See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/207374967

Evoluţia creierului prin encefalizare, sau de ce schimbarea e dureroasă

Article · January 2010

CITATIONS READS

0 169

1 author:

Dragos Cirneci
Spiru Haret University, Bucharest
87 PUBLICATIONS   10 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Developing a methodology of therapy through theatre with an effect at the neurochemical and neurocognitive levels (MET) View project

Interface 3 View project

All content following this page was uploaded by Dragos Cirneci on 30 May 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 interferente

Evolutia creierului ~

prin encefalizare sau de ce

schimbarea e dureroasa
Dr. Drago~Grneci Abstract Rezumat
Syner<jlN1 (Of15ulting

Aversive learning seems to be mediated by the neural sys- fnvajarea aversiva este realizata in creier de sistemele
tems responsive to pain, while the subjedive perception of neuronale ce raspund la durere, iar percepjia subiectiva a
pain was found to be implemented by the same cerebral durerii este realizara de aceea~i rejea cerebrala implicata
network involved in orienting attention to novel, unexped- in orientarea involuntara a atenjiei ca raspuns la ceva
ed stimuli, and also in errors detedion. This"attentional net- nou, nea~teptat, dar ~i in procesarea erorilor. Sistemul
work" managing automatic shifting of attention to unex- "atenjional" care reorienteaza atenjia ca raspuns la
peded, relevant stimuli - 'orienting reflex" - is superimposed stimuli nea~teptaji sau foarte relevanji - "reflexul de
over the danger detection mechamisms, and is known to orientare" - este suprapus peste cel de depistare a peri-
be involved in triggering anxiety in humans. Biochemically, colelor, iar la om este raspunzator ~i de declan~area starii
phasic dopaminergic and noradrenergic components are anxioase. Biochimic, componenta fazica a dopaminei ~i
responsible for processing novelty and triggering attention noradrenalinei este implicata in procesarea schimbarii
shiftings in response to environmental changes, phasic do- ~i com uta rea atenjiei in vederea adaptarii la schimbare,
pamine component being involved also in adaptation to ins a componenta fazica a dopaminei este implicata ~i
pain - or analgesic response - making a "chemical connec- in adaptarea la durere sau raspunsul analgezic, facand
tion" between pain processing and the mechanisms which astfelo legatura biochimica intre durere ~i raspunsulla
trigger behavioral adaptation to change. In addition, the schimbare. Mai mult, acelea~i rejele a creierului impli-
same brain network which gestionates novelty detedion cate in procesarea noului ~i percepjia durerii sunt impli-
and physical pain subjective perception are involved in pro- cate ~i in procesarea feedback-ului negativ ~i a respin-
cessingof negative feedback and social rejedion, thesepro- gerii sociale, iar aceste procesari declan~eaza la randul
cessesbeing associated with a proinflammatory immune lor un raspuns imunitar de tip proinflamator, sugerand
response,suggesting that immune response is modulated ca raspunsul imunitar, care este modulat de relajiile no-
by social relationships and the successin activity or our abil- astre socia Ie, precum ~i de reu~ita in acjiune ~i capaci-
ity to adapt to change. tatea de adaptare la schimbari in mediu.
Keywords: attention orienting, pain, feedback process- Cuvinte-cheie: orientarea atenjiei, durere, procesare feed-
ing, immune response back, raspuns imunitar

Reteaua schimbarii ~i procesarea durerii
Encefalizarea este un concept care descrie cum funqiile
structurilor mai primitive au evoluat datorita dezvoltarii
unor noi termina!ii aditive. Astfel, encefalizarea sistemului
de percep!ie a durerii poate fi vazuta ca un pas evolutiv
care a ajutat la dezvoltarea unor abilita!i cognitive ~i socia-
Ie mai complexe. Tnforma sa encefalizata, sistemul durerii
a stat la baza inva!arii, permi!and apari!ia unor comporta-
mente care nu numai sa evite durerea fizica, dar sa ~i previ-
na pierderea unei recompense. Astfel, el a perm is reglarea
aqiunilor in funqie de contexte. De exemplu, ata~amen-
tul poate fi vazut ca 0 extensie a acestei funqii. Cercetarile
I moderne ale mecanismelor neuronale ale ata~amentului
I
Tn mod general, inva!area aversiva pare sa fie mediata
de sistemele neuronale ce raspund la durere, iar creierul
proceseaza emo!iile negative prin acelea~i zone prin care
proceseaza durerea fizica. Sistemul implicat in conducerea
durerii catre creier este denumit "sistemul anterolateral'~
Acest sistem contine cateva tracturi nervoase ascenden-
te: unul i~i'are originea in maduva spinarii, de unde fibrele
nervoase ajung in nucleii talamici, intra laminar ~i ventral
posterior lateral (VPL). Proieqiile spinale catre VPL se ter-
mina intr-o maniera topografica. Prin contrast, proieqiile
de la maduva spinarii catre nucleii talamici centrolateral ~i
para fascicular (care formeaza celalalt circuit) nu sunt orga-
niza!i topografic. Nucleii din VPL proiecteaza in cortexul

I la puii mamiferelor sugereaza ca ata~amentul este motivat
de durerea abandonarii socia Ie, iar ata~amentul este me-
ill! diat de mecanisme similare cu cele implicate in durerea
fizica (Tucker, Luu ~i Derryberry, 2005). Regiunile implicate
III
in procesarea durerii sunt implicate ~i in anticiparea dure-
rii/fricii, dar ~i in empatia fa!a de durere ~i in procesarea
somatosenzorial, care encodeaza intensitatea, durata ~i
loca!ia stimuli lor durero~i, iar nucleii centrolateral ~i para-
fascicular trim it proieqii catre cortexul cingulat anterior ~i
orbitofrontal/cortexul insular (Vogt, 2005; Tucker, Luu ~i
Derryberry, 2005). Celulele din cortexul cingulat anterior
dorsal, ca ~i cele din orbitofrontalullateral ~i cortexul insu-

••
respingerii socia Ie (Petrovic ~i colab., 2005) . lar bilateral nu sunt implicate insa in localizarea ~i identi-

• Anul VI • Nr. 23 • 4/2010 -----


The Thalamus TOpre(ron,al
conex
Nud••••• reticulem
(aUlTOUnding thM.mua»
ts ROt shown IntrBJamlnBr
Med"od
I orsa
I ~
nUCle~
Internal Nucleus- - •• ct
cortex
~
Medial
TO auditory
Geniculat.
Body
.)....
m~':::II~:ry~,~ Pulvinar
~~ ,.,
,
;"\I
VPM
Centrum
medianum
TO v;sus/
corter TO posterIOr
associatIon cortex
Figura 7. Reteaua durerii - in dreapta cu ro~u ACC - cortex cingulat,
fica rea stimulilor durero~i, ci in aspectele evaluarii subiec-
tive ale stimulilor durero~i (Kringelbach, 2005; Vogt, 2005;
Amodio ~i Frith, 2006). Aceste proieqii ajung in special in
zona dorsala a cingulatului anterior (girusul cingulat), dar
~i in zona rostrala. Neuronii din cele doua zone au rol dife-
rit: cei din zona rostrala semnalizeaza caracterul de nepla-
cut al unui stimul, in timp ce zona dorsala este implicata in
declan~area comportamentului de evitare (partea cauda-
la) ~i a reaqiei de frica (partea dorsala) (Vogt, 2005).
Re~eaua durerii con~ine divizii somato-senzoriale, emo-
~ionale, aten~ionale ~i motorii (Berns ~i cola b., 2006). A~-
teptarile pe care Ie avem privind durerea sau efectul an-
algezic al unui medicament inf1uen~eaza in mod direct
felul cum experimentam ulterior 0 stimulare dureroasa.
Daca activitatea in re~eaua durerii - formata din cingulatul
anterior pregenual ~i cortexul insular anterior - este ridi-
cata inaintea stimularii dureroase, omul este intr-o stare
de receptivitate fa~a de durere ~i percepe stimulul ca fi-
ind mai intens (Boly ~i cola b., 2007). Sesizarea stimulului
dureros este data de zona mediana anterioara/cingulat
anterior rostral (BA 32) in timp ce evaluarea durerii este
localizata mai ventral ~i posterior (BA 24) (Boly ~i colab.,
2007). Direqionarea aten~iei inf1uen~eaza activitatea in-
sulei anterioare - 0 zona care prime~te inputuri nocicep-
tive ~i este implicata in evaluarea intensita~ii subiective a
durerii -, activitatea insulara crescand atunci cand aten~ia
este orientata catre durere. Com uta rea voluntara a aten-
~iei se realizeaza de cortexul parietal posterior (aria 7)
cu extensie catre sulcusul postcentral (aria 5) ~i campul
frontal ocular (aria 8) sau a~a-numita re~ea aten~ionala
dorsala, care se ocupa atat cu com uta rea aten~iei, cat ~i
cu men~inerea acesteia in detrimentul stimulilor distrac-
tori. De asemenea, s-a constatat 0 reducere a activita~ii in
talamusul median, cingulatul anterior (BA 24) ~i cortexul
somatosenzorial secundar 0 data cu diminuarea durerii,
reducere mediata de zona frontala inferioara - BA 45 ~i 47
- ~i zona periapeductului cenu~iu (pAG). Zona 45-47, dar
~i PAG sunt parte din re~eaua aten~ionala ventrala (sau
Anul VI • Nr. 23 • 4/2010 •
psihiatru
.ra
Internal
medullary
lamina
- /
Anterior
nuclei
VPL
f ~..~:
~ •••
qL VI(
TO motor
cortices
T( IfflatlJ,';f>J '}
corh~x
Ins - cortex insular
cingulo-operculara) specializata in detectarea stimulilor
cu relevan~a comportamentala, in special daca sunt noi,
inten~i, nea~tepta~i sau poten~ial periculo~i ~i declan~ea-
za 0 stare de alerta. Durerea se pare ca activeaza aceasta
re~ea, iar starea afectiva negativa care implica re~eaua PAG
- amigdala - cortex insular anterior - cortex cingulat - orbi-
tofrontallateral (BA 45, 47) accentueaza percep~ia durerii,
afectand capacitatea acestor zone de a modula senza~ia
dureroasa (Villemure ~i Schweinhardt, 2010).
Concluzionand, percep~ia subiectiva a durerii este
realizata de aceea~i re~ea cerebrala implicata in orientarea
involuntara a aten~iei ca raspuns la ceva nou, nea~teptat.
Noutatea, pericolul ~i emisfera dreapta
La toate vertebratele (pe~ti, amfibieni, reptile, pasari ~i
mamifere) emisfera dreapta este mai sensibila la stimuli
care induc emo~ii negative, precum percep~ia unui prada-
tor ~i mediaza raspunsuri de evitare comportamentala. De
asemenea, ea gazduie~te sistemul aten~ional care reorien-
teaza aten~ia ca raspuns la stimuli nea~tepta~i sau foarte
relevan~i - reflexul de orientare. in schimb, emisfera stanga
are rolin declan~area rutinelor comportamentale - un rol
complementar la rolul celei drepte de raspuns la urgen~e
sau amenintari (Quaranta, Siniscalchi ~iVallortigara, 2007).
Adaptarea de succes necesita formarea de har~i mentale
care sa incorporeze continuu noi informa~ii. Pentru orice
organism, informa~ia cea mai importanta din mediu este
cea care inca nu este cunoscuta ~i in~eleasa. Pentru a apre-
cia relevan~a motiva~ionala a necunoscutului, a noului,
trebuie sa studiem reflexul de orientare. Reflexul de orien-
tare faciliteaza acest proces de formare de noi har~i indrep-
tand aten~ia automat catre evenimentele nea~teptate. La
fel, amenin~arile nea~teptate ~i necontrolabile produc 0
•
anxietate de anticipare mai mare ~i un raspuns fiziologic
mai puternic, decM amenin~arile previzibile, controlabile
(Hirsh ~i Inzlicht, 2008).
Procesarea bottom-up a stimulilor noi, nea~tepta~i sau
care au caracteristici deosebite este realizata in prima in-
 interferente

stan,a de amigdala bazolaterala (Davis ?i Whalen, 2001).

Ea este legata prin proieqii glutamatergice de capsula nu-
cleului accumbens, iar expunerea la stimuli noi cre?te do-
pamina in nucleul accumbens, fenomen mai accentuat la
persoanele anxioase sau la cele care au stat multa vreme
izolate. Efectul este de a se declan?a 0 motiva,ie de evita-
re adica baza inhibi,iei comportamentale (Barrot ?i colab.,
2005). Consecutiv amigdalei, procesarea are loc in hipo- 10

camp in girusul dentat?i zona CA3, apoi de zona intrapari-

eta la, iar apoi de cortexullateral prefrontal ?i este mediata
noradrenergic (Buschman ?i Miller, 2007; Hirsh ?i Inzlicht, 17

2008; Sara, 2009). Studiile folosind RMN funqional au ara-

tat ca in depistarea unui stimul nou sunt implicate: nucleii
pulvinari talamici, coliculul superior mezencefalic, girusul
frontal superior (BA 8), girusul frontal mijlociu (BA 10, 9,
46), cingulatul anterior (BA 32), girusul frontal inferior (BA
45) ?i zona intraparietala ventrala (aria 40). incluzfmd jonc-
,iunea temporoparietala (aria 39) (Hopfinger, Buonocore
?i Mangun, 2000; Yantis ?i colab., 2002; Pessoa ?i Unger-
leider, 2004; Shomstein ?i Behrmann, 2005). Activitatea in
orbitofrontalullateral caudal, la grani,a cu ventrolateralul
10
prefrontal (BA 45) este rela,ionata cu detectarea oricarui 18
eveniment nea?teptat/improbabil (Parris ?i cola b., 2007).
Tntotdeauna cand ne intalnim cu un stimul nou, zona or-
bitofrontala dreapta (BA 45) se activeaza pentru a encoda 17

acest stimul, legandu-I de contextul apari,iei (Frey?i Petri-

des, 2000).
Deci, re,eaua de procesare subiectiva a durerii este ace-
ea?i care raspunde la nou, dar ?i la peri co I, formand baza
neuronala a inva,arii aversive, precum ?i a anxieta,ii.
Figura 2. Ariile /ui Brodmann (BA)

Du~ere'.Pr~cesarea gre~elilor~iini!ierea nica conectivitate intre cingulatul dorsal ?i restul re,elei

schlmbaru
Termeni precum aten,ia, memoria sau afectivitatea sunt
concepte psihologice care i?i au originea in filosofia facul-
ta,ionista a lui Palton ?i Aristotel. Filosofii greci ai antichi-
ta,ii au fost se pare primii care au vazut activitatea umana
ca fiind sub semnul acestor faculta,i mentale sau psihice,
sau, cum Ie spuneau ei, "calita,i ale psihicului': Astfel, per-
cep,ia vizuala era conceputa de ei ca bazandu-se pe ni?te
raze care plecau din ochi ?i intalneau lumea din jur. De
aici, ?i aten,ia vizuala a fost mutt timp reprezentata ca un
"fascicul" sau "Ianterna" care se "focuseaza" pe lucrurile din
jur. Tn ultimii ani, neuro?tiin,ele au identificat bazele bio-
log ice ale fenomenelor pe care Ie legam de "aten,ie'; rele-
vfmd 0 lume foarte diferita, cu conexiuni nebanuite. Astfel,
studiile folosind tehnica ICA (Independent Component
Analysis) care eviden,iaza conectivitatea intrinseca dintre
re,elele neuronale (lCN) au relevat existen,a a doua re,ele
anticorelate. Prima - numita "re,eaua aten,ionala ventrala"
(sau "salience processing network'; sau "cingulo-opercu-
lara) - este formata din zona orbitofrontala (BA 47/12) ?i
II:
cortexul insular anterior, cingulatul dorsal/cortexul para-
cingulat, aria pre-suplimentara motorie (BA 8), amigdala,
corpi stria,i ventra Ii, hipotalamus, talamus dorsomedian,
periapeductul cenu?iu (pAG). substan,a neagraNTA ?i
proceseaza informa,ie interoceptiva vegetativa, dimen-
siunea emo,ionala a durerii ?i empatie fa,a de durerea
prezinta 0 mai puternica anxietate anticipatorie (Seeley
?i colab., 2007). Folosind tehnica resting state functional
connectivity MRI (rs-fcMRI), care eviden,iaza regiunile din
substan,a cenu?ie care sunt conectate funqional in stare
de repaus, Dosenbach ?i colab. (2007) au descoperit ca re-
,eaua cingulo-operculara alcatuita din zona dorsomedia-
na prefrontala/cingulat dorsal, orbitofrontallateral/insula
anterioara ?i fronto-polar, este implicata atat in ini,iereal
pregatirea comportamentelor, cat ?i in men,inerea regulii
de execu,ie ?i in monitorizare/procesarea feedback-ului.
Aceasta re,ea este implicata in orienta rea aten,iei la apa-
ri,ia nea?teptata a unui stimul, intr-o loca,ie nea?teptata
sau a unui stimul care are proprieta,i nea?teptate, dar ?i
in reamintirea spontana a unui eveniment sau detaliu da-
torata unui stimul din mediu ?i in depistarea erorilor (Ca-
vanna ?i Trimble, 2006; Fox?i colab., 2005, Cabeza?i cola b.,
2008). Studiile folosind tehnica Granger Causality Analysis
(GCA) au relevat faptul ca zona insula-cingulat (sau cingu-
lo-operculara) dreapta are un rol fundamental in situa,iile
de conflict, depistare erori sau in general de adaptare a
comportamentului la schimbarea regulilor mediului sau
sarcinii, re,eaua cingulo-operculara realizand comutarea
pe noua stare sau de pe 0 stare pe alta (Sridharan, Levitin
?i Menon, 2008). Eaintervine ori de cate ori trebuie ini,iata
o aqiune sau cand un pattern de aqiune existent trebuie
modificat sau oprit. Aceasta re,ea decide daca 0 aqiune

••
altora, dar?i respingerea sociala. Oamenii cu 0 mai puter- trebuie ini,iata in oricare dintre urmatoarele situa,ii:

• Anul VI • Nr. 23 .4/2010


a) procesarea de rutina a stimulilor e~ueaza in a genera
suficienta informa!ie in vederea declan~arii unui raspuns-
de exemplu selectarea dintre doua variante de aqiune ca
raspuns la un stimul ambiguu;
b) apare dintr-o data un motiv nou de aqiune;
c) genera rea unor aqiuni de explorare a mediului. in
oricare dintre cele trei situa!ii se declan~eaza aqiuni ale
acestei re!ele care suspenda controlul rutinier de tip sti-
mul-raspuns ~i comuta spre controlul pe sistemul voli!io-
nal (Haggard, 2008).
Comportamentul cotidian este, in cea mai mare par-
te, com pus din aqiuni habituale ce necesita un control
con~tient scazut. insa in cazul in care mediul se schimba,
aceste aqiuni devin inutile, individul ajuns in acest punct
trebuind sa depa~easca aceste comportamente habitua-
Ie care sunt dictate automat. Cingulatul anterior ~i zona
pre-suplimentara motorie (SA 6 ~i 8) participa la reglarea
controlului cognitiv exercitat de cortexul prefrontal lateral
caruia ii trimit semnale numite de eroare negativa in pre-
diqie (sau ERN)care marcheaza tranzi!ia dintre comporta-
mente rutiniere ~i cele non-rutiniere (Quilodran, Rothe ~i
Procyk, 2008). Declan~area unui ERN este urmata de:
1. com uta rea intr-un raport acurate!e/viteza in detri-
mentul celei de-a doua, adica intr-un mod de raspuns mai
precaut;
2. cre~terea aten!iei asupra aqiunii pentru a spori proce-
sarea informa!iei ~i inhibarea distractorilor (Ridderinkhoff
~i cola b., 2004; Isoda ~i Hikosaka, 2007). Cu cat este mai
mare valoarea ERN, cu atilt este mai rapida ~i mai puter-
nica activarea consecutiva a zonelor laterale prefrontale,
special zona inferioara prefrontala dreapta (SA 44, 45) (Ri-
dderinkhof ~i cola b., 2004).
Zona dorsomediana prefrontala ini!ial suprima com-
portamentul habitual indezirabil, iar apoi activeaza repre-
zentarea aqiunii controlate dezirabile (lsoda ~i Hikosaka,
2007). Studiile imagistice au aratat ca activitatea in orbi-
tofrontalullateral caudal, la grani!a cu ventrolateralul pre-
frontal (SA 47/45). este rela!ionata cu detectarea schim-
barilor ce apar in asocierea stimul-context-recompensa
(Ridderinkhof ~i cola b., 2004) sau a oricarui eveniment ne-
a~teptat/improbabil (Parris ~icola b., 2007). Aceste studii au
relevat ca exista, de fapt, 0 co-activare a orbitofrontalului
lateral ~i a cingulatului anterior atunci cand se detecteaza
o pedeapsa, 0 non-recompensare sau 0 schimbare intr-o
asociere de tip stimul-raspuns, evenimente care semnali-
zeaza necesitatea unei schimbari rapide in comportament
(Kringelbach, 2005; Parris ~i cola b., 2007).
Concluzionand, studiile releva ca re!eaua neuronala res-
ponsabila de procesarea subiectiva a durerii ~i a pericolu-
lui, este implicata ~i ini!ierea adaptarii comportamentului
la schimbari survenite in mediu, precum ~i in procesarea
feedback-ului - deci in inva!area prin experien!a.
Biochimia raspunsului la schimbare
Ceea ce in psihologie sunt denumite "memorie de lu-
cru'; dar ~i "aten!ie" se bazeaza pe doua componente, ~i
anume una de men!inere a scopurilor ~i regulilor sarcinii ~i
protejarea lor de interferen!e, iar a doua de schimbare ra-
pida ~i flexibila a scopurilor ~i activita!ilor daca se schimba
I Anul VI • Nr. 23 • 4/2010 •
psihiatru
.ra
contingen!ele. Combina!ia dintre cele doua este realizata
biochimic de un mecanism dublu - dopaminergic ~i nora-
drenergic. Dopamina, dar ~i noradrenalina au doua com-
ponente funqionale, una tonica ~i una fazica. in condi!iife
unui nivel tonic dopaminergic ~i noradrenergic are loc 0
cre~tere puternica a excita!iei intre neuroni, ceea ce condu-
ce la 0 activitate sus!inuta ~i protejare fa!a de interferen!e. in
schimb, comutarea fazica a dopaminei ~i noradrenalinei in-
dusa de evenimente semnificative - succesul sau e~ecul intr-o
sarcina sau apari!ia unui stimul nou care anun!a 0 recompen-
sa sau un pericol - cre~te taria input-urilor aferente ~i duce
fa up-datarea starii de activare neuronala care favorizeaza
noua strategie, regula sau scop (Wolters ~i Raffone, 2008;
Sara, 2009). S-a descoperit ca noradrenalina faciliteaza
adaptarea comportamentului la schimbarile din mediu
sau la modificarile in cerin!ele unei sarcini. Nucleul/ocus
coeruleus din mezencefal declan~eaza 0 eliberare fazica a
noradrenalinei care favorizeaza comutarea aten!ionala ~i
schimbarea de strategie prin aqiunea asupra receptorilor
alfa-adrenergici (Sara, 2009). Studiile realizate pe animale
au indicat faptul ca ~i activitatea dopaminergica din nu-
cleul accumbens este necesara in comutarea de pe com-
portamentul aflat in derulare pe unul alternativ, declan~at
de un stimul nea~teptat (Nicola ~i Fields, 2005). Studii neu-
rofiziologice (Goto ~i Grace, 2005) au demonstrat ca elibe-
rarea tonica ~i fazica a dopaminei comuta in mod selectiv
balan!a dintre input-urile catre nucleul accumbens ale
cortexului prefrontal ~i ale hipocampului, astfel mediind
funqiile cognitive necesare comportamentului orientat
spre un scop. Atat cre~terea, cat ~i descre~terea eliberarii
fazice a dopaminei au impact asupra input-urilor dinspre
cortexul prefrontal, producand atenuarea sau facilitarea
acestora, prin receptorii D2. Asemenea facilitare a input-
urilor cortexului prefrontal mediata de receptorii D2 are
o aqiune modulatoare asupra procesarii informa!iei in
circuitul cortex prefrontal - nucleu accumbens, procesare
ce mediaza strategiile de comutare a setului ~i inhibarea
raspunsului (Goto ~i Grace, 2005). Stimularea receptorilor
D2 moduleaza activitatea in corpii stria!i ventrali, lucru
care se eviden!iaza comportamental prin reducerea "cos-
turilor comutarii'; facilitand flexibilitatea cognitiva (Cools
~i colab., 2005).
Componenta fazica a dopaminei ~i noradrenalinei este
implicata deci in procesarea schimbarii ~i com uta rea aten-
!iei in vederea adaptihii la schimbare sau ce numim re-in-
va!are.
RasRunsul biochimic
la schimbare ~i calmarea durerii
Intensitatea efectului placebo asupra unui individ se
~tie ca este legata de cantitatea de dopamina eliberata in
nucleul accumbens, iar oamenii care sunt mai responsivi
la placebo sunt cei care se a~teapta in mai mare masura sa
ca~tige intr-un joc de tip Gambling. Efectul placebo este
•
cu atat mai puternic cu cat este mai mare activarea recep-
torilor D2/D3 dopaminergici din accumbens in faza de an-
ticipare a ca~tigului, iar oamenii care prezinta 0 activitate
sinaptica mai ridicata in accumbens in timpul a~teptarii
unei recompense ~i simt un arousal pozitiv mai accentuat,
 interferente
I '
A B
CAU
CAU
I dar in timp ce placerea este procesata de zona mediana a
..•
I . PUT
'\." '\.-.......
\'
\
A..,.
1L...
~." -... ' J' I.,
NA / ~\~,\ / ~ .. --\7~ ~ r
-" NA
Figura 3. Corpii striati, cu verde nuc/eul accumbens
prezintii efectul placebo cel mai puternic. Oeci efectul
placebo este de fapt un tip de procesare a recompensei
(Scott ~i cola b., 2007). Stimulii durero~i induc descarcarea
de dopamina in accumbens, prin acest mecanism declan-
~andu-se analgezia. Oamenii cu dureri cronice elibereaza
mai pu~ina dopamina in accumbens. Efectul analgezic al
dopaminei se bazeaza pe cre~terea componentei fazice
dopaminergice. Eliberarea fazica a dopaminei produce 0
cre~tere a eliberarii opioidelor in accumbens. Un sistem
dopaminergic fazic foarte responsiv este asociat cu dis-
pozi~ie pozitiva ~i flexibilitate cognitiva (Leknes ~i Tracey,
2008). Oeci, semnalul fazic este folosit ca semnal de inva-
~are pentru a deprinde comportamente indreptate spre
recompensa (Caldu ~i Oreher, 2007).
Tratamentele placebo induc cre~terea activita~ii opi-
oide in regiunile limbice ~i paralimbice bogate in recep-
tori ~, precum PAG, nucleul rafeului dorsal, amigdala, ac-
cumbens, insula anterioara, orbitofrontalul lateral drept
(BA 10/47), cingulatul anterior pregenual ~i rostral (Wager,
Scott ~i Zubieta, 2007). Opioidele endogene cresc efectul
fazic al dopaminei in accumbens inhiband interneuronii
locali GABA din VTA (Leknes ~i Tracey, 2008). 0 faza tonica
crescuta este asociata cu stres ~i durere in timp ce 0 faza
tonica redusa - care duce la 0 cre~tere a componentei fa-
zice - este asociata cu cautarea de senza~ii, impulsivitatea
~i abuzul de substan~e (Leknes ~i Tracey, 2008). Oamenii
cu alela Met/Met ai genei COMT (care produce enzima
catecol-O-methyl-transferaza ce degradeaza sinaptic cate-
colaminele) au 0 activitate tonica mai ridicata (~i 0 inhi-
bare a celei fazice). dar ~i un efect analgezic mai scazut ~i
o eliberare mai redusa a opioidelor endogene. Alela Met
produce mai pu~ina enzima, care se reflecta intr-o activi-
tate dopaminergica mai sus~inuta in cortexul prefrontal
in condi~ii de stres (Leknes ~i Tracey, 2008). in accumbens
exista 0 colocalizare a receptorilor 02 cu neuronii enke-
falinergici, ceea ce poate explica implicarea mecanisme-
lor dopaminergice ~i opioide in analgezia indusa placebo
(Scott ~i colab., 2007). Efectul analgezic al opioidelor en-
dogene depinde insa ~i de sistemul serotonergic (Leknes
II'
~iTracey, 2008).
Atat durerea, cat ~i place rea cresc nivelul opioidelor in
orbitofrontal, amigdala, accumbens ~i pallidum ventral. La
••
fel, a~teptarea durerii ~i a placerii induc 0 cre~tere a activi-
!r
ta~ii fazice dopaminergice in VTA, accumbens ~i pallidum
ventral, care activitate cre~te eliberarea opioidelor in ac-
cumbens. Oeci aceste regiuni - amigdala, accumbens ~i
pallidum - mediaza interaqiunea dintre durere ~i placere,
pallidumului, durerea e procesata de zona laterala; la fel
zona rostra/a a capsulei accumbensului proceseaza place-
rea, iar zona caudala durerea; in general, in corpii stria~i
ventrali zona rostrala proceseaza ca~tigul, iar zona caudala
pierderea de bani (Leknes ~iTracey, 2008).
Componenta fazica a dopaminei este implicata nu doar
in adaptarea la schimbare, ci ~i in adaptarea la durere sau
raspunsul analgezic, facand astfel 0 legatura biochimic
vorbind, intre durere ~i schimbare.
Relatiile socia Ie, durerea
~iraspunsul proinflamator
Studiile din ultimii ani au relevant faptul ca sistemul
imunitar folose~te aceia~i transmi~atori ca ~i creierul, iar
pe mul~i dintre ei chiar ii secreta. Una dintre cele mai inte-
resante descoperiri este aceea ca declan~area raspunsului
imunitar are la baza principalul excitator din creier, adica
glutamatul. Astfel, celulele dendritice sintetizeaza gluta-
mat, iar glutamatul eliberat de aceste celule aqioneaza
ini~ial asupra receptorului glutamatului Glu5R de pe lim-
focitele T inhiband produqia de interleukina 6 (lL-6), iar
dupa 48 de ore asupra receptorului Glu 1R, aqiune care
conduce la secre~ia de interleukina 6 (lL-6). interleukina
2 (IL-2), interferon gama (IFN gama) ~i tumor-necrosis-factor
alfa (TNF alfa) (Pacheco ~i colab., 2006). Stimularea recepto-
rilor Glu5R, dar ~i a receptorilor 01/05 ai dopaminei de pe
limfocitele T de tipul C08+ conduce la inhibarea activarii lor,
iar stimularea receptorilor 02/03 ~i a receptorilor 5-HT7 ai
serotoninei stimuleaza raspunsul imunitar prin eliberarea de
interleukina 8 (lL-8) ~i interleukina 10 (IL-10) efecte mediate
de limfocitele T heiperTh2 (Franco ~i colab., 2007).
S-a constatat ca atitudinea de tip suportiv/empatic a ca-
drelor medicale in timpul rela~iei cu pacientul conduce la
dublarea secre~iei de interleukina 8 la 48 de ore dupa vizi-
ta la medic, precum ~i la scurtarea duratei racelii acelor pa-
cien~i (Rakel ~i cola b., 2009). Suportul social perceput de 0
persoana depinde de receptorii 02/03 ai dopaminei din
corpii stria~i ventrali (in special nucleul accumbens). dopa-
mina realizand 0 mai buna cuplare cu ace~tia la persoane-
Ie care percep un suport social mai puternic ~i au 0 pozi~ie
sociala mai 'ridicata (Martinez ~i colab., 2010). Oe aseme-
nea, se ~tie ca citokinele pro-inflamatoare interleukina 6
(lL-6) ~i tumor-necrosis-factor alfa (TNF alfa) sunt crescute
in condi~ii de stres cronic (Ziv ~i Schwartz, 2008), iar scoru-
rile ridicate la scalele Positive Relations with Others, Purpo-
se in Life ~i Environmental Mastery ale chestionarului PWB
(considerate indicatori ai well-being-ului) coreleaza invers
cu nivelul bazal de IL-6 (Friedman, Hayney ~i Love, 2007).
Interesant este ca evaluarea sociala nefavorabila (criticii)
~i respingerea sociala coreleaza cu nivele mai crescute de
IL-6 ~i TNF alfa, asociate cu activari ridicate in zonele din
creier care proceseaza respingerea sociala, adica cingu-
latul dorsal (aria 24) ~i insula anterioara, bilateral. Acest
pattern de activari reprezinta 0 trasatura stabila ~i medi-
• Anul VI • Nr. 23 ·4/201 0 ----~
 psihiatru
.ra
aza raspunsul inflamator la stres social. Cele doua struc- Oeci, putem concluziona ca detectarea erorilor, a schim-
turi sunt conectate cu hipotalamusul ?i trunchiul cerebral barilor, dar ?i feedback-urile socia Ie negative declan?eaza
?i fac parte din reteaua visceromotorie care controleaza activarea aceleia?i retele a creierului implicate in percep-
raspunsul endocrin ?i vegetativ. Oe?i cele doua sunt parte tia durerii, iar aceasta activare declan?eaza la randul ei un
?i din reteaua de perceptie a durerii, studiile au implicat raspuns imunitar proinflamator. De aici ?i pana la a spune
aceste structuri intr-un sistem mai general de stres pe care ca raspunsul imunitar este modulat de relatii1e noastre
11 activeaza orice tip de evenimente negative, declan?fmd socia Ie, precum ?i de reu?ita in aqiune ?i capacitatea de
raspunsuri inflamatorii (Slavich ?i cola b., 2010). adaptare la schimbari in mediu, este doar un pas.•

1. Amodio, D.M. ~i Frith, C.D. (2006) - Meeting of minds: the medial frontal 25. Pacheco, R. ~i colab. (2006) - Glutamate released by dendritic cells as

cortex and social cognition. Nature Reviews Neuroscience, 7, 268-277. a novel modulator ofT cell activation. The Journal of Immunology, 177,
6695-6704.
2. Barrot, M. ~i colab. (2005) - Regulation of anxiety and initiation of sexual
behavior by CREB in the nucleus accumbens. PNAS, 102 (23). 8357-8362. 26. Parris, B.A. ~i colab. (2007) - The role of the lateral prefrontal cortex and

3. Berns, G.s. ~i colab. (2006) - Neurobiological substrates of dread. Science, 312, anterior cingulate in stimulus-response association reversals. Journal of
754-758. Cognitive Neuroscience, 19, 13-24.

4. Boly, M. ~i colab. (2007) - Baseline brain activity fluctuations predict soma- 27. Pessoa, L. ~i Ungerleider, L.G. (2004) - Neural correlates of change detec-

tosensory perception in human. PNAS, Vol. 104 (29),12187-12192. tion and change blindness in a working memory task. Cerebral Cortex, 14

5. Buschman, T.J. ~i Miller, E.K. (2007) - Top-down versus bottom-up control (5). 511-520.

of attention in the prefrontal and posterior parietal cortices. Science, 315, 28. Petrovici, P. ~i colab. (2005) - Placebo in emotional processing - induced
1860-1862. expectations of anxiety relief activate a generalized modulatory network.

6. Cabeza, R. ~i colab. (2008) - The parietal cortex and episodic memory: an at- Neuron, Vol. 46, 957-969.

tentional account. Nature Reviews Neuroscience, 9, 613-625. 29. Quaranta, A., Siniscalchi, M. ~i Vallortigara, G. (2007) - Asymmetric tail

7. Caldu, X. ~i Dreher, J-C. (2007) - Hormonal and genetic influences on processing wagging response by dogs to different emotive stimuli. Current Biology, 17 (6),
reward and social information. Ann.N.Y.Acad.Sci., 1118,43-73. 199-201.

8. Cavanna, A.E. ~i Trimble, M.R. (2006) - The precuneus: a review of its functional 30. Quilodran, R., Rothe, M. ~i Procyk, E. (2008) - Behavioral shifts and action

anatomy and behavioural correlates. Brain, 129,564-583. valuation in the anterior cingulate cortex. Neuron, 57, 314-325.

9. Cools, R. ~i colab. (2005) - Dopamine D2 receptor stimulation potentiates 31. Rake!, D.P.~i colab. (2009) - Practitioner empathy and the duration of the

BOLD activitity in the striatum during attentional switching in visual working common cold. Fam Med, 41 (7),494-501.

memory. 2005 Abstract Viewer/Itinerary Planner. Washington, DC: Society for 32. Ridderinkhof, K.R. ~i colab. (2004a) - Neurocognitive mechanisms of cognitive
Neuroscience. control: the role of prefrontal cortex in action selection, response inhibition,

10. Davis, M. ~i Whalen, P.J. (2001) - The amygdala: vigilance and emotion. performance monitoring, and reward-based learning. Brain and Cognition, 56,
129-140.
Molecular Psychiatry, 6, 13-34.
11. Dosenbach, N.UJ. ~i cola b., (2007) - Distinct brain networks for adaptive and 33. Ridderinkhof, K.R. ~i colab. (2004b) - The role of the medial frontal cortex in

stable task control in humans. PNAS, Vol. 104 (26),11073-11078. cognitive control. Science, 306, 443-447.

12. Fox, M.D. ~i colab. (2005) - The human brain is intrinsically organized into 34. Sara, S.J. (2009) - The locus coeruleus and noradrenergic modulation of cogni-

dynamic, anti correlated functional networks. PNAS, 102 (27), 9673-9678. tion. Nature Reviews Neuroscience, Vol. 10, 211-223.

13. Franco, R. ~i colab. (2007) - The emergence of neurotransmitters as immune 35. Scott, D.J. ~i colab. (2007) -Individual differences in reward responding

modulators. Trends in Immunology, 28 (9). 400-407. explain placebo-induced expectations and effects. Neuron, Vol. 55, 325-336.

14. Frey, S. ~i Petrides, M. (2000) - Orbitofrontal cortex: a key prefrontal region for 36. Seeley, W.W. ~i colab. (2007) - Dissociable intrinsic connectivity networks for

encoding information. PNAS, 97 (15), 8723-8727. the salience processing and executive control. The Journal of Neuroscience, 27

15. Friedman, E.M., Hayney, M. ~i Love, G.D. (2007) - Plasma Interleukin-6 and (9). 2349- 2356.

soluble IL-6 receptors are associated with psychological well-being in aging 37. Shomstein, S. ~i Behrmann, M. (2005) - Goal- and stimulus- driven orienting

women. Health Psychology, Vol. 26 (3), 305-313. in patients with parietal lesions. 2005 Abstract Viewer/ltinerary Planner.

16. Goto, Y. ~i Grace, A. (2005) - Dopaminergic modulation of limbic and cortical Washington, DC: Society for Neuroscience.

drive of nucleus accumbens in goal-directed behavior. Nature Neuroscience, 8 38. Siavich, G.M. ~i colab., (2010) - Neural sensitivity to social rejection is associ-

(6),805-812. ated with inflammatory responses to social stress. PNAS, 107 (33), 14817-1482.

17. Haggard, P. (2008) - Human volition: towards a neuroscience of will. Nature 39. Sridharan, D., Levitin, D.J. ~i Menon, V. (2008) - A critical role for the right
Reviews Neuroscience, 9, 934-946. fronto-insular cortex in switching between central-executive and default-

18. Hirsh, J.B. ~i Inzlicht, M. (2008) - The devil you know; Neuroticism mode networks. PNAS, 105 (34), 12569-12574.

predicts neural response to uncertainty. Psychological Science, 19 (10). 40. Tucker, D.M., Luu, P. ~i Derryberry, D. (2005) - Love hurts: the evolution
962-967. of empathic concern through the en cephalization of nociceptive capacity.

19. Hopfinger, J.B., Buonocore, M.H. ~i Mangun, G.R. (2000) - The neural Development and Psychopathology, 17,699-713.

mechanisms of top-down attentional control. Nature Neuroscience, 3 (3). 41. Villemure, C. ~i Schweinhardt, P.(2010) - Supraspinal pain processing: Distinct
284-291. roles of emotion and attention. Neuroscientist OnlineFirst, 1 Aprilie 2010.

20.lsoda, M. ~i Hikosaka, O. (2007) - Switching from automatic to controlled 42. Vogt, B.A. (2005) - Pain and emotion interactions in subregions of the

action by monkey medial frontal cortex. Nature Neuroscience, 10,240-248. cingulate gyrus. Nature Reviews Neuroscience, 6, 533-544.

21. Kringelbach, M.L. (2005) - The human orbitofrontal cortex: linking 43. Wager, T.D., Scott, D.J. ~i Zubietta, J.K. (2007) - Placebo effects on human

reward to hedonic experience. Nature Neuroscience, 6, 691-702. miu-opioid activity during pain. PNAS, Vol. 104 (26). 11056-11061.

22. Leknes, S. ~i Tracey, I. (2008) - A common neurobiology for pain and 44. Wolters, G. ~i Raffone, A. (2008) - Coherence and recurrency: maintenance,

pleasure. Nature Reviews Neuroscience, 9, 314-320. control and integration in working memory. Cognitive Process, 9, 1-17.

•
23. Martinez, D. ~i colab. (2010) - Dopamine type 2/3 receptor availability in the 45. Yantis, S. ~i colab. (2002) - Transient neural activity in human parietal cortex

striatum and social status in human volunteers. Bioi Psychiatry, 67 (3). 275-278. during spatial attention shifts. Nature Neuroscience,S (10), 995-1002.

24. Nicola, S.M. ~i Fields, H.L. (2005) - Specific role for nuclues accumbens 46. Ziv, Y. ~i Schwartz, M. (2008) -Immune-based regulation of adult

dopamine in behavior switching. 2005 Abstract Viewer/Itinerary Planner. neurogenesis: Implications for learning and memory. Brain, Behavior, and

Washington, DC: Society for Neuroscience . Immunity, 22. 167-176.

----- Anul VI • Nr. 23 .4/2010 •

View publication stats