Cuprins

Cap.1. Introducere ...................................................................................................................... 5

Cap.2. Surse de Alimentare ....................................................................................................... 6

Cap.2.1 Scurt istoric............................................................................................................... 6

Cap.2.2 Construcţia şi funcţionarea transformatoarelor ........................................................ 6

Cap.2.3 Redresarea ................................................................................................................ 9

Cap.2.3.1. Redresarea Monoalternanță .............................................................................. 9

Cap.2.3.2. Redresarea dublă alternanţă sau bialternanţă ................................................. 10

Cap.2.4. Filtrul capacitiv. ..................................................................................................... 11

Cap.3 Circuite de stabilizare .................................................................................................... 13

Cap.3.1 Stabilizator de tensiune cu diodă Zenner................................................................ 13

Cap.3.2 Stabilizator de tensiune cu amplificator operaţional .............................................. 14

Cap.3.3 Stabilizator de tensiune integrate............................................................................ 16

Cap.3.3.1. Stabilizatoare de tensiune din prima generație ............................................... 16

Cap.3.3.2. Stabilizatoare de tensiune din a doua generație .............................................. 18

Cap. 4. Clasificarea surselor de alimentare .............................................................................. 22

Cap.4.1.1. Din punct de vedere al construcției mecanice: ............................................... 22

Cap.4.1.2. Din punct de vedere al principiului de funcționare: ....................................... 23

Cap.4.2.Aplicații ale surselor de alimentare. ....................................................................... 27

Cap.5 Sursă de tensiune 0-24V ................................................................................................ 30

Bibliografie .............................................................................................................................. 34
 Cap.1. Introducere

Principala motivaţie pentru alegerea acestei teme pentru proiectul de diplomă este
necesitatea unei surse de alimentare pe masa de lucru a oricărui inginer absolvent de
Electronică şi Telecomunicaţii. Sursele mai noi sunt duble şi oferă mai multe funcţii, fapt
care m-a împins la conceperea acestei surse. Principalul obiectiv a fost obţinerea unei surse
pentru utilizare în diferite aplicaţii, şi mai este şi satisfacţia personală de a avea pe masă de
lucru o sursă concepută şi realizată de propria persoană.
În capitolul 2 al lucrării s-a abordat partea teoretică a subiectului ales, pornindu-se de
la un scurt istoric. Apoi, s-a făcut o prezentare scurtă a unor concepte privind construcţia şi
funcţionarea transformatoarelor,s-au prezentat cele două tipuri de redresare(redresarea
monoalternanță și bialternanță), s-a prezentat filtrul capacitiv cu netezire(realizat cu ajutorul
condensatoarelor).
În capitolul 3 al lucrării este tratată partea de stabilizare a sursei. Sunt descrise
stabilizatoarele clasice, cele realizate cu ajutorul diodelor Zenner, urmând ca în continuare sa
fie descris stabilizatorul cu amplificator operațional. Pe finalul capitolului 3 este descrisă
stabilizarea cu ajutorul circuitelor integrate dedicate, circuitele integrate de stabilizare din
prima generație și circuitele integrate de stabilizare din generația a doua.
În capitolul 4 sunt descrise sursele de alimentare, generalități, urmând o scurtă
clasificare. Clasificare din punct de vedere al construcției mecanice, principiu de funcționare.
În finalul capitolului sunt descrise câteva aplicații ale surselor de alimentare.
În capitolul 5 este prezentată partea practică, schema de la care s-a pornit, îmbunătățiri aduse.
Sunt prezentate blocurile funcționale din cadrul sursei, este prezentată proiectarea PCB-urilor
(Layout), proiectarea a fost realizată cu ajutorul programului Eagle CAD.

5
 Cap.2. Surse de Alimentare

Cap.2.1 Scurt istoric

Sursele clasice de tensiune sunt realizate cu ajutorul unei maşini electrice statice
numită: transformator electric. Transformatorul electric este o maşină electrică cu două sau
cu mai multe înfăşurări, aceste înfăşurări sunt bobinate pe un suport feromagnetic (pentru
frecvenţe joase) sau ferimagnetic(pentru frecvenţe înalte).
Principiul pe care se bazează transformatorul electric este cel a inducţiei
electromagnetice. Prima înfăşurare generează un câmp magnetic care este indus în miezul
transformatorului, acest câmp magnetic este indus de către miezul feromagnetic în
înfăşurarea secundară, care transformă câmpul magnetic în energie electrică. Principala
funcţie care o îndeplinește transformatorul electric este aceea de a transforma o tensiune,
aplicată la bornele primei înfăşurări, într-o altă tensiune, găsită la bornele celei ce a doua
înfăşurări.
Pentru a realiza un cuplaj magnetic cât mai strâns între înfășurările transformatorului
se recomandă ca înfășurările să fie cât mai strâns bobinate şi miezul feromagnetic să fie cât
mai compact.
Primul transformator electric a fost realizat de M. Faraday în anul 1831, Faraday a
fost şi cel care a stabilit principiul de funcţionare a transformatorului electric.

Figura 2. 1 Structura unui transformator [1]

Cap.2.2 Construcţia şi funcţionarea transformatoarelor

Transformatorul electric monofazat se construieşte cu două sau mai multe înfăşurări

aşezate pe un miez feromagnetic închis. Pentru un cuplaj magnetic cât mai bun între cele

6
două, sau mai multe, înfăşurări este recomandat ca miezul să fie cât mai compact şi un bun
conductor pentru fluxul electromagnetic. Transformatorul se compune dintr-un miez realizat
din fier care alcătuiește un circuit închis, miezul este format din aşa zisele ”tole” de grosime
variabilă între 0,3...0,5 mm separate una de cealaltă de lac sau de hârtie pentru a le izola şi
pentru a împiedica apariţia curenţilor Foucault de mare intensitate. Realizarea tolelor se face
prin laminare la rece din aliaj de fier numit ”ferosiliciu”, care are in compoziţia de la 1,5%
pana la 4% Siliciu. Pentru un randament mai bun a transformatorului se recomanda utilizarea
de tole cât mai subţiri. Tolele sunt de mai multe feluri, cele mai răspândite sunt cele de tipul
E+I, sunt şi standarde după care se realizează tolele: E4; E5; E6.4; E8; E10; E12.5; E14; E16;
E18; E20; E25; E32. Mai sunt utilizate în construcția transformatoarelor şi miezuri spiralate
sau toroidale.

Figura 2. 2Pachet de tole E+I [2]

Figura 2. 3Miezuri toroidale[3]

7
 Înfăşurările transformatorului monofazat se realizează în două forme: concentrice şi
alternate.
Înfăşurările concentrice sunt înfăşurările cilindrice coaxiale, practic înfăşurarea de
joasă tensiune se bobinează cât mai aproape de miez, iar înfăşurarea de înaltă tensiune se
bobinează peste prima înfăşurare,Figura 2.4 a). Înfăşurările alternate se realizează prin
întrepătrunderea celor două înfăşurări,Figura 2.4 b). Cu J.T. sunt reprezentate înfășurările de
joasă tensiune, iar cu Î.T. sunt reprezentate înfășurările de înaltă tensiune.

Figura 2.4 Înfășurări concentrice a) Înfășurări alternate b) [4]

Înfăşurările se realizează cu ajutorul conductoarelor din cupru, diametru si tipul

acestor conductoare se aleg în funcţie de aplicaţia transformatorului şi curentul dorit.
Dacă se aplică în bobinajul primar o tensiune alternativă u1 de valoare efectivă U1 va
apărea un curent de intensitate i1 şi valoare efectivă I1. Acest curent dă naștere unui flux
magnetic alterativ Φ=Φmcos ωt. Fluxul magnetic străbate, prin intermediul miezului, ambele
înfăşurări ale transformatorului, fapt care duce la apariţia unei tensiuni electromotoare de
autoinducţie.
Tensiunea electromotoare în primar este:
𝑑Φ
𝑒1 = −𝑁1 = 𝑁1 𝜔Φ𝑚 sin 𝜔𝑡 (2.1)
𝑑𝑡

Iar în secundar, tensiunea electromotoare este:

𝑑Φ
𝑒2 = −𝑁2 = 𝑁2 𝜔Φ𝑚 sin 𝜔𝑡 (2.2)
𝑑𝑡

Facem raportul celor două relaţii:

𝑒1 𝑁
= 𝑁1 (2.3)
𝑒2 2

Unde N1reprezintă numărul de spire din primar, iar N2 numărul de spire din secundar.
8
Cap.2.3 Redresarea
Pentru a putea utiliza tensiunea de la bornele secundarului transformatorului, la
echipamente care se alimentează cu tensiune continuă, aceasta trebuie redresată. Acest lucru
se poate realiza cu ajutorul diodelor sau a unei punţi de diode. Redresarea reprezintă
convertirea unei tensiuni care trece atât prin valori negative cât şi prin valori pozitive într-o
tensiune care are valori de o singură polaritate.
Cap.2.3.1. Redresarea Monoalternanță

Figura 2.5Redresorul monoalternanță[5]

Tensiunea U1 (tensiune alternativă) este desenată cu linie subţire în Figura 2.5, iar
tensiune redresată este reprezentată cu linie groasă. Când tensiunea U1 este pozitivă, dioda
este polarizată direct, fapt care duce la apariţia unei tensiuni pe rezistenţa de sarcină RS. Dacă
tensiunea U1 este negativă, dioda este polarizată invers, deci nu conduce. Pentru
semialternanța pozitivă dioda conduce şi avem tensiune pe rezistenţa de sarcină, iar în
semialternanța negativă dioda este blocată şi nu avem tensiune pe rezistenţa de sarcină.
În concluzie avem tensiune pe rezistenţa de sarcină doar pe parcursul
semialternanţelor pozitive, pe parcursul semialternanțelor negative nu avem tensiune pe
rezistența de sarcină.

9
 Cap.2.3.2. Redresarea dublă alternanţă sau bialternanţă
Redresarea dublă alternanţă este folosită azi aproape exclusiv, datorită faptului că
oferă în aceleaşi condiţii un riplu redus la jumătate.
O astfel de schemă , care utilizează o punte de diode pentru a face redresarea dublă
alternanţă , este prezentată în Figura 2. 6.

Figura 2. 6 Redresorul dublă alternanţă [5]

În timpul semialternanţei pozitive diodele D2 şi D4 conduc, iar pe timpul

semialternanţei negative diodele D1 şi D3 intră în conducţie. De unde rezultă că prin
rezistenţa de sarcină sensul curentului rămâne neschimbat.

Figura 2. 7. Diodele aflate în conducție în semialternanța pozitivă [5]

Figura 2. 8. Diodele aflate în conducție în semialternanța negativă [5]

10
 În Figura 2. 7 . este reprezentat cazul în care diodele D2 şi D4 conduc, semialternanţa
pozitivă. Iar în Figura 2. 8. este reprezentat cazul în care diodele D1 şi D3 conduc,
semialternanţa negativă.

Figura 2.9. Tensiunea de ieşire a unui redresor dublă alternanţă, după filtrare [5]

Daca aplicăm şi filtru la redresorul dublă alternanţă, forma de undă a tensiunii de pe

rezistenţa de sarcină arată ca înFigura 2.9, unde este reprezentat cu linie întreruptă evoluţia
tensiunii redresate bialternanţă în lipsa filtrării. Tensiunea maximă este egală cu amplitudinea
tensiunii sinusoidale, din care trebuie scăzute căderile de tensiune pe cele doua diode aflate în
conducţie.
În acest caz, condensatorul se descarcă un timp egal cu jumătate din durata perioadei
sinusoidei de la intrare, care este de două ori mai scurt decât la redresarea monoalternanţă.

Cap.2.4. Filtrul capacitiv.

Deşi are o singură polaritate, tensiunea produsă de redresor nu poate fi utilizată direct
pentru alimentarea unui aparat electronic, deoarece ea suferă variaţii importante în timp,
jumătate din timp curentul prin rezistenţa de sarcină este zero. Trebuie găsită o soluție pentru
ca tensiunea pe rezistenţa de sarcină sa fie cât mai uniformă, practic trebuie înmagazinate
sarcini electrice pe perioada cât dioda conduce, pentru ca ulterior, când dioda este blocată să
fie furnizate sarcinile electrice pe rezistenţa de sarcină. Dispozitivul care este capabil să
înmagazineze sarcini electrice şi apoi să le elibereze este condensatorul, cu ajutorul lui se
construieşte un filtru de netezire, montaj care este prezentat în Figura 2.10.

11
 Figura 2.10Redresor monoalternanţă cu filtru capacitiv[5]

Majoritatea timpului tensiunea pe rezistenţa de sarcină este furnizată de condensator

şi nu de diodă.
Condensatoarele de valorii foarte mari (mii şi zeci de mii de µF) utilizate pentru
filtrarea tensiunii sunt condensatoare electrolitice cu aluminiu şi sunt realizate prin
înfăşurarea unui sandwich din metal – dielectric-metal. Din această cauză ele prezintă o
inductanţă semnificativă, care se comportă ca un şoc pentru variaţiile bruşte de curent. Din
acest motiv, condensatorul nu poate furniza rapid vârfurile de curent cerute de sarcină, în
consecinţă , în acele momente tensiunea pe sarcină scade brusc.
Pentru a rezolva aceste scăderi de tensiune pe sarcină datorită condensatorului de
valoare foarte mare, se montează în paralel cu acesta un condensator de valoare mică (câţiva
µF), dar cu inductanţă neglijabilă, prezentat în Figura 2.11.

Figura 2.11Montarea unui condensator de mică capacitate [5]

După montarea condensatorului de valoare mică, vârfurile de curent sunt suplinite de

către acesta, iar variaţiile lente sunt suplinite de către condensatorul mare. Când firele între
alimentator şi circuitul care trebuie alimentat sunt lungi, pentru a elimina efectul inductanţei
acestora, un alt condensator rapid trebuie montat chiar pe circuitul alimentat.

12
 Cap.3 Circuite de stabilizare

Cap.3.1 Stabilizator de tensiune cu diodă Zenner

Tensiunea medie după redresare şi filtrare depinde de amplitudinea tensiunii
sinusoidale de la bornele secundarului transformatorului, care depinde de amplitudinea
tensiunii sinusoidale de la bornele primare ale transformatorului, care este tensiunea furnizată
de reţea. După cum ştim tensiunea de la reţea nu este constantă şi chiar şi după redresare şi
filtrare tensiunea produsă mai are o componentă variabilă, care se numeşte ondulaţie, care
poate fi cu frecvenţa de 50Hz sau 100Hz (în funcţie de tipul de redresare folosit).
Stabilizatorul are rolul de a atenua aceste variaţii, forma de tensiune de la ieşirea
stabilizatorului apropiindu-se foarte mult de o constantă. Acest efect este măsurat prin
factorul de stabilizare SU.
Δ𝑈𝑛𝑒𝑠𝑡𝑎𝑏
𝑆𝑈 = (3.1)
Δ𝑈𝑠𝑡𝑎𝑏

Cu cât acest factor este mai mare, cu atât stabilizatorul este mai eficient.
Pentru ca dioda Zenner sa stabilizeze tensiune, curentul care o străbate nu trebuie să
nu scadă sub valoare de 10mA.
Pentru variaţii ale tensiunii de intrare, aşa cum se poate vedea în Figura 3.1, circuitul
se comportă ca şi un divizor de tensiune, format din rezistenţa R şi rezistenţa dinamică a
diodei Zenner rZ. Pentru a obţine o stabilizare cât mai bună, rezistenţa R trebuie să fie mult
mai mare decât rezistenţa dinamică a diodei Zenner: R>>rZ.

Figura 3.1 Stabilizator cu diodă Zenner [5]

13
 Figura 3. 2. Schema sa echivalentă pentru variaţii [5]

Figura 3. 3.Varianta perfecţionată, cu sursă de curent[5]

Cap.3.2 Stabilizator de tensiune cu amplificator operaţional

Stabilizatoarele de tensiune cu amplificatoare operaționale (AO) sunt realizate cu

ajutorul componentelor discrete, la care se folosește un amplificator operațional în montaj
neinversor ca amplificator de eroare. Tensiunea de referință este aplicată pe intrarea
neinversoare, această tensiune de referință se poate obține de la un stabilizator parametric. Pe
intrarea inversoare se aplică o parte din tensiunea stabilizată, obținută cu ajutorul unui divizor
de tensiune de la ieșirea amplificatorului operațional. Datorită faptului că AO are o
amplificare in buclă foarte mare, lucrează în așa fel încât potențialul bornei neinversoare să
fie la același potențial cu cel al bornei inversoare. Dacă tensiunea de ieșire variază, aceasta
determină o dereglare a acestei egalități, lucru care duce la apariția unei tensiuni diferențiale
de o anumită polaritate.

14
 Figura 3. 4 Stabilizator cu reacție și amplificator de eroare realizat cu AO [6]

Scăderea tensiunii de ieșire duce la apariția unei tensiuni diferențiale pozitive, care
determină o creștere a intensității curentului de ieșire a AO. Datorită creșterii intensității
curentului de ieșire a AO crește și intensitatea curentul din baza tranzistorului T din Figura 3.
4. Fapt care duce la scăderea tensiunii colector – emitor, iar tensiune de ieșire revine la
valoarea prestabilită.
Datorită faptului că tranzistorul T este montaj repetor pe emitor, stabilizatorul din
Figura 3. 4. se comportă ca un AO de putere, în montaj neinversor.
Tensiune de ieșire se calculează cu ajutorul formulei:
𝑹
𝑼𝑶 = (𝟏 + 𝑹𝟐 )𝑼𝑹𝑬𝑭 (3.1)
𝟑

Figura 3. 5. Circuitul echivalent de calcul a tensiunii stabilizate din figura 3.4. [6]

Figura 3. 6. Schema circuitului de protecție prin limitare. [6]

Dacă apare un scurtcircuit accidental la masă sau în caz de curent de suprasarcină,

curentul prin tranzistorul serie T poate crește mult și poate depăși puterea maximă admisibilă
15
pe care acesta o poate disipa. Pentru a prevenirea distrugerii tranzistorului T se pot folosi
circuite de protecție, în cele ce urmează sunt prezentate câteva circuite de protecție:
Circuite de protecție care realizează protecția prin micșorarea curentului de
suprasarcină(circuite de protecție prin întoarcerea caracteristicii).
Circuite de protecție care realizează protecția prin limitarea curentului de suprasarcină
(circuite de protecție cu caracteristică rectangulară).

Figura 3. 7. Circuit de protecție prin întoarcerea caracteristicii [6]

Cap.3.3 Stabilizator de tensiune integrate

Pentru performanțe mult mai bune se folosesc stabilizatoare de tensiune integrate,

care au devenit disponibile odată cu apariţia tehnologiei circuitelor integrate. Stabilizatoarele
de tensiune integrate se încadrează în categoria stabilizatoarelor cu reacție, cu amplificator de
eroare si element de reglare serie.
Cap.3.3.1. Stabilizatoare de tensiune din prima generație
Primele tipuri de stabilizatoare de tensiune, cum ar fi LM 304, LM 305, µA723, sunt
incluse în prima generație de stabilizatoare. Principala caracteristică pentru care erau
preferate de către utilizatori este că oferă acces utilizatorului la intrările și la ieșirile tuturor
blocurilor funcționale.

Figura 3. 8. Structura internă a stabilizatorului βA 723 [6]

16
 Figura 3.9. Configurația pinilor stabilizatorului βA 723. [6]

Cu ajutorul stabilizatorului βA 723 se poate realiza una din următoarele configurații:

 Stabilizator de tensiune scăzută (UO=2…7V);
 Stabilizator de tensiune mare (UO=7…23V);
 Stabilizator de tensiune pozitivă cu tranzistor extern pnp;
 Stabilizator de tensiune pozitivă cu tranzistor extern npn;
 Stabilizator de tensiune negativă;
 Stabilizator de tensiune în regim flotant;
 Stabilizator de tensiune în regim de comutație;
 Stabilizator de tensiune comandat;
 Stabilizator de tensiune paralel;
În Figura 3. 10 și Figura 3. 11. sunt prezentate două circuite realizate cu ajutorul
circuitului βA 723, cu ajutorul circuitului din Figura 3. 10. se poate obține o tensiune de
maxim 7V, iar cu ajutorul circuitului din Figura 3. 11. se poate obține tensiune mai mare de
7V. Aceste circuite pot debita un curent maxim de 150mA, limitarea acestui curent este
realizată cu ajutorul rezistenței de scurtcircuit RSC. Valoarea rezistenței de scurtcircuit se
calculează cu ajutorul formulei:
𝑈 0,65𝑉
𝑅𝑆𝐶 = 𝐼 𝐵𝐸16 = = 4,33Ω (3.2)
𝑂𝑚𝑎𝑥 150𝑚𝐴
Unde UBE16 este căderea de tensiune pe joncțiunea BE a tranzistorului, care este de 0,65V.

17
 Figura 3. 10. Stabilizator de tensiune cu βA 723, unde UIES < UREF [6]

Figura 3. 11. Stabilizator de tensiune cu βA 723, unde UIES > UREF [6]

Valoarea rezistențelor R1 și R2 se calculează în funcție de tensiune de referință UREF și

de tensiunea stabilizată de la ieșire UIES.

Cap.3.3.2. Stabilizatoare de tensiune din a doua generație

În figurile de mai jos sunt reprezentate două astfel de stabilizatoare, în Figura 3.12este
prezentat un stabilizator de +12V, iar în Figura 3.13 este prezentat un stabilizator de -12V,
ambele cu un curent maxim de 1A.

Figura 3.12. Stabilizator de tensiune pozitivă 7812[6]

18
 Figura 3.13 Stabilizator de tensiune negativă 7912[6]

Figura 3.14. Schema bloc stabilizatoare de tensiune cu trei terminale. [7]

Figura 3.15. Montaj cu stabilizator integrat din seria 78xx [8]

Stabilizatoarele de tensiune integrate oferă performanțe mult mai bune, aceste

stabilizatoare au fost disponibile odată cu apariția tehnologie circuitelor integrate. Dacă se
dorește creșterea factorului de stabilizare se realizează prin înlocuirea rezistorului de balast cu
o sursă de curent.
Față de stabilizatoarele de tensiune din prima generație, stabilizatoarele de tensiune
din a doua generație au câteva avantaje, cum ar fi:

19
  Au integrate circuite de protecție ( la scurtcircuit, la suprasarcină, termică,
pentru funcționarea tranzistorului de reglare serie în plaja de siguranță).
 Au în componența lor un circuit de start al stabilizatorului.
 Au integrată rețeaua de compensare în frecvență.
 Furnizează la ieșire curenți de ordinul amperilor.
 Necesită, pentru aplicații uzuale, cel mult trei componente pasive.

Cele mai utilizate stabilizatoare de tensiune cu trei terminale, sunt cele din seria
FF78XX (pentru tensiuni pozitive) și FF79XX( pentru tensiuni negative), FF reprezintă
indicativul firmei producătoare ( LM= National Semiconductor, µA= Fairchild…). Iar XX
reprezintă tensiunea pe care o furnizează la ieșirea stabilizatorului.
În Figura 3. 16 este prezentată schema de principiu a stabilizatoarelor din seria 78XX,
iar în Figura 3.17 este prezentată schema de principiu a stabilizatoarelor din seria 79XX.

Figura 3. 16. Schema de principiu a stabilizatoarelor din seri 78XX [7]

20
 Se pot realiza și stabilizatoare de tensiune variabilă, cu ajutorul stabilizatoarelor de
tensiune fixă cu trei terminale. Acest lucru se realizează prin utilizarea unei referință de
tensiune variabilă, care are rol de a fixa potențialul comun al terminalului comun al
stabilizatorului. Furnizarea acestei tensiuni de referință se realizează, de obicei, cu ajutorul
amplificatoarelor operaționale, fapt care duce și la utilizarea unui redresor de polaritate opusă
față de polaritatea stabilizatorului dorit.

Figura 3.17. Schema de principiu a stabilizatoarelor din seri 79XX [7]

Din Figura 3.17 se poate remarca prezența circuitului de start a stabilizatorului.

Principalii parametri ai stabilizatoarelor de tensiune din seria 78XX și 79XX:
 Tensiunea de ieșire: UOUT = ± 5V, ± 6V, ± 8V, ± 9V, ± 10V, ± 12V, ± 15V,
± 18V, ± 24V;
 Curentul de scurtcircuit: ~ 250 mA;
 Coeficientul de rejecție al ondulațiilor pe ieșire: (54-70) dB;
 Curentul maxim al tranzistorului de reglare: 500mA, 1A;
 Tensiunea diferențială de intrare-ieșire: >2,5 V;
 Puterea maximă de ieșire: 500mW – 20W;

21
 Cap. 4. Clasificarea surselor de alimentare

Funcţionarea corectă şi în parametrii stabiliţi ai echipamentelor necesită o alimentare

de la surse de tensiune, care sa fie capabile să asigure o tensiune cât mai stabilă şi aceasta
tensiune să se încadreze in parametrii de alimentare ai aparatului electronic pe care dorim să
îl alimentăm. La bornele unei surse de tensiune ideale, tensiunea este independentă de
curentul care o străbate.
În cazul surselor de alimentare există un curent maxim admis, care odată depășit,
sursa de alimentare încearcă să tină tensiunea constantă, fie prin limitare de curent, fie
întrerupându-l pentru a se proteja.
Toate sursele de alimentare au o parte de intrare, unde este conectată o sursă de
energie electrică, și o parte de ieșire, unde este furnizată tensiunea necesară alimentării
rezistenței de sarcină.
Cap.4.1.1. Din punct de vedere al construcției mecanice:
Surse de alimentare care se montează în dulapuri, care sunt echipate cu echipamente
electronice, prezentată în Figura 4. 1
Surse de alimentare de laborator, sunt surse de sine stătătoare, care sunt folosite pentru a
furniza tensiuni necesare testării, sau proiectării unui dispozitiv electronic, prezentată în
Figura 4. 2.
Surse de alimentare deschise, sunt surse de alimentare care sunt parțial închise, surse care
sunt montate în interiorul unui echipament electronic, prezentată în Figura 4. 3.

Figura 4. 1.Sursă de alimentare de panou [10]

22
 Figura 4. 2. Sursă de alimentare delaborator [11]

Figura 4. 3. Sursă de alimentare deschisa [12]

Cap.4.1.2. Din punct de vedere al principiului de funcționare:

Surse de alimentare de curent continuu, sunt surse care asigură o tensiune continuă fixă la
ieșirea ei. O sură de alimentare de curent continuu poate fi alimentată si de la o sursă de
curent alternativ și de la o sursă de curent continuu.
Surse de alimentare CA-CC, sunt surse de alimentare care se alimentează de la o sursă de
curent alternativ (CA) și furnizează la ieșire o tensiune continuă. Schema unei astfel de surse
este prezentată în Figura 4. 4

23
 Figura 4. 4. Sursă de alimentare CA-CC[13]

Surse de alimentare în comutație, sunt surse care redresează direct tensiunea alternativă cu
care sunt alimentate, această tensiune continuă este comutată pornit-oprit foarte repede (10
kHz – 1 MHz), în urma acestei comutații rezultând un CA, care este trecut apoi printr-un
transformator de frecvență înaltă. Datorită comutației la o frecvență mare, se pot utiliza filtre
și transformatoare mult mai mici și mai ieftine, fapt care duce la preț final mult mai mic în
cazul surselor de alimentare în comutație, față de sursele liniare. Comutarea este realizată cu
ajutorul unui circuit de comutație, de unde vine și numele de ”Sursă de alimentare în
comutație”. Schema bloc a unei surse de alimentare în comutație este prezentată în Figura 4.
5.

Figura 4. 5. Schema bloc a unei surse de alimentare în comutație [14]

24
Surse de alimentare programabile, sunt surse care se pot controla de la distanță, prin
intermediu unei conexiuni RS232 sau GPIB. Cu ajutorul unei surse de alimentare
programabilă se poate crea o tensiune variabilă în timp, acest lucru este util în simularea
diferitelor echipamente. O astfel de sursă este prezentată în Figura 4. 6.

Figura 4. 6. Sursă de alimentare programabilă Rohde&Schwarz [15]

Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), sunt surse de alimentare care sunt alimentate
de la rețeaua de alimentare cu energie electrică, la ieșire se regăsește tensiunea de la intrarea
UPS. Diferența constând în faptul că are în componența sa un acumulator sau mai mulți, a
căror rol este acela de a asigura tensiune la ieșirea lui, în lipsa tensiunii de alimentare. Aceste
surse sunt folosite la alimentarea calculatoarelor, echipamentelor care trebuie să funcționeze
tot timpul, echipamentelor sensibile la întreruperi de energie electrică. În funcție de sarcina
pusă la ieșirea UPS, acesta poate să țină în funcțiune echipamentul conectat la ieșire, o
perioadă de la 10 minute și până la câteva ore. În Figura 4. 7 este prezentată schema bloc a
unei surse de alimentare neîntreruptibile.

25
 Figura 4. 7. Schema bloc a unui UPS. [16]

Surse de alimentare de înaltă tensiune, sunt surse care au la ieșire zeci, sute de mii de volți.
Pentru a te conecta la ieșirea acestei surse e nevoie de un conector special, la tensiuni mai
mari de 20 kV se folosește conector Federal Standard. Sursele de alimentare de înaltă
tensiune se folosesc pentru a accelera și manipula raze de electroni și ioni, acestea sunt
prezente în echipamente precum: generatoare de x-ray, microscoape cu electroni,
echipamente de testare electrostatică. Aceste surse au în componența lor un invertor, la
ieșirea căruia se află un multiplicator de tensiune sau un transformator electric, sau
amândouă. Pot avea intrare pentru comanda tensiunii de ieșire. O asemenea sursă este
prezentată în Figura 4. 8

Figura 4. 8. Sursă de alimentare de înaltă tensiune [17]

26
Cap.4.2.Aplicații ale surselor de alimentare.
Surse de alimentare pentru PC, majoritatea PC moderne sunt echipate cu surse de
alimentare, surse care sunt surse de alimentare în comutație. Rolul acestor surse este acela de
a transforma tensiune alternativă, prezentă la rețeaua de alimentare cu energie electrică, în
diferite tensiuni continue, necesare funcționării PC.

Figura 4. 9. Schema bloc a unei surse de alimentare pentru PC[18]

27
Surse de alimentare pentru sudură cu arc electric, arcul electric este folosit pentru a topi
suprafețele care urmează a fi sudate. Tensiunea necesară formării arcului electric este
asigurată de o sursă de alimentare, care poate fi sursă de alimentare DC, sau sursă de
alimentare AC. Aparate de sudură cu arc electric necesită curenți cuprinși între 100 și 350 de
Amperi. Unele tipuri de sudură pot utiliza un curent destul de mic, aproximativ 10 mA, în
timp ce alte aplicații pot utiliza curenți de ordinul zecilor de mii de Amperi (60.000 A),
pentru o perioadă foarte scurtă, cum este cazul aparatelor de sudură în puncte. Aparatele de
sudură mai vechi utilizau un transformator de mari dimensiuni pentru asigurarea curentului
necesar formării arcului electric, sau un motor pentru acționarea unui generator. Aparate de
sudură mai noi utilizează microprocesoare, si semiconductori, fapt care a dus a reducerea
semnificativ a dimensiunilor si a masei aparatului de sudură. În Figura 4. 10 este prezentat un
transformator de sudură.

Figura 4. 10. Transformator de sudură [19]

Figura 4. 11. Invertor de sudură [20]

În Figura 4. 11 este prezentat un aparat de sudură cu arc electric, numit invertor de
sudură. Principalul avantaj al acestor aparate de sudură îl constituie dimensiunile mult reduse,

28
decât la transformatoarele de sudură, și greutate mult redusă, fapt care îl avantajează foarte
mult datorită ușurinței cu care poate fi manipulat.
Adaptor AC, este o sursă de alimentare care are incorporat un conector de priză, practic în
interior este o sursă de alimentare în comutație de tensiune fixă, una sau mai multe tensiuni.
Datorită avansului tehnologic adaptoarele AC au ajuns sa înlocuiască sursele de alimentare
clasice, care se bazează pe transformator. Un mare avantaj al adaptoarelor AC îl constituie
dimensiunea redusă, preț redus și greutate mică.

Figura 4. 12. Adaptor AC [21]

29
 Cap.5 Sursă de tensiune 0-24V

În cadrul acestui capitol este prezentată o sursă dublă de tensiune, care a fost
proiectată si realizată în cadrul companiei Continental Automotive Romania. Ideea acestei
surse a pornit de la necesitatea unei surse de laborator pentru alimentarea diferitelor montaje.
Schema sursei a fost luată din paginile cărții Montaje Electronic de Vacanță.

Figura 5. 1. Schema sursa de alimentare Montaje Electronice de Vacanță.

Sursa prezentată în Figura 5. 1 este o sursă de tensiune reglabilă în domeniul: 0-24V,

si poate debita la ieșire un curent de maxim 2 A, care este curentul maxim colector-emitor de
pe tranzistorul 2N3055. Ce face deosibită această sursă este faptul că este protejată la
scurtcircuit. Dacă apare un scurtcircuit, tensiunea de la ieșire devine nulă prin blocarea
tranzistorului T1. După înlăturarea scurtcircuitului de la ieșire, tensiunea reapare, fără nici o
intervenție din partea utilizatorului și fără ca montajul sa fie deteriorat.
Dacă se dorește obținerea unei tensiuni mai mari, sau mai mici, față de tensiune de
24V, aleasă de mine în acest montaj, este tot ce trebuie să faci este să schimbi puntea
redresoare B1 pentru a corespunde necesităților și dioda Zenner D3. Dioda Zenner, D3, are
rol de a furniza o tensiune de referință, care este aplicată în baza tranzistorului T3. T3 este
folosit ca tranzistor de comandă pentru T2, care la rândul lui este folosit pentru a comanda
tranzistorul T1.

30
 Pentru schimbarea plajei de reglaj a tensiunii de ieșire, dioda D3 se alege în funcție de
tensiune maximă care dorim să o avem la ieșire. Practic tensiunea de stabilizare a diodei D3
trebuie sa fie jumătate din tensiune maximă pe care o dorim la ieșirea sursei.

𝑈𝑜𝑢𝑡 𝑚𝑎𝑥
𝑈𝑍 = (5.1)
2

Diodele D1 si D2 au rolul de a aduce potențialul bazei tranzistorului T3 cât mai

apropiat de potențialul emitorului lui T3, fapt care duce la blocarea tranzistorului T3 în cazul
apariției unui scurtcircuit, în așa fel tranzistorul T1 este protejat.
Datorită necesității unei surse mai complexe, care sa fie capabilă să furnizeze două
tensiuni la ieșirea ei. Să fie capabilă să debiteze un curent mai mare la ieșire, să fie posibilă
reglare tensiunilor din afara montajului, să afișeze tensiunea la ieșire și curentul consumat. Să
se poată monta tranzistorii de putere, T1, pe un radiator. Practic sunt doua montaje de surse,
montate în aceiași carcasă. Am ales aleatoriu un montaj care să îndeplinească funcția de
Slave, și un montaj care să aibă funcția de Master.
Față de schema originală am făcut câteva modificări necesare, pentru sursa dorită.
În locul tranzistorului T1 am pus un conector pentru a putea scoate tranzistorul de pe
placă, în vederea montării lui pe un radiator. La fel s-a întâmplat și în cazul potențiometrului,
am montat un conector pentru a putea poziționa potențiometrul pe panoul frontal. O
modificare pe care am realizat-o este montarea unor socluri de siguranțe fuzibile, atât la
intrarea montajului cât și la ieșirea lui. La ieșire am prevăzut un rezistor, care are rol de
rezistor de sarcină, pentru a descărca condensatorul C3. Dacă nu se prevede acest rezistor
tensiunea de mers în gol a sursei nu este aceeași cu tensiunea de mers în sarcină a sursei.

31
 Figura 5.2. Sursa modificată după necesități.

Sursa proiectată are posibilitatea de a alege între 4 funcții pe care le îndeplinește:

Modul Independent, în modul independent fiecare montaj funcționează independent,
reglajul de tensiune se realizează de la potențiometre diferite, are ieșiri diferite fiecare sursă.
Modul Serie Independent, în modul serie independent, ieșirile celor două surse sunt puse în
serie, controlul tensiunii fiecărei surse fiind realizat independent la fiecare sursă cu ajutorul
celor două potențiometre, master și slave.
Modul Serie Sincron, în modul serie sincron, la fel ca și în cazul modului serie independent,
ieșirile celor doua surse sunt legate în serie. Singurul lucru care este diferit este faptul că
reglajul tensiunii de ieșire a sursei este realizat cu ajutorul unui singur potențiometru,
potențiometrul master, care este un potențiometru dublu. Ieșirea la care este prezentă această
tensiune este ieșirea master a sursei.
Modul Paralel Independent, în modul paralel independent ieșirile celor două surse sunt
legate în paralel, pentru obținerea unui curent mai mare. Reglajul de tensiune este realizat de
potențiometrul master, ieșirea la care este prezentă această tensiune este ieșirea master a
sursei
Selectarea funcției dorite se realizează cu ajutorul unui comutator rotativ cu trei
circuite comutate în patru poziții și comutare la 30º.

32
 Figura 5. 3 Dispunerea contactelor [9]

ÎnError! Reference source not found. este prezentat circuitul de comandă a

funcțiilor, care este realizat cu relee. Relee care sunt controlate de comutatorul rotativ, pe al
treilea circuit al comutatorului rotativ sunt conectate 4 leduri, care au rolul de a indica funcția
sursei. La intrarea celui de al treilea circuit este plasat un rezistor care are rolul de a reduce
tensiune și curentul pentru o bună funcționare a ledurilor indicatoare. La CH1 este conectat
montajul ales să fie master, iar la CH2 este conectat montajul ales să fie slave. OUT1 Master
este ieșirea master a sursei, iar OUT2 Slave este ieșirea slave a sursei.
Datorită faptului ca relee și instrumentele de măsură au nevoie de o tensiune continuă,
fixă, am prevăzut sursa și cu un transformator de 12Vac și un circuit de redresare, filtrare si
stabilizare a acestei tensiuni. Stabilizarea este realizată cu ajutorul stabilizatorului integrat
LM7812, care este prevăzut cu radiator. La fel ca și în cazul surselor reglabile, am prevăzut
acest montaj cu socluri de siguranțe fuzibile. Această schemă este prezentată în Error!
Reference source not found.

Figura 5. 4Circuitul de redresare, filtrare și stabilizare.

33
34
 Bibliografie

[1] http://ep.etc.tuiasi.ro/site/Introducere%20in%20Electronica/SCA3.pdf
[2] http://www.radioamator.ro/articole/img/434/image002.gif
[3] http://www.tme.eu/html/gfx/ramka_1920.jpg
[4] http://www.emie.ugal.ro/doc/me/Capitolul%201.pdf
[5] http://www.unibuc.ro/prof/dinca_m/miha-p-dinc-elec-manu-
stud/docs/2011/sep/19_11_18_18cap_5_v3.pdf
[6]http://vega.unitbv.ro/~pana/cia.c/Capitolul%208.pdf
[7] http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/2eea/manual/EEA-35.pdf
[8]http://www.bel.utcluj.ro/rom/dce/goltean/dce/dce2/2_08_stabilizatoare_integrate.pdf
[9] http://www.tme.eu/ro/Document/8354ffc157192c94707a85b2b4049acb/ck.pdf
[10]https://en.wikipedia.org/?title=Power_supply#/media/File:Regatron_-
_Model_238_AMB_-_Rowan_Controller_Co_-_Electronic_Measurements_-_front_panel.jpg
[11]http://img.directindustry.com/images_di/photo-g/ac-dc-power-supply-mains-adapter-
laboratory-66782-2410427.jpg
[12] http://www.tme.eu/u/NewProducts1/zasilacze_gs.jpg
[13]http://www.cnccookbook.com/img/LatheStuff/CNCConversion/StepperPowerSupplySch
ematic.jpg
[14]http://www.electronica-
azi.ro/articol/images/content/5093eaa2ee7fb_TME_EA0912_Articol-nou-1.jpg
[15]https://cdn.rohde-schwarz.com/pws/product/ngsm32_10_60_5/NGSM32-10_60-
5_front_stage_landscape.jpg
[16] http://www.multiplan.ro/effekta/images/schema_on_line.gif
[17] http://www.businessmagnet.co.uk/images/hitek3.jpg
[18]http://ac8gy.com/images&_supportinf_files/SMPS/SMPS%20BLK%20Dia.JPG
[19] https://s3.amazonaws.com/brx/user-ad/images/medium/2015-03/05/vand-aparat-de-
sudura-tip-tran-88948-0.jpg
[20] http://blog.tools.store.ro/wp-content/uploads/2013/07/Invertor-sudura-AWELCO-
GENERATOR-2700.jpeg
[21]http://support.lenovo.com/ro/ro/documents/~/media/Images/ContentImages/9/90w_ac_po
wer_adapter_x1_carbon.ashx

35