Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Amplasarea camerelor:
Filmarea unei predici, în biserică, trebuie făcută în mod obligatoriu cu minim două camere (C1, C2).
Camerele se plasează la înălțimea ochilor vorbitorului (V). Unghiul (pe orizontală) dintre camere, trebuie
să fie de minim 30 grade și nu mai mare de 90 grade. Camerele se plasează în așa fel, încât să nu se
filmeze una pe cealaltă. Se evită montarea camerelor sub nivelul vorbitorului (cadre contraplonjate). Se
admit cadre de la balcon (plonjate), cu condiția ca ele să nu fie de bază. Cadrul principal trebuie să fie cel
din fața vorbitorului. Ca regulă, vârful nasului vorbitorului, nu trebuie să iasă în afara obrazului decât
ocazional. Cadrele oferite de celelalte camere sunt auxiliare și se folosesc doar pentru dinamizarea
montajului.
Iată câteva schițe cu variante de amplasare a camerelor, în funcție de geometria spațiului și locul
vorbitorului (V).
Varianta1 pentru două camere Varianta2 pentru două camere
Varianta 1 cu două camere se recomandă la sălile care prin amplasarea vorbitorului (pupitrului,
amvonului), sunt mai late, decât lungi. Astfel camerele, pot lua cadre, prin alternanță, atât cu vorbitorul,
cât și din public.
Varianta 2 cu două camere se recomandă sălilor pe lungime. Camera 2 poate fi pe oricare din părți și
va lua cadre atât cu vorbitorul, cât și din public. ATENȚIE! Se va evita filmarea camerei C1 cu C2.
Varianta 1 cu trei camere. Pentru filmarea publicului din față, nu din profil, camera C3 se recomandă
să fie cât mai în față, dar să nu facă unghi de 180 grade (sau mai mare), față de camera C2 (săritură peste
ax).
Varianta 2 cu trei camere, permite o bună filmare cu C3, a cadrelor largi cu public, fără a prinde alte
camere în cadru.
Varianta 3 cu trei camere se recomandă în spații mai dificile unde singurul spațiu mai larg, necesar
amplasării camerelor, este culoarul din mijlocul sălii. Această variantă nu necesită decât un singur
operator de imagine sau maxim doi operatori. Camerele C1 și C2 vor fi cât mai apropiate una de cealaltă,
fără a se atinge între ele, când se fac reglaje. C1 va încadra permanent plan mediu-strâns, iar C2 va
alterna cu totul alte încadrări. C3 va lua diverse cadre cu vorbitorul (mai puțin cadre mediu-strâns, care le
avem pe C1), cât și cu public.
3. Setări camere:
Înainte de filmare se verifică orizontalitatea camerelor și setările: luminozitate, white balance,
shutter speed, focalizare, semnalul audio (auto). În lipsa monitorizării, pentru a fi siguri că setările sunt
identice se pot grupa camerele una lângă cealaltă și, filmând același obiect, comparăm imaginile din
display-uri.
4. Înregistrarea sunetului:
Sunetul trebuie preluat din mixerul audio care amplifică sala sau din microfoane lavalieră. Sunetul
din microfonul de pe cameră nu este profesional, dar în anumite situații poate fi mixat cu cel din lavaliere
sau cu cel din mixerul audio. Se recomandă ca sunetul final să fie compresat și normalizat.
TOTE MATERIALELE CARE SE DIFUZEAZĂ PE CREDO TV TREBUIE SĂ FIE EXPORTATE LA -4 db. ATENȚIE!
Pentru siguranță se coboară 4 db după normalizarea sunetului, la 0 db (standard). Standardul de zero db
este cel al oricărui CD audio de pe piață și poate fi folosit pentru comparație. Pentru cei care folosesc
Adobe Premier, iată un tutorial simplu pentru prelucrarea sunetului:
http://youtu.be/Q7aZn0E8KNU
ATENȚIE! Dacă se folosesc doar două camere, operatorii de imagine și regizorii trebuie să fie
mult mai dinamici și inventivi pentru a oferi cadre cât mai multe și diferite, încercând să
compenseze lipsa celei de-a treia camere.
7. ALTE OSERVAȚII:
Fiecare montaj trebuie să includă o siglă a emisiunii, plasată în așa fel, încât să nu fie tăiată de
marginea ecranelor televizoarelor sau să nu fie prea spre centrul imaginii (se recomandă colțul stânga jos
deoarece sigla CTV se află în colțul dreapta sus). Se vor evita siglele mari și inestetice.
Deoarece sumele lunare cerute de organismele de gestiune a operelor muzicale ale artiștilor din
întreaga lume sunt foarte mari, Credo TV a întrerupt plata acestora, precizând că folosește doar
compoziții, coloane sonore sau cântece care-i aparțin și nu se găsesc pe listele naționale și internaționale
ale CREDIDAM-ului (așa se numește instituția din România). Suntem monitorizați și dacă se va descoperi
o singură nerespectare a acestui angajament, vom fi obligați să plătim retroactiv aceste taxe. În acest
sens, trebuie să folosim doar creații care nu intră sub incidența Copyright-ului.
Textele în limba română care apar pe ecran (la generic, burtieră, credite sau alte anunțuri)
trebuie scrise corect, consultând Dicționarul explicativ al limbii române de pe site-ul www.Dexonline.ro,
deoarece și acest tip de informație poate fi penalizată de către CNA (Consiliul Național al
Audiovizualului).
8. Bibliografie
Elemente de gramatică a limbajului audiovizual, Ovidiu Drugă, dr. Horea - București: Editura
Fundației PRO, 2004 (Universitatea Media)