Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie .............................................................................................................................. 34
Cap.1. Introducere
Principala motivaţie pentru alegerea acestei teme pentru proiectul de diplomă este
necesitatea unei surse de alimentare pe masa de lucru a oricărui inginer absolvent de
Electronică şi Telecomunicaţii. Sursele mai noi sunt duble şi oferă mai multe funcţii, fapt
care m-a împins la conceperea acestei surse. Principalul obiectiv a fost obţinerea unei surse
pentru utilizare în diferite aplicaţii, şi mai este şi satisfacţia personală de a avea pe masă de
lucru o sursă concepută şi realizată de propria persoană.
În capitolul 2 al lucrării s-a abordat partea teoretică a subiectului ales, pornindu-se de
la un scurt istoric. Apoi, s-a făcut o prezentare scurtă a unor concepte privind construcţia şi
funcţionarea transformatoarelor,s-au prezentat cele două tipuri de redresare(redresarea
monoalternanță și bialternanță), s-a prezentat filtrul capacitiv cu netezire(realizat cu ajutorul
condensatoarelor).
În capitolul 3 al lucrării este tratată partea de stabilizare a sursei. Sunt descrise
stabilizatoarele clasice, cele realizate cu ajutorul diodelor Zenner, urmând ca în continuare sa
fie descris stabilizatorul cu amplificator operațional. Pe finalul capitolului 3 este descrisă
stabilizarea cu ajutorul circuitelor integrate dedicate, circuitele integrate de stabilizare din
prima generație și circuitele integrate de stabilizare din generația a doua.
În capitolul 4 sunt descrise sursele de alimentare, generalități, urmând o scurtă
clasificare. Clasificare din punct de vedere al construcției mecanice, principiu de funcționare.
În finalul capitolului sunt descrise câteva aplicații ale surselor de alimentare.
În capitolul 5 este prezentată partea practică, schema de la care s-a pornit, îmbunătățiri aduse.
Sunt prezentate blocurile funcționale din cadrul sursei, este prezentată proiectarea PCB-urilor
(Layout), proiectarea a fost realizată cu ajutorul programului Eagle CAD.
5
Cap.2. Surse de Alimentare
6
două, sau mai multe, înfăşurări este recomandat ca miezul să fie cât mai compact şi un bun
conductor pentru fluxul electromagnetic. Transformatorul se compune dintr-un miez realizat
din fier care alcătuiește un circuit închis, miezul este format din aşa zisele ”tole” de grosime
variabilă între 0,3...0,5 mm separate una de cealaltă de lac sau de hârtie pentru a le izola şi
pentru a împiedica apariţia curenţilor Foucault de mare intensitate. Realizarea tolelor se face
prin laminare la rece din aliaj de fier numit ”ferosiliciu”, care are in compoziţia de la 1,5%
pana la 4% Siliciu. Pentru un randament mai bun a transformatorului se recomanda utilizarea
de tole cât mai subţiri. Tolele sunt de mai multe feluri, cele mai răspândite sunt cele de tipul
E+I, sunt şi standarde după care se realizează tolele: E4; E5; E6.4; E8; E10; E12.5; E14; E16;
E18; E20; E25; E32. Mai sunt utilizate în construcția transformatoarelor şi miezuri spiralate
sau toroidale.
7
Înfăşurările transformatorului monofazat se realizează în două forme: concentrice şi
alternate.
Înfăşurările concentrice sunt înfăşurările cilindrice coaxiale, practic înfăşurarea de
joasă tensiune se bobinează cât mai aproape de miez, iar înfăşurarea de înaltă tensiune se
bobinează peste prima înfăşurare,Figura 2.4 a). Înfăşurările alternate se realizează prin
întrepătrunderea celor două înfăşurări,Figura 2.4 b). Cu J.T. sunt reprezentate înfășurările de
joasă tensiune, iar cu Î.T. sunt reprezentate înfășurările de înaltă tensiune.
Unde N1reprezintă numărul de spire din primar, iar N2 numărul de spire din secundar.
8
Cap.2.3 Redresarea
Pentru a putea utiliza tensiunea de la bornele secundarului transformatorului, la
echipamente care se alimentează cu tensiune continuă, aceasta trebuie redresată. Acest lucru
se poate realiza cu ajutorul diodelor sau a unei punţi de diode. Redresarea reprezintă
convertirea unei tensiuni care trece atât prin valori negative cât şi prin valori pozitive într-o
tensiune care are valori de o singură polaritate.
Cap.2.3.1. Redresarea Monoalternanță
Tensiunea U1 (tensiune alternativă) este desenată cu linie subţire în Figura 2.5, iar
tensiune redresată este reprezentată cu linie groasă. Când tensiunea U1 este pozitivă, dioda
este polarizată direct, fapt care duce la apariţia unei tensiuni pe rezistenţa de sarcină RS. Dacă
tensiunea U1 este negativă, dioda este polarizată invers, deci nu conduce. Pentru
semialternanța pozitivă dioda conduce şi avem tensiune pe rezistenţa de sarcină, iar în
semialternanța negativă dioda este blocată şi nu avem tensiune pe rezistenţa de sarcină.
În concluzie avem tensiune pe rezistenţa de sarcină doar pe parcursul
semialternanţelor pozitive, pe parcursul semialternanțelor negative nu avem tensiune pe
rezistența de sarcină.
9
Cap.2.3.2. Redresarea dublă alternanţă sau bialternanţă
Redresarea dublă alternanţă este folosită azi aproape exclusiv, datorită faptului că
oferă în aceleaşi condiţii un riplu redus la jumătate.
O astfel de schemă , care utilizează o punte de diode pentru a face redresarea dublă
alternanţă , este prezentată în Figura 2. 6.
Figura 2.9. Tensiunea de ieşire a unui redresor dublă alternanţă, după filtrare [5]
Deşi are o singură polaritate, tensiunea produsă de redresor nu poate fi utilizată direct
pentru alimentarea unui aparat electronic, deoarece ea suferă variaţii importante în timp,
jumătate din timp curentul prin rezistenţa de sarcină este zero. Trebuie găsită o soluție pentru
ca tensiunea pe rezistenţa de sarcină sa fie cât mai uniformă, practic trebuie înmagazinate
sarcini electrice pe perioada cât dioda conduce, pentru ca ulterior, când dioda este blocată să
fie furnizate sarcinile electrice pe rezistenţa de sarcină. Dispozitivul care este capabil să
înmagazineze sarcini electrice şi apoi să le elibereze este condensatorul, cu ajutorul lui se
construieşte un filtru de netezire, montaj care este prezentat în Figura 2.10.
11
Figura 2.10Redresor monoalternanţă cu filtru capacitiv[5]
12
Cap.3 Circuite de stabilizare
Cu cât acest factor este mai mare, cu atât stabilizatorul este mai eficient.
Pentru ca dioda Zenner sa stabilizeze tensiune, curentul care o străbate nu trebuie să
nu scadă sub valoare de 10mA.
Pentru variaţii ale tensiunii de intrare, aşa cum se poate vedea în Figura 3.1, circuitul
se comportă ca şi un divizor de tensiune, format din rezistenţa R şi rezistenţa dinamică a
diodei Zenner rZ. Pentru a obţine o stabilizare cât mai bună, rezistenţa R trebuie să fie mult
mai mare decât rezistenţa dinamică a diodei Zenner: R>>rZ.
14
Figura 3. 4 Stabilizator cu reacție și amplificator de eroare realizat cu AO [6]
Scăderea tensiunii de ieșire duce la apariția unei tensiuni diferențiale pozitive, care
determină o creștere a intensității curentului de ieșire a AO. Datorită creșterii intensității
curentului de ieșire a AO crește și intensitatea curentul din baza tranzistorului T din Figura 3.
4. Fapt care duce la scăderea tensiunii colector – emitor, iar tensiune de ieșire revine la
valoarea prestabilită.
Datorită faptului că tranzistorul T este montaj repetor pe emitor, stabilizatorul din
Figura 3. 4. se comportă ca un AO de putere, în montaj neinversor.
Tensiune de ieșire se calculează cu ajutorul formulei:
𝑹
𝑼𝑶 = (𝟏 + 𝑹𝟐 )𝑼𝑹𝑬𝑭 (3.1)
𝟑
Figura 3. 5. Circuitul echivalent de calcul a tensiunii stabilizate din figura 3.4. [6]
17
Figura 3. 10. Stabilizator de tensiune cu βA 723, unde UIES < UREF [6]
Figura 3. 11. Stabilizator de tensiune cu βA 723, unde UIES > UREF [6]
18
Figura 3.13 Stabilizator de tensiune negativă 7912[6]
19
Au integrate circuite de protecție ( la scurtcircuit, la suprasarcină, termică,
pentru funcționarea tranzistorului de reglare serie în plaja de siguranță).
Au în componența lor un circuit de start al stabilizatorului.
Au integrată rețeaua de compensare în frecvență.
Furnizează la ieșire curenți de ordinul amperilor.
Necesită, pentru aplicații uzuale, cel mult trei componente pasive.
Cele mai utilizate stabilizatoare de tensiune cu trei terminale, sunt cele din seria
FF78XX (pentru tensiuni pozitive) și FF79XX( pentru tensiuni negative), FF reprezintă
indicativul firmei producătoare ( LM= National Semiconductor, µA= Fairchild…). Iar XX
reprezintă tensiunea pe care o furnizează la ieșirea stabilizatorului.
În Figura 3. 16 este prezentată schema de principiu a stabilizatoarelor din seria 78XX,
iar în Figura 3.17 este prezentată schema de principiu a stabilizatoarelor din seria 79XX.
20
Se pot realiza și stabilizatoare de tensiune variabilă, cu ajutorul stabilizatoarelor de
tensiune fixă cu trei terminale. Acest lucru se realizează prin utilizarea unei referință de
tensiune variabilă, care are rol de a fixa potențialul comun al terminalului comun al
stabilizatorului. Furnizarea acestei tensiuni de referință se realizează, de obicei, cu ajutorul
amplificatoarelor operaționale, fapt care duce și la utilizarea unui redresor de polaritate opusă
față de polaritatea stabilizatorului dorit.
21
Cap. 4. Clasificarea surselor de alimentare
22
Figura 4. 2. Sursă de alimentare delaborator [11]
23
Figura 4. 4. Sursă de alimentare CA-CC[13]
Surse de alimentare în comutație, sunt surse care redresează direct tensiunea alternativă cu
care sunt alimentate, această tensiune continuă este comutată pornit-oprit foarte repede (10
kHz – 1 MHz), în urma acestei comutații rezultând un CA, care este trecut apoi printr-un
transformator de frecvență înaltă. Datorită comutației la o frecvență mare, se pot utiliza filtre
și transformatoare mult mai mici și mai ieftine, fapt care duce la preț final mult mai mic în
cazul surselor de alimentare în comutație, față de sursele liniare. Comutarea este realizată cu
ajutorul unui circuit de comutație, de unde vine și numele de ”Sursă de alimentare în
comutație”. Schema bloc a unei surse de alimentare în comutație este prezentată în Figura 4.
5.
24
Surse de alimentare programabile, sunt surse care se pot controla de la distanță, prin
intermediu unei conexiuni RS232 sau GPIB. Cu ajutorul unei surse de alimentare
programabilă se poate crea o tensiune variabilă în timp, acest lucru este util în simularea
diferitelor echipamente. O astfel de sursă este prezentată în Figura 4. 6.
Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), sunt surse de alimentare care sunt alimentate
de la rețeaua de alimentare cu energie electrică, la ieșire se regăsește tensiunea de la intrarea
UPS. Diferența constând în faptul că are în componența sa un acumulator sau mai mulți, a
căror rol este acela de a asigura tensiune la ieșirea lui, în lipsa tensiunii de alimentare. Aceste
surse sunt folosite la alimentarea calculatoarelor, echipamentelor care trebuie să funcționeze
tot timpul, echipamentelor sensibile la întreruperi de energie electrică. În funcție de sarcina
pusă la ieșirea UPS, acesta poate să țină în funcțiune echipamentul conectat la ieșire, o
perioadă de la 10 minute și până la câteva ore. În Figura 4. 7 este prezentată schema bloc a
unei surse de alimentare neîntreruptibile.
25
Figura 4. 7. Schema bloc a unui UPS. [16]
Surse de alimentare de înaltă tensiune, sunt surse care au la ieșire zeci, sute de mii de volți.
Pentru a te conecta la ieșirea acestei surse e nevoie de un conector special, la tensiuni mai
mari de 20 kV se folosește conector Federal Standard. Sursele de alimentare de înaltă
tensiune se folosesc pentru a accelera și manipula raze de electroni și ioni, acestea sunt
prezente în echipamente precum: generatoare de x-ray, microscoape cu electroni,
echipamente de testare electrostatică. Aceste surse au în componența lor un invertor, la
ieșirea căruia se află un multiplicator de tensiune sau un transformator electric, sau
amândouă. Pot avea intrare pentru comanda tensiunii de ieșire. O asemenea sursă este
prezentată în Figura 4. 8
27
Surse de alimentare pentru sudură cu arc electric, arcul electric este folosit pentru a topi
suprafețele care urmează a fi sudate. Tensiunea necesară formării arcului electric este
asigurată de o sursă de alimentare, care poate fi sursă de alimentare DC, sau sursă de
alimentare AC. Aparate de sudură cu arc electric necesită curenți cuprinși între 100 și 350 de
Amperi. Unele tipuri de sudură pot utiliza un curent destul de mic, aproximativ 10 mA, în
timp ce alte aplicații pot utiliza curenți de ordinul zecilor de mii de Amperi (60.000 A),
pentru o perioadă foarte scurtă, cum este cazul aparatelor de sudură în puncte. Aparatele de
sudură mai vechi utilizau un transformator de mari dimensiuni pentru asigurarea curentului
necesar formării arcului electric, sau un motor pentru acționarea unui generator. Aparate de
sudură mai noi utilizează microprocesoare, si semiconductori, fapt care a dus a reducerea
semnificativ a dimensiunilor si a masei aparatului de sudură. În Figura 4. 10 este prezentat un
transformator de sudură.
28
decât la transformatoarele de sudură, și greutate mult redusă, fapt care îl avantajează foarte
mult datorită ușurinței cu care poate fi manipulat.
Adaptor AC, este o sursă de alimentare care are incorporat un conector de priză, practic în
interior este o sursă de alimentare în comutație de tensiune fixă, una sau mai multe tensiuni.
Datorită avansului tehnologic adaptoarele AC au ajuns sa înlocuiască sursele de alimentare
clasice, care se bazează pe transformator. Un mare avantaj al adaptoarelor AC îl constituie
dimensiunea redusă, preț redus și greutate mică.
29
Cap.5 Sursă de tensiune 0-24V
În cadrul acestui capitol este prezentată o sursă dublă de tensiune, care a fost
proiectată si realizată în cadrul companiei Continental Automotive Romania. Ideea acestei
surse a pornit de la necesitatea unei surse de laborator pentru alimentarea diferitelor montaje.
Schema sursei a fost luată din paginile cărții Montaje Electronic de Vacanță.
30
Pentru schimbarea plajei de reglaj a tensiunii de ieșire, dioda D3 se alege în funcție de
tensiune maximă care dorim să o avem la ieșire. Practic tensiunea de stabilizare a diodei D3
trebuie sa fie jumătate din tensiune maximă pe care o dorim la ieșirea sursei.
𝑈𝑜𝑢𝑡 𝑚𝑎𝑥
𝑈𝑍 = (5.1)
2
31
Figura 5.2. Sursa modificată după necesități.
32
Figura 5. 3 Dispunerea contactelor [9]
33
34
Bibliografie
[1] http://ep.etc.tuiasi.ro/site/Introducere%20in%20Electronica/SCA3.pdf
[2] http://www.radioamator.ro/articole/img/434/image002.gif
[3] http://www.tme.eu/html/gfx/ramka_1920.jpg
[4] http://www.emie.ugal.ro/doc/me/Capitolul%201.pdf
[5] http://www.unibuc.ro/prof/dinca_m/miha-p-dinc-elec-manu-
stud/docs/2011/sep/19_11_18_18cap_5_v3.pdf
[6]http://vega.unitbv.ro/~pana/cia.c/Capitolul%208.pdf
[7] http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/2eea/manual/EEA-35.pdf
[8]http://www.bel.utcluj.ro/rom/dce/goltean/dce/dce2/2_08_stabilizatoare_integrate.pdf
[9] http://www.tme.eu/ro/Document/8354ffc157192c94707a85b2b4049acb/ck.pdf
[10]https://en.wikipedia.org/?title=Power_supply#/media/File:Regatron_-
_Model_238_AMB_-_Rowan_Controller_Co_-_Electronic_Measurements_-_front_panel.jpg
[11]http://img.directindustry.com/images_di/photo-g/ac-dc-power-supply-mains-adapter-
laboratory-66782-2410427.jpg
[12] http://www.tme.eu/u/NewProducts1/zasilacze_gs.jpg
[13]http://www.cnccookbook.com/img/LatheStuff/CNCConversion/StepperPowerSupplySch
ematic.jpg
[14]http://www.electronica-
azi.ro/articol/images/content/5093eaa2ee7fb_TME_EA0912_Articol-nou-1.jpg
[15]https://cdn.rohde-schwarz.com/pws/product/ngsm32_10_60_5/NGSM32-10_60-
5_front_stage_landscape.jpg
[16] http://www.multiplan.ro/effekta/images/schema_on_line.gif
[17] http://www.businessmagnet.co.uk/images/hitek3.jpg
[18]http://ac8gy.com/images&_supportinf_files/SMPS/SMPS%20BLK%20Dia.JPG
[19] https://s3.amazonaws.com/brx/user-ad/images/medium/2015-03/05/vand-aparat-de-
sudura-tip-tran-88948-0.jpg
[20] http://blog.tools.store.ro/wp-content/uploads/2013/07/Invertor-sudura-AWELCO-
GENERATOR-2700.jpeg
[21]http://support.lenovo.com/ro/ro/documents/~/media/Images/ContentImages/9/90w_ac_po
wer_adapter_x1_carbon.ashx
35