Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Perioada Literară
Perioada Literară
Autor
Liviu Rebreanu ramane in literatura ca un nuvelist si romancier a carui opera
se afla la granita dintre realism si modernism.
Marile evenimente sociale viata rurala sau citadina, iubire sau razboiul sunt
doar cateva teme ale operelor sale. Din sirul romanelor se desprind Ion,
Rascoala, Padurea Spanzuratilor, romane care creeaza adevarate mentalitati
sociale si tipuri umane.
In anul 1920 este publicat romanul “Ion”, roman ce a fost prefigurat de o
nuvela si un alt schelet de roman.
Ipoteza
Opera literara Ion de Liviu Rebreanu apartine genului epic, ca specie literara
este un roman social, obiectiv, apartinand realismului.
Definirea romanului
Romanul este specia literara a genului epic in proza de mare intindere cu
personaje numeroase, complexe si amplu caracterizare cu o intriga
complicata si actiune ampla.
Citat reprezentativ
“Ion este cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane si cum
procesul firesc al epicei este spre obiectivare, poate fi pus pe treapta ultima a
scarii evolutive”.
Definirea realismului
Realismul este curentul literar aparut in context european la mijlocul sec. al
19-lea a carui estetica se baza pe reflectarea veridica a realitatii in arta.
Caracteristici ale realismului
Operele surprind o realitate neinfrumusetata, veridica, dar valorificata artistic.
Se realizaza o fresca sociala prin ilustrarea categoriilor sociale in evolutie.
personajul este reflectat cristic, in mediul existential care isi pune emprenta
asupra evolutiei lui. Tipologiile umane reflecta in special apartenenta la o
clasa sociala, distingandu-se astfel intelectul sau taranul. Tema de inspiratie
este surprinsa prin viata sociala fie in mediul citadin, al orasului, fie al saturlui
traditional. Se realizeaza o succinta analiza psihologica prin intermediul
monologului interior sau reflectarea framantarii personajului de catre narator.
Printre alte teme si motive literare se reflecta mostenirea si banul, in avutirea
sau confruntarea intre grupuri sociale. Limbajul este artistic deoarece imbina
mai multe registre stilistice cu scopul reflectarii veridice a spatiului si timpului
plasarii actiunilor. Reperele sp-temporale sunt bine ilustrate.
Opera, dupa marturisirile scriitorului se bazeaza pe evenimente reale. In satul
de bastina, Liviu Rebreanu a intalnit un taran pe nume Ion Pop al Glanetasului
care i-a vorbit de pamant cu patima, s-a plans de faptul ca nu are pamant,
pentru el fiind echivalent cu statutul social. In opera, il surprinde oe Ion,
personaj principal al romanului si pe Titu Herdelea stand de forma despre
pamant.
In acelasi sat intr-o duminica de sarbatoare, scriitorul a observat un taran iesit
de la biserica, mergand peste hotare si aplecandu-se asupra pamantului si-a
apropiat fata de pamant ca o sarutare, dar vazand ca cineva il priveste a fugit.
La randul ei, scena se regaseste in roman atunci cand Ion saruta pamanturile
lui Vasile Baciu. Avand o mentalitate rigida, lumea satului s-a confruntat cu o
povste aparte o fata din sat pe nume Rodovica ramane insarcinata cu “cel mai
becisnic flacau din sat”. Scriitorul o identifica pe aceasta cu Ana, personaj al
romanului. Intre alte personaje regasite in lumea reala, se afla si Titu
Herdelea si Zaharia Herdelea, realizati dupa prototipul sriitorului si al tatalui
acestuia.
Romanul este realizat pe baza tehnicii circulare a sferoidului, viziunea de
inceput si finala asupra drumului fiind panoramica.
Explicarea titlului
Titlul operei constituit morfologic dintr-un substantiv propriu, indica denotativ
un nume inspirat din sfintii ortodocsi. Conotativ, titlul ilustreaza numele
persoanjului principal, tipul taranului saraca pentru care pamantul inseamna
demnitate, dar incapabil de a dobandi aceststatul moral indiferent ce ar face.
Geneza titlului
Surprinzand cele 3 scene din care se inspira in opera literara, scriitorul
concepe o nuvela intitulata in final “Rusinea”, dupa care scrie un roman
schemat intitulat “Zestrea”. In forma aproape finala, acesta se transforma in
“Ion”, roman in doua parti intitulat “Blestemul pamantului” si “Blestemul iubirii”.
Considerand insa ca personajul nu este blestemat in soarta sa, ci cade prada
propriului glas, numele final al celor doua parti este glasul pamantului si glasul
iubirii.
Tema operei
Tema operei este blestemul banului care urmareste personajul principal pe
care il schimba si il distruge, facandu-l sa renunte la dragostea vietii pentru
pamant.
Comentarea incipitului
Incipitul prezinta locul in care se desfasoara actiunea si introduce cititorul in
viata satului ardelean. Descrierea caselor ilustreaza prin aspect si asezare,
conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdealea,
Glanetasu) in desfasurarea actiunii. Crucea stramba de la marginea satului
anticipeaza destinul tragic al personajelor.
Comentarea finalului
Finalul este reluarea incipitului “parca nimic nu s-ar fi schimbat” cu execeptia
catorva oameni sinsi. Astfel, finalul devine o concluzie pentru obsesia lui Ion.
Toate suferintele se pierd intr-un mod misterior. Totul se incheie cu imaginea
raului Somes, exact cum a si inceput.
Registre stilistice
In roman este constata autenticitatea limbajului regional si diferenta limbajului
in functie de conditia sociala. In roman se gasesc idverse procedee artistice
precum personificari, epitete, comparatii sau hiperbole.
Concluzie
In concluzie, “Ion” de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv,
avand toate trasaturile acestuia.