1.

Reinsertie si neoinsertie
Resinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical muco-gingival de restaurare a
nivelului gingiei fata de coletul dintelui in cazul unei retracii gingivale de localizare
Neoinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical de desfiintare a unei pungi
parodontale. Consta din adeziunea epiteliului si tesutului conjunctiv reprezentat prin corion pe o suprafara care
poate fi de cement nou, restaurat.

2.Root planning
-indepartarea prin chiuretaj a cementului radicular necrozat si infectat si realizarea unei suprafete netede dupa
detratraj sau chiuretaj gingival.
-operatiune activa de chiuretare(de raschetare) a suprafetei radiculare

3.Debridment
-indepartarea depozitelor moi din santul gingival sau din pungile parodontale false si de adancime mica,formate
din PB si metabolitii toxici produsi de aceasta si materia organica neviabila:resturi alim,t. de granulatie
infectat,detritus celular de origine tisulara sau sangvina.
-modern,cuprinde si chiuretajul peretelui moale al santului gingival (microulceratii si t. de granulatie subiacent)
si al resturilor de tartru inclavate in cementul radicular
-conservativ sau chirurgical

4.Atritie si abraziune
Atritie=fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
-la niv marginilor incizale,suprafetelor ocluzale si aproximale,prin masticatie si deglutitie
Abraziune=actiunea de uzura prin frecarea prin substante sau corpi straini interpusi interdentar:perii de dd ff
aspre,pilirea voluntara a dd,din cauza unor forte biomecanice anormale,nefiziologice
-pot aparea eroziunea si abfractia
Eroziune=lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale,localizata la nivelul coletului
-prin demineralizare acida:regurgitatii,reflux gastroesofagian,consumatori de citrice sau bauturi
carbogazoase
Abrfractia=lipsa de substanta ,lacunara ,la colet, in forma de V, produsa prin trauma ocluzala, forte
biomecanice: flexie, compresiune sau tensiune.

5.Parodontologie si parodontopatie
Parodontologia=ramura a medicinii dentare care se ocupa cu studiul parodontiului marginal,din punct de
vedere anatomic,fiziologic,patologic,terapeutic
Parodontopatiile=boli generale ale intregului suport si ale functiei maxilarelor

6.Parodontoza
-nu este un termen folosit actual,pentru ca boala parodontala este o inflamatie cauzata de placa
bacteriana(inflamatieterminatia “ita”).Corect este “parodontita”
-terminatia “oza”- se foloseste in leziunile degenerative distrofice

7.Descrieti “stomodeum” din perioada embrionara

-apare in sapt III
-placa orala se fragmenteaza si comunica in profunzime cu o cavitate mare transversala=stomodeumul(gura
primitiva)
-este limitat superior de mugurele FN(frontonazal)-mugurele nazal intern(situat median) si 2 muguri nazali
externi
lateral de 2 muguri maxilari
inferior de 2 muguri mandibulari

1
8.Osificarea desmala si encondrala.Implicatii practice
Osificarea desmala=structurile osoase ale parodontiului marginal se dezvolta din mezenchimul mugurilor
maxilari ca “oase de membrana” rezistenta mai redusa in tot cursul odontogenezei.Osul de membrana se
formeaza direct din tesut conj, fibros.Astfel din mezenchim se diferentiaza un tesut osteogen care contine
osteoblastelematrice omogena dispusa in interiorul retelei fibroase initiale si se calcifica sub forma de os
trabecular sau spongios
Osificarea encondrala=la mandiubula struct osoasa rezulta prin osificare encondrala pe model cartilagions,
mai rezistent (cartilajul lui Meckel) predominant in partea anterioara ce corespunde caninului si primul
premolar. Osul encondral rezulta din calcifierea cartilajului originar,care sufera procese degenerative si e
substituit de osul nou format.
Etape
1.formarea cartilajului din mezenchim
2.degenerescenta si calficare a cartilajului
3.inlocuirea cartilajului prin osteoclaste
4.dep de os dat osteoblastelor
Implicatii practice:Structurile osoase mandibulare pe model cartilaginos sunt mai rezistente (cartilajul
Meckel),predominant anterior-corespund caninului si primului PM.In rest, parodontiul osos mandibular si
celelate componente(desmodontiu, cement , gingie) se formeaza tot ca “os de membrana”

9.Lama dentara si mugurele dentar.Implicatii practice

Lama dentara=viitorul organ odontogen, provine din celulele mucoasei stomodeumului ,care ,in etapa de
proliferare din sapt 6a,prezinta o intensa multiplicare
-e situata langa marginea libera a maxilarelor
-histologic,e o ingrosare epiteliala formata din celule aplatizate situate pe un strat bazal de celule inalte (strat
germinativ)
-din luna 3a apar mugurii dentari temporari si apoi cei ai frontalilor permanenti si molarilor
-dupa aparitie,la scurt timp se diferentiaza o ingrosare epiteliala sit.V si Olama vestibulara se scindeaza si
apare o adancitura=viitorul sant vestibular
-prolifereaza selectiv in 10 locuriprima forma de reprezentare a odontomului
Mugurele dentar=provine din proliferarea lamei dentare,initial avand un aspect bulbos
-in etapa de histodiferentiere,mugurii dentari au forma de clopot caracaterizat prin invaginarea portiunii
profunde in raport cu directia de eruptie
-celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui=EAE
-celulele invaginale,inalte,hexagonale=EAI.Sunt ameloblasti cu rol in diferentierea celulelor din jur
-in cavitatea clopotului sunt odontoblasti si fibroblasti pentru viitorul organ pulpar
-intre EAE si EAI se formeaza organul smaltului din celule stelate
-EAI+EAE=EAR,care, in portiunea bazala stabileste JSD,de unde,caudal ,se constituie teaca epiteliala Hertwig
Implicatii practice:din mugurii dentari recoltati de la porcine s-au izolat derivati ai matricei smaltului(DEM)
care stimuleaza angiogeneza si regenerarea gingivo-parodontala in special in dehiscente ale osului alveolar si
resorbtii osoase angulare sau in aplicatii topice la nivelul pungilor parodontale instrumentate mecanic

10.Diafragma epiteliala si resturile epiteliale Malassez.Implicatii practice

Diafragma epiteliala= formata de teaca Hertwig,formatiune epiteliala bilamelara alcatuita din unirea EAI cu
EAE fara prezenta reticulului stelat; care se curbeaza spre interior in unghi drept la nivelul viitoarei JSC,inaine
de formarea radaciniidiafragma epiteliala
-radacina se alungeste pe masura ce diafragama coboara.La mono,teaca Hertwig se prezinta ca o singura
structura tubulara
-la pluri,deschidere centrala a diafragmei e strabatuta de lambouri orizonale care o impart in 2 sau 3
orificii corespunzatoare bifurcarii sau trifurcarii viitoarei radacini
Resturile Malassez=fragmente din teaca Hertwig,localizate in lungul radacinii si in zonele de bifurcare sau
trifurcare
-mai frecvente la tineri,persista toata viata

2
 -pot degenera prin calcifiere si formeaza cementiculi.In urma inflamatiei pot genera formatiuni chistice
sau prolifereaza in locurile unde se produc fenomene osteitice
Implicatii practice: astfel se creeaza cond pt patologie inflamatorie resorbtiva si degenerativa la aceste niveluri

11.Cementogeneza
-cementul se formeaza din celulele conj situate la limita interna a sacului dentar,in vecinatata tecii Hertwig si
dentinei.dupa formarea dentinei
-incepand cu sapt 6 a,se diferentiaza cementoblastii-specializati in elaborarea cementului.
-cementoblastii se orienteaza de-a lungul suprafetei dentinare si elab.PTG-proteoglcani-si GP-glicoproteine-
,care prin polimerizare,formeaza subst fundamentala
Cement acelular
-formarea are loc sub forma de depozite stratificate succesiv,care nu inglobeaza celulele formatoarecementul
primar care acopera in intregime radacina dintelui,mai putin apical
-mai subtire la niv JSC si se ingroasa spre apex
Cement celular
-odata cu aparitia solicitariilor prin presiuni asupra arcadelor,cementoblastii formeaza o noua matrice
cementoida,in care sunt inglobati.
-fibrele sacului dentar, tangente la suprafata dentinei,dispar si sunt inlocuite de fb de colagen ce se orienteaza in
unghi drept fata de suprafata radiculara,in care patrund si sunt inglobate in subst cementoida,prin depunerea
cristalelor de hidroxiapatita
-in cursul vietii,cementoblastii depun ritmic noi straturi de cement,contribuind la formarea radacinii,migrarea
verticala a dd si imbunatatirea implantatiei

12.Formarea desmodontiului
-tes conjunct situat in spatiul dento-alveolar provine din sacul dentar
-dupa diferentiere,cementoblastii se aliniaza in zona interna ,iar osteoblastii,extern
-fibroblastii sunt concentrati in zona centrala si produc fibre de colagen,la inceput neorientate functional
-Fibrele de colagen raman inglobate cu un capat in cement si cu altul in osul alveolar.In timpul eruptiei si dupa
realizarea planului de ocluzie se diferentiaza functional pe grupe:
-fb gg supraalveolaredentodentare,transseptale, de la cementul unui dinte la cementul dd vecin
-fb alveolodentare
-vasele sangvine se diferentiaza din mezenchimul pulpei dentare,in zona peretilor alveolari si mucoasei
gingivale
-formatiunile nervoase se diferentiaza sub forma unor corpusculi si baroreceptori in jurul fasciculelor de
colagen mai voluminoase,rol in controlul presiunii asupra dintilor
-in desmodontiu se formeaza fb nervoase mielinice,filamente terminale specializate in receptia stimulilor
durerosi

13.Formarea oaselor alveolare

-oasele alveolare se formeaza si la maxilar si la mandibula prin centre de osificare desmala,initiate in sapt 6-7
-procesul de osificare incepe in jurul mugurilor dentari dinspre inferior spre exterior,se unesc de baza
maxilarului si arcada bazala a mandibulei
-osteoblastii sunt celulele formatoare de os alveolar
-in perioada neonatala,oasele sunt reprezentate prin suporturi mineralizate in jurul dd neerupti
-perioada dd temporare:cresc in inaltime,odata cu eruptia DT,care continua si dupa stabilirea in plan ocluzal
-perioada dd mixte:oasele alveolare dispar odata cu pierderea DT si se formeaza si se inalta alveolele DP
-perioada dentitiei permanente: la adolescenta, continua cresterea in inaltime a suportului osos alveolar al
DP,care se finalizeaza la maturitate
-perioada de involutie:reducere prin atrofie a inaltimii oaselor alveolare la nivelul crestelor si septurilor
interalveolae si interradiculare ale dd inca prezenti si micsorarea prin resorbtie pana la disparitia osului in
zonele edentae
-sunt intr-o permanenta remaniere de la formare pana la sf.vietii

3
-solicitarile exercitate pe dd,determina depunerea de os lamelar orientat functional sub influenta tractiunii lig
periodontal
-aceasta orientare se gaseste si la osul trabecular,care in portiunea interna ,prezinta o structurare a septurilor in
continuarea liniilor de forta ale fibrelor dento-alveolare

14.Formarea jonctiunii dento-gingivale si a santului gingival

-in cursul eruptiei dentare, inainte ca dintele sa travesrseze epiteliul oral, coroana cu samaltul definitiv format
este acoperita de EAR (epiteliu adamantin redus). Acesta este format din unirea stratului intern cu ameloblasti
fara activitate mitotica si din stratul de celule externe care isi mentin capacitatea de inmultire.
-cand dintele perforeaza ep oral, se apropie intim de EAR cu care fuzioneaza si se reflecta spre coroana dintelui
-prin proliferarea cel bazale ale ep oral = peretele moale al santului gingival
-epiteliul jonctional este produsul proliferarii celulare din stratul extern al EAR; pe masura ce eruptia continua,
mitoza acestui strat cel contribuie cu noi cel la formarea epit jonctional; ameloblastele subiacente sunt dizlocate,
suprafata smaltului acoperita numai de cel epiteliale: insertia epiteliala.

15.Eruptia activa.Implicatii clinice

=deplasarea dd spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
-apozitia de os alveolar care compenseaza eruptia activa a dintelui.Astfel extremitatea apicala a epiteliului
jonctional pastreaza distanta constanta de marginea osului alveolareruptie a dd + alveola
-cand la nivelul planului de ocluzie dintele nu se intalneste cu antagonisul,deplasarea continua in mod
rapid,timp scurt=eruptie activa accelerata
-eruptia activa se caracterizeaza prin mentinerea raportului coroana anatomica=coroana clinica si radacina
anatomica=radacina clinica

16.Eruptia pasiva.Implicatii clinice

=rezulta prin desprinderea de coroana si radacina cu deplasare progresiva spre apical a nivelului de insertie a
epiteliului jonctionalmarirea coroanei clinice
-se compenseaza intr-o masura prin atritie,dar care se produce mai lent decat retractia gg,a.i. alungirea coroanei
clinice prin eruptie pasiva e predominanta

-stadii:
1.epiteliul jonctional si baza santului gg sunt pe smalt
2.epiteliul jonctional e localizat si pe smalt si pe cement,baza santului e inca pe smalt
3.epiteliul jonctional e in intregime pe cement,baza e la nivelul JSC
4.epiteliul jonctional s-a retras spre apical,cement expus,baza se afla pe cement
-eruptia pasiva poate sa fie rapida in conditiile supraadaugarii inflamatiei =eruptie pasiva accelerata(proces de
retractie gg rapida)

17.Componentele principale ale parodontiului marginal

A.Parodontiu marginal superficial:
-epiteliu
-corion
-ligamente supraalveolare, care se gaseste in grosimea corionului
B.Parodontiu marginal profund
-cement radicular
-desmodontiu
-os alveolar

18.Mucoasa cavitatii bucale:zone principale

1.Gingia si mucoasa care acopera bolta palatina osoasa=mucoasa masticatorie, ferma si fixa, rezistenta la
presiuni si solicitari
2.Mucoasa de pe fata dorsala a lb,specializata in receptarea stimulilor care produc senzatii gustative

4
3.Mucoasa de captusire a cavitatii bucale,slab keratinizata si cu o submucoasa,repr de t.conj lax=mucoasa
buzelor,obrajilor,suprafetei ventrale a lb,a planseului bucal,a palatului moale si uvulei,mucoasa alveolara

19.Marginea gingivala libera

=portiunea cea mai coronara intre papilele interdentare si corespunde peretelui extern al santului gg
-grosime:0.5-2mm
-conturul ascutit,neted,fara neregularitati sau depresiuni
-limita dintre MGL si gingia fixa e marcata de santul MGL,care poate sa si fie sters sau sa lipseasca
-santul MGL corespunde cu portiunea cea mai decliva a santului gg

20.Papila interdentara
=ocupa spatiul interdentar,fiind situata imediat sub punctul de contact,cand aceasta
lipseste(diastema,incongruenta cu spatiere)
-se prezinta sub forma de platou/sa, ca o depresiune concava
-forma normala e piramidala in reg,frontala,iar la dd laterali are aspect de cort,cu o depresiune pe muchia
superioasa
-intre dd laterari posteriori,are vf.concav,corespunzator zonei de contact
-prezinta pe fetele V o depresiune verticala ca un sant linear,mai evident la copii.

21.In raport cu ce factori variaza forma si volumul papilei interdentare,aspecte fiziologice

si patologice
a.morfologia osului alveolar subiacent
b.varsta
-copii si tineri:ocupa spatiul interdentar si are un vf punctifom,rotunjit usor
-varstnici:se aplatizeaza prin scaderea volumului+trauma ocluzala,periaj; abraziunea, inflamatiile
supraadaugate
c.incongruenta dentoalveolara cu spatiere reduce volumul,prin impact alimentar direct si ii modifica forma in
platou/forma concava
d.incongruenta dentoalveolara cu inghesuire, reduce volumul ,devin hipertofice si hiperplazice,ca un polip
pediculat sau sesil,cu baza mare de implantatie
e.traumatismul produs de folosirea intempestiva a scobitorii,periajul excesiv,reduc volumul
f.diastemele si tremele produse prin deplasari patologice-aspect si volum neregulat de la un dinte la altul

22.Gingia fixa
- adera ferm de dinte si de osul alveolar si se intinde de la baza MGL(margine gingivala libera) pana la mucoasa
alveolara
-h=1-9mm,functie de dintele investigat,localizarea frenurilor si bridelor creste odata cu varsta si dezvoltarea
verticala a procesului alveolar, are o H mai mare la maxilar,mai ales la incisivi si molari,pe fata V si mai redusa
la C si PM
- e inalta pe fata linguala a M1 mandibular si ingusta la M2 si M3
-la copii e mai redusa la cei cu tendinta de vestibularizare si se mareste la cei cu tendinta de
lingualizareindiciu de perspectiva a depasarii dd
-zona de rezistenta impotriva tendintelor de retractie si deplasare a MGL,rezultate din periaj sau tractiuni ale
mucoasei alveolare si formatiunilor subiacente(frenuri, bride, fascicule musculare)
-intre gg fixa si muc alveolara=jonctiunea muco-gingivala,vizibila V la ambele arcade, sub linie se afla
mucoasa alveolara, mai elastica si mobila
-jonctiunea e vizibila si pe fata linguala,dar lipseste in zona palatinala,unde mucoasa palatului dur e ferm
atasata,bine keratinizata si se continua fara linie de demarcatie cu gingia

23.Culoarea gingiei normale

-normala:roz deschis,dar variaza in raport cu:
-grosimea stratului epitelial

5
 -gradul de keratinizare
-gradul de vascularizatie din corionul gg
-prezenta si nr celulelor melaninoformatoare
-culoarea este mai palida,chiar usor albicioasa in zonele de hiperkeratoza,de reactie la impactul alimentar
traumatizant
-la populatiile de culoare-maro inchis,albastru inchisnegru, distribuita uniform sau neregulat pe suprafetele
intinse ale gg

24.Aspectul suprafetei gingivale si consistenta gingiei

Aspectul
-in zona fixa e de gravura punctata sau in coaja de portocala,presarata cu orificii corespunzatoare unor zone de
penetratie adanca in corion a digitatiilor epiteliale
-microdepresiunile sunt datorate unor fascicule de bezni de colagen,perpendiculare pe suprafata osului alveolar
si care mentin un contact mai strans intre lamina bazala a mucoasei si periost
-aspectul e mai evident dupa varsta de 5 ani,se remarca mai mult la frontali si se diminueaza spre molari,unde
dispare
-Aspect mai pronuntat pe versantul vestibular, se accentueaza la adult si dispare la varstnic
-acest aspect poate lipsi!!
-prezenta lui e semn de sanatate parodontala; absenta lui indica imbolnavire gingivala.
Consistenta
-ferma in special in zona de gg fixa
-in raport cu ea,MGL si vf papilelor prezinta o consistenta mai laxa,usor depresibila la comprimare cu o sonda
butonata

25.Culoarea gingiei in conditii patologice

-rosu aprins in inflamatiile acute,din cauza hiperemiei active,in gingivita alergica
-rosu-violaceu in inflamatiile cronice datorita stazei vasculare
-palida,albicioasa datorita hiperkeratozei celulelor din stratul cornos(traumatisme,lichen plan)
-Palid-lucioasa in anemii
-Lizereu eritematos,rosu-aprins,localizat sau generalizat,situat la nivelul papilelor interdentare si al
MGL(SIDA)
-negru maroniu in intoxicatiile cu metale,in boala Addison,snd Peutz Jeghers.

26.Aspectul gingiei in diferite circumstante patologice

-zone de hiperkeratoza(diskeratoza in lichen plan,gingivostomatita micotica)
-eroziuni si ulceratii(lichen plan,gingivostomatita herpetica/aftoasa,gingivita leucemii/de menopauza)
-bule(lichen,penfigus vulgar)
-aspect atrofic(lichen plan,gingivita de menopauza,gingivita micotica)
-descuamari(gingivita descuamativa)
-hipertrofie,hiperplazie,modificari fibrotice(inflamatie cronica)
-aspect granular(prundis,gingivita hiperplazica idiopatica)
-induratii dureroasae(sclerodermie)

27.De ce factori depinde pozitia gingiei fata de dinte

-eruptia dentara
-tipul constitutional
-varsta
-anomaliile dentomaxilare
-imflamatia bacteriana supraadaugata
-parafunctiile si obiceiurile vicioase
-traumatismele directe
-traumatismele indirecte,ocluzale
-electul unor circumstante de cauza iatrogena
6
-influenta unor afectiuni generale

28.Insertia epiteliala
-celulele din epiteliul jonctional,situate mai apical de fundul santului gg,care vin in contact direct cu suprafata
dintelui .Celulele epiteliale situate mai apical=insertia epiteliala primara,cele situate coronar=insertia epiteliala
secundara

29.Stratul bazal al epiteliului gingival

- cel stratului bazal sunt in contact cu corionul prin lamina bazala
-format din celule de forma cuboidala
-asezate pe 1-2 straturi in palisada
-mitoza celulelor e accentuata de inflamatie si prin exces de multiplicare,palisada e inlocuita de aspectul
papilomatosjonct epit-corion nu mai e ondulata, e neregulata,cu penetratii epiteliale lungi in corion
-ritm inalt de multiplicare celularastrat germinativ
-din loc in loc se gasesc melanocite,celule care produc melanina
-celulele epiteliale evolueaza pana la suprafata intr-un interval de timp: turnoverul epitelial e de 2 sapt pt
epiteliul oral si 1 sapt pt epiteliul jonctional

30.Straturile spinos si granulos ale epiteliului gingival

Spinos
-stratul cu cea mai mare grosime
-tonofilamentele sunt mai numeroase fata de cele din stratul bazal si sunt asezate in manunchi de
tonofibrileactivitate crescuta de prekeratinizare
Granulos
-mai redus ca grosime,celule situate mai superficial ,ce elibereaza in spatiul intercelular particule granulare care
contribuie la permeabilizarea epiteliului prin glicolipide
-caracteristica principal: granulele de keratohialina, incluziuni rotunde,dense, 0,1um diametru,ce contin
filagrina(bogata in histidina) ce se constituie intr-o matrice care inglobeaza si agrega tonofilamentele pt a forma
keratina

31.Stratul cornos,keratinizat al epiteliului gingival

-format din celule aplatizate,fara nucleu si organite,spatiul celular e format numai din keratina

-keratinizarea-stadii:
1.reducerea pana la intrerupere a inmultirii celulare
2.pierderea capacitatii de sinteza proteica
3.acumulare in citolasma celulelor de material macromolecular,tonofilamente si keratohialina
4.degenerescenta cornoasa a celulelor care se incarca cu keratina=ortokeratoza
5.exfolierea progresiva din stratul cornos al celulelor situate superficial
-patologic in cond de inflam, apare hiperkeratoza,cu fisuri,desprinderi de lambouri sau parakeratoza,din cauza
mitozei accelerate si timpului insuficient de ajunge la suprafata, pentru a permite transformarea lor in totalitate
in keratina, determinand celule cu nucleu sau fragmente nucleare

32.Celulele Langerhans din epiteliul gingival

-sunt prezente in epiteliul oral,sulcular si jonctional
- la microscopul electronic,apar ca o citoplasma clara cu granulatii caracateristice,fara tonofilamente,fara sistem
desmozomal de unire cu alte celule
-provin din osul alveolar medular si se multiplica pe gingie
FUNCTII
-declansarea unui raspuns imun specific,tisularprez informatia antigenica limfocitelor T,pe care le activeaza
-actioneaza ca macrofagele in stimularea proceselor imune de aparare antimicrobiana

7
33.Epiteliul santului gingival:morfologie si implicatii practice
-epiteliul care acopera peretele moale al santului gg e slab keratinizat/nekeratinizatkeratinizarea redusa sau
absenta favorizeaza producerea de microeroziuni urmate de sangerari (implicatie practica)
-ff importanta in diagnostic,evolutie si trat gingivita cronica si parodontita marginala cronica superficiala
-keratinizarea redusa sau absenta favorizeaza producerea de microeroziuni si microulceratii urmate de sangerari
care sunt controlate in aceasta situatie prin atitudine terapeutica particulara

34.Epiteliul jonctional
-reprezinta cea mai semnificativa structura a jonctiunii dento-gingivale(singurul loc expus unei cavitati
deschise,unde un tesut moale,vulnerabil dpdv al rezistentei se ataseaza organic de o structura
densa,hipermineralizata)
-se extinde in directie apicala,de la nivelul portiunii celei mai declive a santului gg si formeaza un manson in
jurul dd-pe smalt,pe smalt si cement,numai pe cement in functie de stadiu de eruptie/retractie
-grosimea transversal=3-4 straturi de celule in copilarie10-20 straturi cu cresterea in varsta ,pe masura ce se
extinde apical ,se reduce ajungand la 3-4 straturi
-inaltimea -0,25-1,35mm
-structural:prezinta 2 lamine bazale
-externa:lamina bazala a epiteliului sulcular si se conecteaza cu t.conjunctiv subiacent
-interna:fixeaza ep jonctional de dinte

35.Vulnerabilitatea epiteliului jonctional

1.digitatiile epiteliale lipsesc,iar interfata epiteliu-corion e neteda,fara ondulatiinutritie saraca prin imbibite
osmotica
2.reducerea sau absenta keratinizarii(keratina e o scleroproteina care actioneaza impotriva agresiunii microbiene
prin PH acid si mecanic prin consistenta crescuta)adaptare la conditia de aderenta fata de suprafata
dintelui,care nu se poate face prin intermediul keratinei
Keratinizarea redusa/absenta favorizeaza agresiunea bacteriana din placa gingivala,mai greu de contolat prin
mijolace de igiena obisnuite
3.numarul redus de punti desmozomale intercelulareep.jonct e zona de maxim transfer al exudatului si
cel.inflamatorii din t. conj in sant.

36.Santul gingival si proprietatile lichidului

Santul gg=spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliul sulcular care captuseste marginea gg de la creasta
pana la epiteliul jonctional
-delimitat de: peretele intern- dentar, peretele extern-gingival, inferior-baza santului,conturul coronar al
ep.jonctional
-adancimea ꞊1-3mm, media ꞊1,8; adancimea clinica e mai mare
-lichidul provine din venulele corionului, continuu, in cantitati mici.
Proprietatile lichidului santului
1.Indepartarea mecanica din sant a materialului fluid sau sub forma de particule straine,unele cu actiune
antigenica si efecte agresive.
2.activarea adeziunii insertiei epiteliale prin continutul de P plasmatice.
3.activitatea antimicrobiana complexa prin anticorpi,factori antimicrobieni,leucocite viabile.

37.Continutul lichidului santului gingival

-elemente celulare:leucocite PMN,limfocite,monocite
-AA
-albumine
-α1,α2,β,γ-globuline cu functie de Ac de tip:IgA,IgG,IgM
-fibrinogen
-fibrinolizina
-fractiuni proteice ale complementului C3,C4

8
-glucide
-sistemul lactoperoxidazei pt corectarea pH
-neutrofile intregi sau fragmentate
-enzime lizozomale
-enzime ca:fosfataza acida,alcalina,lizozim,proteaze
-electoliti:Na,K,Ca,P
-uneori,subst medicamentoase ca tetraciclina din tratamentul infectiilor si afectiunilor generale

38.Proteoglicanii din corionul gingival si desmodontiu

-rol major in mentinerea integritatii corionului gg
-componentele principale:carbohidrati si se numesc glicozaminoglicani
Glicozaminoglicanii
 compusi nesulfatati
Acidul hialuronic care:
1.actioneaza ca absorbant biologic al solicitarilor mecanice
2. mentinerea un grad constant de hidratare a t.conj, act.antiedematoasa
3.mentinerea homeostaziei apei in tesuturi si controlul unor functii celulare ca
inmultirea,dezvoltarea si agregara
4.componentele cu greutate molecuala mare ale acidului hyaluronic inhiba actiunea fagocitara a
macrofagelor,iar cele cu greutate mica o stimuleaza
5.constituentul principal al invelisului pericelular si influenteaza dezvoltarea,migrarea si
inmultirea celulelor
6.rol in mentinerea si localizarea retelei de vase sangvine,in vindecare si regenerarea
parodontiului marginal
7.degradarea lui e specifica in inflamatia gg
 compusi sulfatati
-condroitin sulfat- sintetizat in exces in inflamatia gingivala
-dermatan sulfat
-heparan sulfat
-keratan sulfat

39.Glicoproteinele din corion si desmodontiu

fibronectina
1.se agrega specific de PTG,contibuind la structurarea subst fundamentale
2.intermediaza fixarea fibroblastilor pe fibrele de colagen din subst fundamentala
3.participa la reactii in cusul vindecarii si regenerarii tisulare:adeziune plachetara;coagulare;promovarea
reactiilor opsonice si migrarii fibroblastice
Actiuni nocive:
1.crestrea activitatii metaloproteazelor-accentuare a distructiilor parodontale
2.reducerea proliferarii celulare
3.inducerea apoptozei cel in desmodontiu, in vitro
laminina-formarea mb bazale dintre epiteliu si corion
entactina-fixarea colagenului in mb bazale impreuna cu laminina
tenascina-implicata in procesele de agregare ale subst fundalmentale,activa in vindecare si proliferare
tumorala
trombospondinele-rol in migrarea,adeziunea si cresterea celulara(PMN,macrofage)
vitronectina-activeaza fagocitoza

40.Celulele corionului gingival

 fibroblastii-cele mai numeroase in t.conj al gg sanatoase,dispusi perivascular si intre elementele fibrilare
 mastocitele-perivascular,produc histamina si heparina,nr lor scade in inflamatiile subacute si creste in
cronice

9
  macrofage,monocite,plasmocite,limfocite,PMN- putine in corionul sanatos,situate in apropierea
ep.jonctional,nr lor creste in inflamatie
 osteoblastii-rol formator si osteoclasti-act.osteodistructiva
 cementoblasti si cementoclasti-formare/resorbtie a cementului

41.Functiile fibroblastilor
1.participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen si la sinteza altor fibre
2.produc PTG,GP ca fibronectinarol in mentinerea integritatii corionului gg
3.rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare

42.Fibrele corionului gingival

1.fibre de colagen-cele mai numeroase;60% din componenta proteica a gg,colagen tip I
2.fibre de reticulina(argirofile)-fb de colagen tip III
3.fibre elastice-6%,dispuse perivascular si aproape de osul alveolar
4.fibre de oxytalan~~ cu fb de elatina,rezistente la oxidarea acida,apar frecvent in zonele de reparatie
tisularaindicator de fenomene regenerative
5.fibre de ancorare –formatiuni de colagen tip VII,unesc lamina bazala cu t.conj din corion

43.Fibrele ligamentului supraalveolar

1.fibrele dento-gingivale=de la cement si se dispun
ascendent si lateral in corion
2.fibrele dento-dentare=intre dd adiacenti cu un
traiect aproape orizontal
3.fibrele dento-periostale=de la dinte, trec peste
marginea alveolara si se fixeaza la periost
4.fibrele dento-alveolare=de la dinte si ajung la
marginea alveolara cu un traiect aproape orizontal
5.fibrele alveolo-gingivale=au un capat atasat de
creasta alveolara si se termina in corion
6.fibrele periosto-gingivale=fixeaza gingia pe os
prin intermediul periostului
7.fibrele transgingivale= un capat pe cement, pe
supraf aproximale si se indreapta spre V sau O a
dintelui vecin; se intrepatrund cu fibre din directia
opusa
8.fibrelele intergingivale=traverseaza corionul
paralel cu V si O a radacinii
9.fibrele interpapilare=traverseaza spatial
interdentar in sens V-O la baza papilei
10.fibrele semicirculare=de pe M sau D a radacinii
unui dinte, ocolesc V sau O, si se prind pe supraf
aproximala opus ape acelasi dinte
11.fibrele circulare=inconjoara in intregime
radacina
12.fibrele intercirculare=intre fibrele circulare

10
44.Histochimia gingiei normale; Principalele enzime din corionul gingival
 glicogen:se gaseste in epiteliu,intracelular,in concentratie invers proportional cu gradul
de keratinizare; cantitatea de glicogen din corion creste in inflamatie, component chimic
normal care creste in acantoliza (patologica)
 gruparile sulfhidrilice si disulfidice:rol in keratinizare,diviziune,cresterea si
permeabilitatea celulara,reactiile enzimatice
 enzime:rol in procesele metabolice, de keratinizare,in inflamatie si vindecare

45. Principalele enzime din corionul gingival

-fosfataza alcalina
-fosfataza acida
-difosfo- si trifosfo-piridin-nucleotid-reductaza
-acetilcolinesteraza
-succindehidrogenaza
-glucozo-6 fosfat dehidrogenaza
-lactic dehidrogenaza
-β-D-glucozidaza
-β-glucozidaza
-β-galactozidaza
-aminopeptidazele

46.Cementul primar,fibrilar,acelular
-cementul e un tesut de tip conjunctiv,cu grad ridicat de mineralizare
-60% cementul acopera smaltul; 30% cementul e cap la cap cu smaltul; 10% nu se
intalnesc,lasand o portiune de dentina descoperita

-dispus in mare radicular,cel mai gros in 1/3 apicala a radacinii; produs de

cementoblaste+cementocite
-dispus in 1/2 coronara a radacinii(2/3 din lungimea ei).Prezinta linii de apozitie paralele intre ele
si supraf radiculara
-reflecta apozitia ciclica,periodica de cement,care se continua in tot cursul vietiicontribuie la
buna implantare si explica procesele reparatorii de dupa fracturi radiculare
-grosimea: 50um(11-20 ani) 130um(adulti) 500um(varstnici)
-in grosimea sa sunt fb intrinseci de colagen, iar in desmodontiu sunt fb extrinseci
-cementul demineralizat prezinta benzi din fibrilele de colagen,dispuse mai mult sau mai putin
perpendicular pe suprafata radacinii si care deriva din fb lig periodontal,fb extrinseci fiind
produse si incorporate in matricea cementului sub actiunea cementoblastilor se vor gasi in
desmodontiu,de-a lungul suprafetei radiculare,unde formeaza cementoidul sau precementul,care
se va mineraliza impreuna cu fb de colagenfb Sharpey
substanta minerala(cristale de hidroxiapatica)61% si apa 12%
-in imbolnavirile parodontale,cementul expus agresiunii microbiene se poate hipermineraliza
prin aport fosfocalcic de origine salivara

47.Cementul secundar,celular
-situat in ½ apicala a radacinii si la niv furcatiei pluriradicularilor

11
-grosimea intre 130-200um
-in port mijlocie,poate acoperi cementul acelular depus anterior
-dispunerea diferita a cementului acelular si celular poate fi explicata prin functionalitatea
crescuta deasupra si sub punctul de rotatie hypomochilion al dintelui-deplasari mari,initierea
unor mecanisme de protectie, metabolism mai intens
subst minerale 46%,iar matricea organica contine colagen tip I(90%) si III(5%),glicoP,PTG
-cementocitele-caracteristice cementului secundar,nu se gasesc in desmodontiu,si sunt stationare
in lacune ale cementului,unite prin canalicule fine
-fb de colagen din desmodontiu si fixate in cementul II sunt mai multe decat in cel primar
-fb sharpey sunt mai numeroase si prezinta o mineralizare mai buna,in special periferica,iar axul
central e mai slab mineralizat

48.Spatiul dentoalveolar:desmodontiul
-totalitatea structurilor din spatiul dento alv formeaza desmodontiul
-are forma de clepsidra,mai ingust in zona de rotatie a dintelui - hypomochlion si mai larg
cervical si apical,pe Rx apare ca o zona Rtransparenta crescuta
-prin pozitia pct hypomochlion,mai aproape de apex(2/3 coronar+1/3 apical),latimea septului
dentoalveolar inspre coronar,va fi mai mare decat spre apical,datorita eectului de parghie
-0,35coronar-0,25 apex-0,17 hypomochlion
-dimensiunile depind de:
-varsta:mai larg la tineri
-gradul de eruptie:mai ingust la dd neerupti
-gradul de functionare al dd:mai larg la dd cu functie normala,activi
-hiperfunctia prin suprasolicitare mareste spatiu:inflamatia desmodontului si afectiuni
sistemice(sclerodemia)

49.Celulele mezenchimale si fibroblastii din desmodontiu

Celulele mezenchimale nedifentiate-potential de transformare in:fibroblasti,cementoblasi si
osteoblasti
-au rol in procesele de structurare normala a desmodontiului;in fenomenele regenerative dupa
interventii chirurgicale asupra parodontiului marginal
Fibroblastii-formeaza majoritatea celulara a desmodontiului
-sunt orientati cu axul lung paralel cu fibrele mari
-rol principal in sinteza moleculelor de colagen,care formeaza fibre si fibrile
-actioneaza si in sens invers,prin degradarea fibrilelor de colagen de o colagenaza a carei
activitate creste in inflamatii si scade in adm locala de tetracliclinca
-sintetizeaza matricea de PTG

50.Alte celule din desmodontiu

-osteoblastii-in desmodontiu,inspre osul alveolar,in zonele de osteoformare si osteomodelare
alveolara
-cementoblastii-spre suprafata cementului si participa in cementogeneza
-osteoclastele+osteoblastii in remodelarea osului
-odontoclastele-celule cu rol in rezorbtia tesuturilor mineralizate, inclusiv cement
-celulele epiteliale – sau resturile epiteliale Malassez - din teaca Herwigsi diafragma epiteliala,
-celulele de aparare-macofage,mastocite,PMN, limfocite

12
51.Fibrele de colagen din desmodontiu:componenta,plexul intermediar,fibrele
indiferente
-cele mai multe,formate din fibrile
-numeroase fibrebenzi groase care formeaza ligamentul periodontal
-la dd recent erupti,nr de benzi ce colagen e 50.000/mm2 radicular,iar la DP,numarul de benzi e
28.000 la dintii functionali si 2.000 la cei nefunctionali
-diametrul benzilor e la dd recent erupti:2-3um si se dubleaza la dd maturi,functionali
s-a evidentiat un plex intermediar,rezultat in urma indepartarii capetelor de fb de colagen in
zona mijlocie a traseului lor dintre radacina dd si os alveolar
-la om nu s-a dovedit prezenta lui
-orientarea fb se face intre osul alveolar si cement, dupa un traseu oblic,dinspre coronar spre
apical,dinspre os spre dinte,traseu ondulat- f bune in preluarea solicitarilor asupra dintilor
-in zona capatului dinspre os,benzile sunt mai distantate decat spre cement
-capetele fb principale inglobate in os si cement si mineralizate=fb Sharpey,dintre care cele
incluse in osul alveolar sunt mai putine si mai distantate pe suprafata decat cele incluse in
cement
-fb indiferente au o directie paralela cu suprafata radacinii ,plex mai evident in ½ apicala a
radacinii.Pot fi inglobate partial in cement

52.Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal

1.fb.crestei alveolare-marginea osului alveolar spre cementul radicular
2.fc dentodentare/transeptale-interdentar
3.fb orizontale-in unghi drept de axul longitudinal al dintelui,de la creasta alv-cementul radicular
4.fb.oblice-cele mai numeroase,suportul principal
5.fb apicale-radiar,oblic de la vb radacinii la osul inconjurator

53.Componentele osului alveolar

Osul alveolar=apofiza a oaselor maxilare si care serveste la sustinerea si mentinerea dintilor
-os alveolar propriu-zis
-os alveolar sustinator-os medular si corticala externa

54.+55.+57. Osul alveolar propriu-zis, Lamina dura,Os fasciculat

-compus dintr-o lama subtire de os care inconjoara radacina si serveste drept suport de insertie
capatului osos al fibrelor ligamentlului periodontal
-reprezentat de corticala interna a osului alveolar
-marginea coronara e ondulata si corespunde in primele faze de eruptie JSC a dd.
-la DP se situeaza la 1-1,5mm de jonctiune
-se mai numeste si:
-Lamina dura:radiologic apare sub forma unei benzi lineare de Ropacitate crescuta.
-Initial,are o structura de os fasciculat,caracterizat prin prezenta osteocitelor(f.rotunda sau
stelata,situate in lacune)
-trimit prelungiri catre osteocitele din lacunele invecinate prin reteaua de
canalicule radiare
-matricea e formata din benzi de fb de colagen,grad variabil de mineralizare.

13
-hidroxiapatita se depune ulterior prin epitaxie(crestere a cristalelor) cu formarea unor sfere si
care se constituie in noduli din care se dezvolta osul fasciculat
-pe masura ce copilul creste,osul fasciculat e inlocuit partial cu os lamelar
-Lamina cribiforma:prevazuta cu orificii prin care trec PVN din desmodontiu in osul
spongios

56.Osul lamelar si osul haversian

Osul lamelarrealizat de osteoblasti prin aparitia succesiva de lamele circumferentiale,separate
prin straturi de os de apozitie sau rezidual
-se dispune sub forma unor lamele concentrice,in jurul unui vas central
Osul haversianin 3D,unitatea e reprezentata de osteon,sistem cilindric.
-intre osteoane,osul rezidual=os interstitial
-osteoanele primare=nu au suferit procese de remodelare,sunt recente
-osteoane secundare=apar in urma resorbtiei si formarii de noi osteoane,proces
caracteristic remodelarii osoase prin apozitie si resorbtie
-resorbtia se realizeaza de catre osteoclastele din suprafata ososasa,fenomen stimulat de
factorul de activare a osteoclastelorcitokina

58.Osul medular spongios

-apartine osului alveolar sustinator
-alcatuit din numeroase spatii captusite cu un strat de celule(endosteum)
-spatiile intraosoase sunt separate prin septuri dispuse sub forma unor trabecule,care jaloneaza in
apropierea laminei dura,traseul fb Sharpey
-se gaseste in cantitate mare la tuberozitatea maxilara si in zona molara si pm infrecoltare pt
autotransplante
maduva osoase are functie hematopoietica si in rap cu varsta : rosie,bine vasc la tineri; cu
fenomene de degenerescenta grasa la adulti; cenusie, degenerescenta avansata tip fibros la
varstnici
-la varstnici,reducerea spatiilor prin condensare ososa,compenseaza atrofia procesului alveolar

59.Corticala externa
-formata din os haversian si poate fi V sau O
-grosimea V e mai redusa la I,C Pm si mai mare pe fata O
-corticala externa e acoperita de periost , un strat fibros care include si osteoblasti,osteoclate si
precursorii lor si sistemul vascular(cativ in fenomenele de regenerare) si sistem nervos bine
determinat

60.Conturul crestei marginale a osului alveolar

-variaza in functie de forma radacinii si e paralel cu JSC
-in zonele unde radacina are suprafata neteda,fara denivelari,maginea crestei alveolare are traiect
drept.
-in zona convexitati,marginea prezinta un traiect rotunjit spre apical(concave, de scoica)
-unde suprafata radacinii e concava,traiectul e convex,arcuat spre ascendent
Septurile: - sept ingust sau absent: dd apropiati aproximal => evolutie rapida a bolii parod.
-sept in forma de varf sau lama ascutita: dd anteriori sau monuradic
-sept bine reprezentat: dd posteriori sau pluriradic –volum mai mare de os medular

14
61.Dehiscenta si fenestratia
-defecte prin resorbtie la niv corticalei externe care duc la descoperirea radacinii subiacente.
Dehiscenta=lipsa de os,situata marginal,ca o planie deschisa coronar si mai ingusta apical
Fenestratia=defect osos circumscris,situat sub marginea crestei alveolare

62.Cauze desmodontale de resorbtie osoasa alveolasa sau de anchiloza

radiculara
-componenta cea mai activa a influentelor inductive ale desmodontiului o reprezinta osul
alveolar,care se depunde in zonele de tractiune si se remodeleaza prin resorbtie functionala in
zonele de presiune a.i se asigura stabilitatea dd in alveola in eruptie continua,activa si de
mezializare fiziologica
-anchiloza nu se produce din cauza potentialului inalt de regenerare a desmodontiului.In timpul
procedurii de replantare,extractia dd,urmata de indepartarea mecanica a
desmodontiului,deshidratarea si alterarea celulara, decontaminarea suprafetei radiculare cu
antiseptice drastice determina alterari ireversibile ale parodontiului
-in astfel de cazuri replantarea e urmata frecvent de resorbtii si uneori de anchiloza

63.Plexul vascular periodontal

-in copul mandibulei:artera alveolara inferioara cu a.mentoniera, bucala si faciale,
- la maxilar:arterele alveolare superioare,anterioare si posterioare, artera infraorbitala si
palatina care,prin anastomoze, formeaza plexul subalveolar si cel interalveolar.
-plexul subalveolar e sursa arteriolelor periodontale ascendente sau intraseptale care au traiect
arcuat pe langa apex si ascendent in desmodontiu
-format din anastomoza plexului interalveolar (rr oblice sau transversale care perforeaza lamina
cribiforma) si arteriolele periodontale ascendente
-sect.orizontala-aspect radiar
-sect.verticala-plex longitudinal cu numeroase ramificatii-aspect denticular,mai redus in densitate
in portiunea terminala
-in portiunea coronara a spt.dento-alveolar,plexul se uneste cu reteaua vasculara gingivala a
plexului cervico-gingival

64.Surse de vascularizare ale gingiei

-plexul periostal
-plexul intaalveolar
-plexul periodontal

65.Particularitati ale vascularizatiei gingivale evidentiate pe sectiune verticala

-versantul extern,spre MGL,prezinta un plex arterial,format din ramuri groase,anastomozate intre
ele,din care pleaca ramuri paralele ,ce patrund in axul papilelor corionului pana in apropierea
epiteliului.Aici au traicet arcuat,usor ondulat,subepitelial
-versantul intern,spre dinte si epiteliu jonctional,prezinta un plex cervico-gingival in continuarea
plexului periodontal

66.Particularitati ale vascularizatiei parodontiului marginal

15
-existenta unor sisteme conjunctivo-vasculare nervoase,formate din arteriole si
venule,capilare,limfatice si nervi mielinizati,situate intr-o teaca conjunctiva,care strabat axul
lung al papilelor gingivale
-arteriolele terminale prezinta o tunica musculara subtire ,iar contactele axoni-mioblaste sunt
numeroasereglare vasomotorie controlata
-la nivelul diviziunii arteriolei in capilare,comportamentul vasomotor~sfincter precapilar,dat.
contactului strans intre celulereglarea circulatiei
-vasele din parodontiu marginal prezinta numeroase anastomoze arterio-venoase,cu traiect
sinuos,aspect de ghem vascular in special in apropierea coletului dar si apical
-reteaua vasculara a parodontiului marginal e bine reprezentata si asigura o circulatie buna in
teritoriul parodontal,chiar daca are un caracter teminal.Efectele provocate de fumat,frig,stres pot
favoriza aparitia unor leziuni cu caracter ischemic

67.Particularitati ale vaselor limfatice capilare din parodontiul marginal

-de-a lungul traseului parcurs de vase,se gasesc noduli limfatici cu rol in procesele de aparare
imuna
-vasele din corion patrund printre ligamentele supraalveolare,se raspandesc in retea pe suprafata
cementului si printre fb lig periodontal,situate alaturi de vasele sangvine
-la nivelul apexuluivase limf din pulpa dentara,care strabat apoi spatiile medulare catre canalul
mandibular/infraorbitalies prin orif mentonier/infraorbial
-se deosebesc de capilarele sangvine prin
-lipsa hematiilor din lumen
-endoteliu ce prezinta intreruperi intercelulare
-absenta laminei bazale in jurul vaselor
-prezenta unor valve in lumen
-traseu paralel cu vasele sangvine si trece prin gg limfatici inainte de a repatrunde in circuitul
sangvin
-drenaj:gg maxilaruluigg cervicali profunzi
Gg mandibuleigg submentonieri,subangulomandibulari,cervicali

68.Inervatia parodontiului marginal

-gingia maxilarului-n.alveolari superiori anteriori,mijlocii si posteriori,rr din infraorbital,n.palatin
mare,nn.nazopalatini
-gingia mandibulei-n.bucal,n. mentonier,n.sublingual
-rr terminale ale alv.infinervatie senzitiva,fb nervoase patrund in desmodontiu,dupa ce pierd
teaca de mielina se determina 4 formatiuni
 Terminatii nervoase libere-stimulii durerosi
 Terminatii nervoase fusiforme,inconjurate de o capsula fibroasa ,localizate in principal la
apex- presiune
 Corpusculi Ruffini si Krause in zona apicala
 Terminatii nervoase ondulate,spiralate in reg mijlocie-tractiune

69.Osteopenia si osteoporoza
Osteopenia=reducerea masei osoase prin demineralizareafectarea componentei minerale cu
pastrarea structurii organice printr-un dezechilibru intre decalcifiere,predominant si apozitie.E

16
asociata cu reducerea prin demineralizare a inaltimii marginii crestei alveolare(mai ale la
femei,dupa menopauza)
Osteoporoza=afectiune osoasa caracterizata prin fragilitatea masei osoase,redusa prin
demineralizare si cresterea riscului de fractura,e legata de densitatea minerala a osului dar si de
trama organica trabeculara

70.Enumerati factorii si indicatorii de risc variabili si invariabili

Factorii invariabili
-sexul feminin
-varsta avansata
-constitutia scheletului
-ereditatea
Factorii variabili
-menopauza precoce
-menopauza posthisterectomie/ovarectomie
-dezvoltarea intarziata a scheletului la adolescenti
-sedentarismul
-fumatul
-abuzul de alcool si cafea
-alimentatia bogata in proteine,sare si fosfati

71.Metode de apreciere a gradului de osteoporza si resorbtii osoase in boala

parodontala
-absortiometria fotonica
-absortiometria energiei razelor X
-radiografia sustractiva digitala pt osteoporoza
-tomografia computerizata cantitativa QTC
-TACT
-masurarea inaltimii crestei alveolare(RX)
-sangerarea papilara si gingivala
-pierderea jonctiunii gingivo-dentare
-adancimea pungilor parodontale
-mobilitatea clinica si instrumentala
-pierderea dd,edentatia in forme clinice variate

72.Regenerarea si reparatia
Regenerarea=proces de refacere,reproducere in intregime sau in parte a unui organ sau tesut ,cu
restaurarea functiilor initiale.E o restaurare structurala comparabila cu starea initiala
Reparatia=vindecarea unei leziuni printr-un tesut normal sau cicatriceal fara o restaurare ad
inegrum completa,morfologica si functionala.Este o repunere in stare de functionae a
structurilor recuperate terapeutic

73.Celulele care participa la regenerarea parodontiului marginal ?

-glicoproteinele cu rol in procesele de vindecare si
cicatrizare,fibronectina,tenascina,trombospondinele

17
-celulele mezenchimale tinere nediferentiate,cu proprietati de multiplicare si metamorfozare intre
noi tipuri de celule
-fibrele de oxytalan,acidorezistente

74.Regenerarea tisulara ghidata si regenerarea osoasa ghidata

RTG=ansamblu de masuri terapeutice prin care se urmareste restaurarea structurilor moi si
mineralizate ale parodontiului marginal,distruse prin osteoliza bacteriana
ROG=ansamblu de masuri terapeutice prin care se urmareste inaltarea crestei osoase edentate

75.Proteine de morfogeneza osoasa DEM

-sunt obtinute din muguri dentari recoltati de la porcine ca derivati ai matricei smaltului
-au proprietati deregenerare tisulara indusa
-au rol in procesele regenerative ale sistemului gingivo-parodontal,mai ales in dehiscenta osului
alveolar si in resorbtiile osoase angulare
efect angiogenic,vasculoformator

76.Factorul de crestere derivate plachetar

-este o glicoproteina cu calitati mitogene si chemotactice pt fibroblaste si cel osului alveolar,
avand si rol in angiogeneza
-se foloseste in combinatie cu factorul de crestere insuluin-like sau cu fosfatul beta-tricalcic
-se obtine prin preparere autologa a plasmei imbogatite plachetar prin adosul unui anticoagulant
urmat de centrifugare
-aplicat local, prin continutul de fibrinogen, reactioneaza cu trombina si induce formarea
cheagului de fibrina=>sinteza colagenului in matricea extracelurala

77.Fibrina imbogatita plachetar

-se obtine ca o membrane prin centrifugarea sangelui autolog fara adaos de anticoagulant
-aplicat local accelereaza procesul de vindecare prin eliberare treptata a fact de crestere si a
glicoproteinelor matriceale

78.Factorului de crestere al fibroblastelor

-rol in stimularea proliferarii fibroblastelor si a cel mezenchimale nediferentiate
-actiune angiogenetica, contribuind astfel la repararea si regenerarea tisulara.

79.Alti factori cu rol restaurativ,regenerativ al structurilor parodontiului

marginal
-angiopoietina si factorul de crestere endoteliala vasculara-initiaza vasculogeneza si proliferarea
cel endoteliale in tesutul traumatizat/ischemic
-factorul de crestere placentar-contribuie la revascularea tesuturilor ischemice
-factorul de crestere insulin-like si trombocitari
-transplantul osos medular autolog
-hidroxiapatita
-acid hialuronic

18
80.Mecanisme de actiune ale tetraciclinei in stimularea proceselor
regenerative ale parodontiului marginal
-are proprietati benefice in stimularea proceselor regenerative ale parodontiului marginal:
1.cresterea atasarii fibroblastilor din corionul gingival si din desmodontiul de componenta
fiblrilara,colagenicaformarea crescuta a fibronectinei in prezenta tetraciclinei.Fibronectina
inhiba inmultirea celulelor epiteliale si tendinta acestora de a patrunde in spatiul patologic al
pungii parodontale (element essential in regenerarea tisulara ghidata)
2.activitate intensa anticolagenolitica
3.inhibarea hormonului paratiroidian actiunea protectoare fata de resorbtia osului
4.actiune antiinflamatoare de lunga durata
5.actiune antimicrobiana asupra principalilor germeni patogeni parodontali

81.Functiile cementului radicular

1.Asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal.se realizeaza cond pt solicitarile asupra
dinteluidin Pin tractiuni asupra cementului
2.Cementul se depune continuu in cursul vietii prin apozitie de noi straturi;mareste suprafata
radiculara si imbunatateste cond de implantare
3.Depunerea continua de cement e esentiala pentru mezializarea fiziologica si pt eruptia
dintelui,fiindca permite rearanjarea orientarii si dispozitiei fibrelor din ligamentul periodontal

82.Functia de structurare si restaurare tisulara a desmodontiului si

ligamentului periodontal
-desmodontiul+lig. periodontal se dezvolta din tesutul mezenchimal al folicului dentar
-ligamentul periodontal si complexul desmodontal se afla intr-un continuu si constant proces de
modelare si restructurare functionala.
-celulele si fibrele sunt treptat inlocuite cu altele noi,printr-o activitate mitotica inalta,in special a
fibroblastilor si celulelor endoteliale
- fibroblastii se pot dezvolta spre osteoblasti si cementoblasti
-fibroblastii au o intensa activitate in zona desmodontala ,in contact cu osul alveolar,in mijlocul
desmodontiului si mai redusa spre cement
-pe langa fct. colageno-formatoare,fibroblastii au si fct colageno-litica si fagocitara; se ataseaza
de fibra de colagen prin fibronectina si au capacitatea migratorie de-a lungul fibrelor
-prin intreaga organizare,desmodontiul se comporta ca o membrana periostala pentru cement si
os

83.+84.Ce asigura functia de preluare a solicitarilor dentare de catre

desmodontiu si ligamentul periodontal
1.rezistenta fata de fortele ocluzale de impact
2.transmiterea fortelor ocluzale catre oslul alveolar
3.protectia fomatiunilor vasculo-nervoase
4.mentinerea unor relatii normale gingivo-dentare

85.Teoria sistemului vasco-elastica

19
Fortele de impact imping lichidul extracelular din desmodontiu in spatiile osului medular prin
orificiile laminei dura.Dupa depletitia fluidului intracelular,fibrele ligamentului periodontal se
intind si produc o compresie a vaselor din care,mai ales la arteriolele stenozate,se extravazeaza
un ultrafiltrat sangvin care reface volumul lichidului intercellular
-atribuie un rol principal in deplasarea dintelui si de absorbtie a socurilor fluidului desmodontal
(sange, lichid extracelural)

86.Teoria tensiunii ligamentare

In cursul solicitarilor prin impact,fibrele de colagen se dezonduleaza si transmit tensiunea sub
forma de tractiune asupra osului alveolar,care sufera o deformare elastica tranzitorie,care,daca nu
e excesiva,e neutralizata de osul bazal al maxilarului si mandibulei

87.Teoria tixotropica
Desmodontiul ,plus fibrele ligamentului periodontal,are comportamentul unui sistem sau gel
tixotropic si explica reactia fata de solicitari prin modificari de vascozitate ale
acestuia.Reologia=deformarea lenta a corpurilor solide sub influenta solicitarilor
Tixotropia=lichefierea reversibila a unui gel,sub influenta actiunilor mecanice sau proprietatea
unui gel de a se fluidifica cand e supus la o vibratie,agitatie mecanica si de a redeveni
semisolid,dupa indepartarea cauzei mecanice

88.Fiziologia osului alveolar ?

Osul alveolar=apofiza a oaselor maxilare si prezinta fenomene de remaniere si restructurare in
tot cursul evolutiei odontogenetice
-os alveolar propriu-zis si os alveolar sustinator
-existenta lui e strans legata de prezenta dd pe arcada;cand acesta dispare,tot sistemul parodontal
marginal sufera importante procese de regresiune
-in copilarie si la adolescenti predomina fenomenele formatorii de apozitie si structura
functionala
-la tineri si adulti-fenomene de restructurare,remaniere printr-un proces echilibrat intre apozitie si
resorbtie in raport cu relatiile interdentare,ocluzale
-varstnici-fenomene de involutie,reducere in V
-inflamatia bacteriana,manifesta sau oculta interfereaza cu evolutia normala,odontogenetica a
osului alveolar si determina fenomene distructive,ireversibile ,in absenta tratamentului
-remanierea se realizeaza prin resorbtie si apozitie osoasa:
1.producerea de catre osteoblasti a unei noi matrici organice
2.mineralizarea matricii
-formarea de os alveolar nou e controlata de hormoni si factori locali de crestere

89.Implantarea dentara
1.Fixarea ligamentelor periodontale
2.Preluarea solicitarilor exercitate asupra dintelui si transformarea in actiuni
dispersate,echilibrat,in osul alveolar si transmise osului sustinator prin trabecule osoase
3.Asigurarea unui suport inteegru de-a lungul radacinii dentarebrat de parghie intraalveolar
,2/3 din lungimea totala a dintelui
depinde de:
-lungimea radacinilor

20
-nr radacinilor si gradul de divergenta al acestora
-suprafata radacinilor
-forma si volumul radacinilor:frepte,arcuate,filifomre,voluminiase in portiunea terminala
-prelungiri din corpul oaselor amxilare care intaresc osul alveolar:liniile oblice
mandibulare,creasta zigomaticoalveolara si extremitatea frontala a apofizei palatine
-varsta,starea constitutionala si de sanatate

90.Factorii care controleaza resorbtia osoasa

-interleukina 1si inteleukina 6
-limfotocine
-factorul de necroza a tumorilor(TGF-β)
-γ-interferonul
 Prostaglandina si alti metabolite ai acidului arachidonic effect de stimulare a resobtiei
osoase de tin osteoclazic.

91.Factorii de protectie al osului alveolar

-factorul de crestere produs de osteoblasti si trombocite
-f.c. asociati cu heparina
-f.c. insulin-like
-factorul de transformare(TGF-β) a cresterii
-proteinele de morfogeneza osoasa

92.Fiziologia ligamentului supraalveolar

1.Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
2.Intareste structura corionului gg ,confera marginii gingivale libere consistenta si rezistentafata
de impactul alimentar exercitat in conditii fiziologice
3.Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra marginii
gingivale libere si in santul gingival
4.Asigura o transmitere a presiunilor de masticatie din zonele active la restul dd prin fibre dento-
dentae sau transseptale,in conditiile unor arcade integre,fara brese de edentatie,chiar in lipsa
punctelor de contact,in incongruentele dento-alveolare cu spatiere
5.Formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata de agresiunea microbiana,extinderea
inflamatei si a proliferarii epiteliului jonct. si sulcular in desmodontiu

93.Rolurile functionale ale atritiei

1.Atritia suprafetelor ocluzale ale DP reduce relieful ocluzal accidentat,conditie a retentiei PB si
resturilor alimentare si riscul de producere a cariilor ocluzale.Se previne situatia prin care,la
persoanele cu carii ocluzale,masticatia e deviata de in alte zone mai putin afectate,in detrimentul
procesului e autocuratire
2.Atritia ocluzala reduce din bratul de pargie extraalveolar reprezentat de coroana clinica a
dintelui,care are tendinta de alungire si de suprasolicitare a parodontiului profund,in timpul
eruptiei
3.Atritia ocluzala reduce gradul de inclinare al pantelor cuspidiene;se reduc astfel rezultantele
oblice si orizontale ale fortelor axiale si paraaxiale nocive
4.Atritia suprafetelor aproximale transforma contactul interdenta dintr-o zona redusa initial,intr-o
zona extinsa,ceea ce imbunatateste deflectia alimentelor in mod progresiv,catre zonele periferice

21
ale versantiilor gg.Asigura o protectie mai buna a papilei interdentare si o stimulare a dinamicii
vasculare din corion

94.Rolurile functionale ale contactului interdentar

1.Transmiterea echilibrata a fortelor din cursul masticatiei,din zonele active la restul dd,al caror
parodontiu marginal va primi stimuli functionali
2.Protejeaza papila gingivala de impactul direct,traumatic al alimentelor
3.Directioneaza bolul alimentar pe versantii gingivali si alveolari,ceea ce contribuie la stimularea
dinamicii vasculare din corion

95.Mezializarea fiziologica si mobilitatea dentara fiziologica

-procesul de migrare a dintilor in directie meziala,catre planul mediosagital.Se presupune ca e
datorata succesiunii de eruptie a dintilor dinspre mezial spre distal,ultimii dinti exercitand
presiuni dinspre D catre dintii erupti anterior/ca urmare a unor rezultante de forta din timpul
masticatiei
-prin mezializarea fiziologica,in directia de deplasare a dd,se produce resorbtie osoasa,iar in
directie opusa apozitie,de os lamellar bogat in fibre Sharpe
-are rol in contiguitatea arcadelor dentare neintrerupte de brese edentate si in prevenirea formarii
spatiilor retentive sub zonele de contact interdentar
Mobilitatea dentara fiziologica:-0,15mm la monoradic si 0,10mm pluriradic
-valorile variaza de la o persoana la alta,mai mari dupa un efort de masticatie,seara fata
de dimineata,in cursul sarcinii,ciclului menstrual
-rezultatul a 2 faze:
desmodontala-pe seama compesiunii elementelor din spatiu dento-alv=mobilitatea
fiziologica I
alveolara-deformarea elastica a peretelui osos alveolar= mobilitatea fiziologica II
-se percepe doar cu ajutorul mobilometriei intrumentale de precizie

22