulari de drept.
Competenta:
a)adoptă hotărîrile privind admiterea la examenul de calificare;
b)organizează examenele de calificare;
c)adoptă hotărîrile privind susţinerea examenului de calificare.
Comisia pentru etică si disciplină
Comisia pentru etică şi disciplină este aleasă în componenţa a cel puţin 11 avocaţi cu o vechime
în profesie de cel puţin 5 ani.
Competenta:
a)examinează plîngerile privind acţiunile avocaţilor şi cazurile de încălcare de către avocaţi a
disciplinei şi a normelor de etică profesională;
b. intentează procedura disciplinară în privinţa avocaţilor şi adoptă hotărîrea
corespunzătoare în această procedură.
Membrii Comisiei pentru etică şi disciplină sînt obligaţi să păstreze secretul profesional şi să nu
divulge informaţia aflată în procesul procedurii disciplinare intentate în privinţa avocaţilor.
Comisia de cenzori este aleasă în componenţa a 5 avocaţi.
Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Baroului şi se
subordonează Congresului.
Membrii comisiilor Baroului sînt aleşi de Congres, prin vot secret, pe un termen de 4 ani.
Comisiile Baroului convoacă şedinţe ori de cîte ori este necesar.
Comisiile Baroului decid independent asupra modului de desfăşurare a şedinţelor - şedinţe
deschise sau închise.
La şedinţele comisiilor Baroului pot fi invitaţi reprezentanţi ai birourilor şi asociaţiilor de
avocaţi, precum şi alte persoane.
Hotărîrile comisiilor Baroului se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor săi şi sînt
executorii pentru toţi avocaţii.
Organele Baroului de avocaţi îşi desfăşoară activitatea în baza mijloacelor acumulate din:
a)defalcările efectuate de avocaţi în mărimea stabilită prin hotărîre a Congresului;
b)taxele pentru examenele de calificare;
c)alte plăţi neinterzise de lege.

37.Formele de organizare ale profesiei de avocat.

Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:
a)birou individual de avocaţi;
b)birou asociat de avocaţi.
Avocatul poate fi fondator doar al unui birou de avocaţi.
Biroul de avocaţi îşi începe activitatea la data înregistrării acestuia de către Consiliul Baroului.
Biroul individual de avocaţi
în biroul individual de avocaţi îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul biroului).
Biroul individual de avocaţi activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.
Biroul asociat de avocaţi
Biroul asociat de avocaţi este fondat de doi şi mai mulţi avocaţi (fondatori ai biroului). Avocaţii
îşi exercită profesia de sine stătător.
Biroul asociat de avocaţi este persoana juridică.
Biroul asociat de avocaţi dispune de conturi în bancă, de ştampilă, pe care este imprimată
denumirea completă a biroului, numărul sub care este înscris în registrul birourilor de avocaţi şi
data înregistrării.
Raporturile dintre avocaţii biroului asociat de avocaţi sînt reglementate în bază de contract.
Biroul asociat de avocaţi este condus de un avocat ales de membrii biroului.
înregistrarea birourilor de avocaţi
Birourile individuale şi birourile asociate de avocaţi se înregistrează de către Consiliul Baroului
în termen de cel mult o lună de la data prezentării următoarelor acte şi informaţii:
a)cererii de înregistrare;
b)declaraţiei de fondare a biroului individual sau a 'biroului asociat de avocaţi. Forma
declaraţiei se aprobă de către Consiliul Baroului;
c)copiilor licenţelor pentru exercitarea profesiei de avocat;
d)copiilor actelor care confirmă adresa sediului biroului de avocaţi;
e)datelor despre legătura telefonică, electronică, poştală sau de alt gen dintre Consiliul Baroului
şi avocat.
Biroului de avocaţi i se eliberează un extras din registru, care serveşte drept temei pentru
punerea biroului la evidenţa fiscală, pentru confecţionarea ştampilei şi deschiderea conturilor
bancare.
Refuzul de înregistrare a biroului de avocaţi poate fi atacat în instanţa de judecată.
Avocatul este în drept să modifice forma de organizare a activităţii de avocat în condiţiile
prezentei legi.
în cazul fuziunii, divizării sau lichidării biroului de avocaţi, informaţia referitoare la acest birou
se exclude din Registrul birourilor de avocaţi.
Asociaţiile de avocaţi
în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor, avocaţii sînt în drept să se asocieze, pe; principii
benevole,
Asociaţiile de avocaţi, pot acorda asistenţă materială avocaţilor din cadrul acestor, asociaţii şi
membrilor familiilor acestora.
Asociaţiile de avocaţi centrale şi cele internaţionale pot avea structuri regionale.

38.Modul de dobindire a licenţei de avocat:

Dobândirea calităţii de avocat.
Avocat poate fi:
1..cetăţeanul Republicii Moldova,
2.cu capacitate deplină de exerciţiu,
3. licenţiat în drept,
4) care se bucură de o reputaţie ireproşabilă,
5) a efectuat stagiul professional,
6) a susţinut examenul de calificare.
Sînt scutitf de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare persoanele care au
cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni
după demisia din funcţiile respective, au solicitat eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei
de avocat.
Persoana care a depus cerere de eliberare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat nu se
consideră persoană cu reputaţie ireproşabilă şi cererea ei nu se admite în cazul în care:
a)a fost condamnată anterior pentru infracţiuni grave, deosebit de grave, excepţional de grave
săvîrşite cu intenţie, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale;
b)nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracţiuni;
c)anterior a fost exclusă din avocatură sau i s-a retras licenţa pentru acordarea asistenţei juridice
din motive compromiţătoare;
d)a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare sau a fost
eliberată, din aceleaşi motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar
public;
e)comportamentul sau activitatea ei este incompatibilă cu normele Codului deontologic al
avocatului;
f)prin hotărîrea instanţei judecătoreşti, s-a stabilit un abuz prin care ea a încălcat drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului.Aceste prevederi se aplică şi . avocaţilor stagiari.
Profesia de avocat este incompatibilă cu:
-oricare funcţie retribuită, cu excepţia funcţiilor legate de activitatea ştiinţifică şi didactică,
precum şi de activitatea în calitate de arbitru al judecăţii arbitrale (arbitrajului);
-activitatea de întreprinzător; -activitatea de notar.
Stagiul profesional durează un an.
Regulamentul privind condiţiile de efectuare a stagiului profesional este aprobat de Congres, la
propunerea Consiliului Baroului.
Stagiul profesional se desfăşoară în baza contractului încheiat între avocatul stagiar şi avocatul
care asigură efectuarea stagiului, înregistrat la Consiliul Baroului.
Avocatul care asigură efectuarea stagiului profesional trebuie să aibă o vechime în profesia de
avocat de cel puţin 5 ani.
Avocatul poate avea concomitent cel mult 2 avocaţi stagiari.
Avocat stagiar poate fi cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat în drept, care are capacitate
deplină de exerciţiu şi o reputaţie ireproşabilă şi care a încheiat cu unul dintre avocaţi contract
de efectuare a stagiului profesional.
Avocatul stagiar activează sub îndrumarea avocatului care asigură efectuarea stagiului
profesional, acesta fiind în drept să corecteze poziţia avocatului stagiar în procesul reprezentării
intereselor clientului.
Avocatului stagiar i se permite să acorde asistenţă juridică clientului în cadrul judecătoriilor
municipale şi de sector în cauzele civile şi administrative, în judecătoriile economice de
circumscripţie şi în cadrul autorităţilor publice.
Admiterea în profesia de avocat
Admiterea în profesia de avocat se efectuează în baza examenului de calificare susţinut în faţa
Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat. Regulamentul privind modul de susţinere a
examenului de calificare se aprobă de către Congres, după coordonarea lui cu Ministerul
Justiţiei.
Hotărîrea privind susţinerea examenului de calificare se adoptă şi se comunică persoanei care a
susţinut examenul de calificare în termen de cel mult 10 zile de la data susţinerii.
Rezultatele examenelor de calificare sînt aprobate prin hotărîre de către Comisia de licenţiere a
profesiei de avocat.
Hotărîrile Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat pot fi contestate în instanţa de judecată.
încetarea exercitării profesiei de avocat.
Activitatea de avocat încetează:
a)prin renunţare în scris la exerciţiul profesiei;
b)în cazul retragerii licenţei;
c)în caz de deces;
d)în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi
incompatibilă cu normele deontologice ale activităţii de avocat.
Avocatul a cărui activitate a încetat este obligat să restituie Consiliului Baroului, în termen de
10 zile, licenţa şi legitimaţia de avocat.
Consiliul Baroului este obligat, în termen de 10 zile de la data încetării activităţii de avocat, să
consemneze acest fapt în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat şi să
publice această informaţie în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

39.Notariatul: natura juridica, funcţiile si sistemul organelor notariale.

Activitatea notarială în Republica Moldova este desfăşurată în numele legii şi în strictă
conformitate cu legea de notari şi alte persoane strict stabilite de legislaţie, fiind menită să
asigure respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice, juridice şi ale
statului ."'Notariatul este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii,
ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte
notariale în numele Republicii Moldova”.
Faptul că notariatul este o instituţie publică nu limitează însă caracterul liberal al acestei
profesiuni, notarul este
-notarul este autonom în activitatea sa;
-are calitatea de subiect fiscal;
-are dreptul la onorarii, care îi asigură independenţa materială, etc.
Literatura de specialitate enumeră două funcţii principale ale notariatului:
----Participă la exercitatrea suveranităţii statului;
-----Ocrotirea intereselor private care îi sunt încredinţate.
Prima funcţie se explică prin aceea că notariatul este o instituţie publică, fapt consacrat î alin.l
art.2 al Legii cu privire la notariat, notarul este persoana autorizată de stat să presteze î numele
acestuia servicii publice prin desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberat de
Ministerul Justiţiei, în condiţiile prezentei legi. actul notarial, îndeplinit de notar, purtîm sigiliul
şi semnătura persoanei care desfăşoară activitate notarială, este de autoritate publică se prezumă
legal şi veridic şi are forţă probantă.
Cea de-a doua funcţie Notarul este ţinut să vegheze să nu fie încălcată legea. în acest sens el
este obligat să refuze întocmirea actelor notariale care contravin legislaţiei, ordinii publice ş
bunelor moravuri.
Sistemul orcanelor notariale. Actele notariale pe teritoriul Republicii Moldova se îndeplinesc
de notari de stat, notari privaţi, de alte persoane abilitate prin lege, iar pe teritoriul statelor
străine - de consulii Republicii Moldova.

40.Principiile de organizare si activitate a notariatului.

Ocrotirea intereselor realizată de notar urmează a fi delimitată de asistenţa juridică acordată de
avocat. Spre deosebire de avocat, notarul nu participă la activitatea de repunere în drepturile
încălcate ale persoanelor, activitatea lui se rezumă la întocmirea actelor cu caracter nelitigios.
Ocrotirea intereselor persoanelor realizată de notar înseamnă mai întâi de toate respectarea
principiului libertăţii de voinţă, ceea ce înseamnă că persoanele sunt libere să dea actului
conţinutul pe care îl doresc, putând deroga de la prevederile normelor dispozitive, fără ca
notarul să poată aduce vreo atingere acestei libertăţi. El urmează doar să verifice respectarea
condiţiilor de fond şi de formă a actului, cerute de legislaţie. Totodată notarul, respectând voinţa
părţilor, are sarcina de a atribui actului îndeplinit un conţinut plat (clar), care să nu dea naştere
la interpretări nejustificate şi litigii între părţi.
Principiul legalitatii: Notarii prin lege sa desfasoare activitatea notariala, au obligaţia sa verifice
ca actele pe care le intocmesc sa nu cuprindă clauze penale ce contravin legislaţiei, ordinii
publice etc.
Principiul egalitarii: Activitatea notariala se înfăptuieşte in mod egal pentru toate persoanele,
fara deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnica, limba, etc.
Principiul păstrării secretului profesional: Activitatea notarului implica cunoaşterea unor fapte
sau împrejurări pe care părţile nu doresc sa le faca publice. De aceea notarul este obligat sa
respecte confidenţialitatea lucrărilor întocmite si s anu divulge datele sau informaţiile ce i-au
fost incredintate.
Independenta notarilor: Biroul notarial se infatiseaza ca o institutie de drept privat si nu ca un
organ al administraţiei de stat. El are un caracter autonom, independent fata de toate celelalte
autoritati publice.
Peincipiul desfasurarii activitatii notariale numai la cererea persoanelor interesate: Sesizarea
este ca o premisa a activitatii notariale, chiar si in cazul îndeplinirii altor operaţii decit
înscrisurile notariale, inclusiv cu prilejul acordarii de consultatii juridice.

41. Competenta notarului.

(1).Notarul îndeplineşte următoarele acte notariale:
autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte);
a)procedura succesorală notarială şi eliberarea certificatului de moştenitor;
b)eliberarea certificatelor de proprietate;
c)certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;
d)legalizarea semnăturilor de pe documente;
e)actele de protest al cambiilor;
f)prezentarea cecurilor spre plată şi certificarea neachitării lor;
h).legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele;
i_efectuarea şi legalizarea traducerilor documentelor;
j) transmiterea cererilor persoanelor fizice şi juridice altor persoane fizice şi juridice;
k) primirea în depozit a sumelor băneşti şi titlurilor de valoare;
l)primirea documentelor la păstrare;
m) întocmirea protestului de mare;
n) asigurarea dovezilor;
o) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a întocmit;
p) alte operaţiuni care nu contravin legislaţiei.
(2)Notarii dau consultaţii în materie notarială, altele decît cele referitoare la conţinutul actelor
notariale pe care le îndeplinesc şi participă, în calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la
pregătirea şi întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.
(3)In îndeplinirea atribuţiilor sale, notarul are competenţă generală, cu excepţia următoarelor
situaţii:
a)procedura succesorală notarială este de competenţa notarului care îşi desfăşoară activitatea pe
teritoriul unde defunctul a avut ultimul domiciliu;
b)în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii pot alege pe oricare din notarii care desfăşoară
activitate pe teritoriul unde defunctul a avut ultimul domiciliu;
c)actele de protest al cambiilor se fac de notarul care desfăşoară activitate pe teritoriul unde se
face plata;
d).eliberarea duplicatului de pe actul notarial se face de notarul în a cărui arhivă se păstrează
originalul acestuia; precum şi
e).în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

42Modalitatile de dobindire a calitatii de notar si modul de organizare a activitatii

notarilor.
Notar poate fi persoana care:
a)este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliu pe teritoriul ei;
b)are capacitate deplină de exerciţiu;
c)este licenţiat în drept;
d)a îndeplinit, timp de pînă la un an, funcţia de notar stagiar şi a susţinut examenul de calificare;
e)posedă limba moldovenească;
f)nu are antecedente penale nestinse;
g)nu a fost condamnată anterior pentru o infracţiune gravă săvîrşită cu intenţie.
Comisia de licenţiere a activităţii notariale se formează, prin ordinul ministrului justiţiei,
pe un termen de 4 ani şi este compusă din 11 membri: 6 notari, cîte un reprezentant din partea
Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne, un lector universitar în materie de drept
(ales de senat) şi 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei.
Modul de organizare a activităţii notarilor.
Sediul notarului:
Activitatea notarului se desfăşoară în cadrul unui birou special amenanjat. Notarul privat este
obligat să deschidă biroul notarial în raza teritoriului indicat în ordinul ministrului justiţiei în
termenul de 90 de zile după primirea licenţei pentru activitate notarială.
într-un birou notarial pot funcţiona unul sau mai mulţi notari.
Despre schimbarea sediului său notarul privat este obligat să informeze Ministerul Justiţiei în
termen de 10 zile.
Remunerarea notarilor de stal
Remunerarea notarului de stat se efectuează lunar de la bugetul de stat într-un cuantum di 20 la
sută din plata încasată de acesta pentru prestarea serviciilor notariale şi nu poate fi mai mică
decît salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv.
Organizarea activităţii birourilor notariale de stat
(1)Guvernul stabileşte reţeaua birourilor notariale de stat, structura şi statele de personal ale
acestora, la propunerea Ministerului Justiţiei,
(2)Crearea şi organizarea activităţii birourilor notariale de stat se efectuează de Ministerul
Justiţiei.

43.Drepturile, obligaţiile si responsabilitatea notarilor.

Drepturile notarulu:
e. să solicite de la persoane fizice şi juridice documente şi informaţii necesare pentru
îndeplinirea actelor notariale;
f. să aibă acces la informaţiile şi documentele autorităţilor publice, inclusiv ale organelor
cadastrale, necesare pentru îndeplinirea actelor notariale;
g. să ia cuvîntul în judecată în nume propriu;
h. să încaseze plată pentru îndeplinirea actelor notariale;
i. să încheie contracte cu personalul tehnic şi cu alt personal pentru asigurarea activităţii
sale (notarul privat);
j. la concediu anual plătit şi la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, în
conformitate cu legislaţia;
k. la asigurare socială de stat şi la pensie pe baza contribuţiilor de asigurări sociale de stat;
l. să aibă concomitent cel mult doi notari stagiari;
m. să fie membru al asociaţiilor profesionale la nivel local, naţional şi internaţional şi să
ocupe nu mai mult de o singură funcţie electivă în aceste asociaţii;
j) să dispună de venitul obţinut (notarul privat);
k) să exercite alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei.
(2). Prevederile alin.(l) lit.h) se extind numai asupra notarilor a căror vechime în funcţia de
notar este de cel puţin 5 ani.
Obligaţiile notarulu
a)să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prezenta lege şi cu jurămîntul depus;
b)să acorde persoanelor fizice şi juridice asistenţă în exerciţiul drepturilor şi în ocrotirea
intereselor lor legitime, să explice persoanelor menţionate conţinutul actului notarial, precum şi
drepturile şi obligaţiile .lor, să-i avertizeze despre consecinţele actelor notariale îndeplinite;
c)să păstreze în taină informaţiile care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii. Instanţa de
judecată poate să elibereze notarul de această obligaţie dacă împotriva lui a fost intentat dosar
penal în legătură cu îndeplinirea actului notarial;
d)să asigure executarea stagiului de către notari stagiari;
e)să-şi ridice continuu nivelul profesional;
f)să-şi onoreze obligaţiile financiare legate de activitatea personală;
g)să realizeze alte acţiuni prevăzute de lege.
Notarul mai are obligaţia de a refuza îndeplinirea actului notarial dacă (art.41):
a)acesta este contrar legii sau nu corespunde cerinţelor legale;
b)actul notarial urmează a fi îndeplinit de un alt notar.
O altă obligaţie a notarului constă în respectarea eticii profesionale.
Responsabilitatea notarului Notarul nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutive fara a
asigura funcţionalitatea biroului sau, in condiţiile legii si fara a
informa despre aceasta Camera Notariala.Daca notarul divulga intentionat date despre
efectuarea unor acte notariale sau îndeplineşte un act notarial ce contravene legislaţiei, este
obligat sa repare paguba pricinuita. Vina notarului trebuie sa fie stabilita prin hotarire definitiva
a instantei dejudecata.
Sancţiunile disciplinare
1)Sancţiunile disciplinare se aplică notarului de către ministrul justiţiei.
2)în funcţie de gravitatea faptei, pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
a)avertizare;
b)mustrare;
c)suspendarea activităţii notariale;
d)retragerea licenţei pentru activitate notarială.
e)Ordinul cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare poate fi atacat în instanţa de judecată.

44.Alte institutii si organizaţii ce indeplinesc funcţii notariale.

Competenta consulilor
1)Activitatea notarială a consulilor Republicii Moldova se desfăşoară în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
parte, ţinîndu-se cont de uzanţele internaţionale.
2)La cererea persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova şi persoanelor juridice ale
Republicii Moldova, consulii Republicii Moldova îndeplinesc următoarele acte notariale:
a)autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte), cu excepţia contractului de
înstrăinare a bunurilor imobile şi contractului de gaj;
b)luarea măsurilor de pază a bunurilor succesorale;
c)legalizarea semnăturilor de pe documente;
d)legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele;
e)efectuarea şi legalizarea traducerilor documentelor şi a extraselor din ele;
f)certificarea unor fapte în cazurile prevăzute de lege;
h)primirea documentelor la păstrare;
i)asigurarea dovezilor.
3).Legislaţia Republicii Moldova poate prevedea şi alte acte notariale care se îndeplinesc de
consuli.
Competenta persoanelor cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei
publice locale
Persoanele cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale
îndeplinesc următoarele acte notariale:
c. legalizarea semnăturilor de pe documente;
d. legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele;
e. luarea măsurilor de pază a bunurilor succesorale;
f. autentificarea testamentelor;
g. autentificarea procurilor pentru primirea pensiilor şi a indemnizaţiilor, precum şi pentru
primirea sumelor indexate din depunerile băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii;
f)autentificarea contractelor de înstrăinare (vînzare-cumpărare, donaţie, schimb) ; bunurilor
imobile, inclusiv a terenurilor cu destinaţie agricolă.
Competenta registratorilor de stat ai Camerei înregistrării de Sta
Registratorii de stat ai Camerei înregistrării de Stat îndeplinesc următoarele acte notariale:
a)autentificarea actelor de constituire a întreprinderilor şi organizaţiilor fondate p teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a modificărilor şi completărilor operate în actele di constituire şi
în datele înscrise în Registrul de stat al întreprinderilor şi Registrul de stat al organizaţiilor;
b)legalizarea copiilor de pe actele de constituire a întreprinderilor şi organizaţiilor, a extraselor
din aceste acte şi a copiilor de pe certificatele înregistrării de stat din arhiva Camerei
înregistrării de Stat.

45.Activitatea particulara de dedectiv si paza.

Licenţierea activităţii particulare de detectiv si de pază:Activitatea particulară de detectiv şi
de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în coordonare cu Ministerul Afacerilor
Interne, în modul stabilit de Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind licenţierea unor genuri de
activitate, luându-se în considerare şi particularităţile stipulate în Legea nr. 283-XV din
04.07.2003 „Cu privire la activitatea particulară de detectiv şi de pază” şi a Hotărîrii Guvernului
nr. 667 din 08.07.2005 cu privire la măsurile de realizare a legii menţionate Licenţierea şi
restricţia activităţii particulare de detectiv şi de pază
(1)Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în
coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în
considerare particularităţile stipulate în prezenta lege. Persoanelor fizice şi juridice care nu
dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice prestarea serviciilor
prevăzute la art.(6).
(2)Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se efectuează în
centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern.
(3)Se interzice desfăşurarea pe teritoriul Republicii Moldova a activităţii organizaţiilor de
detectiv şi de pază străine.
(4)Organizaţiilor de detectiv şi de pază străine, cetăţenilor străini şi apatrizilor li se interzice:
(5) să desfăşoare activitate de detectiv şi de pază în calitate de întreprinzător individual;
(6) să fondeze ori să participe ca asociat la constituirea de organizaţie de detectiv şi de pază;
(7) să aibă în subordine organizaţie particulară de detectiv şi de pază ori subdiviziune
specializată de pază.
Restricţiile activităţii particulare de detectiv si de pază: Persoanelor fizice şi juridice care nu
dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice prestarea serviciilor; se
interzice desfăşurarea pe teritoriul Republicii Moldova a activităţii organizaţiilor de detectiv şi
de pază străine. Organizaţiilor de detectiv şi de pază străine, cetăţenilor străini şi apatrizilor se
interzice: să desfăşoare activitate de detectiv şi de pază în calitate de întreprinzător individual;
să fondeze ori să participe ca asociat la constituirea de organizaţie de detectiv şi de pază; să aibă
în subordine organizaţie particulară de detectiv şi de pază ori subdiviziune specializată de pază.
Genurile activităţii particulare de detectiv si de pază:în activitatea particulară de pază este
permisă prestarea următoarelor servicii: ocrotirea vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea
gărzii de corp; paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor; proiectarea,
instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor acestora, precum şi
exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor; paza şi însoţirea încărcăturilor
importante, a bunurilor personale; patrularea, în comun cu organele de drept, a zonelor
criminogene; acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea
securităţii oamenilor; informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite.
Drepturile persoanelor care practică activitate particulară de detectiv si de
pază:Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază au dreptul: să presteze
în bază de contract servicii de investigare şi de pază în conformitate cu legislaţia; să obţină în
modul stabilit informaţii şi copii de pe documente din partea persoanelor fizice şi juridice, cu
acordul lor; să inspecteze, după caz, cu participarea şi cu acordul proprietarului (al
reprezentantului lui) teritoriul, localurile, bunurile ce îi aparţin; să solicite, cu acordul clientului,
concluzia specialistului în problemele care necesită cunoştinţe speciale; să elucideze cauzele şi
condiţiile care au condus la comiterea infracţiunilor şi să ia măsuri, în limitele competenţei,
pentru lichidarea lor. Nu se admite utilizarea drepturilor acordate persoanelor fizice şi juridice
care practică activitate particulară de detectiv şi de pază la îndeplinirea unor obligaţii care nu
sînt prevăzute de legislaţie.
Obligaţiile persoanelor care practică activitate particulară de detectiv si de pază:Persoana
care practică activitate particulară de detectiv şi de pază este obligată: să respecte prevederile
legislaţiei şi clauzele contractuale; să presteze întregul pachet de servicii prevăzute în contract;
să repare prejudiciile cauzate prin încălcarea clauzelor contractuale; să desfăşoare activitatea cu
personal atestat pentru executarea serviciilor de investigare şi de pază; să păstreze
confidenţialitatea informaţiei pe care o cunoaşte în procesul activităţii, să nu o utilizeze în
scopuri personale şi să nu o transmită terţilor; să comunice imediat organelor de drept cazurile
de infracţiune depistate, să reţină la locul infracţiunii persoanele care au săvârşit- o şi să le
predea imediat organelor competente; să ia măsuri urgente pentru salvarea oamenilor, pentru
ajutorarea lor în protecţia bunurilor periclitate şi în alte situaţii excepţionale; să prezinte
comisariatului teritorial de poliţie dare de seamă statistică în termenul şi de modelul stabilit de
Ministerul Afacerilor Interne; să plătească în termen impozitele şi taxele prevăzute de lege.
Interdicţia desfăşurării activităţii particulare de detectiv si de pază:
Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază nu sînt învestite cu
împuterniciri de organe de drept. Organizaţiile particulare de detectiv nu au atribuţii de urmărire
penală şi nici atribuţii judecătoreşti, acestea fiind de competenţa exclusivă a organelor de
urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti. Lucrătorii din organele de drept nu pot practica şi
activitate în organizaţiile particulare de detectiv şi de pază şi în serviciile de pază interioară.
Persoanele care practică activitate particulară de detectiv, de pază şi prestează servicii de pază
interioară nu au dreptul să le cumuleze cu serviciul de stat.

46.Executorul Judecătoresc
(1)Executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public.
(2)Executorul judecătoresc desfăşoară o activitate liber profesionistă, care poate fi exercitată
exclusiv de persoane ce deţin licenţă eliberată în condiţiile prezentei legi. Activitatea
executorului judecătoresc nu constituie activitate de întreprinzător.
(3)Activitatea executorului judecătoresc se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea
drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de
rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, apartenenţă politică, avere, origine socială
sau orice alt criteriu.
(4)Executorul judecătoresc nu poate refuza îndeplinirea unui act dat în competenta sa, decît în
cazurile şi în condiţiile stabilite de lege.
Activitatea :
(1) Executor judecătoresc poate fi persoana care întruneşte următoarele condiţii:
a)este cetăţean al Republicii Moldova;
b)are capacitate deplină de exerciţiu;
c)este licenţiat în drept;
d)a efectuat stagiul în condiţiile prezentei legi;
e)posedă limba de stat;
f)are o reputaţie ireproşabilă;
h)a promovat concursul de admitere în profesia de executor judecătoresc.
Structura:
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este o asociaţie profesională
necomercială, din care fac parte toţi executorii judecătoreşti şi îşi are sediul în municipiul
Chişinău. Executorii judecătoreşti devin membri ai Uniunii Naţionale a Executorilor,
Judecătoreşti din momentul investirii în funcţie. 6
Organele de conducere ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sînt:
a)Congresul;
b)Consiliul;
c)Preşedintele; vot secret pe un termen de 4 ani, vechime de 5 ani
d)Secretarul general; pe 5 ani, cu vechime de 5 ani
e)Comisia de cenzori. 3 membrii pe 2 ani.