Glandele suprarenale

Zamfirache Mihai
Isfan Mihai-George

Glandele suprarenale, numite și adrenale, sunt glande cu secreție

internă (aparțin sistemului endocrin), situate la mamifere la polul
superior al celor doi rinichi, „ca o căciulă”. Ca activitate, suprarenalele
sunt importante prin secretarea hormonilor corticosteroizi și
catecolaminelor (adrenalină și noradrenalină), fiind responsabile de
reglarea stărilor de stres, a rezistenței la infecții și substanțe
antigenice, a metabolismului și a sexualității (echilibrul dintre hormonii
androgeni, masculini și estrogeni, feminini determină sexul animalului,
ca aspect și ca activitate sexuală).

Anatomie și fiziologie
Situate în partea posterioară a abdomenului, la polul anterio-superior
al celor doi rinichi „ca o căciulă”, glandele suprarenale (adrenale) sunt
învelite într-o capsulă adipoasă și fascia renală. La om, glandele sunt
situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice și sunt vascularizate de
arterele suprarenale superioară, medie și inferioară și vena
suprarenală.
Inervarea este asigurată de plexul celiac și plexul renal. Histologic, ele
sunt alcătuite din două zone cu structuri histologice și roluri fiziologice
diferite:
Zona medulară
Medulosuprarenala (miezul, măduva, medulla) reprezintă zona
centrală a glandei și este inconjurată de zona corticală. Celulele
cromafine (chromaffin cells), principala sursă de catecolamine, secretă
hormonii: adrenalina (epinefrina) și noradrelina (norepinefrina). Acești
hormoni hidrosolubili, derivați din aminoacidul tirozină acționează
sinergic cu sistemul nervos simpatic. Ele sunt și principala sursă de
dopamină.

Zona corticală
Zona corticală (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezintă zona
periferică a glandei ale cărei celule (aparțin de axa hipotalamică -
pituitară - adrenală) sintetizează cortizolul (în condiții „normale” de
viață ele secretă echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe
zi).[1]. Alte celule din zona corticală secretă hormonii corticosteroizi
(liposolubili, pe bază de colesterol) următori:
- mineralocorticoizii, care acționează la nivelul rinichilor stimulând
reabsorbția apei și a sodiului și eliminarea potasiului;
- glucocorticoizii, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant;
- sexosteroizii, care gestionează dezvoltarea sexuală prin două tipuri
de hormoni: androgeni și estrogeni.
Cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secretați de glanda
pituitară și hipotalamus și de sistemul renin-angiotensin.

Vascularizare
Glandele suprarenale, împreună cu glanda tiroidă sunt cele mai
drenate organe din corp, ca aprovizionare sanguină pe gram de țesut --
fiecare glandă suprarenală este irigată de peste 60 de arteriole[2].

Artere
Vascularizarea adrenalelor este asigurată de trei artere:

- artera suprarenală superioară, ramură a arterei frenice inferioare;

- artera suprarenală medie, ramură a aortei abdominale;
- artera suprarenală inferioară, ramură a arterei renale.

Vene
Drenajul venos este asigurat de două vene:

- vena suprarenală dreaptă, care duce spre vena cavă inferioară;

- vena suprarenală stângă, care duce spre vena renală stângă sau,
uneori, spre vena frenică inferioară stângă.