Bucataria franceza

Bucataria franceza este caracterizata printr-o nemaipomenita diversitate, comparabila cu bucataria

chinezeasca sau cu cea indiana. Elementul comun este seriozitatea cu care gatitul este privit in orice
regiune. Pentru francezi, gatitul este o arta.

Bucataria franceza este caracterizata printr-o nemaipomenita diversitate, comparabila cu bucataria

chinezeasca sau cu cea indiana. Elementul comun este seriozitatea cu care gatitul este privit in orice
regiune. Pentru francezi, gatitul este o arta.

Fiecare provincie a Frantei are o bucatarie distincta: in nord-vestul Frantei se folosesc untul, crème
fraiche (un tip de smantana specifica) si merele; in Provençe (sud-est), uleiul de masline, condimentele
si rosiile; in sud-vest grasime de rata, foie gras (pateu de ficat de gasca) si ciuperci porcini (cèpes); in
nord-est se simte influenta germana si se foloseste slanina, carnatii, berea si sauerkraut. Pe langa
aceste patru regiuni principale, exista multe tipuri de bucatarie locala, cum ar fi Vallée de la Loire
(Valea Loirei) faimoasa pentru felurile de mancare delicate din peste de apa proaspata ca si pentru
vinurile albe, bucataria din Basque caracterizata prin rosii si chili, sau bucataria din Rousillon,
asemanatoare cu cea Catalana. Aceste diferente regionale sunt mai estompate decat in trecut datorita
migratiei populationale, dar sunt in continuare clar delineate. In plus, bucataria locala de tara franceza
trece printr-o perioada de renastere puternica.

Pe tot teritoriul, bucataria franceza este caracterizata printr-un numar mare de tehnici, unele extrem de
complicate care servesc drept baza. Orice bucatar va poate spune ca mancarea frantuzeasca nu
tolereaza “scurtaturi” in domeniu. Retetele in sine raman constante si clasice, deoarece se bazeaza pe
maiestria sosurilor si aluaturilor. Bucatarii trebuie sa acorde maxima atentie celei mai simple preparari
a unui fel, ceea ce se traduce prin ignorarea timpului acordat.

Tehnicile de baza au nevoie de maiestrie deosebita ca si de o intelegere intima a ingredientelor.

Maestrul bucatar (le chef) stie nu numai din ce regiune vin cele mai fine boabe de mazare tanara
(petits pois), dar si din ce oras, si acest lucru e valabil atat pentru asparagus, cat si pentru conopida.
Daca exista un ingredient care merita sa fie mancat si gatit, atunci cu siguranta puteti paria ca exista un
reprezentant deosebit. Multe mancaruri sunt cunoscute datorita orasului care le-a facut faimoase, spre
exemplu Pessac pentru capsuni, mazarea din Saint-Germaine, untul din Isigny si multe altele.

Bucataria franceza se imparte in trei categorii:

Cuisine bourgeoise (Bucataria burgheza)

Cuisine bourgeoise include feluri de mancare clasice care nu mai sunt specific regionale si au fost
adaptate sa corespunda gusturilor claselor influente. Acest tip de gatit include sosurile de smantana
bogate si tehnici de gatit complexe, asociate de straini cu bucataria franceza. Cea mai inalta categorie
este cunoscuta drept haute cuisine, o abordare extrem de complexa si de rafinata a mancarii.

Din cauza faptului ca haute cuisine este servita in strainatate sub numele de bucatarie frantuzeasca,
multi cred gresit ca o masa tipica include feluri complexe si nedietetice. In realitate, acest gen de
mancare este rezervat pentru ocaziile speciale, mesele tipice fiind mai simple.

Ceea ce este recunoscuta in afara Frantei drept “gastronomie franceza” este de fapt bucataria elaborata
a claselor bogate haute cuisine, servita in restaurante la preturi piperate.Aceasta bucatarie este
influentata de bucataria regionala din nord, cu o nota marcata de rafinament. Francezii obisnuiti nu
mananca si nu prepara felurile in acest fel in viata de zi cu zi, mai degraba consuma felurile
traditionale ale regiunii in care locuiesc sau in care au crescut.

Cuisine du terroir

Cuisine du terroir este reprezentata de specialitatile regionale, folosind produsele locale de calitate, in
traditia taraneasca. Multe feluri de mancare din aceasta categorie pot aparea ca nefiind specific
franceze, deoarece stilurile regionale de gatit pot fi destul de diferite de felurile elaborate vazute in
restaurantele franceze.

Cuisine nouvelle

Cuisine nouvelle or nouvelle cuisine s-a dezvoltat in 1970 ca o reactie la bucataria traditionala. Ea este
caracterizata printr-un timp de gatit mai scazut, sosuri mult mai usoare si portii mai mici prezentate
intr-o maniera rafinata si decorativa. Sunt incluse uneori si tehnici din alte bucatarii (in special Asia).

Acest tip de bucatarie a avut o influenta profunda asupra stilurilor de gatit in lumea intreaga.

O masa frantuzeasca poate incepe cu un hors d’oeuvre fierbinte (sau pentru gustari, rece), urmat de
supa, felul principal, salata, branza si in final desertul.

Francezii sunt ferm convinsi ca exista o bautura potrivita pentru fiecare fel de mancare si ocazie. Vinul
se bea la masa, dar rar fara mancare. Un aperitiv (o bautura alcoolica slaba de exemplu Lillet) preceda
masa si un digestif (ceva mai puternic cum ar fi coniacul), poate urma. Aceasta relatie stransa intre
mancare si vin justifica evolutia paralela a gastronomiei si a vinului. Faptul ca cea mai buna bucatarie
franceza coexista in regiunile cu cel mai bun vin nu este doar o coincidenta. In Burgundia, Bordeaux,
Provence si Touraine, vinul se gaseste atat in felurile de mancare cat si in pahar. Sampania ca bautura
nu acompaniaza mancarea cu gratie, si asemanator, regiunea Champagne nu este recunoscuta pentru
bucataria locala. O exceptie notabila de la aceasta regula (sunt desigur si altele) este Normandia care,
cu ajutorul unor ingrediente fantastice cum ar fi untul, smantana, branza, merele si bogatiile marine a
produs o bucatarie minunata fara ajutorul vinului.

Rinichii, creierul, timusul si pancreasul animalelor tinere, sosurile si carnatii de sange, piciorul de
oaie, limba, intestinele si peritoneul sunt comune in gastronomia franceza pe picior de egalitate cu
carnea de miel, vita, porc, pui si vanat. Aceste ingrediente nu sunt considerate exotice, ele
reprezentand “inima” meniului burghez, fructele de mare fiind “sufletul” si vegetalele “trupul”.

Vinul si branza sunt parti integrale ale bucatariei franceze (atat cea rafinata cat si cea regionala), atat
ca ingrediente cat si separat.
Traditional, Franta este o cultura a consumului de vin, dar mai sunt si alte bauturi spirtoase. Berea este
populara in randurile tineretului in mod special. Alte bauturi include pastis (lichior de anason cu diluat
cu apa rece din sud-est) sau cidru in nord-vest.

Pentru francezi, gatitul este intr-adevar o parte din cultura, si reprezinta o mandrie nationala.