‘iesevieees C41 « Iliiotecit Nagionate a Ros COMPAGNON, ANTONE, Dationnl foorded / Antoine Compagnon ; trad.: Gabriel Marian yi Andre/Paut Corescu. - Cluj-Napoca: Echinox, Hare Inules ISIN 978 973-8298-81-1 1 Marian, Gast (rad) 1 Conese, Andrei Paul (tad) ISBN 978-97: 198-811 Antoine Compagnon, Le démon de la théorie © Faltions du Seuil, 1998 © Falitura ECHINOX, 2007 pentru prezenta versiune rominensed ANTOINE COMPAGNON DEMONUL TEORIEI Literatura si bun simt ‘Traducere de Gabriel Marian si Andrei ‘aul Coreseu. Editura ECHINOX Cluj, 2007(a cat oe ca aie ea rere iamare cea Teca mort aworulni 8 pomim de la dovd teze opuse. Tera intentional cunoscuta. Intentia autorului este efiteriul pedagogic saa academic traditional al sensuluiliterar. Res saeste, sau a fost _multa vreme, scopul principal, sau chiar exclusi, al cexplicatici de text. Conform prejudecait obiguit, sensul unui feat este cea ce autorul acelui text a vrut s@ spun. O Drejudecsti mu este neaparat lipsiti de orice adevic, dar Avantajul principal al identificarit sensului cu inten este cela dde a rezolva problema interpreiri literare: daca sim ecea ce autorul a vrut sa spuna, sau daea putem aflaficind un efor —iar ddaci nu o stim Mnseam cA mu am facut suficenteefortur ~ ‘mai cazul si interpretim textul. Explicata prin intent face asadar inutild critica Titeraré (visulistoried literate), Pe de alt Part, tcoria Tnsigi devine supertlud: daca sensul este intentional, ‘obiectiv, istoric, nu mai e nevoie nu doar de critics, dar nici de ctica criticit pentru a departja ertii, E suficient sa lucrezt ceva mai mull i vei st soluta ia si, mai mult chiar, autora insu, etalon obignuit al i litera incepiind cu secolul XIX, au fost locul prin excelent al conflicului intre cei vechi (storia literara) 51 ‘modemi (noua critic) in anit ssizeci, Foueault a pronuntat in 1969 0 celebra conferint inttulaté Ce e acela un autor”. iar Barthes » publicat in 1968 un artico! al cari ily eutremuritor, ‘Moartea aulorului", a devenit in opinia partzanilor ca sis Adversarilor sii, sloganul antiamanist al site tentuli Controversa asupra tteaturié sa textual s-a concentra in jun autorului, in care miza putea sit se rezume in mod cericaturl, Toate nojiunilelterare taditionale pot de altfl si fie raportate la cea de intenie a autorulu, sau se deduc din ea. De asemenea, toate anticonceptele teoriei pot si se degajeze din moartea, autoruli 56 Atom exe wm person} maken ~ considera Bares ~ prods fick Indoala de socitatea roast in mara In ere. Tapes kn Fol Mes. oath cu expssnal els ational ranger 9 reins Personal a Reform ea a descopent prestigious, cum spune ira pean vant (Barnes 1984p. 61:2, Acesta er punctl de pleare ani critic autorul nae al ecit burghezal,inearareachintesenild a ideologies ccapitaliste. In jurul lui se organizeaza, dupi Barthes, manualele de store lierar i toatspredaresIitaturis«Explicrr opera ext imotdeaaeluta in directa celui cea prods-o™ Gi p. 2), ca si cum, fran fel si alluh opera mie decd 0 nu poate reprezint altcova dito confident. i ca principi produitor 3b expiatv a iteratri, ates Hi subsite limbael personal st anonin, even tot mai mult ea materi exclusiva literature: Malla Vali. Proust, suprareaism sn fine de Tings. pei cae autor nu este rsiodath mai mult dect cl ce sci, to ay am crn niciodat alcineva dec elec spune eu” Gi. p. 63) Jn fl cum Mallarmé cores deja isprita clocutoie & Posi cre last intitiva evintelor” (Mallarmé. 860) In acest comparaie ine autor 5) promumele primed persane. secunoayiem eflctia lui Emile Benveniste despre Natura rogumeor” (1956). care a at o mare influent supra nti stil, Autorl fi cedeaed agar Tocul shu de prim. plan scr, textuli, sav script care no e simi mat sl ect ,subiet in sens gramtical sa lings, 0 ins de hinie, no .peroand” in sens prihologc: el este subisctl enn, ane mu preenist erin sale ci se produce oda et aceasta, aie si acum. De unde reulh ci seritura au poate sepezsnta", wzigtvi" nimi din ceea ce ar ft prelail nun sate, je, semen’ limba. nu ate origine, Fira origin, stextal 0 festurd de clit notinee de inertextuatat se degaja i ea dia moartea autor. Cat despe 37cexplivatie, cv dispute od cu autorul, dacarece nu mii exist fun ens onic, «nigina, In pringipiy, i addneul textulu In fine IlUink yerigh a noulut sistem care se deduce fn tntregime din fourien auiorutui: ciGiorul, iar mu autorul, este Yocul unde se presluce wnitatea texulu Ha destinatie deci simu Ta origine, dar five! itor mu € mai personal deci autora proaspit rsturnat, ‘ate se identified si el eu 0 functie: este ,acel cineva care wai reunite int-un cimp unic toate urmele din care © Barthes, 1984, p. 67) ‘Cum se poate vedea, toate se leagl: intreaga teorie literaré ponte fi leguté de premisa mort autorulu, ea si de oricare din ccelelate elemente ale sale, insi in primul rind de acesta, ‘deoarece el fnsusi se opune primului prinsipiv al itoreiterare. ‘Barthes fi da in acelas timp o tonafitate dogmatic’: Stim acum ca un text..”, si politica: -Incepem acum sé nu ne mai Kasim ingelati de.." Cur era de asteptat, teria coincide cu o critica a ideologiei: sevitura sau textul ,etibereaza o activate pe care fm putes-o mum contrateologie’, eu adevarat revolutionara finded a refuza £8 imabilizezisensal, insearm fn cele din urma ‘21 refuza de Dumnezeu ji ipostazele sale, ratiunea, tia Tegea.” (iid. p. 66), Suncom in 1968: rdsturnarea autoru, care semnalea2i trecerea de la structuratismul sistematie la poststructuralismul deconstrctor, se situeaz Ia acelasi nivel ew rebeliuneaant-autoitara gin primavara. In scopul si naite de a executa autor, a fost insi nevoie ca el sk fie idenifieat cu individul burgbez, cu persoana psihologied, asa incitchestiunea aviorulti si fie redusd la cea a explicaiei de text prin ‘ntermedial vies biografei, restrict pe care istria literara o sugereazt find indoiald, dar care cu siguranti cA nu acopera ‘oat probloma intent, sin nici un eaz nu o rezolv. fn .Ce e acela un autor?” argumentul lui Foucault pare si el si depinds de confruntarea conjuncturalé cu istoria literara i povitivismul, de unde au venit crtici impottiva modului in care 38 tratase numele propri si numele de autor in .Cuvintele si Iucruile” identfieandu-le eu formation: discursive” malt mai vaste si mai vagi decdt opera cutiruia sau cutiruia (Darwin, Marx, Freud), Astfel, recomandinduse de la literatura modern’ care ar fi vizut trepiat disparitia, stergerea autoralui, de la Mallarmé ~ admis volumul a nu comporta vteun semnatar"™ (Mallarmé, p. 378) - la Beckett si la Maurice Blanchot, el defineste ,functia autor” ca 0 construct istrica i ideologica, ‘ca proiectare fn termeni mai mult sau mai putin psihotogizanti a twatamentului ce ise aplic& textului. Desigur, moartea autorului aduce dupa ca polisemia textlui, promovarea cititorului gi 0 libertate a comentariuiui necunoscutd iainte, dar, fn lipsa ani veritabile reflect asupra naturii raporturilor dintre intentie si {nterpretare. nu cura este vorba de cititor ex de un substitut de autor? Exist fatotdeauna un autor: daci na mai © Cervantes, atunci ¢ Pieme Ménard Pentru ca postteoria si nu mai constituie o reimtoarcere Ia ante-torie, rebuie de asemenea s iesim din oglindirea dintre ‘noua crtied st storia literara, care a marcat aceasta conttoversi, sia permis reducerea autorului Ia un principiu de cauzalitate 51 Ta un om de paie inainte de a+ elimina. Bliberat din aceasta confruntare migic8 i itrucitva jluzorie, autoral pare mai grew de plasat in magazia de accesori. De cealalta parte a intentiei ‘autor exist intr-adevir intentia, Dacd este posibil ea autorul si fie un persona moder, in sens sociologc, problema intentic autorului au datexz8 din epoca raionalismutui, a empirismului sia capitalismulu, Ea este foarte veche, sa pus dintotdeauna gi ‘nu e chiar atit de usor de rezolvat. In zopes-ul mori autorului, ‘se confunda autoral in sens biografic sau sociologie, in sensul unui loc in canonul istoric, si autorul in sens hermeneutic al imentiei sale, sau al intenfionaliifi, ca un criteriu al interpret: ,functia autor” a lui Foucault simbolizeaz cum ma se poate mai bine aceasth redueie. 9