.

1. INTRODUCERE
1.1. Scop, localizare, cracteristici obiectiv, lucrări de teren

Prezentul studiu are drept scop:

→ determinarea tipului, stării şi proprietăţilor fizico-mecanice ale straturilor din
cuprinsul zonei active a fundaţiilor, pentru amplasament situat la adresa menţionată;
→ semnalarea unor condiţii speciale ale amplasamentului;
→ aspecte privind stabilitatea zonei de construcţie;
→ precizarea parametrilor de seismicitate şi a adâncimii de îngheţ a zonei în discuţie;
→ recomandări privind proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiei condiţionate de
caracteristicile terenului de fundare.
Situaţia existentă: Într-o etapă anterioară amplasamentul a fost eliberat de construcţii, la momentul
actual terenul fiind liber de construcţii, este posibilă iniţierea demersurilor pentru proiectarea şi
realizarea investiției preconizate de beneficiar.
Situaţia proiectată: Pe amplasament se intenţionează a se executa o construcție cu funcțiunea de
locuinţă colectivă mică, cu regim de înălţime S+P+2E şi cu structură de rezistență din cadre beton
armat. Tipul de structura și funcțiunea nu impune restricții majore legate de tasări.
Pentru determinarea caracteristicilor fizico - mecanice ale straturilor din amplasament s-au
executat următoarele investigații geotehnice:
- două foraje mecanice cu diametrul de 40cm până la adâncimi de -18,00m respectiv -14,00m
raportate la cota terenului neamenajat .
Poziționarea acestora pe amplasament este prezentată în planșa S.G. 1.
2. ÎNCADRARE GEOLOGICĂ, GEOMORFOLOGICĂ, SEISMICĂ, CLIMATICĂ

Din punct de vedere geomorfologic zona Munincipiului Iasi, Judeţul Iaşi se încadrează în
Podişul Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, subregiunea Câmpia jijiei Injerioare, unitatea
Culuarul Bahluiului.
Podişul Moldovei, relief de dealuri şi coline, s-a format pe fondul litologic al depozitelor
sarmaţiene (constituite predominant din argile si nisipuri cu unele intercalaţii de calcare şi gresii) şi al
aranjamentului structural cvasiorizontal (uşoară înclinare NV-SE). Majoritatea dealurilor se prezinta ca
platouri, formate pe seama rocilor mai dure (calcare si gresii), cum sunt platourile: Tansa-Repedea,
Dealul Mare, Fălticeni etc. (cu înălţimea medie de 400 m). Uşoara înclinare spre spre SE şi intercalaţiile
grezo-calcaroase au favorizat, sub acţiunea apelor curgătoare, apariţia de cueste. În partea de NE a
Podişului Moldovei, în bazinul hidrograic al Jijiei, unde lipsesc gresiile si calcarele, eroziunea a fost

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 1 din 19
mult mai activă, conducând la un relief de coline si dealuri domoale (150-200 m), denumit Câmpia
Moldovei.

Figura 2.1 - Configuraţia geomorfologică a Podişului Moldovei (după Gh. Bâgu, 1984)

Din punct de vedere geologic, zona Munincipiului Iasi, Judeţul Iaşi se află pe unitatea structurală
majoră, Platforma Moldovenească.
Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în faţa Carpaţilor Orientali, de care este
delimitată la suprafaţă de falia pericarpatică. Are o serie de trăsături de relief imprimate de litologia
depozitelor constituente. Pe cea mai mare parte a platformei relieful a fost sculptat în formaţiuni
Sarmaţiene (argile şi nisipuri cu intercalaţii de calcare şi gresii).

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 2 din 19
 Figura 2.2 – Configuraţia geologică a Platformei Moldovenesti (după L. Ionesi, 1994)

Soclul este alcătuit din paragnaise plagioclazice şi ortognaise roşii sau cenuşii cu microclin.
Totul este străbătut de filoane cu pegmatite. Pe aceste probe s-au făcut datări de vârstă absolută
rezultând vârste cuprinse între 1390-1583 milioane de ani (Proterozoic).
Cuvertura are o grosime însumată stratigrafic 2500-6000 m. Depozitele constituente au vârste de
la Vendian superior, apoi Paleozoică, Mezozoică şi Neozoică (Meoţian). Pe intervalul Vendian superior
– Meoţian procesul de acumulare a evoluat în diverse bazine de sedimentare. Pe intervalul menţionat
procesul de sedimentare nu a fost continuu existând unele întreruperi. Funcţie de acestea, care au
generat lacune de sedimentare, au fost separate 3 cicluri mari de sedimentare: 1) ciclul Vendian –
Devonian; 2) ciclul Berriassian – Paleocen ; 3) ciclul Badenian – Meoţian.
La acestea se adaugă depozite Cuaternare, mai ales terasele ce însoţesc arterele hidrografice.
Platforma Moldovenească este o platformă tipică la care fundamentul este acoperit cu o
cuvertură groasă de câţiva mii de metri. Din întreaga cuvertura aflorează numai depozite Cenomaniene,
Badeniene, Sarmaţiene şi Meoţiene. Formaţiunile întâlnite în zonă amplasamentului studiat aparţin
Sarmaţianului şi Cuaternarului.
Sarmaţianul este reprezentat prin depozite variate, cu predominarea argilelor, siltitelor, marne si
nisipuri, dar se mai întâlnesc grezocalcare şi calcare, dintre care calcarele oolitice constituie un element
frecvent şi specific.

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 3 din 19
 Cuaternarul. Sedimentele cuaternare din Moldova sunt constituite în cea mai mare parte din
depozite loessoide puternic transformate, cu intercalaţii de pietrişuri, soluri fosile si aglomerări de
şiroire.
Loessul este o rocă de culoare galbenă, gălbuie sau brun roşcată, slab compactă şi neomogenă cu
zone carbonatate, cu zone prăfoase şi cu intercalaţii nisipoase.
Loessul brun roşcat, datorită plantelor care s-au dezvoltat din abundenţă, este mai bogat în oxizi
de fier şi carbonaţi de calciu şi are o structura granulară care îl apropie de podzol.
Loessul cleios, care se găseşte în zonele mlăştinoase, este lipsit de carbonat de calciu şi se
prezintă ca o argilă plastică gălbuie.
Pe crestele dealurilor, şi pe tot întinsul platourilor mai înalte, loessul este omogen, pe când în văi
şi pe pante est neomogen.
Condiţii hidro-geologice şi meteo-climatice generale

Figura 2.3 - Harta Climatică

Zona amplasamentului studiat aparţine zonei de climat temperat-continental cu puternice
influenţe ale maximului baric al Azorelor în timpul verii şi a celui euro-asiatic în perioada friguroasă.
Din observaţiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic zona analizată este
caracterizată prin temperaturi medii anuale de 9-10°C. Temperatura minima a aerului coboară pana la
cca. -20°C în lunile de iarnă şi atinge valori maxime de cca. +39°C în cele de vară. Cea mai caldă lună a
anului este iulie (21,20C), iar cea mai rece, ianuarie (-4,00C). Precipitaţiile atmosferice influenţează în

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 4 din 19
mod evident reţeaua hidrografică de suprafaţă şi adâncime. Distanţa destul de mare de ocean şi
particularităţile condiţiilor naturale regionale şi locale impun zonei analizate un regim temperat-
continental cu cantităţi medii de precipitaţii destul de reduse, 500-700 mm/an, cu un maxim în luna
iunie şi un minim în februarie-martie. Aportul principal la volumul mediu anual îl au precipitaţiile sub
formă lichidă din perioada de vară (70%). În perioada rece a anului, datorită frecvenţei mari a maselor
de aer continental uscat şi a slăbirii convecţiei termice, cantitatea de precipitaţii scade la 30% din totalul
anual. Frecvenţa mare şi abundenţa precipitaţiilor atmosferice din ultimii ani, au constituit cauza
principală a unor fenomene destructive cum ar fi: alunecări de teren, creşteri ale nivelului apelor
subterane şi de suprafaţă, inundaţii, eroziunea solurilor. Pe de altă parte au fost şi lungi perioade de
secetă cauzate de procesele atmosferice anticiclonice şi advecţia aerului cald de origine tropical-
continentală sărac în vapori de apă.
Temperatura aerului: dintre elementele climatice temperatura aerului este elementul climatic
care redă cel mai fidel influenţa factorilor climatogeni. Media multianuală este de 9.30C, iar
amplitudinile termice vară-iarnă sunt foarte accentuate. De asemenea, în zona municipiului Iaşi mai sunt
caracteristice şi inversiunile de temperatură cauzate de diferenţa de altitudine a reliefului şi de existenţa
unei atmosfere urbane mai calde decât a împrejurimilor;
Amplasamentul studiat primeşte cantităţi medii anuale de precipitaţii cu valori medii moderate.
Media multianuală este de 533,7 mm. Aceste precipitaţii se caracterizează printr-o mare variabilitate în
timp, pusă în evidenţă fie printr-o frecvenţă şi o abundenţă excesivă, fie, dimpotrivă, printr-un deficit
pluviometric sau chiar printr-o absenţă totală un timp îndelungat.
Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic căruia îi aparţine amplasamentul,
impune urmatoarele încadrări:
- din punct de vedere al încărcării date de zapada conform C1-1-3/2012 rezultă: Sk = 2,5
kN/m2
- din punctul de vedere al încărcării din vânt conform C1-1-4/2012: qb=0,70 kPa
Adâncimea maximă de îngheţ, conform STAS 6054-77, este considerată 80-90 cm de la cota
terenului.
Amplasamentul se află sub incidenţa cutremurelor moldave, cu epicentrul în zona Vrancea şi
conform prevederilor din normativul P100-1/2006, zona amplasamentului, se încadrează astfel:
→ acceleraţia terenului pentru proiectare ag= 0.20g;
→ perioada de colţ Tc = 0.7 sec;

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 5 din 19
 Figura 2.4 Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk, kN/m2,
pentru altitudini A ≤ 1000 m

Figura 2.5 Zonarea valorilor de referinţă ale presiunii dinamice a vântului, qb în kPa,
având IMR = 50 ani
Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 6 din 19
 Figura 2.6 - Harta cu adâncimile de ingheț

Figura 2.7 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurentă IMR = 100 ani
Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 7 din 19
Figura 2.8 Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), TC a spectrului de
raspuns

Figura 2.9 Zonarea teritoriului României din punct de vedere al potențialului de producere a
alunecărilor de teren
Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 8 din 19
 3. STRATIFICAŢIA TERENULUI, CARACTERISTICI GEOTEHNICE

Pe amplasament au fost executate următoarele lucrări de teren:

 două foraje de studiu după cum urmează:
– F1 cu diametrul de 40cm cu prelevare de probe netulburate și tulburate până la adâncimea de
cca 18,00 m de la CTN;
– F2 cu diametrul de 40cm cu prelevare de probe netulburate și tulburate până la adâncimea de
14,00 m de la CTN;
Poziționarea lucrărilor pe amplasament este prezentată în planșa S.G. 1.
De asemenea, ca cercetare observaţională, au fost consultate documentaţii geotehnice ale unor
lucrări efectuate anterior în zonă. Din forajele de studiu s-au prelevat probe tulburate şi netulburate pentru
determinarea caracteristicilor geotehnice necesare identificării şi caracterizării pământurilor din
amplasament. Probele de pământ recoltate au fost supuse încercărilor geotehnice în laboratorul de
specialitate al Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi.
Cercetările efectuate, respectând prevederile GT 035/2002, aprobat de MLPTL cu ordinul
nr.837/06/06/2002, au evidenţiat stratificaţia descrisă în continuare.

3.1. Stratificaţia terenului.

Stratificaţia terenului pe locaţia forajelor efectuate este detaliată în planşele SG2, SG3. Din
analiza fişelor de stratificaţie şi în baza observaţiilor din teren se fac următoarele precizări:

Pe locaţia forajului F1:

- praf argilos loessoid cu intercalatii calcaroase, cu plasticitate mijlocie spre mare, in stare
plastic vartoasa-tare, practic saturat, cu compresibilitatefoarte mare in suprafata si mare in baza, in
grosime de 6,00m;
- praf nisipos cu trecere in nisip cu rar pietris si intercalatii cochilifere in baza, in grosime de
2,20m;
- argila galben-maronie cu intercalatii cenusii, cu plasticitate mare-foarte mare, in stare plastic
vartoasa, practic saturate, in grosime de 3,80m. De la 10.40m stratificata in placi cu zone si lentile de
nisip;
- argila cenusie cu zone maronii, stratificata in placi, cu plasticitate foarte mare, in stare plastic
vartoasa, practic saturate, in grosime de 6,00m, ce continuă și sub adâncimea de investigare.

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 9 din 19
 Pe locaţia forajului F2:
- umplutură - eterogenă din pământ, piatră, in grosime de 1,80m;
- argila prafoasa loessoida, galbena cu intercalatii fin nisipoase, cu plasticitate mare, in stare
plastic vartoasa, umeda, cu compresibilitate mare, in grosime de 1,80m;
- nisip maroniu cochilifer, in stare de indesare medie, in grosime de 0,80m;
-argila galben-maronie cu intercalatii cenusii, cu plasticitate foarte mare, in stare plastic
vartoasa, practic saturate, in grosime de 3,60m;
- argila maronie, stratificata in placi, cu filme de nisip fin, cu plasticitate foarte mare, in stare
plastic vartoasa, practic saturata., in grosime de 6,00m, ce continuă si sub adâncimea de investigare.

3.2. Apa subterană, inundabilitate

Apa subterana s-a interceptat în forajul F1 în jurul cotei de -8,00m iar in forajul F2 in jurul cotei
de -4,00m.
Amplasamentul nu este inundabil.

3.3. Caracteristici ale terenului

În fişele forajelor, anexate studiului geotehnic - planşele SG2 și SG3, sunt înregistrate valorile
indicilor geotehnici determinaţi prin analizele de laborator efectuate pe probele prelevate din teren.

Pentru straturile de pământ interceptate în forajul F1, sunt date caracteristicile fizice şi mecanice,
după cum urmează:

STRAT NR.1 - PRAF ARGILOS LOESSOID : 0.00-6.00m

Nr. Crt. Denumire Simbol UM Interval Valoric

Indici geotehnici determinaţi

1 Limita inferioară de plasticitate % 14.82 - 17.44
WP
2 Limita superioară de plasticitate WL % 32.18 - 37.71

3 Indice de plasticitate IP % 17.36 - 21.17

4 Umiditate W % 13.49 – 20.88

5 Indice de consistență IC - 0.75 – 1.17
6 Argilă A % 10 - 27

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 10 din 19
 7 Praf P % 47 - 70

8 Nisip N % 11 - 43
9 Greutate volumică  kN/m3 18.20 – 19.75
10 Modul de deformație edometrică M2-3 102kPa 35.40 – 88.89
11 Porozitate n % 37.07 – 41.85
12 Indicele porilor e - 0.59 – 0.72
13 Grad de umiditate Sr - 0.72 - 0.90
14 Unghi de frecare interioară  grade 16.19 - 24.620
15 Coeziune c kPa 14.16 – 38.98

STRAT NR.2 - PRAF NISIPOS CU TRECERE IN NISIP : 6.00-8.20m

Nr. Crt. Denumire Simbol UM Interval Valoric

Indici geotehnici determinaţi

1 Umiditate W % 5.16 – 15.46

STRAT NR.3 - ARGILĂ GALBEN MARONIE: 8.20-12.00m

Nr. Crt. Denumire Simbol UM Interval Valoric

Indici geotehnici determinaţi

1 Limita inferioară de plasticitate % 17.64 – 22.15
WP
2 Limita superioară de plasticitate WL % 49.24 – 62.72

3 Indice de plasticitate IP % 31.60- 42.53

4 Umiditate W % 21.18 – 23.79

5 Indice de consistență IC - 0.89 – 1.02
6 Argilă A % 39 - 62

7 Praf P % 30 - 56

8 Nisip N % 0 - 12
9 Greutate volumică  kN/m3 20.01 – 20.08
10 Porozitate n % 38.05 – 38.17
11 Indicele porilor e - 0.61 – 0.62

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 11 din 19
 12 Grad de umiditate Sr - 0.97 - 0.98
13 Unghi de frecare interioară  grade 14.48 – 19.570
14 Coeziune c kPa 25.93 – 78.06

STRAT NR.4 - ARGILĂ CENUŞIE STRATIFICATĂ ÎN PLĂCI: 12.00-18.00m

Nr. Crt. Denumire Simbol UM Interval Valoric

Indici geotehnici determinaţi

1 Limita inferioară de plasticitate % 20.45 – 22.97
WP
2 Limita superioară de plasticitate WL % 62.72 – 68.03

3 Indice de plasticitate IP % 40.57- 46.48

4 Umiditate W % 20.72 – 29.18

5 Indice de consistență IC - 0.86 – 1.02
6 Argilă A % 39 - 74

7 Praf P % 21 - 56

8 Nisip N % 0-7
9 Greutate volumică  kN/m3 20.01 – 20.88
10 Porozitate n % 34.42 – 38.17
11 Indicele porilor e - 0.52 – 0.62
12 Grad de umiditate Sr - 0.97 – 1.00
13 Unghi de frecare interioară  grade 1.19 – 22.010
14 Coeziune c kPa 25.93 – 170.1

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 12 din 19
 Pentru straturile de pământ interceptate în forajul F2, sunt date caracteristicile fizice şi mecanice,
după cum urmează:

STRAT NR.1 - UMPLUTURĂ - ETEROGENĂ DIN PĂMÂNT, PIATRĂ: 0,00-1.80m

STRAT NR.2 - ARGILĂ PRĂFOASĂ LOESSOIDĂ: 1.80-3.60m

Nr. Crt. Denumire Simbol UM Interval Valoric

Indici geotehnici determinaţi

1 Limita inferioară de plasticitate % 16.90 - 17.89
WP
2 Limita superioară de plasticitate WL % 40.72 – 47.72

3 Indice de plasticitate IP % 23.83 – 29.38

4 Umiditate W % 20.25 – 21.16

5 Indice de consistență IC - 0.86 – 0.89
6 Argilă A % 31 - 34

7 Praf P % 48 - 58

8 Nisip N % 11 - 18
9 Greutate volumică  kN/m3 17.83
10 Modul de deformație edometrică M2-3 102kPa 58.82
11 Porozitate n % 43.94
12 Indicele porilor e - 0.78
13 Grad de umiditate Sr - 0.73
14 Unghi de frecare interioară  grade 9.930
15 Coeziune c kPa 49.73

STRAT NR.3 - NISIP: 3.60-4.40m

Nr. Crt. Denumire Simbol UM Interval Valoric

Indici geotehnici determinaţi

1 Umiditate W % 14.44

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 13 din 19
 STRAT NR.4 – ARGILĂ GALBEN MARONIE: 4.40-8.00m
Nr. Crt. Denumire Simbol UM Interval Valoric

Indici geotehnici determinaţi

1 Limita inferioară de plasticitate % 19.09 – 19.71
WP
2 Limita superioară de plasticitate WL % 56.49 – 59.44

3 Indice de plasticitate IP % 37.41- 40.28

4 Umiditate W % 19.73 – 23.86

5 Indice de consistență IC - 0.89 – 0.99
6 Argilă A % 52 - 56

7 Praf P % 39 - 41

8 Nisip N % 4-8
9 Greutate volumică  kN/m3 20.06 – 20.43
10 Porozitate n % 37.20 – 38.09
11 Indicele porilor e - 0.59 – 0.62
12 Grad de umiditate Sr - 0.98 – 1.00
13 Unghi de frecare interioară  grade 17.43 – 21.320
14 Coeziune c kPa 29.07 – 57.78

STRAT NR.5 ARGILĂ GALBENĂ STRATIFICATĂ ÎN PLĂCI: 8.00-14.00m

Nr. Crt. Denumire Simbol UM Interval Valoric

Indici geotehnici determinaţi

1 Limita inferioară de plasticitate % 18.78 – 22.98
WP
2 Limita superioară de plasticitate WL % 56.49 – 65.14

3 Indice de plasticitate IP % 37.41- 40.28

4 Umiditate W % 21.17 – 28.87

5 Indice de consistență IC - 0.80 – 0.98
6 Argilă A % 56 - 72

7 Praf P % 23 - 39

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 14 din 19
 8 Nisip N % 0-8
9 Greutate volumică  kN/m3 20.43 – 20.65
10 Porozitate n % 35.46 – 37.20
11 Indicele porilor e - 0.55 – 0.59
12 Grad de umiditate Sr - 1.00
13 Unghi de frecare interioară  grade 6.03 – 17.790
14 Coeziune c kPa 29.07 – 205.1

3.4. Presiuni caracteristice portanţei stratului de fundare

Luând în considerare caracteristicile fizice şi mecanice ale stratului de praf argilos loessoid, ce
se constituie în strat de fundare directă prevederile din STAS 3300/2-85, precum şi NP112/2004, s-au
calculat valorile presiunilor caracteristice pe acesta considerând adâncime de fundare – 3,00m (faţă de
C.T.N.).
Valorile acestor presiuni sunt:
- pentru calculul terenului la starea limită de deformaţie – SLD:
ppl= 170 kpa
- pentru calculul terenului la starea limită a capacităţii portante – SLCP:
pcr= 235 kpa

4. STABILIREA CATEGORIEI GEOTEHNICE

Având în vedere prevederile din normativ NP 074/2002 precum şi cele din ghidul GT035/2002,
s-a determinat categoria geotehnică în care poate fi încadrat sistemul construcţie teren.
Astfel s-a stabilit următorul punctaj:
 Condiţiile de teren: teren dificil de fundare 6 puncte
 Apa subterană : fără epusimente 2 puncte
 Construcţie de importanţă normală 3 puncte
 Vecinătăţi : risc moderat 3 puncte
 Zonă seismică de calcul ag= 0.20g 1 punct
Total 15 puncte
Risc geotehnic „major" Categorie geotehnică 3

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 15 din 19
 Amplasamentul studiat are stabilitatea locală asigurată în ipoteza respectării recomandărilor din
prezentul studiu.
Stratificaţia terenului este prezentată la punctul 3.1 din prezentul studiu şi detaliată în planşele
SG2 şi SG3.
Conform rezultatelor analizei de stabilitate locală a versantului rezultă că realizarea lucrărilor
propuse, fără intervenţii suplimentare, duce la fenomene de pierdere a stabilităţii. Astfel se propune
realizarea unor lucrări de ranforsare, care să conserve condiţiile actuale privind stabilitatea
amplasamentului. Se impune realizarea în aval de construcţia propusă, a unui element structural care să
asigure rezistenţa necesară stabilităţii.
În analiza de stabilitate încărcările provenite din realizarea construcţiei au fost cuantificate ca o
încărcare uniform distribuită în lungul profilului de calcul considerat, cu intensitatea q = 100 kN/m. Din
analiza efectuată cu încărcarea estimată, a rezultat că elementul de ranforsare propus în aval de
construcţia proiectată, trebuie să asigure o forţă rezistivă, la nivelul suprafeţei de alunecare, de 200
kN/m. Proiectantul va analiza din punct de vedere tehnico – economic proiectarea structurii de
ranforsare fie sub forma unui şir de piloţi, fie sub formă de structură spaţială din piloţi, fie mixt piloţi +
zid de sprijin de rezistenţă la partea superioară acestuia. Alcătuirea constructivă a sistemului de
ranforsare trebuie să asigure dezvoltarea unei forţe rezistive de 200 kN. Se va urmări ca sistemul de
ranforsare să pătrundă în stratul de argilă cenuşie minim 3,0 m.
Ca etapizare a execuţiei, investiţia va incepe cu realizarea sistemului de ranforsare a
versantului şi numai după ce acesta a fost recepţionat se poate trece la construcţia imobilului
preconizat de beneficiar.
După recepţionarea sistemului de ranforsare se va implementa un sistem de urmărire
specială a comportării în timp a acestuia.
Terenul de fundare al construcţiei este un strat de praf argilos loessoid cu intercalaţii
calcaroase, cu plasticitate mijlocie spre mare, în stare plastic vîrtoasă-tare, practic saturat, cu
compresibilitate foarte mare in suprafata si mare in baza.
Referitor la fundarea construcţiei, se recomandă următoarele:
- Fundarea se va realiza direct în stratul de praf argilos loessoid, fără intervenții asupra
terenului;
- Adâncimea minimă de fundare va fi de minim 1,20 m de la nivelul cotei terenului
amenajat, cu condiţia pătrunderii fundaţiilor în terenul bun de fundare cu cel puţin 0,20 m; Adâncimea de
fundare reală estimată funcţie de regimul de înălţime D+P+2E este de -3,00m din C.T.A..
- Dacă se consideră necesară fundarea la adâncimi diferite se vor respecta prevederile din
normativul NP112/2004;
Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 16 din 19
 - Dimensiunile în plan ale fundaţiilor se vor alege astfel încât valorile presiunilor efective pe
talpa fundaţiilor să fie inferioare valorilor presiunilor plastice, respectiv critice prezentate la pct. 3.4 din
prezentul studiu. Lăţimea minimă a tălpii fundaţiilor va fi de 0,60 m;
- Toate zonele în care după realizarea săpăturilor se constată prezența de umpluturi în grosimi
mai mari decât cele precizate în prezentul studiu, vor fi chiuretate până la terenul bun de fundare și apoi
plombate cu materiale argiloase compactate și aduse la un modul de deformabilitate similar terenului
natural.
La alcătuirea construcţiei se vor avea în vedere prevederile NP125/2010.
Se vor respecta prevederile NP125/2010 privind verificarea pe timpul execuţiei si recepţia
lucraţilor executate pe pământuri sensibile la umezire.
La calculul structurii de rezistenţă se va avea în vedere posibilitatea producerii unor tasări
diferenţiate din cauza variaţiei în limite destul de largi a caracteristicilor de deformabilitate a straturilor
din terenul de fundare.
Datorită naturii terenului de fundare şi poziţiei amplasamentului, sunt necesare măsuri pentru
eliminarea tuturor posibilităţilor de infiltrare a apei în teren şi de umezire a acestuia cu efect negativ
imediat asupra construcţiei, în acest sens, măsurile vor trebui îndreptate spre cele două posibilităţi de
umezire a terenului, din apele de suprafaţă şi din reţelele subterane.
Pentru reducerea infiltrării în teren a apelor de suprafaţă, sunt obligatorii următoarele măsuri:
- Sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru colectarea şi evacuarea rapidă a
apelor din precipitaţii sau din alte surse de suprafaţă, prin realizarea unor pante de minim 2%;
- Evitare stagnării apei în jurul construcţiei, atât pe perioada execuţiei cât şi pe toată durata
exploatării, prin amenajări şi lucrări măsuri adecvate (pante corespunzătoare, rigole). O atenţie deosebită
se va acorda rostului dintre trotuar şi clădire care se va etanşa cu mastic de bitum şi se va urmări
menţinerea acestei etanşeităţi pe toată durata de exploatare a construcţiei;
- Incintele săpăturilor pentru fundaţii vor fi amenajate (pante, instalaţii de pompare, etc.)
astfel încât să permită colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei;
- Umpluturile în jurul fundaţiilor se vor executa imediat când condiţiile tehnice permit acest
lucru. Prin compactarea cu maiul mecanic sau manual, se va urmări realizarea unei greutăţi volumice în
stare uscată medie, mai mare decât 15,5 kN/m3.
Pentru prevenirea umezirii terenului cu ape din reţelele subterane se vor adopta următoarele
masuri:
- Reţelele de alimentare cu apă rece şi canalizare, reţelele de termoficare sau încălzire se vor
monta în canale de protecţie subterane la o distanţă mai mare de 1,5 m faţă de fundaţile clădirilor;

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 17 din 19
 - Traseele reţelelor exterioare hidroedilitare şi gruparea lor se vor alege astfel încât să se reducă la
minimum numărul intrărilor şi ieşirilor prin fundaţiile clădirii;
- Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă de consum se vor executa cu
conducte din PVC 60,100 pentru apă rece şi cu conducte din PVC-G sau propilenă pentru apă caldă de
consum şi se izolează termic cu manşoane sau cochilii din mase plastice expandate;
- Conductele de canalizare a apelor menajere se vor executa din PVC 60 tip U sau PP tip U.
Legătura dintre coloane şi canalele colectoare din subsol sau canale circulabile se va realiza cu curbe din
PVC - 60 tip M sau PP tip M, care se ancorează de elementele de construcţie. Canalizarea apelor
menajere la care există pericolul depăşirii temperaturii de 40°C se va executa cu conducte din
polipropilenă;
- Coloanele instalaţiilor sanitare se vor acoperi cu măşti de protecţie demontabile care să permită
depistarea eventualelor defecţiuni şi executarea operativă a reparaţiilor;
- Se interzice mascarea sau îngroparea în elementele de construcţii a coloanelor instalaţiilor
de încălzire;
- Toate amenajările privind colectarea şi evacuarea apei trebuie menţinute permanent în stare de
funcţionare;
- Conductele care trec prin soclurile sau fundaţiile clădirilor vor trebui să preia tasarea diferenţiată
a clădirii fată de exterior.
Proiectantul va întocmi caiet de sarcini pentru executant şi instrucţiuni de exploatare pentru
beneficiar.
În cadrul instrucţiunilor de exploatare se va pune accentul asupra măsurilor impuse de
sensibilitatea la umezire a terenului de fundare şi anume:
- urmărirea periodică a modului de curgere a apelor pluviale şi intervenţia imediată prin remediere,
etanşare sau recondiţionare pentru evitarea infiltrării în teren a apelor din precipitaţii;
- acordarea unei atenţii deosebite oricăror semne de umezire a terenului de fundare în jurul
construcţiei pe o distanţă de minim 10 m;
- urmărirea asigurării permanente a etanşeităţii rostului trotuar - construcţie;
- urmărirea permanentă a modului de scurgere a apelor spre canalizare şi integritatea conductelor
care transportă lichide de orice fel.
În conformitate cu prevederile din indicatorul Ts-1981, pământurile în care se vor efectua săpături
se încadrează astfel:
- sol vegetal şi umplutură, poz. 43 din Ts, săpătură manuală "teren foarte tare", săpătură mecanică
"teren categ. III";

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 18 din 19
 - prafuri argiloase şi argile prăfoase, poz. 16 din Ts, săpătură manuală "teren mijlociu",
săpătură mecanică "teren categ. II".
La proiectare, execuţie precum şi pe toată durata exploatării se vor respecta prevederile din
normativele şi STAS-urile în vigoare şi în mod deosebit cele din: NP125/2010, NP112/2004, C56-85,
C169-88, ST016-97, P10-86, C29-77 corelat cu C29-85, P130-99, P100-92, NP016-97, NP 057-02, STAS
2745-90, STAS 9850-89, STAS 6054-77.
De asemeni se vor respecta prevederile din normele de protecţia muncii în vigoare şi în mod
deosebit cele din "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" aprobat de MLPAT cu
ord. 9/N/15 martie 1993.
Pe parcursul execuţiei este necesar a se realiza, pe bază de contract de asistenţă tehnică,
monitorizarea geotehnică a execuţiei în conformitate cu prevederile pct.2.5 din ghidul GT03 5-2002,
prin care să se adapteze, dacă este necesar, detaliile de execuţie în funcţie de condiţiile geotehnice
întâlnite şi de comportarea lucrărilor în faza de construcţie.

Studiu Geotehnic şi de Stabilitate pentru ”Construire locuință colectivă mică pe teren proprietate”, Municipiul Iasi, Judeţul Iaşi, Str. Sărăriei, Nr.102 Pag. 19 din 19