CURENTE LITERARE - TRĂSĂTURI
ROMANTISM
Teme: natura, iubirea, timpul
(trecerea ireversibila a tim-pului),
filozofia (condiţia poetului, a omului
de geniu), istoria (idealizarea
trecutului/ elogiul unor figuri emble-
matice), folclorul.
Motive literare:
-luna, stelele, lacul, codrul, pădurea,
plopul, teiul, salcia, mănăstirea,
ruinele, marea, orologiul, visul,
reverie, etc.
Preferinţa pentru cadrul nocturn
(motivul lunii...)
Evadarea din realitate pe calea
visului (motivul somnului, al visului),
a reveriei în spaţii protectoare, în
care eul liric se simte liber, împlinit...
Interesul pentru redarea culorii
locale (proză)
Romanticul este un inadaptat;
natura constituie un cadru în care
acesta se refugiază
Interesul pentru spaţiile exotice,
pentru Orient
Valorificarea unor mituri, legende,
motive folclorice...
Cultul Antichităţii ca spaţiu al
frumuseţii şi perfecţiunii
SIMBOLISM MODERNISM NEOMODERNISM POSTMODERNISM
Teme: condiţia nefericită a Teme: cunoaşterea, condiţia Teme: moartea, condiţia Teme: aspecte ale societăţii contemporane
poetului în univers, moartea, creatorului şi rolul creaţiei, omului, logosul, iubirea,
disoluţia universului, iubirea moartea, iubirea, filozofia, nostalgia după anii tinereţii, Amestecul de narativitate şi lirism
trecerea timpului naivitatea vârstei, filozofia
Motive literare: ( sacru-profan, Limbaj colocvial, familiar
motivul oraşului sau al târgului desacralizarea universului) Elemente de prozodie:
provincial, caracterizat prin structură astrofică (uneori), Caracterul ludic şi ironic (prezentarea
monotonie şi viaţă mediocră, ce Limbaj ambiguu/ versul alb, măsură variată, ironică a realităţilor contemporane)
deter-mină nevoia de evadare încifrat/ermetic (Barbu) ingambament
spirituală în tărâmuri misterioase; - metafora Valorificarea aspectelor banale din
motivul ploii şi al toamnei Fantezia/luciditatea realitatea înconjurătoare (de la activităţi
motivul singurătăţii fiinţei; Elemente prozodice obişnuite, cotidiene la un limbaj banal)
motivul instrumentelor muzicale moderne (structură Ironia şi sensibilitatea
ce acom-paniază melancolia astrofică, rimă albă, măsură Renunţarea la metaforă, prozaism şi
sufletească, expri-mând emoţii variată, ingambament) Caracterul confesiv al termeni banali, familiari, forme neliterare,
pro-funde. versurilor argou, jargon...
Reflexivitatea versurilor/
Sinestezia (împletirea imaginilor caracterul confesiv al operei Metafora, limbaj ambiguizat, Trimiteri la fenomenele culturale şi la
artistice) (mărci ale subiectivităţii) asocieri inedited de cuvinte opera unor mari scriitori (se amintesc în
poezie ba de un scriitor, ba de o operă)
Sugestia (cromatica sugerează, Valorificarea esteticii Elemente de actualitate
instrumentele muzicale urâtului (Arghezi) (aspect din societate) Reciclarea unor motive literare vechi,
sugerează, anotimpurile teme... ( cum e cel al Luceafărului în Poema
sugerează...) chiuvetei de Cărtărescu)
Corespondenţele (planul obiectiv Preia personaje, citate, fragmente fără
reflectă planul subiectiv// ghilimele şi sunt inserate ca modalitate
elemente ale exteriorului vs. firească de construcţie a frazei
sentimente susţinute de mărci ale
subiectivităţii) Prezintă realitatea străzii, a oraşului...
Muzicalitatea (repetiţii, refren,
valorificarea imaginilor
auditive/instrumente muzicale
etc.)
 CURENTE LITERARE - TRĂSĂTURI
Cultivarea ironiei romantice
(dezgustat de realitate, romanticul
alege să evadeze prin reverie sau vis
într-un univers imaginar)

Personaje excepţionale în
împrejurări excepţionale (proză)

Împletirea genurilor literare şi a

speciilor

Cultivarea antitezei
Dimitrie Bolintineanu, Mihai George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Marin Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu...
Eminescu, Vasile Cârlova, Gr. Al. Macedonski, Ştefan Petică, Ion Ion Barbu, Sorescu, Nichita Stănescu,
Alexandrescu, I.H.Rădulescu Minulescu Mircea Ivănescu

Plan pt sub. II
- definirea curentului
- precizarea temei
- menţionarea a două trăsături, trei, prin raportare la text ( trăsătura +exemple
din text)