Revoluțiile din prima jumătate a secolului XIX

Privirea de ansamblu

Timp de aproape 50 de ani, atât pe teritoriul Europei secolului XIX,cât și pe alte teitorii
dependente de Europa, s-au desfășurat mai multe revolții și revolte, care vizau eliberarea națională.
Acestea s-au manifestat în mare ca efect al politicii sfintei alianțe, iar majoritatatea lor aveau un ideal cu
caracter național.

Revoluțiile din Europa și America Latină

- 1820 – revoluțiile din Italia și Spania. În italia revoluția a fost condusă de Carbonari, care îl
sileau pe monarh să accepte noile constituții, dar intervenția Sfintei Alianțe duce la
înabușirea revoluției. În Spania revoluția a fost condusă de Rafale de Riego și se va extinde
pe tot teritoriul spaniol, dar asemei celei din Italia va fi înbușită la intervenția Sfintei Alianțe
și Franței.
- 1820-1823 – Profitând de momentul de instabilitatatea din Peninsula Iberică, statele din
America Latină încep Războiul de eliberare de sub dominația Spaniei și Portugaliei, iar în
1821, Peru, Guatemala, Costa Rica, Mexic, își declară independeța fată de Spania, în 1822
Brazilia își câștigă și ea independența față de Portugalia. În urma acestui conflict Spani Va
pierde Florida în favoarea Statelor Unite.
- 1825 – În Rusia izbucnește revoluția decembriștilor, pe data de 14, stil vechi/26, stil nou
decembrie, dar va fi înăbușită de Țarul Nicolae I
- 1830 – Revoluția Franceză, ce dorea instaurarea unei politici neabsolutiste, aceasta se
încheie co venirea pe tron al lui Ludovic Filip de Orleans, care a fost iubit și dorit de popor
primind titlu de ”Rege al Francezilor”
- 1830 – Profitând de șituația tensionată din jur, Belgia se mobilizează, și mreușeste tot în
același an să își declare independeța față de Olanda.

Chestiunea/Problema Orientală

- A fost caracterizată de conflictul de eliberare a teritoriilor balcanice sub Imperiul Otoman,

starea de tensiune creată de Prusia, Rusia Austria și Otomani, a permis popoarelor balcanice
să mobilizeze pentru a se elibera.
- 1804 – Primii care se mobilizează sunt sârbii, care în 1821 își câștigă autonomia
- 1821 – Pe teritoriul Moldovei și Țării românești, Tudor Vladimirescu, ajutat de Eteria,
reușește să înlăture regimul fanariot impus de otomani.
- 1829 – grecii își câștigă independența.
 Concluzii și urmări

Revoluțiile de la începutul Secolului XIX, s-au soldat atât cu reușite câr și cu eșecuri. Cu toate
acestea în mare parte, în ambele cazuri, efectele a fost pozite ,accentuându-se atât procesul de
dezvoltare, cât și dezvoltarea conștiinței naționale.