SISTEMUL UNITAR BUGETAR

1.Conţinutul şi caracteristicile bugetului de stat

Bugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor. Îl putem

aborda din punct de vedere juridic şi economic.
Sub aspectul său juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede şi autorizează în formă
legislativă cheltuielile şi resursele statului, având character obligatoriu fiind supus aprobarii
Parlamentului. Reprezintă un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a
acestuia, elaborându-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influenţată de
concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade.
Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor
efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fo mobilizate la dispoziţia statului.
Abordarea economică se referă la corelaţiile acroeconomice şi în special legăturacu
nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB şi măsura în care acesta este
repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină nivelui indicatorilor bugetari şi
constituie baza evoluţiei favorabile a resurselor în viitor.
Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul
repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică socială şi
financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pe de o parte, ca relaţii prin care se
mobilizează resursele băneşti iar pe de lată parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse.
Examinând problema bugetului ca şi definiţie şi concept se desprinde concluzia că prin
intermediul acesteia se derulează atât resurse publice , cât şi resurse private. Faţă de ambele
categorii de resurse, bugetul cuprinde prevederi referitoare la veniturile şi cheltuielile pe o
anumită perioadă (de obicei un an), în scopul îndeplinirii unor obiective stabilite la nivelul
entităţilor la care se referă.
Aceste entităţi sunt fie de drept public, fie de drept privat, fiind denumite unităţi
instituţionale care la nivelul economiei naţionale sunt grupate în următoarele sectoare:
- societăţi şi cvasisocietăţi nefinanciare
- instituţii financiare
- întreprinderi de asigurare
- administraţia publică
- administraţia privată
- gospodăriile populaţiei

Page 1
 BUGETUL DE STAT

VENITURILE Servicii publice

Societăţi STATULUI generale
comerciale Aparare,
Regii publice ordine publică
DESTINAŢIA
Alte categ. De VENITURILOR şi siguranţă
agenţi STATULUI natţională
economici Cheltuieli
Instituţii publice social culturale
Servicci de
Populaţie dezvoltare
publică,
locuinţe, mediu
Străinătate
şi ape
Acţiuni
economice
Alte acţiuni

Transferuri
din bugetul de
stat
Inprumuturi
acordate

Tab 1: Mobilizarea şi repartizarea resurselor prin buget

Relaţiile de mobilizare a resurselor sunt relaţii de repartiţie a PIB în favoarea statului prin
intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, al prelevărilor din venituri şi atragerile de
disponibilităţi temporar libere prin imprumuturilor de stat intern. Deasemenea se crează relaţii
ale statului cu străinătatea concretizate în finanţări externe.
Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt şi mediu. Bugetul
economic este carteristic ţărilor dezvoltate şi reprezintă pe lângă un buget de stat clasic şi
resursele societăţii şi destinaţia lor.

Page 2
 RESURSE Produs intern
brut
Import

UTILIZĂRI
Consum final Consum Formare brută
intermediar a capitalului fix

Menaje
Adm. Administraţie
publică Întreprinderi publică

Menaj

Variaţia
stocurilor
Export

Tab 2: Bugetul economic (resurse şi utilizări)

Bugetul economiei naţionale este un ansamblu de conturi ale naţiunii, care reflctă pentru
anul în curs şi pentru anul următor previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara
respectivă. Forma care se întocmeşte diferă de la o ţară la alta.
Bugetul economiei naţionale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informează asupra
situaţiei economico financiare a ţării. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de
stat.
Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare diferă de la stat în funcţie de
nivelul de dezvotare economică a ţării, de condiţiile social-politice interne şi de conjunctura
internaţională.
La nivelul fiecărui stat se elaboreză mai multe categorii de bugete corelate care alcătuiesc
un sistem. Sistemul bugetar este diferenţiat în funcţie de structura
organizatorică a fiecărui stat: tip unitar(Franţa, Anglia, Suedia etc) si tip federal (SUA, Canada,
Elveţia etc).

În România nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire a acestora

sunt reflectate în bugetul general consolidat. Legea privind finanţele publice precizează faptul că
gestionarea resurselor financiare publice se realizează perintr-un sistem unitar de bugete care
cuprinde:

Page 3
  Bugetul de stat
 Bugetul asigurărilor sociale de stat
 Bugetele locale
 Bugetele fondurilor speciale
 Bugetul trezoreriei statului
 Bugetele altor instituţii cu caracter autonom

Bugetul de Stat este documentul elaborat şi executat de Guvern, după adoptarea acestuia
de Parlament, prin care sunt autorizate formarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului în
concordanţă cu obiectivele de dezvoltare economico-socială ale ţării şi cele ale politicii
financiare pentru exerciţiul financiar le care se referă .
Bugetul asigurărilor sociale de stat, constituie un document întocmit, administrat şi
gestionat de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Prin intermediul acestui buget sunt autorizate fluxurile financiare privind constituirea şi
utilizarea unor resurse financiare ale statului în domeniul protecţiei sociale.
Bugetul local este un document în care sunt cuprinse în fiecare an veniturile şi cheltuielile
la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în
vederea finanţării unor obiective social – economice de interes local.
Bugetele fondurilor speciale sunt documente cu caracter financiar, prin care sunt
autorizate fluxurile de resurse financiare în legătură cu finanţarea unor obiective şi acţiuni
speciale, neincluse în bugetul de stat;
Bugetul trezoreriei statului este documentul în care sunt înscrise veniturile şi cheltuielile
activităţii de trezorerie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi structurilor teritoriale din
subordine, menite să asigure funcţionarea adecvată a instituţiei.
Bugetele instituţiilor publice autonome sunt elaborate de către instituţiile care nu sunt
subordonate vreunei alte entităţi de rang superior. Veniturile şi cheltuielile incluse în aceste
bugete sunt destinate finanţării activităţii acestor entităţi, în vederea realizării unor obiective de
interes public.

Bugetul general consolidat reflectă fluxurile financiare publicede formare a veniturilor

fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii în conformitate cu nevoia socială.
Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizează alocarea şi
redistribuirea resurselor şi care prezintă utilitate în procesul reglării activităţii economice şi
sociale.
Bugetul are un rol alocativ, redistributiv şi de reglare a vieţii economice.
Rolul alocativ reflectă modul de alocare a resurselor fiecărui an bugetar. Statul se poate
manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activităţi industriale şi comerciale proprii,
fie participând la finanţarea unor activităţi în sectorul privat. Existenţa lor ca bugete anexe se
justifică: prin caracterul industrial sau comercial al activităţii statului şi prin scopul finanţării şi
natura beneficiarului resurselor, atunci când se acordă subvenţii sau se finaţează acţiuni sociale.
Conturile speciale de trezorerie sunt operaţiuni în afara bugetului general determinate de condiţii
specifice privind finanţarea şi de caracterul lor provizoriu.
Rolul redistributiv al bugetului este pus în evidenţă de natura lui specifică, respectiv
aceea de instrument ce reflectă relaţii de mobilizare a resurselor şi de repartizare a acestora
pentru finanţarea unor activităţi şi acţiuni determinate expres.

Page 4
 Rolul de reglare a vieţii economice decurge din importanţa bugetului de stat ca
instrument cu putere de lege, prin care se reflectă politica economică promovată de guvern.

Fondul Proprietăţii de Stat

Fondul Special pt. Sănătate

Fondul de risc şi accident

pt. protecţia persoanelor
handicapate
BUGETUL DE STAT
Fondul special pentru
dezvoltarea şi
modernizarea pctelor de
trecere a frontierei

Fondul special pt dezv.

Sistemului energetic

Fondul special pt.

modernizarea drumurilor
publice

Fondul specail pentru

protejarea asiguraţilor

Credite externe ac.

Ministerelor (*)

Fondul pentru pensia

BUGETUL ASIG. SOC. suplimentară
DE STAT

Fondul pt. plata ajut. de

somaj
BUGETELE LOCALE

Fondul special pt. asig

soc. ale agricultorilor

BUGETELE
FONDURILOR SPECIALE

Page 5
 Tab 3. componentele bugetului de stat consolidat al României 1997
(*) Creditele externe contractate de ministere sunt defalcate pe capitole de cheltuieli, utilizând
criteriul economic.

2.Principii bugetare

Bugetul este un talou comparativ al veniturilor şi cheltuielilor publice aferente perioadei

la carese referă. El oferă posibilitatea analizării veniturilor pe sur se de provenienţă şi a
cheltuielilor pe destinaţii.
Principiile clasice bugetare sunt:
- unitatea
- universalitatea
- anualitatea
- specializarea bugetară

Principii bugetare clasice

Anualitate Universalitate Unitate Specializare bugetara
Semnificaţie Autorizarea dată prin Se impun 2 re- Toate veniturile Creditele bugetare
lege privind guli: şi cheltuielile deschiese nu pot fi
efectuarea chetuielilor -interdicţia de a Statului trebuie utilizate decât pentru
şi încasarea venitu- compensa chelt. să fie incluse o categorie
rilor se referă la o cu venituri cores- într-un document determinată de
periadă de 12 luni pondente unic. cheltuieli.
-neafectarea unui
venit pt efect
unei cheltuielile.
Justificare Perioada de 1 an per- Evită risipa de Oferă o imagine Permite un control
mite dimensiona-rea fonduri publice şi globală a parlamentar eficace.
realistă a cheltuielilor facilitează resurselor
şi încadrarea lor în bu- controlul publice şi a
gete pluri-anuale. parlamentar. utilizării lor.
Controlul parlamental
este asigurat anual.

Abateri Într-o perioadă › de 1 Întocmirea Elab. Mai multor Deschiderea unor

an pot fi folosite. bugetului general bugete pe lângă credite globale,
-bugetele program după principiul bugetul gene- transferuri şi
-reportul de credite bugetelor nete ral(bugete anexe, viramente.
bugetare sau mixte. conturi speciale
-perioadele comple- de treuorerie,
mentare bugete autonome
-cheltuieli executate etc)
cu anticipaţie
Tab 3: Principii bugetare clasice

Page 6
 Anualitatea bugetului are două semnificaţii distincte:
- prima se referă la perioada de timp pentru care se întocmeşte şi se aprobă
- la perioada de timp în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile înscrise în
autorizaţia dată guvernului de către parlament
Bugetul este elaborat şi aprobat pentru o perioadă de 12 lni. Anul bugetar poate să coincidă
sau nu cu anul calendaristic.
Universalitatea este principiul potrivit căruia veniturile şi cheltuielile publice trebuie să fis
înscrise în buget în sumele lor totale, fară omisiuni şi fără compensări reciproce.
Excepţii de la principiul universalităţii:
- resursele provenind din donaţii
- fondurile de sprijin ale particularilor
- reconstituirea creditelor bugetare prin restituirea către buget a sumelor necuvenite sau
acordate cu titlu provozoriu.
Unitatea bugetară presupune înscrierea tuturor veniturilor şi cheltuielilor statului, în sumele
lor globale într-un singur document. Unitatea bugetului este asigurată prin intermediul sistemului
conturilor naţionale.
Excepţii de principiul unităţii bugetului:
- debugetizarea, constă în scoaterea unor cheltuieli în afara bugetului general
- bugete anexe, se înscriu veniturile şi cheltuielile unor instituţii publice care nu au în mod
obligatoriu personalitate juridică. Pentru acoperirea cheltuielilor se recurge la
împrumuturi.
- conturile speciale de trezorerie sunt încasări ce nu reprezintă un venit propriu zis pentru
buget şi plăţi ce nu au caracter definitiv
- bugete extraordinare se înscriu cheltuieli excepţionale ocazionate de crize economice,
calamităţi etc
- bugetele autonome sunt elaborate de întreprinderile publice cu personalitate juridică
- legea rectificativă a bugetului şi modalităţile de repartizare a creditelor bugetare, este o
redimensionare a resurselor şi cheltuielilor publice printr-o lege rectificativă a bugetului

În România există o multitudine de bugete elaborate şi aprobate la nivel central şi local

determinate de specificul economiei noastre în tranziţie.
Bugetul general consolidat este corelat din punct de vedere al asigurării echilibrului, cu bugetul
asigurărilor sociale de stat şi cu bugetele locale (bugete autonome).

3. Tipuri de bugete publice

După sfera de cuprindere a bugetelor distingem bugetele publice în sens restrâns, ca

document financiar cuprinzând resursele financiare ale statului şi ale colectivităţilor locale
împreună cu destinaţia acestora, precum şi bugetul economiei naţionale, care depăşeşte cu mult
sfera domeniului financiar propriu – zis.
Bugetul economiei naţionale (bugetul economic) constituie un document cu o sferă mult
mai largă, deoarece prefigurează evoluţia întregii economii, inclusiv sub aspectul resurselor
globale ale naţiunii şi a tuturor cheltuielilor finanţate potrivit programului de guvernare.
Spre deosebire de acest buget, bugetul public ( de stat şi local) constituie un document
previzional şi un instrument activ în promovarea politicii financiare a statului.

Page 7
 O altă delimitare a celor două tipuri de bugete presupune examinarea lor sub aspectul
obligativităţii prevederilor şi a modului de impunere a obligaţiilor faţă de Executiv.
Din această perspectivă, bugetul public ca document financiar, aprobat de Parlament,
dobândeşte un caracter obligatoriu şi forţă juridică, în timp ce bugetul economic este mai mult o
declaraţie privind direcţiile de acţiune din partea Executivului, atunci când acesta prezintă
Parlamentului raportul său asupra stării naţiunii şi proiectul de buget /financiar) pentru exerciţiul
următor.
Bugetul economic se prezintă sub diferite forme , de la o ţară la alta.
În Marea Britanie, acest buget apare sub forma “cărţii albe”, publicat anual de Guvern,
prin intermediul căruia sunt prezentate veniturile şi cheltuielile totale ale naţiunii, atât pentru
anul expirat, cât şi pentru anul următor.
În Franţa, bugetul economic este reprezentat printr-un raport referitor la starea de
echilibru al economiei şi finanţelor, conturile naţionale aferente perioadei expirate, conturile
previzionale pentru exerciţiul bugetar în curs şi previziunile pentru anul următor.
Cu toate că, bugetul economic are o largă utilizare în majoritatea ţărilor lumii
contemporane, el nu se substituie bugetelor publice de resurse financiare care sunt integrate
acestui buget, în condiţiile în care echilibrul bugetar este tot mai mult subordonat echilibrului
economic general.
Bugetul public, ca document financiar rămâne, însă, singurul care este supus aprobării
Parlamentului, dobândind putere juridică şi având un caracter obligatoriu pentru Executiv.
În funcţie de modul de direcţionare a bugetelor publice delimităm, pe de o parte, bugete
de mijloace, iar pe de altă parte bugete funcţionale.
Bugetele de mijloace prefigurează resursele financiare repartizate diferitelor categorii de servicii
publice. Ele sunt direcţionate în sensul scopurilor şi obiectivelor ce urmează a fi atinse în anul
bugetar respectiv.
Dimpotrivă bugetele funcţionale sunt orientate în funcţie de resursele financiare ce pot fi
utilizate în cursul unui exerciţiu bugetar, pe considerentul că acestea au un caracter limitat şi ca
atare se impune selectarea cheltuielilor publice pe baza unor criterii care privesc costul şi
randamentul serviciilor publice furnizate membrilor societăţii.
Bugetele funcţionale prezintă avantajul că asigură cunoaşterea modului de utilizare a
resurselor financiare, simultan cu o gestionare judicioasă şi eficace a resurselor , prin reflectarea
atât a costurilor reale , cât şi a opţiunilor bugetare.
Pe baza cunoaşterii resurselor alocate şi a costurilor serviciilor publice furnizate bugetele
funcţionale sunt în măsură să ierarhizeze categoriile de cheltuieli publice în funcţie de utilitatea
lor socială şi de unele economii posibile pe care le generează.
În plus, construcţia bugetelor funcţionale nu este condiţionată de exerciţiul bugetar
anterior, orice cheltuială publică fiind menţinută în noul buget , numai dacă este justificată sub
aspectul utilităţii sociale a acestuia.
Astfel de bugete se elaborează, în principal, în ţările puternic dezvoltate cum sunt SUA,
Franţa etc., cu remarca că utilizarea lor în practică diferă de la o ţară la alta.
În raport cu perioada la care se referă resursele publice afectate distingem bugete publice de
mijloace ( anuale) şi bugete pe programe, pe termen mediu şi lung ( multianuale). Bugetul pe
programe include resursele financiare publice alocate unor programe, proiecte şi obiective care
se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an.
Şi în România, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a finanţelor publice din anul 2002 (
Legea nr. 500) s-a statuat posibilitatea finanţării bugetare pe bază de programe.

Page 8
 Aceste programe elaborate de către ordonatorii de credite definesc rezultatele preconizate
a fi obţinute din derularea programului, priorităţile de urmat, efortul financiar ocazionat de
realizarea programului, evidenţiază indicatorii calitativi şi cantitativi ai programului şi sursele de
finanţare a programului pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia.
Deşi, există unele constrângeri de natură juridică şi instituţională, pe de o parte, şi
dificultăţi economice şi financiare , pe de altă parte implementarea bugetelor – program
generează efecte benefice considerabile, în sensul antrenării ordonatorilor de credite la urmărirea
procesului realizării programului în condiţiile şi la termenele stabilite, în detrimentul
preocupărilor ordonatorilor de credite de a cheltui cu orice preţ creditele bugetare alocate, în
vederea preîntâmpinării anulării de buget ale acestora prin efectul legii, în contextul execuţiei
bugetelor de mijloace (anuale).

Page 9
 Bibliografie

1. L. Chirică, Al. Bănuţ Finanţe publice, contabilitate bugetară şi de trezorerie, vol. I

Editura Economică, Bucureşti, 2002

2. N. Hoanţă Economie şi Finanţe Publice , Edituta Polirom, Bucureşti, 2000

3. C. Tulai Finanţe publice şi Fiscalitate, Editura Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003

Page
10