Cursul 2

1.3 Procese termice specifice instalaţiilor frigorifice

Spre deosebire de sistemele termice producătoare de lucru mecanic pentru

care în majoritatea cazurilor agentul termic era considerat gaz perfect, sistemele
frigorifice funcţionează cu agenţi frigorifici (termici) care nu pot fi consideraţi gaze
perfecte sau ideale decât în anumite condiţii de presiune şi temperatură.
Cele mai cunoscute procese termodinamice utilizate în instalaţiile frigorifice
sunt:

procese de schimbare de fază:
• vaporizare – condensare;
• topire – solidificare;
• sublimare – desublimare.

procese de combinare termochimică:
• absorbţie – desorbţie;
• adsorbţie – desordţie;

procese de comprimare;

procese de destindere;

procese de curgere.
În analiza termodinamică aceste procese pot fi considerate teoretic
transformări termodinamice în care așa cum s-a studiat în cadrul cursului de
termodinamică una din mărimile termodinamice ce caracterizează agentul se
consideră constantă (p – presiunea → izobară, T – temperatura → izotermă, v –
volumul → izocoră, s – entropia → izentropă (adiabată reversibilă), h – entalpia →
izentalpă).
În ipoteza în care agentul frigorific poate fi considerat gaz perfect atunci
aceste transformări sunt caracterizate de ecuații:
- ecuația de stare ‫; ܶ ∙ ܴ = ݒ ∙ ݌‬
௩
- izobară → legea Guy-Lussac ‫;ݐܿ = → ݐܿ = ݌‬
்
- izotermă → Boyle Mariotte ܶ = ܿ‫;ݐܿ = ݒ ∙ ݌ → ݐ‬
௣
- izocoră → Charles ‫;ݐܿ = ் → ݐܿ = ݒ‬
- adiabată reversibilă sau izentropă → Poisson ߜ‫ = ݍ‬0 ሺ݀‫ = ݏ‬0ሻ → ‫ ݒ ∙ ݌‬௞ = 0.
De regulă în instalațiile frigorifice agentul termodinamic evoluează în zone de
temperatură și presiune în care nu poate fi considerat gaz perfect drept urmare
transformările particulare de stare specificate anterior există însă nu se mai respectă
ecuațiile specificate anterior:

- ecuația de stare ‫ ܶ ∙ ܴ ≠ ݒ ∙ ݌‬însă ‫݌ = ݌‬ሺ‫ݒ‬, ܶ ሻ;



- izobară ‫;   → ݐܿ = ݌‬
- izotermă    →
∙   ;

- izocoră → Charles    →   ;
- adiabată reversibilă sau izentropă → Poisson   0   0 →
∙    0.

Indiferent dacă agentul frigorific sau termic se poate considera gaz perfect sau
gaz real, în rezolvarea problemelor se utilizează cele două expresii matematice ale
celor două principii.

Fig. 1.4 Sistem termodinamic

Pornind de la sistemul termodinamic descris în Fig. 1.4, așa cum s-a studiat în
cadrul cursului de termodinamică expresiile matematice ale primului (I) şi celui de-al
doilea (II) principiu al termodinamicii pentru 1kg de agent se pot scrie:

Principiul I pentru sisteme deschise (dm≠0):

δq = dh + δlt + dec + de p ; δq = dh + δlt + wdw + gdz
Principiul I pentru sisteme închise (dm=0):
δq = dh + δlt unde dec=0 si dep=0

Principiul II : ds ≥δTq
δq δq
ds = - pentru procese reversibile; ds > - pentru procese ireversibile.
T T
Observaţie. Formele de energie vehiculate în sistemele termodinamice producătoare
de “frig” pot fi:
- energie internă du;
- lucru mecanic δl=pdv;
- lucru mecanic tehnic δlt=-vdp;
- lucru mecanic de dislocare sau energie de dislocare ed=ld=pv;
- entalpie dh, h=u+pv;
- energie cinetică dec;
- energie potenţială dep;

2
 1.4 Sinteză privind transformările de stare sau procese termodinamice
utilizate în instalaţiile frigorifice

Plecând de la considerentele specificate anterior (în paragraful 1.3)

principalele transformări de stare şi procese termodinamice utilizate în instalaţiile
frigorifice pot sunt sintetizate în Tabelul 1.2. Coloana din dreapta reprezintă situația
în care agentul poate fi considerat gaz perfect, în coloana din stânga situația în care
gazul nu poate fi considerat gaz perfect, situație în care de regulă sunt utilizate
diagrame de stare sau programe de de calcul dedicate care rulează ecuații specifice
gazelor reale (ecuații complicate care au foarte mulți termeni ce fac aproape
imposibilă rezolvarea lor fără utilizarea unor calculatoare performante). Așa cum se
observă pentru fiecare transformare în afară de ecuația transformării și de diagrame
este particularizat și pricipiile termodinamicii care devin „instrumentul” cel mai
important în rezolvarea problemelor în care agentul termodinamic nu poate fi
considerat gaz perfect.

Tabelul 1.2 Transformări de stare şi procese termodinamice

Gaz perfect Gaz real

Proces izoterm T=ct δq=dh+δlt. Ex. destindere, comprimare, schimbare de fază
substanțe pure sau azeotrope.

Boyle-Mariotte
Proces izobar p=ct δlt=-vdp=0 δq=dh. Ex. procese de curgere prin ţevi sau
schimbătoare de căldură.

Gay Lussac
Proces izocor v=ct δl=0 δq=du și δq=dh+δlt

3
 Charles
Proces adiabat δq=0;Tds=0ds=0s=ctdh=- δlt; du= δl.
Ex. destindere, comprimare.

Poisson
Proces izentalpic dh=0 δq=δlt. Ex. laminarea, curgerea prin supape.

Având în vedere că procesele de schimbare de fază la presiune constantă

sunt în mare măsură o componentă importantă a ciclurilor instalațiilor frigorifice în
cele ce urmează vom face o analiză a procesului de vaporizare la presiune constantă
și vom considera ca agent termic apa chiar dacă este mai puțin utilizată ca agent
frigorific datorită proprietăților termofizice ce nu-i sunt tocmai favorabile (vezi capitolul
de agenți frigorifici) însa este foarte intuitivă deorece suntem foarte obișnuiți cu
procesul de vaporizare respectiv condensare ce caracterizează apa la presiune
constantă repectiv 1 bar.
În procesul de vaporizare, proces de schimbare de faza a apei din stare
lichidă în stare de vapori, apa nu poate fi considerată gaz perfect. Drept urmare chiar
dacă pentru vaporizarea apei într-un ibric deschis, care este un proces la presiune
constantă nu poate fi aplicată legea Guy Lussac p=ct. respectiv raportul T/v = ct. Se
poate lucra cu diagrama apei.
În tabelul 2.2 sunt prezentate etapele principale de fierbere sau vaporizare a
apei la presiune atmosferică. Prectic au fost luate în considerare 5 stări ce
caracterizează apa în timpul procesului de fierbere.

4
 Tabelul 2.2 Procesul de vaporizare a apei

pB
lichid

z1 p1,t1

Q
0
1.Începutul proc. de încălzire Temperatura t1=20 C, p1=pB = 1bar, z1

pB

z2 p1,t2

lichid saturat Q

0
2.Începutul proc. de vaporizare Temperatura t2=ts=100 C, p1=pB = 1bar, z1= z2, x2=0

pB

z3

vapori saturati umezi

0
3. Proc. de vaporizare Temperatura t3=ts=100 C, p3=pB = 1bar, z3< z2, x3>0

pB

z4

Q
vapori saturati uscați
5
4. Sfârșitul proc. de vaporizare Temperatura t4=ts=1000C, p4=pB = 1bar, z4=0, x4=1

pB

z4

Q
vapori supraîncălziți
0
5. Proc. de supraîncălzire Temperatura t5>ts=100 C, p5=pB = 1bar, z4=0

În diagrama prezentată în figura 1.5 este reprezentată diagrama freonului

R134a se observă că pentru o presiune de 1 bar acesta vaporizează la o
temperatură de aproximativ -26 0C.
Pentru a stabili o stare termodinamică în diagramă este necesară cunoașterea
a cel puțin 2 mărimi de stare: p, t, v, s. În diagrama din figura 1.5 este reprezentată o
stare termodinamică A caracterizată de următoarele mărimi de stare:
o pA=2bar; tA=450C; hA=aprox. 440 kJ/kg; sA=1,9 kJ/(kgK) în stare de
vapori supraîncălziți.
Orice altă stare termodinamică în diagramă se stabilește la intersecția a doua
curbe ce reprezintă mărimile de stare ce caracterizează agentului frigorific.

Figura 1.5 Diagrama p-h a R134a