Justitie

In
Editor: Fundaþia „REPORTER“ ● preºedinte avocat Graziela Bârlã

Cu ochii pe justiþia r omânã

Singura publicaþie
dedicatã apãrãrii
drepturilor omului
Serie nouã nr.1,
3 Noiembrie 2008
24 pagini, 1,50 lei

www.fundatiareporter.ro

DREPTUL
LA CUVÂNT
Justiþia
ca Av. Graziela
pedeapsã Bârlã

La 86 de ani, respectiv la 80
de ani, generalii Chiþac ºi
Stãnculescu sunt în închisoare,
pentru o faptã care, privitã cu
detaºare, e greu de încadrat în
drept. Sã mã explic: generalii
sunt acuzaþi cã au omorât
oameni, la Timiºoara, în cadrul
evenimentelor din decembrie
1989. Prin aceea cã au dat
comanda sã se tragã.
Foarte adevãrat este faptul cã
la Timiºoara s-a tras ºi, cel mai
trist este cã acolo, românii i-au
omorât pe români. Dar, obiectiv
vorbind, românii Chiþac ºi
Stãnculescu au executat un ordin
care, la rându-i, a fost executat ºi
Justiþia ºi
de soldaþii aflaþi în subordine.
modelul lui (continuare în pagina 2)
Traian:
90
60
CONFESIUNILE GENERALULUI STÃNCULESCU
Începând din numãrul viitor, vã prezentãm fragmente
90 dintr-un interviu cu generalul Stãnculescu, realizat de
Lucian Cornescu, prezentat de Fundaþia Reporter, în cadrul
emisiunii tv Politikia.
DVD-ul integral al acestui interviu va putea fi comandat
prin intermediul ziarului nostru.
DIN CUPRINS: Justiþia cu dinþi de lapte ● Când instanþele îºi dau
mâna cu infractorii ● Cu glonþul în protezã ● Povestea tulburãtoare a
unui tânãr condamnat de societate ● Carte în serial
2
3 noiembrie 2008
Justiþia ca pedeapsã
(urmare din pagina 1)
De esenþa vieþii militare este
sã execute ordinul. A nu o face,
înseamnã sãvârºirea infracþiu-
nii de însubordonare (refuzul de
a executa un ordin cu privire la
îndatoririle de serviciu, art. 333
cod penal).
Lãsând la o parte faptul cã
nu existã dovada cã generalii
au dat ordinul sã se tragã, cu
atât mai puþin cã ei înºiºi au
tras, o altã chestiune peste care
justiþia românã a trecut nepãsã-
toare este urmãtoarea: dacã am
admite cã generalii sunt autorii
morali ai morþii unor oameni la
Timiºoara, deci cã ar avea,
potrivit legii penale, calitatea de
instigatori (instigator: persoanã
care, cu intenþie, determinã o
altã persoanã sã sãvârºeascã o
faptã prevazutã de legea
penalã, art. 25 Cod penal), sau
complici (complice: persoanã
care, cu intenþie, înlesneºte sau
ajutã în orice mod la sãvârºirea
unei fapte prevãzute de legea
penalã, art. 26 cod penal), unde
sunt, totuºi, autorii faptelor de
la Timiºoara? În drept nu se
poate vorbi de instigare sau co-
autorat în lipsa autorului
(autor: personã care sãvârºeºte,
în mod nemijlocit, fapta penalã,
art. 24 Cod penal), dar acest
„amãnunt” pare a nu fi fost
observat de instanþa supremã,
preocupatã sã facã astfel încât
cineva, oricine, sã rãspundã,
astfel încât nevoia de „pedep-
sire” pe care o manifestã une-
ori masele, sã fie rezolvatã, prin
intermediul actului de justiþie,
indiferent cum.
Nu spun cã nu trebuie apli-
catã pedeapsa, acolo unde pro-
bele sunt indubitabile, acolo
unde rãspunderea este clarã.
Nu îi apãr pe generali.
Mã doare sufletul sã constat
cã instanþele noastre citesc une-
ori dosarele ca pe niºte vrafuri
de hârtii ºi cã legea este,
indiferent pentru ce vârstã,
folositã astfel încât justiþia sã se
manifeste, în realitate, nu ca un
element de echilibru al socie-
tãþii ºi de pedepsirea realilor
vinovaþi, ci de pedeapsã cu
orice preþ.
Am început noua ediþie a
revistei În Justiþie cu acest
exemplu, pentru cã, în opinia
noastrã, a celor ce avem ºi cali-
tatea de ziariºti, nu doar de par-
ticipanþi la actul de justiþie,
dreptatea nu se poate face,
niciodatã, printr-o nedreptate,
iar rostul presei, acela de câine
de pazã a societaþii, este ºi acela
de a arãta cu degetul, prin
exemple clare, care sunt
locurile bolnave ale acestei
societãþi. ªi care ar fi soluþiile,
pe care nu le putem gãsi decât
împreunã cu dumneavoastrã,
cititorii noºtri. E poate puþin,
dar mai mult decât sã nu ne
pese.
PULS
Dreptate prin
cuvinte
ªtiþi probabil cã mii de oameni îºi cautã zilnic
dreptatea în sãlile de judecatã... ca ºi cum au
pierdut o parte din propria lor viaþã si acum
doresc sã-ºi recapete integritatea ºi normalitatea
constituþionalã…
Suntem zilnic martorii nedreptãþilor
care se sãvârºesc la fiecare pas, unii dintre noi
încearcã sã ajute, alþii încercã sã „scufunde“,
probabil unii ar spune cã „aºa e viaþa“, „aºa e
România", însã Fundaþia Reporter a hotãrât sa
rupã tãcerea, sã vã punã pe masã o gazetã, prin
care dreptatea sã devinã redutabilã armã pentru
cetãþeni în aceastã tânãrã ºi fragilã democraþie.
Avem astfel plãcerea sã vã prezentãm
gazeta „În Justiþie“ care se doreºte a fi o apãrã-
toare a dreptãþii, dar ºi un spaþiu în care
nedreptatea sã fie reflectatã fãrã teamã, fãrã
prejudecãþi ºi dezbãtutã de specialiºti
în domeniu.
În fapt, este reapariþia publicaþiei cu acelaºi
nume, care cu ani în urmã a fost urmãritã con-
tinuu de cei pentu care dorinþa de dreptate este
similarã cu propria ei credinþã în divinitate. Din
pãcate, forþe obscure au reuºit sã ne scoatã de
pe piaþã la acea vreme.
Acum avem încredere cã putem face o
schimbare de mentalitate, cã putem crea un sis-
tem de distribuþie prin care revista sã ajungã cu
bine la toþi cei care doresc cu tãrie sã schimbe
ceva în aceastã þarã.
Aºteptãm sã ne „împrietenim“ prin
paginile publicaþiei, ºi, de ce nu, sã veniþi cu
sugestii, sã vã publicãm experienþele juridice la
care aþi luat parte.
Echipa gazetei, „In Justiþie" vã stã la
dispoziþie din aceastã lunã, chiar de la
începutul acestui noiembrie tulburat nu numai
de mustul ce fierbe în budane, dar mai ales de
lupta politicã pentru ciolanul puterii.
În acest an, în care alegerile dominã viaþa
internã a þãrii, Justiþia este un „cal de bãtaie"
folosit asiduu de unii ca armã nu numai
împotriva adversarilor politici, dar ºi pentru a-ºi
aranja averile ilicite.
Tocmai de aceea, menirea noastrã este alinarea
unei suferinþe ce pare de acum eternã.
„Dreptate, ochii plânºi cer sã te vadã!“
Claudia Andreea DINU
LUMEA DE LÂNGÃ NOI
Degeaba!
Lucian CORNESCU
ush cel „tânãr”, actu-
B alul preºedinte al mult
râvnitei de noi Ame-
rici, a fãcut sã fie votat un plan
de salvare a economiei ameri-
cane. Costul direct – peste 700
de miliarde de dolari. Pe care
rezerva americanã le ia fie de
la…tipografie, fie de la unele
bãnci centrale, de exemplu cea
chinezã. ªi…vizibil în zadar.
Bursa continuã sã facã nazuri,
bãncile mici americane se
încãpãþâneazã sã facã fali-
ment, peste 150.000 de ameri-
cani au fost aruncaþi în ºomaj
numai în ultima lunã, în
sfârºit, coloºii automobilelor
americane se uitã cu groazã la
curba negativã a vânzãrilor
maºinilor deja pe stoc.
În Europa , Europa noastrã
IN MEMORIAM GEORGE EMIL PALADE
S-a stins singurul român
care a câºtigat Premiul Nobel
n noaptea de marþi (7 Oct.)
Î spre miercuri (8 Oct.), ma-
rele om de ºtiinþã american
de origine românã George E-
mil Palade, laureat al Pre-
miului Nobel, a decedat, in-
formeazã Biroul de Presã al
Academiei Române.
Palade a creat „Fixatorul
Palade“ pentru microscopia e-
lectronicã în anul 1952, dupã
care a urmat ºirul altor mari
realizãri ºtiinþifice ce au cul-
minat cu Premiul Nobel. În oc-
tombrie 1974, Academia Su-
edezã i-a conferit, alãturi de
Albert Claude ºi Cristian de
Duve, Premiul Nobel pentru
Fiziologie ºi Medicinã, cea
mai înaltã distincþie ºtiinþificã.
cea indisolubil unitã ºi care
vorbeºte cu o singurã voce,
(spun unii, cei prost informaþi)
se pregateºte un plan la fel de
mãreþ. Cârpelile au început
deja ºi prin Anglia ºi prin
Benelux, vor continua ºi prin
Franþa etc., fiecare stat cu...
problemele sale. Dar vocea
sus-amintitã, fiind prin de-
finiþie unitarã Europa, declarã
cã va face mai bine ºi mai re-
pede… tot ce trebuie.
Noi, toþi ceilalþi, ne uitãm
cu uimire ºi încã nu înþelegem.
Nu prea ascultãm emisiunile
de specialitate, evident nu ci-
tim ziarele serioase, noi sun-
tem încã spectatori.
Peste capacitatea noastrã de
înþelegere apar cifre. Cele ale
Fondului Monetar Internaþio-
nal, care ne previne cã... mai
pierd, unii, încã vreo 20 % din
Recunoscut unanim ca unul
dintre creatorii biologiei celu-
lare moderne, George Emil
Palade a fost ales membru al
unor prestigioase instituþii ºti-
inþifice internaþionale. În 1999,
la San Diego, i s-a dedicat un
simpozion ºtiinþific internaþional
ºi, cu acest prilej, s-a decis ca
Universitatea din California sã
constituie „The George E. Palade
Fellowship Fund“.
Acad. prof. Maia Simiones-
cu, colaboratoare a laureatului
Premiului Nobel George Emil
Palade, a apreciat cã acesta a
fost o mare personalitate ºti-
inþificã, fiind primul român
care a primit Premiul Nobel
pentru medicinã. „A pus
avuþiile acumulate cinstit ºi
cu sudoarea... minþii, auzim
crucindu-ne cã proprietarul u-
zinelor siderurgice de la Ga-
laþi ºi de pe alte locuri a pier-
dut deja vreo 24 de MILI-
ARDE de dolari, precum
mulþi alþii.
Cum sã înþelegem ce-i aia
24 de miliarde când avem, e-
bazele unei noi ºtiinþe, biolo-
gia celularã, a fãcut desco-
periri care au revoluþionat ºti-
inþele biologice pentru care a
3 noiembrie 2008
3
vident, noi, cei mulþi, o pensie
de…100 de dolari pe lunã?
Fireºte, încã nu prea ºtim bine
ce se va întâmpla.
ªi închei, ca de obicei dân-
du-vã un sfat. Cumpãraþi,
dacã aveþi bani la ciorap,
apartamente, ori case sau te-
renuri. Dacã nu aveþi, cum-
pãraþi rezerve de… mâncare.
luat Premiul Nobel în 1974“,
a spus Maia Simionescu.
„Trecerea în nefiinþã a lui
George Emil Palade este o
pierdere uriaºã, pentru cã a
fost o personalitate unicã în
medicina româneascã. Este
cercetãtorul cu cele mai
mari realizãri ºi trebuie sã
constituie un model pentru
tinerii din zilele noastre“, a
afirmat prof. dr. Irinel
Popescu, realizatorul primu-
lui transplant hepatic din
România.
În 2008, preºedintele Tra-
ian Bãsescu l-a decorat pe
George Emil Palade cu Or-
dinul Naþional „Steaua Ro-
mâniei“ în grad de Colan.
4 REFORMÃ DE FORMÃ
3 noiembrie 2008
Petre VIFOROSU
rintre maximele care mi-au
P
plãcut mult în studenþie,
care m-au fãcut sã mã
îndrãgostesc de aceastã ºtiinþã, se
numãrã cea potrivit cãreia
„justiþia face sã primeze forþa
dreptului faþã de dreptul forþei”.
Fascinant sã opui forþei brute (ºi
nu neapãrat celei fizice, ci ºi celei
politice, financiare etc.) argu-
mente logice, etice, morale, astfel
încât prima sã fie învinsã, sã pri-
meze binele, adevãrul, frumosul.
Erorile judiciare, lipsa de dili-
genþã din partea justiþiabililor,
lipsa de profesionalism a celor
implicaþi în actul de justiþie, co-
rupþia la nivelul magistraþilor,
avocaþilor sau experþilor ºi alte
multe explicaþii fac însã ca drep-
tatea sã rãmânã uneori „cu capul
spart”, iar dictonul respectiv se
dovedeºte numai un ideal.
Situaþia pe care vreau sã v-o
împãrtãºesc depãºeºte însã imagi-
naþia majoritãþii persoanelor ºi ar
putea constitui o bunã sursã de
inspiraþie pentru Kafka.
Strãbunica soþului celor impli-
caþi astãzi în procese, (Bianga Pe-
tru, actualmente decedat), Suba
Ana, a fost proprietar în anul 1929
al unui imobil aflat în localitatea
Petriº, numãr administrativ 209,
jud. Arad, compus din teren
(parcelele nr. topo 324-325/a/1 în
suprafaþã de 990 m.p. pe care se
aflã o casã cu o singurã încãpere,
nr. topo 324-325/a/2 ºi nr. topo
324-325/b) ºi bucãtãrie ºi hol.
Prin donaþia din 11 octombrie
1929 fãcutã de Suba Ana, bunicul
lui Bianga Petru, defunctul Bianga
Ioan devine coproprietar, îm-
preunã cu antecesorii lui Neag Ion,
asupra imobilului descris mai sus.
Bianga Ioan, în temeiul unei
autorizaþii de construcþie emise de
Consiliul Popular al comunei Pe-
triº, a edificat pe parcela nr. topo
324-325/b, în 1972, o nouã casã
de locuit compusã din camere, de-
pendinþe, precum ºi anexe gos-
podãreºti, nemiºcãtor care a pri-
Când instanþele îºi dau
mit numãr administrativ 208,
menþionat în autorizaþia de con-
struire, ceea ce demonstrezã cã la
data emiterii sale existau douã lo-
cuinþe distincte: cea de la nr. 208
ºi cea de la nr. 209.
În anul 1994, Gârnã Vãlean
împrumutã de la Bochiº Bujor o
sumã de bani, împrumut pe care
familia Bianga, în calitate de fide-
jusori, îl garanteazã cu 1/2 din ca-
sa de locuit având numãr adminis-
trativ 209, aflatã pe parcela nr.
topo 324-325/a/1 în suprafaþã de
990 m.p obþinutã de bunic prin
donaþie în 1929. Subliniem cã nu
s-a garantat ãi cu terenul, dar ºi cã
în contractul de împrumut s-a
menþionat cã fidejusorii locuiesc
în casa cu nr.208.
Împrumutul a fost achitat în
anul 1997 prin vânzarea la licitaþie
a apartamentului debitorului, aºa
cum a reþinut în mod corect Curtea
de Apel Timiºoara prin decizia ire-
vocabilã nr. 1044/R/27 mai 1998,
dar în anul 1998 aceeaºi instanþã
soluþioneazã favorabil cererile lui
Bochiº Bujor de recuperare a doua
oarã a sumei împrumutate prin vân-
zarea la licitaþie a 1/2 din casa de la
209 de pe nr. top 324-325/a/1 cu
care se garantase ºi în plus, se
extinde absolut discreþionar ºi ne-
fundamentat contractul de ga-
ranþie asupra terenului, fãrã a se
menþiona ºi existenþa casei noi de
la nr.208, neîncrisã în cartea fun-
ciarã ºi construitã la peste 40 de
ani dupã construcþiile cuprinse în
certificatul de moºtenitor din
1929.
La 3 februarie 1999 s-au
„adjudecat” jumãtate din casa de
la nr. 208 (evaluatã la 110 mi-
lioane lei vechi) ºi terenul cu
insignifianta sumã de 5 milioane
lei vechi, de cãtre Jurcalea Gra-
þiana, concubina creditorului, nu
întâmplãtor salariatã a Parchetului
de pe lângã Tribunalul Arad. Din
cele ºtiute de noi, Bochiº Bujor nu
este cãsãtorit cu Jurcãlea Gra-
þiana, însã aceºtia convieþuiesc
împreunã de peste 10 ani, având
aceeaºi adresã.
Menþionãm cã dl. Bochiº
Bujor Mihai este directorul filialei
Arad a T.I.A. Bucureºti, una din
societãþile care au fãcut lucrãri de
renovare la localurile instanþelor
de judecatã implicate în soluþio-
narea cauzelor.
Curtea de Apel Timiºoara, prin
decizia civilã nr.21/11 ianuarie
2000, a anulat licitaþia publicã or-
ganizatã de Judecãtoria Lipova,
desfiinþând o sentinþã a Jude-
cãtoriei Lipova ºi o decizie a Tri-
bunalului Arad, ambele instanþe
fãcând parte din aceeaºi circum-
scripþie teritorialã cu Parchetul de
pe lângã Tribunalul Arad. Suntem
convinºi cã puteþi gãsi ºi singuri
explicaþia soluþiilor...
Notarul cu
„bube-n cap”
În continuarea manoperelor
frauduloase, în aceeaºi zi de 23
mai 2000, Bochiº Bujor ºi Neag
Ion merg împreunã la notarul pu-
blic Toade Constantin ºi întoc-
mesc succesiv certificatul de moº-
tenitor nr. 27 ºi apoi contractul de
vânzare – cumpãrare nr. 374, prin
care Bochiº Bujor cumpãrã de la
Neag Ion „cota de ½-a parte din
imobilul înscris în C.F. nr. 385
Petriº, cu nr. top.324-325/a/1-
compus din casã de locuit, con-
strucþii anexe ºi teren aferent în
suprafaþã de 990 m.p.; nr. top.
324-325/b intravilan viran nr. 209
(subl. subsemnatei) în suprafaþã
de 1980 m.p. ºi nr. top.324-
325/a.2 intravilan viran nr. 209
(subl. subsemnatei) în suprafaþã
de 990 m.p.”
Sub influenþa lui Bochiº,
notarul Toade Constantin elibe-
reazã lui Neag Ion al doilea certi-
ficat de moºtenitor dupã acelaºi
autor, Iacob Emilia, nu un supli-
ment. Menþionãm cã singurul do-
cument din dosarul succesoral es-
te declaraþia de martor aparþinând
lui Bochiº Bujor Mihai, el necu-
noscând pe niciunul dintre autori
ºi nici situaþia de fapt, având do-
miciliul la peste 100 km de locali-
tatea Petriº.
În dosarul notarial nr. 594/374
de autentificare a actului de vân-
zare nu existã importante acte pre-
alabile ce condiþioneazã valabili-
tatea transmisiunii drepturilor
imobiliare:
- certificat fiscal emis de
Primãrie privind proprietatea
imobilului ºi plata impozitelor le-
gale aferente, document valabil
numai 48 de ore;
- certificatul de sarcini – extra-
sul de carte funciarã, act valabil
24 de ore ºi care nu avea cum sã
existe atâta timp cât intabularea
moºtenirii bunului vândut la 23
mai 2000 se face abia la 5 iunie
2000.
În tustrele dosarele soluþionate
concomitent în data de 23.05.2000
existã o singurã chitanþã privind
taxele notariale - cea plãtitã de
Bochiº la CEC, cu nr. 1512162
din 24 mai 2000, ulterior eliberãrii
certificatelor, deci în conþinutul
certificatului de moºtenitor nr. 27
din 23 mai 2005 ºi a încheierii
finale din aceeaºi datã s-a con-
semnat în mod fals cã a fost satis-
fãcutã obligaþia plãþii anticipate a
taxei de timbru, deºi era imposibil
sã se ºtie cu o zi înainte numãrul
chitanþei.
Nu s-a întrebat nimeni ce a jus-
tificat deosebita operativitate a a-
cestor manopere: ºedinþa de licita-
þie publicã din jurul orei 11; de-
punerea a douã cereri de des-
chidere a procedurii succesorale
notariale, contrar dispoziþiilor art.
87 din Legea nr. 36/1995 a notari-
lor publici, în loc sã fie ataºate a-
cestea la dosarul succesoral nr.
239/1999 în care s-a eliberat certi-
ficatul de moºtenitor nr. 163 din
20 august 1999, la cererea ace-
luiaºi Neag Ion; eliberarea în a-
ceeaºi zi a încheierii finale ºi a
certificatului de moºtenitor, ime-
diat urmatã de realizarea contrac-
tului de vânzare-cumpãrare între
Neag ºi Bochiº.
S-a formulat în anul 2003
plângere penalã pentru infracþiu-
nile de fals ºi abuz împotriva lui
Neag Ioan ºi a notarului public
Toade Constantin, însã dosarul a
fost þinut în nelucrare la Parchetul
REFORMÃ DE FORMÃ
mâna cu infractorii
de pe lângã Curtea de Apel
Timiºoara, cu scopul vãdit de a
interveni prescripþia rãspunderii
penale, iar procurorul de caz a
clasat cauza.
Donaþie „cu ochi
ºi cu sprâncene”
La plângerea pãrþii vãtãmate,
procurorul general al Parchetului
de pe lângã Curtea de Apel Timi-
ºoara, prin rezoluþia din 10 aprilie
2006 a completat rezoluþia ante-
rioarã, vãdit nelegalã, în sensul cã
a schimbat temeiul neînceperii ur-
mãririi penale din „inexistenþa
faptei penale” în prescripþia aces-
teia, potrivit art. 10 lit.g C. proc.
pen. S-a reþinut cã „notarul public,
contrar extrasului de carte funcia-
rã nr. 385, în care era menþionatã
numai o casã pe nr. topo 324-
325/a/1, respectiv casa nr. 209,
fãrã a fi menþionate ºi construcþii,
a trecut printre bunurile imobile
ale defunctului Iacob Lazãr ºi i-
mobilul înscris în C.F. nr. 385
Petriº”, compus din casã de locuit
ºi construcþii anexe, deºi era inta-
bulat exclusiv teren viran. Era im-
posibil ca imobilul clãdire - casã
ºi anexe – edificate în 1972-1973
sã figureze retroactiv ca obiect al
donaþiei din 1929.
Faptul cã Bochiº Bujor a e-
xercitat ulterior o influenþã ma-
leficã asupra bãtrânului Neag Ion
devine evident ºi din împrejurarea
cã acesta, în urmã cu numai nouã
luni, a declarat masa succesoralã a
sorei ºi cumnatului sãu (Iacob E-
milia ºi Lazãr) care nu include, în
mod corect, decât cota asupra al-
tui imobil, cel intabulat în C.F. 606
Petriº, ºtiind cã membrii familiei
Bianga sunt adevãraþii proprietari.
Ca urmare a reluãrii procedurii
execuþionale pentru recuperarea
împrumutului, Bochiº Bujor par-
ticipã în nume propriu de aceastã
datã la executarea silitã imobiliarã
a casei ºi, prin procesul-verbal de
licitaþie din 12 iulie 2000 al
executorului judecãtoresc Oprea
Dan, este declarat adjudecatar al
unei jumãtãþi din imobilul situat în
comuna Petriº, nr. 209.
Ulterior acestei adjudecãri, de-
ºi nu exista niciun act translativ de
proprietate care sã cuprindã ºi ca-
sa nouã, Bochiº Bujor solicitã în
instanþã evacuarea proprietarilor,
fam. Bianga, din întreg imobilul
întabulat sub nr. 385 în Cartea
Funciarã Petriº: parcelele de teren
nr. topo 324-325/a/1, nr. topo 324-
325/a/2 ºi nr. topo 324-325/b, ºi
din cele douã case - cea veche
înscrisã în CF, situatã pe nr.
topografic 324-325/a/1, cu numãr
administrativ 209 ºi respectiv
cealaltã nouã, neînscrisã în CF
385 Petriº, dar edificatã pe terenul
de la nr. top. 324-325/b, având
numãr administrativ 208.
Dupã ce în primã instanþã ºi în
apel se admite evacuarea familiei
Bianga, probabil ca urmare a
influenþei exercitate de Bochiº
Bujor ºi „soþia”/concubina sa
Jurcãlea Graþiana, Curtea de Apel
Timiºoara, în recurs, prin decizia
civilã nr. 2673 din 5 decembrie
2006, respinge acþiunea, arãtând
cã „reclamantul nu a putut dobân-
di dreptul de proprietate pentru
construcþia de la nr. administrativ
208 drept consecinþã a faptului cã
acest imobil nu era intabulat pe
numele autorului dreptului sãu”,
deci reclamantul-intimat „nu poate
invoca calitatea sa de proprietar în
privinþa ei pentru a cere în baza art.
480 C. civ. evacuarea pârâþilor”,
soluþie menþinutã de Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie a României
prin decizia nr. 5894 din 20 sep-
tembrie 2007, care a respins cer-
erea de revizuire fãcutã de Bochiº.
Un om mai
presus de lege
În noiembrie 2007, pe baza
unor copii ale unor sentinþe din
2002, inducând în eroare func-
þionarii Primãriei Petriº, cu con-
cursul Biroului de Carte Funciarã
Lipova, Bochiº Bujor obþine in-
tabularea pe numele sãu a casei de
la nr.208, la care nu avea niciun
drept. În urma constatãrii fraudei,
Primãria Petriº a facut adresã
cãtre Biroul de Carte Funciarã
Lipova pentru a sista intabularea,
dar influenþa lui Bochiº a fost mai
puternicã decât actul oficial.
Cu privire la aceastã ilegalitate
s-a formulat plângere penalã pen-
tru infracþiunea de „fals în decla-
raþii”, însã Parchetul a considerat
cã învinuitul s-a aflat în eroare cu
privire la calitatea sa de proprietar,
ignorând nepermis probe care e-
rau de naturã sã înlãture orice du-
biu, mai exact contractul de vân-
zare-cumpãrare nr. 374 din 23 mai
2000 – unde ca pãrþi figureazã
Bochiº ºi Neag Ion - în al cãrui
conþinut nu se face vorbire despre
clãdirea aflatã la nr. 208, contrac-
tul de împrumut si fidejusiune de-
terminatã – în temeiul cãruia învi-
nuitul a licitat jumãtate din imo-
bilul cu nr. 209 ºi al cãrui conþinut
a fost însuºit de acesta prin sem-
nãturã – în care se specificã faptul
cã domiciliul garantului, Bianga
Ioan, este la nr. 208, iar împrumu-
tul este garantat cu casa aflatã la
nr. 209, rezoluþia din 10 aprilie
2006 a procurorului general al
Parchetului de pe lângã Curtea de
Apel Timiºoara, care constatã fap-
ta de abuz în serviciu sãvârºitã de
notarul public Toade Constantin
care a inclus în moºtenirea ce i se
cuvenea lui Neag Ion ºi anexele
gospodãreºti edificate în 1972-
1979 de pe nr. topo 324-325b, ca-
re a figurat permanent ca teren in-
travilan viran, în locul casei de pe
nr. 324-325a ce a fãcut obiectul
donaþiei din 1929, al cãrei benefi-
ciar a fost autorul lui Neag Ion.
5
3 noiembrie 2008
Spre a avantaja pe învinuit,
toate aceste dovezi ºi consecinþele
lor asupra soluþiei au fost omise
atât de cãtre reprezentanþii Minis-
terului Public, cât ºi de cãtre Jude-
cãtoria Lipova.
În prezent se deruleazã o a do-
ua acþiune de evacuare a familiei
Bianga... Inadmisibilitatea acþiu-
nii în evacuare în absenþa preexis-
tenþei unor raporturi juridice loca-
tive între pãrþile litigante?..
Autoritatea lucrului judecat?..
Constatarea uzucapãrii?.. Lipsa
unui titlu pentru construcþia de la
nr. 208?.. Niciunul din aceste
argumente nu a putut fi opus
instanþelor de fond care au admis
cererea de evacuare...
Absolut toate aceste litigii des-
fãºurate în faþa instanþelor din
Arad s-au soluþionat favorabil
pentru Bochiº Bujor, singurele
douã excepþii fiind pronunþate de
cãtre Curtea de Apel Timiºoara. În
condiþiile în care titlurile de pro-
prietate obþinute de acesta pentru
terenul ºi casa de la nr. 209 ale
familiei Bianga sunt rezultatul
unor încãlcãri grosolane ale le-
gilor, singura explicaþie pentru
„dezlegãrile” instanþelor arãdene
este aceea a dreptului forþei, pe
care dumnealui ºi Jurcãlea Gra-
þiana îl exercitã contra unor oa-
meni simpli.
Deosebit de grav este cã acest
drept al forþei este „aplicat” într-o
manierã aproape kafkianã, cu
largul concurs al celor care ar tre-
bui sã facã sã primeze forþa drep-
tului.
6 PALATUL ªI CURTEA
Confuzii judiciare între Consiliul Europei ºi
3 noiembrie 2008
În Monitorul Oficial
nr. 581 din 23 august
2007 a fost publicatã
excepþia de necon-
stituþionalitate a dis-
poziþiilor art. I pct.
228 ºi art. II alin. (3)
din Legea nr.
356/2006 pentru
modificarea ºi com-
pletarea Codului de
procedurã penalã,
precum ºi pentru
modificarea altor
legi. Soluþia a fost de
respingere a
excepþiei invocate.
tenþia ne-a fost atrasã
A de penultimul paragraf
din motivarea deciziei:
„Pentru aceleaºi considerente,
nu pot fi reþinute nici criticile
formulate în raport cu
Recomandarea nr. (94)12 a
Comitetului de Miniºtri al
Consiliului Europei, adoptatã
în data de 13 octombrie 1994 la
cea de-a 516-a intâlnire a sec-
retarilor de stat. De altfel,
Curtea reþine cã acest tip de
acte comunitare reprezintã
mãsuri legale ce permit insti-
tuþiilor Uniunii Europene sã-
ºi pre-zinte punctele de vedere
în faþa statelor membre, fãrã ca
acestea sã fie obligate sã se
conformeze soluþiei propuse de
administraþia comunitarã.
Recomandãrile, spre deosebire
de opinii, pot fi date ºi din pro-
prie iniþiativã, reprezentând
astfel doar poziþia instituþiei de
la care emanã, semnificaþia lor
realã fiind de naturã moralã sau
politicã“.
Soluþia nu este unicat. Vezi
ºi Decizia nr.568 din 19 sept.
Judecãtor
Cristi DANILEÞ
membru SoJust
2006, publicatã în M.Of. 890
din 1.11.2006.
Citind frazele de mai sus,
am realizat confuzia ce existã
la nivelul jurisdicþiei consti-
tuþionale, dar nu numai, asupra
instituþiilor europene ºi a
naturii actelor emise de aces-
tea, aspecte pe care le vom
lãmuri în cele ce urmeazã:
Recomandarea
nr. (94) 12
Recomandarea nr. (94) 12
priveºte independenþa, efi-
cienþa si rolul judecãtorilor ºi a
fost emisã de cãtre Consili-
ul Miniºtrilor, organism din
cadrul Consiliului Europei.
Consiliul Europei este cea
mai veche organizaþie politicã
din Europa. Fondat la data de 5
mai 1949, Consiliul reuneºte în
prezent 47 de state europene.
România a ratificat Statutul
Consiliului Europei (adoptat la
Londra în 5 mai 1949) prin
Legea nr. 64 din 1993, publi-
catã în M.Of. nr. 238 din 1993
ºi a devenit membru al
Consiliului Europei la data de
7 oct. 1993. Consiliul Europei
este distinct de Uniunea
Europeana, însã toate statele
membre ale Uniunii sunt ºi
membre ale Consiliului
Europei. Obiectivul principal
al acestuia este realizarea unei
unitãþi mai strânse între statele
Judecãtor
Dragoº CÃLIN
membru UNJR
membre pentru protejarea
drepturilor omului, a lib-
ertãþilor fundamentale ºi a stat-
ului de drept, principii care
constituie fundamentul tuturor
democraþiilor autentice ºi care
influenþeazã viaþa tuturor
europenilor. CoE are douã
organisme statutare principale:
Comitetul Miniºtrilor ºi
Adunarea Parlamentarã.
Comitetul Miniºtrilor repre-
zintã organismul de decizie al
Consiliului Europei, alcãtuit
din miniºtrii Afacerilor Externe
ai celor 47 de state membre sau
din reprezentanþii diplomatici
permanenþi la Strasbourg. El
constituie un organism guver-
namental în care, în condiþii de
egalitate, pot fi discutate
demersurile naþionale privind
pro-blemele cu care se con-
fruntã societatea europeanã,
cât ºi forumul în care se ela-
boreazã rãspunsurile europene
la aceste provocãri. În colabo-
rare cu Adunarea
Parlamentarã, Consiliul
Miniºtrilor reprezintã gardian-
ul valorilor fundamentale ale
Consiliului Europei ºi este
învestit cu misiunea de a con-
trola respectarea angaja-
mentelor luate de statele mem-
bre.
Recomandarea de care men-
þioneazã Curtea
Constituþionalã nu a fost emisã
la vreo reuniune a secretarilor
de stat. Am arãtat mai sus cine
sunt convocaþi la adunãrile
Consiliului Miniºtrilor.
Formula folositã în documen-
tele oficiale este „the Mi-
nister`s Deputies“ (en) sau
„des Delegues des Ministres“`
(fr), ceea ce s-ar traduce prin
„delegaþiile miniºtrilor“, adicã
persoanele desemnate de mi-
niºtrii de Externe.
Recomandãrile Consiliului
Europei nu reprezintã doar un
act moral sau politic, cum sus-
þine Curtea noastrã Constitu-
þionalã. Acest rol a fost de mult
timp depãºit. În cadrul Consi-
liului o recomandare reprezintã
un stadiu minim pe care statul-
parte trebuie sã îl îndeplineascã
într-un anumit domeniu. Este
un fel de politicã publicã, ce
trebuie însuºitã de statul mem-
bru ºi preluatã în actele norma-
tive interne. În cazul de faþã,
toate actele ce privesc statutul
magistraþilor din Romania tre-
buie sã fie conforme cu
Recomandarea nr. 12 din 1994
a Comitetului Miniºtrilor al
Consiliului Europei.
Uniunea
Europeanã
Uniunea Europeanã (UE)
este rezultatul unui proces de
cooperare ºi integrare care a
început în anul 1951, între ºase
þãri europene (Belgia, Ger-
mania, Franþa, Italia, Luxem-
burg ºi Olanda). Dupã cincize-
ci de ani ºi cinci valuri de ader-
are (1973 - Danemarca, Irlanda
ºi Regatul Unit; 1981 - Grecia;
1986 - Spania ºi Portugalia;
1995 - Austria, Finlanda ºi
Suedia; 2004 - Cipru, Estonia,
Letonia, Lituania, Malta, Po-
lonia, Cehia, Slovacia,
Slovenia ºi Ungaria; 2007 -
Bulgaria ºi România), UE are
astazi 27 de state membre. Trei
PALATUL ªI CURTEA
Uniunea Europeanã
state au statutul de stat candi-
dat: Croaþia, fosta Republicã
Iugoslavã a Macedoniei ºi
Turcia.
Misiunea UE este de a
organiza relaþiile dintre statele
membre ºi între popoarele
acestora într-o manierã coer-
entã, având drept suport soli-
daritatea. Principalele obiec-
tive sunt: promovarea progre-
sului economic ºi social (piaþa
unicã a fost instituitã în 1993,
iar moneda unicã a fost
lansatã în 1999); sã afirme
identitatea UE pe scena
internaþionalã (prin ajutor
umanitar pentru þãrile nemem-
bre, o politicã externã ºi de
securitate comunã, implicare
în rezolvarea crizelor inter-
naþionale, poziþii comune în
cadrul organizaþiilor inter-
naþionale); sã instituie cetãþe-
nia europeanã (care nu înlo-
cuieºte cetaþenia naþionalã,
dar o completeazã, conferind
un numãr de drepturi civile ºi
politice cetãþenilor europeni);
sã dezvolte o zonã de liber-
tate, securitate ºi justiþie
(legatã de funcþionarea pieþei
interne ºi, în particular de lib-
era circulaþie a persoanelor);
sã existe ºi sã se consolideze
în baza dreptului comunitar
(corpul legislaþiei adoptate de
cãtre instituþiile europene,
împreunã cu tratatele fonda-
toare).
Instituþiile implicate în
condu-cerea UE sunt cinci:
Parlamentul European (ales de
cãtre popoarele Statelor Mem-
bre), Consiliul UE (reprezen-
tând guvernele Statelor Mem-
bre), Comisia Euro-
peanã (executivul si organis-
mul cu drept de a iniþia legis-
laþie), Curtea de Justiþie a
Comunitãþilor Europene (care
asigurã compatibilitatea cu
dreptul comunitar), Curtea de
Conturi Europeanã (respons-
abilã de controlul folosirii fon-
durilor comunitare).
Legislaþia comunitarã are
un caracter distinct faþã de leg-
islaþia naþionalã ºi este inde-
pendentã faþã de aceasta din
urmã. Aceasta înseamnã cã
prevederile legislaþiei comu-
nitare pot conferi drepturi ºi
impune obligaþii în mod direct,
adicã fãrã amestecul sau inter-
venþia autoritãþilor naþionale.
Ordinea de drept comunitarã
este constituitã din:
- actele juridice fundamen-
tale (izvoare primare), adicã:
Tratatele de instituire a celor
trei Comunitãþi europene;
Decizia ºi Actul privind
alegerile directe în Parlamentul
european (1976); Deciziile ºi
tratatele de aderare; Tratatul de
la Maastricht; Tratatul de la
Amsterdam; Tratatul de la Nisa.
- actele adoptate de instituþi-
ile comunitare în scopul apli-
cãrii prevederilor Tratatului
(izvoarele secundare), adicã
regulamente, directive, decizii,
acorduri, recomandãri.
Recomandãrile, ca ºi avizele,
sunt tot acte de drept derivat, dar
fãrã forþã obligatorie, deoarece
ele solicitã numai adoptarea
unei anumite conduite de cãtre
statele comunitare. Semnificaþia
lor constã în aceea cã îndepli-
nesc un rol de apropiere a legis-
laþiilor naþionale.
Totuºi, art. 211 TCE conferã
Comisiei competenþa de a for-
mula recomandãri sau opinii în
domeniile prevãzute de tratat,
ori de câte ori considerã nece-
sar. Aceste acte pot avea efect
persuasiv, dacã sunt menþion-
ate într-o hotãrâre a Curþii de
Justiþie a Comunitãþilor Euro-
pene, instanþele naþionale fiind
obligate sã le urmeze, dacã
interpreteazã dreptul co-
munitar, indicând scopul legis-
laþiei comunitare.
(va urma)
7
3 noiembrie 2008
Stenograma
interviurilor pentru
ocuparea funcþiei de
magistraþi ai Înaltei
Curþi de Casaþie
Graziela Bârlã
Revista noastrã publicã stnograma interviurilor pentru ocu-
parea funcþiei de magistrati ai Înaltei Curþi de Casaþie ºi
Justiþie, astfel cum au fost ele luate de cãtre comisia constituitã
în acest sens, condusã de preºedintele CSM, Lidia Bãrbulescu.
Pentru cã e bine sã ne cunoaºtem judecãtorii, iatã mai jos
rãspunsurile unuia dintre candidaþi, care a ºi fost desemnat, în
urma acestui interviu, pentru funcþia de judecãtor al celei mai
înalte instanþe române.
(sursa: juridice.ro)
Vã lãsãm pe dvs. sã comentaþi...
Nicu JIDOVU (Curtea de Apel Bucureºti)
Lidia Bãrbulescu: Care este interpretarea Înaltei Curþi în
materie de circulaþie?
Nicu Jidovu: Când e vorba de infracþiuni la Legea circulaþiei,
infracþiunea din Codul penal absoarbe cele douã infracþiuni din
legea specialã.
Este un rãspuns corect, in concordanþã cu DECIZIA Nr. I din
15 ianuarie 2007 a Secþiilor Unite ale Înaltei Curþi.
"Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general
al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
1. Stabilesc cã faptele de conducere pe drumurile publice a unui
autovehicul sau tramvai de cãtre o persoanã având în sânge o
îmbibaþie alcoolicã ce depãºeºte limita legalã ºi de ucidere din
culpã cu aceastã ocazie a unei persoane constituie o singurã
infracþiune, complexã, de ucidere din culpã, prevãzutã la art. 178
alin. 3 teza I din Codul penal, în care este absorbitã infracþiunea
prevãzutã la art. 87 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulaþia pe drumurile publice, republicatã,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
2. Uciderea unei persoane în aceleaºi împrejurãri, comisã de
cãtre un conducãtor auto având o îmbibaþie alcoolicã sub limita
legalã, dar care se aflã în stare de ebrietate constatatã clinic sau
prin orice alt mijloc de probã, constituie infracþiunea unicã de
ucidere din culpã, prevãzutã de art. 178 alin. 3 teza a II-a din
Codul penal.
3. Uciderea unei persoane în aceleaºi împrejurãri, comisã de
cãtre un conducãtor auto având o îmbibaþie alcoolicã sub limita
legalã, dar cãruia nu i s-a stabilit prin alt mijloc de probã starea
de ebrietate, constituie infracþiunea unicã de ucidere din culpã,
prevãzutã de art. 178 alin. 2 din Codul penal.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedurã
penalã.
Pronunþatã în ºedinþã publicã, astãzi, 15 ianuarie 2007. "
Comentariu realizat de Av.Cãtãlin Petricã Radu
(va urma)
8
3 noiembrie 2008
CARTE ÎN SERIAL

Canibalismul ºi societatea modernã

DREPTURI IN CONFLICT

Marile provocãri contemporane nu se întâmplã, în
drept, la nivelul teoriei. Ele sunt extrem de concrete ºi
vizeazã aºa -numitele „drepturi de a treia ºi a patra gene-
raþie”, determinate de bioeticã, de schimbãrile climatice
etc. Medicina, cultura, religia, morala ºi dreptul se
aflã, în epoca noastrã, într-un conflict real, extrem de
dur, generator de tensiuni în fiecare dintre aceste
domenii.
Este pregãtitã societatea de azi sã îºi asume aseme-
nea provocãri ºi, mai ales, sã gãseascã soluþii concrete
practicii, în aºa fel încât drepturile unora sã nu fie
încãlcate de drepturile altora?
În 12 decembrie 2008 se aniverseazã 60 de ani de la
adoptarea Declaraþiei Drepturilor Omului. Tratatul
„Drepturi în conflict”, din care reproducem un frag-
ment, este o analizã a modului în care Declaraþia rãs-
punde sau nu vieþii sociale universale, confruntataã cu
nenumãrate situaþii noi, izvorâte din practicã.

Canibalismul Avocat Graziela BÂRLÃ Unul dintre primele repere

În 2002, un german a fost
obiectul disputei publice ºi, în
egalã mãsurã, juridice, pentru
cã a mâncat un om, despre
care afirma cã i-ar fi fost pri-
eten dupã ce, fireºte, mai întâi
l-a ucis. A fost judecat, dar
legea s-a dovedit neîncãpã-
toare pentru fapta de canibal-
ism, iar practica judiciarã ger-
manã ºi comunitar europeanã
fãrã precedent.
Desigur, opinia publicã a
fost oripilatã, dar fãptuitorul
ºi-a motivat gestul prin aceea
cã nu a fãcut nimic altceva
decât sã îndeplineascã ultima
dorinþã a prietenului sãu, care
ar fi ales sã se despartã de
viaþã în acest mod curios ºi
care a vrut sã dea o destinaþie
culinarã corpului sãu. În a-
pãrarea fãptuitorului a fost
prezentatã instanþei o scri-
soare prin care viitoarea vic-
timã îºi manifesta acordul de
a fi omorâtã ºi apoi transfo-
rmatã în mâncare.
În conflictul ivit, ce drept
avea sã prevaleze: dreptul vic-
timei de a renunþa la viaþã,
faþã în faþã cu dreptul
aceleiaºi de a dispune cum
crede de cuviinþã, de propriul
drept la viaþã ºi, în subsidiar,
de propriul corp ?
Nu discutãm despre con-
flictul religios sau moral, nici
despre îndreptãþirea de a ac-
cede la un asemenea gest, din
din tratatul
„Drepturi în conflict“
aceste douã perspective, ci
despre producerea, în fapt, a
unor asemenea situaþii ºi des-
pre cuprinderea lor în drept.
În fond, cel puþin în practicã,
dreptul nu este întotdeauna ºi
neapãrat etic.
Dar aceste drepturi ale vic-
timei (la viaþã ºi la moarte),
întrunite în acelaºi beneficiar,
aflate în conflict unul cu altul,
se aflã, la rândul lor, în con-
flict cu dreptul dobândit de un
terþ de a dispune de drepturile
victimei, de a îndeplini do-
rinþa, voinþa victimei.
În faþa acestor argumente,
instanþa s-a dovedit neputin-
cioasã. Pentru cã, pe de-o
parte, cum spuneam, victima
a dispus cum a crezut de cuvi-
inþã de viaþa, de moartea ºi, în
egalã mãsurã, de trupul sãu.
Pe de altã parte, fãptuitorul ºi-
a însuºit dreptul prietenului
sãu de a opta pentru modul în
care acesta din urmã va muri.
Era drept? Era moral?
Punctul de vedere al opiniei
publice educate, occidentale,
a fost cã trebuie sã înfiereze o
asemenea situaþie, o aseme-
nea soluþie. Desigur, probabil
cã dacã întrebarea ar fi fost
pusã aborigenilor din cine
ºtie ce colþ al Africii, rãspun-
sul ar fi fost, ºi azi, complet
diferit.
Definiþie
Canibalismul – sau antro-
pofagia – este definit, cel mai
adesea, ca o practicã primitivã
ritualã de consumare a cada-
vrelor duºmanilor, cu scopul de
a le neutraliza puterea, precum
ºi a ºefilor de clan decedaþi,
pentru a le prelua forþa, care nu
trebuia lãsatã sã se risipeascã.
(Victor Kernbach, Dicþionar
de mitologie gene-ralã, Ed.
ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,
Bucureºti, 1989, p. 98).
Cum istoria mai îndepãr-
tatã, dar ºi cea recentã, au arã-
tat cã antropofagia nu era ºi nu
este o realitate socialã izolatã,
consumul ritual de carne
umanã a fost clasificat, în
timp, în mai multe moduri,
dupã cum el se „aplicã“ unui
membru din grup (endocanni-
balisme) sau din afara lui
(exocannibalisme). Tot o for-
mã a canibalismului este ºi
necrofagia, care înseamnã
consumul de carne sau de oase
umane incinerate ºi transfor-
mate în pudrã, ale unei per-
soane moarte de „moarte natu-
ralã“. (Francois Gresle,
Michel Perrin, Michel
Panoff, Pierre Tripier, Dic-
tionnaire des sciences humai-
nes, Ed. Nathan, Paris, 1990,
p. 46).
ale unei definiþii date caniba-
lismului apare în mitologia
greacã: istoria spune cã
Persephone nãscuse „de la
Zeus“ pe Zagreus, care, ca sã
scape de titani, s-a metamor-
fozat în taur; taur fiind, el a fost
totuºi devorat de titani, dar din
inima lui încã vie, salvatã de
Zeus – care o înghite când se
împreuneazã cu Semele – se
naºte Dionysos, socotit reîncar-
narea lui Zagreus. (Victor
Kernbach, Dicþionar de mito-
logie generalã, Ed. ªtiinþificã
ºi Enciclopedicã, Bucureºti,
1989, p. 143, p. 644).
Dar aceeaºi mitologie mai
spune ºi cã titanii sunt distruºi
apoi de trãsnetul lui Zeus ºi cã
din rãmãºiþele lor apar primii
oameni, purtãtori – astfel – ai
unei esenþe duble: titanice ºi
dionisiace.
Etimologie
Cuvântul canibalism vine
din spaniolul canibal, la rândul
sãu o alterare a cuvântului
caribal, caraibe. El îi desemna,
la origine, pe locuitorii insulelor
Caraibe „care practicã antro-
pofagia“, dar canibal înseamnã
ºi „crud, feroce“. (F. Alvero
Frances, Cervantes Dic-
cionario manual de la lengua
espanola, Editorial Pueblo y
Educacion, 1982, p.155)
(va urma)
COMUNITÃÞI PARALELE
STRESUL DE FIECARE ZI
Primari ºi secretari „pe lângã“ lege
Petre Viforosu
na dintre cele mai pu-
U ternice surse de con-
flicte în justiþie ale
ultimelor douã decenii a fost
procesul de retrocedare a pro-
prietãþilor funciare. O bunã
parte din aceste conflicte au
fost generate de imperfecþiu-
nile legilor în materie, altele
de lipsa de experienþã a au-
toritãþilor locale învestite cu
rezolvarea problemei, dar ºi
de reaua-credinþã a unei pãrþi
din funcþionarii implicaþi, in-
cluzând aici ºi personalul in-
stanþelor.
Cu atât mai deranjant apare
astãzi, la aproape 20 de ani,
când multe din piedicile pro-
vocate de bâlbâielile legisla-
tive sau noviciatul personalu-
lui însãrcinat cu restituirea te-
renurilor s-au estompat, apa-
riþia unor situaþii cel putin je-
nante ºi generatoare de nervi
ºi cheltuieli suplimentare pen-
tru cetãþean, cu atât mai mult
cu cât ele sunt create artificial
de membrii importanþi ai
administraþiei publice locale.
Existând deja o suprapu-
nere de titluri de proprietate
pentru un teren intravilan situ-
at în Piteºti, dl. G.B. solicitã
acestei instituþii, în temeiul
Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informaþiile de
interes public, coroboratã cu
dispoziþiile art. 12 alin. (4) din
Legea nr.18/1991, documenta-
þia care a stat la baza acordãrii
terenului în litigiu persoanei
cu care acesta se aflã în con-
flict. Rãspunsul oficial, sem-
nat de ºeful Serviciului de
aplicare a Legilor proprietãþii,
dar ºi de cãtre secretarul gen-
3 noiembrie 2008
9
eral al Primãriei, este stupefi-
ant: „(…) nu putem da curs
cererii dvs. deoarece aceste
documente se excepteazã de la
liberul acces la informaþie al
cetãþenilor. Astfel, potrivit
Dispoziþiei Primarului
municipiului Piteºti nr.
406/2003, emisã în baza pre-
vederilor Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la infor-
maþiile de interes public, sunt
exceptate de la consultarea
publicã documentele care
privesc persoane fizice aflate
în dosare constituite potrivit
Legii nr. 18/1991 privind fon-
dul funciar, republicatã, pre-
cum ºi în dosarele depuse
potrivit Legii nr. 10/2001”.
Las la o parte orice comen-
tariu legat de transparenþa care
ar trebui sã guverneze ac-
tivitatea administraþiei publice
locale sau de o eventualã tea-
mã privind descoperirea unor
ilegalitãþi în procesul aplicãrii
Legii fondului funciar.
Însã, prin O.U.G. nr. 209/ zului de a i se pune la dispozi- enþa funcþionarilor din Primã-
2005, publicatã în „M. Of.” þie actele solicitate, iar aceasta rii, pentru care „dispoziþia
nr. 1194/30 dec. 2005, a- a fost admisã. ºefului” primeazã faþã de orice
probatã prin Legea nr. Încerc totuºi sã îmi explic – act normativ?... Dar suntem la
263/2006, a fost introdus în fãrã succes însã – cãrui fapt s- 20 de ani dupã Revoluþie,
art. 12 al Legii nr. 18/1991 re- a datorat refuzul iniþial!.. Sã membri în Uniunea Eu-
publicatã, alineatul (4) cu fie vorba despre ropeanã, principiul legalitãþii
urmãtorul conþinut: „Actele necunoaºterea legilor de cãtre ar trebui sã troneze, potrivit
care au stat la baza consti- cei ce au respins cererea? Legii nr.215/2001 republicatã,
tuirii sau reconstituirii dreptu- Totuºi, actul poartã girul sec- „Primarul asigurã respec-
lui de proprietate reprezintã retarului general al Primãriei, tarea drepturilor ºi li-
informaþii de interes public ºi care nu numai cã are pregãtire bertãþilor fundamentale ale
sunt deschise liberului acces ºi vechime în domeniul cetãþenilor, a prevederilor
al cetãþenilor. Asigurarea ac- juridic, dar ocupã ºi funcþia de Constituþiei, precum ºi pune-
cesului la aceste informaþii de Preºedinte al Corpului rea în aplicare a legilor(…)”,
interes public se face în con- Secretarilor de Municipii din nu este un prim-secretar care
diþiile ºi potrivit procedurii România…Sã nu cunoascã conduce localitatea conform
prevãzut privind liberul acces dumnealui un act juridic cu o bunului plac. Sau este?..
la informaþiile de interes pub- atât de largã aplicabilitate cum Greu sã gãsesc explicaþia…
lic.“ este Legea nr.18/1991 republi- Cert rãmâne doar stresul
Ulterior, petentul a formu- catã?.. suplimentar creat inutil cetã-
lat contestaþie impotriva refu- Sã fie vorba despre obedi- þeanului.
10
3 noiembrie 2008
SINDICALIªTII SE REVOLTÃ

Decenþa muncii ºi a traiului în România,

departe de standardele europene
Decenþa muncii ºi a traiului în România este, în viziunea românilor de rând, doar un con- lariat. Primele þãri în care s-a sta-
cept pe care UE încearcã sã-l impunã ca standard obligatoriu în toate þãrile membre. Ce bilit prin lege un salariu minim au
înseamnã „decenþã“ ºi „trai decent“ pentru români am vãzut în aceste zile în disputa dintre fost Australia ºi Noua Zeelandã,
sindicate ºi Guvern. Dintr-un concept de care, aºa cum spun „experþii“, ar fi trebuit sã benefi- la sfîrºitul secolului al XIX. În
cieze întreaga naþiune, s-a transformat într-o ºuºanea din care politicienii aflaþi în pragul unor prezent salariul minim pe eco-
noi alegeri fac promisiuni pe care nici ei înºiºi nu le cred posibile. ªi totuºi, în faþa naþiunii, pe nomie este fixat în peste 90% din
micile ecrane, figurile lor se sparg în a ameþi votanþii cu binefacerile platformelor partidelor pe þãrile lumii. Salariul minim pe
care le reprezintã. Din pãcate, platformele sunt atât de comune ºi lipsite de idei, încât devin economie este obligatoriu pentru
aproape identice. Tocmai de aceea, în rândurile de mai jos încercãm sã explicãm ce înseamnã orice angajat, inclusiv pentru
salariul minim atât de disputat de sindicate ºi Guvern. IMM-uri, a afirmat, în cadrul
unei conferinþe de presã, pre-
l De a se înregistra pe chel- de salariu se vor înþelege corect ºedintele Consiliului Naþional al
Claudia A. Dinu tuieli cu salariile acordate, care ºi pe deplin numai dacã este Întreprinderilor Private Mici ºi
reprezintã o „cheltuialã cu salari- privit atat din punct de vedere al Mijlocii din România (CNIP-
Definiþii ile”, înregistratã în debitul contu- celui care îl acordã (al angaja- MMR), Ovidiu Nicolescu.
alariul reprezintã „expre-

S sia bãneascã a valorii for-

þei de muncã”, „preþul for-
þei de muncã”, „plata forþei de
muncã”. Mai simplu, salariul este
definit ca „plata, de regulã în for-
mã bãneascã, a unei activitãþi de-
puse”, „preþul muncii”, „plata
muncii”. Prin legea nr. 53/2003 –
Codul Muncii se prevede:
„Art. 154 – (1) Salariul
reprezintã contraprestaþia mun-
cii depuse de salariat în baza
contractului individual de mun-
cã.
(2) Pentru munca prestatã în
baza contractului individual de
muncã, fiecare salariat are drep-
tul la un salariu exprimat în
bani.
Art. 155 – Salariul cuprinde
salariul de bazã, indemnizaþiile,
sporurile, precum ºi alte adao-
suri.
Art. 156 – Salariile se plãtesc
înaintea oricãror alte obligaþii
bãneºti ale angajatorului.”
Pentru angajatori (societate
comercialã, regie autonomã
etc.), salariul reprezintã o chel-
tuialã, ca orice altã cheltuialã,
impusã de necesitatea
desfãºurãrii activitãþii. Anga-
jatorul, care face „plata muncii”
sub formã de „salarii”, are obli-
gaþia:
lui 641 „Cheltuieli cu remuner-
aþiile personalului”, care este o
cheltuialã deductibilã a calcului
profilului impozabil (adicã
torului, care este plãtitorul de
salarii), cât ºi din punct de
vedere al celui care îl primeºte
(al salariatului, care este benefi-
Conform art. 40 alin. (1) ºi
(4) din Contractul colectiv de
muncã unic la nivel naþional
pentru perioada 2007-2010, au
admisã a se scãdea din veniturile ciarul veniturilor din salarii). fost stabiliþi urmãtorii coefi-
impozabile, în scopul determi- Salariul minim pe economie cienþi minimi de ierarhizare,
nãrii profitului impozabil); este valoarea cea mai micã a slari- care se aplicã la salariul minim
l De a se înregistra în evi- ului orar, zilnic sau lunar, pe care negociat pe societate pentru
denþa financiar-contabilã cu legea þãrii respective permite an- urmãtoarele categorii de salari-
„salariile plãtite”, respectiv cu gajatorilor sã-l acorde unui sa- aþi: muncitori: - necalificaþi = 1;
„salariile ºi alte drepturi cuven-
ite personalului”, în creditul
contului 421 „Personal – remu-
neraþii acordate”, ºi de a calcula
ºi reþine, prin stopaj la sursã,
obligaþiile bugetare (contribuþia
pentru ºomaj, pensie, sãnãtate ºi
impozitul). Calculul ºi reþinerea
obli-gaþiilor datorate statului
repre-zintã o obligaþie a angaja-
torului (a celui care face plata
salariilor) ºi se face prin „stopaj
la sursã”, care constã în faptul cã
nu se face plata salariilor pânã
nu se „stopeazã”, pânã nu se cal-
culeazã ºi reþin sumele datorate
statului;
Pentru salariat (angajat),
salariul reprezintã un „venit
obþinut prin muncã”, un venit
acordat de angajator dupã ce s-
au calculat ºi reþinut de an-
gajator toate obligaþiile de platã
datorate statului.
Din punct de vedere strict fis-
cal, sensul ºi conþinutul noþiunii
SINDICALIªTII SE REVOLTÃ
calificaþi = 1,2; personal admi-nistrativ încadrat în
funcþii pentru care condiþia de pregãtire este:
licealã = 1,2; postlicealã = 1.25; personal de spe-
cialitate încadrat pe funcþii pentru care condiþia de
pregãtire este: ºcoala de maiºtri = 1,3; studii supe-
rioare de scurtã duratã =1,5; personal încadrat pe
funcþii pentru care condiþia de pregãtire este cea de
studii superioare =2.
Conform Art. 41 alin. (3) din Contractul colectiv
de muncã unic la nivel naþional, pentru perioada
2007-2010 sporurile minime ce se acordã pentru
vechime în muncã sunt de minimum 5% pentru 3
ani vechime ºi maximum 25%, la o vechime de
peste 20 de ani, din salariul de bazã. Sindicatele ºi
patronatele ºi-au exprimat acordul pentru a acþiona
în vederea includerii unor sporuri în salariul de bazã.
Art. 41 alin. (2) din Contractul colectiv de
muncã unic la nivel naþional pentru perioada 2007-
2010 prevede în mod expres cã „Sporurile se a-
cordã numai la locurile de muncã unde acestea nu
sunt cuprinse în salariul de bazã”.
Salariu minim brut de 540 lei,
de la 1 octombrie 2008
Sindicatele si patronatele au semnat acordul
propus de Executiv privind creºterea salariului
minim brut pe economie de la 500 la 540 de lei,
începând cu data de 1 octombrie 2008. Premierul
Cãlin Popescu-Tãriceanu a declarat cã Guvernul
nu urmãreºte sã menþinã salarii mici pentru ca
România sã fie atractivã pentru investitori doar din
acest motiv ºi, de aceea, în funcþie de indicatorii
economici, urmãreºte ca salariul minim pe eco-
nomie sã atingã în 2014 cota de 50% din salariul
mediu brut.
„O economie cu salarii mici este caracteristicã
lumii a treia ºi nu unei þãri care se pretinde a fi
europeanã”, a subliniat ºeful Executivului.
El a afirmat cã toþi angajaþii trebuie sã benfi-
cieze de creºterea economicã de 8% din primul
semestru ºi cã salariul minim brut pe economie
trebuie sã ajungã la nivelul stabilit de UE,
respectiv la 50% din salariul mediu brut.
Ministrul Varujan Vosganian a arãtat cã majo-
rarea salariului minim la 540 lei de la 1
octombrie ºi la 600 lei de la 1 ianuarie 2009 a
fost posibilã datoritã creºterii economice a
României de 8% pentru prima jumãtate a acestui
an - record la nivelul Uniunii Europene. El a
adãugat cã salariul minim brut pe economie ar
putea fi majorat ºi de la 1 iulie 2009, în condiþi-
ile creºterii cu 5% a salariului mediu brut, prog-
nozat pentru primele patru luni ale anului urmã-
tor, adãugând cã faþã de nivelul de 1.795 lei al
salariului mediu brut prognozat pentru 2009,
depãºirea de 5% va însemna un salariu mediu
brut de 1.900 lei.
Scutiri, reduceri sau eºalonãri
de la plata taxelor judiciare
Avocat
Cãtãlin P. RADU
Accesul la justiþie este garantat
atât de art. 21 din Constituþie ºi
reprezintã o transpunere a dreptului
la un proces echitabil, aºa cum este el
definit de art. 6 din Convenþia
Europeanã a Drepturilor Omului. El
este expresia principiilor democratice
într-un stat de drept ºi a supremaþiei
legii ºi trebuie sã fie efectiv, iar cos-
turile unei proceduri judiciare nu tre-
buie sã constituie o piedicã în încer-
carea de a apela la justiþie pentru re-
alizarea sau apãrarea unui drept.
irectiva Consiliului Uniunii Euro-
D pene 2003/8/CE privind îmbunã-
tãþirea accesului la justiþie prevede
standarde minime pentru ca sistemul de
asistenþã judiciarã sã fie considerat ca asig-
urând un acces efectiv la justiþie cetãþenilor
statelor membre ale Uniunii Europene,
ceea ce impune, în anumite situaþii ºi
condiþii, susþinerea justiþiabililor din partea
statului, din resurse financiare publice.
O.U.G. nr. 51/2008 stabileºte cã aju-
torul public judiciar se acordã în cauze
civile, comerciale, administrative, de
muncã ºi asigurãri sociale, precum ºi în alte
cauze, cu excepþia celor penale. De acor-
darea ajutorului public judiciar poate bene-
ficia orice persoanã fizicã, în situaþia în
care nu poate face faþã cheltuielilor unui
proces sau celor pe care le implicã
obþinerea unor consultaþii juridice în ved-
erea apãrãrii unui drept sau interes legitim
în justiþie, fãrã a pune în pericol întreþinerea
sa ori a familiei sale.
Facilitãþi
Atât în cauzele civile, cât ºi în cele co-
merciale, taxele de timbru, prin cuantumul
lor, pot constitui o importantã piedicã pen-
3 noiembrie 2008
11
tru cei nevoiþi sã îºi apere un drept sau
interes în justiþie. Pentru aceste situaþii,
ordonanþa prevede trei tipuri de facilitãþi:
1. Scutirea plãþii taxelor de timbru se
acordã persoanelor al cãror venit mediu net
lunar pe membru de familie, în ultimele
douã luni anterioare formulãrii cererii de
ajutor public, se situeazã sub nivelul de 500
lei. În acest caz, sumele care constituie aju-
tor public judiciar se avanseazã în
întregime de cãtre stat.
2. Reducerea cu 50% a cuantumului
taxelor de timbru se acordã persoanelor al
cãror venit mediu net lunar pe membru de
familie, în ultimele douã luni anterioare
formulãrii cererii de ajutor public, se
situeazã sub nivelul de 800 lei.
3. Eºalonarea plãþii taxelor judiciare se
poate acorda în cel mult 48 de rate lunare în
cazul în care taxele judiciare datorate sunt
mai mari decât dublul venitului net lunar pe
familie al solicitantului din luna anterioarã
formulãrii cererii de ajutor public judiciar.
Eºalonarea plãþii se va face astfel încât rata
lunarã datoratã sã nu depãºeascã jumãtate
din venitul net pe familie.
Cererea pentru acordarea ajutorului
public judiciar se formuleazã în scris ºi va
cuprinde menþiuni privind obiectul ºi natu-
ra procesului pentru care se solicitã ajutorul
public judiciar, identitatea, codul numeric
personal, domiciliul ºi starea materialã a
solicitantului ºi a familiei sale, ataºându-se
înscrisuri doveditoare ale veniturilor aces-
tuia ºi ale familiei sale, precum ºi dovezi cu
privire la obligaþiile de întreþinere sau de
platã. Cererea va fi însoþitã ºi de o de-
claraþie pe propria rãspundere a solicitantu-
lui, în sensul de a preciza dacã în cursul
ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor
public judiciar, în ce formã, pentru ce
cauzã, precum ºi cuantumul acestui ajutor.
Cererea de acordare a ajutorului public
judiciar este scutitã de taxa de timbru ºi se
adreseazã instanþei competente pentru
soluþionarea cauzei în care se solicitã aju-
torul; în cazul ajutorului public judiciar
solicitat pentru punerea în executare a unei
hotãrâri, cererea este de competenþa
instanþei de executare.
Soluþionarea cererii de ajutor public
judiciar are loc, fãrã citarea pãrþilor, prin
încheiere motivatã datã în camera de con-
siliu. Împotriva încheierii prin care se resp-
inge cererea de acordare a ajutorului public
judiciar cel interesat poate face cerere de
reexaminare, în termen de 5 zile de la data
comunicãrii încheierii.
12
Dreptul la viaþã
3 noiembrie 2008
un lux pentru oamenii obiºnuiþi
Avocat
Camelia-Liliana
ARSENE
reau sã aduc în atenþia
V opinei publice o proble-
mã cu care se confruntã
mulþi dintre semenii noºtri în re-
laþia cu sistemul birocratic din
România zilelor noastre.
Este vorba de nepãsarea de
care dã dovadã statul român
prin intermediul instituþiilor
sale în ceea ce priveºte viaþa ºi
sãnãtatea cetãþenilor sãi.
Clientul meu, a cãrui identi-
tate nu vreau încã sã o fac pu-
blicã, este un om curajos, un
om care a avut tãria sã cheme
în judecatã Statul Român ºi sã
cearã unei instanþe din
România „sã constate cã în
calitate de cetãþean al Ro-
mâniei, statul român nu i-a
acordat o protecþie realã ca
bolnav ºi, prin intermediul
instituþiilor sale, i-a încãlcat
drepturile fundamentale pri-
vind dreptul la sãnãtate ºi la
viaþã ºi totodatã, prin anga-
jaþii instituþiilor sale i-a pus
viaþa în pericol”, dosar care se
aflã pe rolul Tribunalului
Bucureºti – Secþia Civilã în-
cepând cu 19 septembrie 2008.
La acest moment nu voi
dezvãlui nici numele persoa-
nelor care au fost implicate în
acest caz, dar promit sã o fac
în viitor.
Trebuie sã fac totuºi un
scurt istoric al evenimentelor
ºi al modului în care acestea
au evoluat.
Este vorba despre un tânãr
de 19 ani din Bucureºti care,
în vara anului 2007, a început
sã aibã tulburãri de vedere în-
soþite de dureri de cap care s-au
agravat foarte repede. A fost
consultat de mai mulþi doctori
de specialitate care au consid-
erat cã acest lucru se datoreazã
oboselii ºi unui astigmatism
ocular care se poate rezolva
dacã poartã ochelari de
corecþie.
Ca urmare a agravãrii situ-
aþiei, precum ºi faptului cã pã-
rerile medicilor erau contra-
dictorii, pãrinþii acestuia au
hotãrât efectuarea unor inves-
tigaþii aprofundate, solicitând
ºi executarea unui examen
R.M.N.
Dupã efectuarea primului e-
xamen R.M.N. din 26.07.2007
ºi aflarea diagnosticului,
respectiv „formaþiune tumo-
ralã de regiune pinealã, în-
soþitã de mucocel sinusal
maxilar stâng”, a început
coºmarul.
Pe data 31.07.2007 a fãcut
un nou R.M.N. care a con-
cluzionat „formaþiune tumo-
ralã localizatã la nivelul ariei
pineale paramedian stânga
cu dimeniuni 26/22/23 mm.
ce produce efect de masã
asupra ventriculului III ºi
determinã hidrocefalie mar-
catã“. În limbaj mai puþin
tehnic, tânãrul prezenta
simptomele unei tumori.
În 31.07. 2007 un medic de
specialitate a vãzut R.M.N.-ul
ºi a spus cã, datoritã aºezãrii
lui într-o zonã extrem de sen-
sibilã, în centrii nervoºi, nu o
poate opera ºi o sã facã numai
un ºunt pentru drenaj în scopul
slãbirii presiunii asupra creieru-
lui, ºi cã va încerca sã ia ºi o
biopsie pentru a afla natura
tumorii.
În data de 02.08.2007 a fost
internat la Spitalul Bagdasar-
Arseni Bucureºti, iar pe
03.08.2007 s-a efectuat „dre-
najul ventriculo-peritonial
fãrã valvã, se face explorarea
endoscopicã la care se
descoperã încã o tumorã în
zona infundibularã, puternic
vascularizatã ºi sângerândã,
probabil diseminare se-
cundarã pe calea lichidului
cefalo rahidian (L.C.R.)’’.
Medicul a comunicat pãrin-
þilor cã, datoritã acestui lucru,
precum ºi faptului cã cele do-
uã tumori sunt situate în zone
extrem de sensibile, nu se
poate efectua nici mãcar bi-
opsia pentru stabilirea natu-
rii acestora.
Datoritã faptului cã în Ro-
mânia nu se putea efectua ni-
mic pentru tratarea acestuia,
pãrinþii au întrebat dacã existã
o clinicã în strãinãtate unde sã
poatã fi operat, însã doctorul
în a cãrei îngrijire se afla a
rãspuns cã nu cunoaºte ºi nu
are legãturi cu strãinãtatea.
A fost externat din secþia
Neurochirurgie III din Spitalul
„Bagdasar Arseni” în data de
10.08.2007 la orele 14.00, iar
la orele 20.00 a intrat în stare
de delir.
Disperare...
pe cont propriu
În aceste condiþii, pãrinþii
au încercat, pe cont propriu, sã
afle unde se putea efectua tra-
MORALIA
tamentul, auzind cã existã o
clinicã în VIENA specializatã
în acest domeniu. Aceastã cli-
nicã nu a rãspuns.
În data de 03.08.2007, prin
intermediul internetului ºi tele-
fonului, s-a încercat contactarea
unei clinici din Germania, spe-
cializatã în neurochirurgie, singu-
ra care a rãspuns fiind UNI-
VERSITAT SKLINIKUM
HEIDELBERG, prin ORGA-
MED - COMPANY FOR
ADMINISTRATION FOR-
EIGN PATIENTS LTD., care a
rãspuns pe data de 06.08.2007.
Telefonic, aceastã clinicã a spus
cã acest diagnostic se poate trata
în clinica lor numai dupã efectu-
area biopsiei , biopsie care nu a
putut fi fãcutã în România.
Pãrinþii au încercat efectu-
area demersurilor în þarã, au
apelat la diferiþi specialiºti din
þarã care au spus cã, în lipsa
efectuãrii biopsiei ºi efectiv a
unui diagnostic concret, ra-
dioterapia nu se poate efectua.
Natura tumorii nu era cu-
noscutã ºi nu se putea efectua
niciun fel de tratament în acest
caz.
La data de 06.08.2007, Cli-
nica din Heidelberg a rãspuns
favorabil cererii, solicitând mai
multe detalii. A primit de la
medicul care a efectuat inter-
venþia chirurgicalã un diagnos-
tic, respectiv „tumorã de re-
giune pinealã, hidrocefalie
internã secundarã, ºunt ven-
triculo-peritoneal fãrã valvã.
La explorarea endoscopicã a
ventriculului III la nivelul in-
fundibulului s-a evidenþiat ºi
o formaþiune tumoralã ex-
trem de sângeroasã, fapt ce a
fãcut imposibilã biopsia.”
Au fost trimise imagini ale
R.M.N.-ului ºi clinica a rãs-
MORALIA
din România secolului XXI
puns cã tratamentul poate fi
efectuat cu condiþia ca sã fie
viratã o sumã de bani într-un
cont al clinicii, înainte de a
face programarea, solicitând
trimiterea sumei de 24.803
euro în avans.
Pe data de 10.08.2007 avea
confirmarea Clinicii . Aceasta
a transmis cã este o urgenþã
majorã, care nu poate fi amâ-
natã, încercând o programare
pe data de 13.08.2007, ulterior
datoritã lipsei Prof. Dr.
Untenberg - directorul clinicii
care a stabilit cã el este cel care
trebuie sã facã aceastã intervenþie
chirurgicalã, a fost reprogramat
pe data de 23.08.2007.
În toatã aceastã perioadã,
pãrinþii tânãrului au încercat
sã afle dacã existã posibili-
tatea unui ajutor cu raport
medical, însã medicul în a cã-
rei îngrijire se afla a spus cã
nu cunoaºte nimic în aceastã
privinþã.
În perioada 13-22.08.2007
au încercat sã ia legãtura cu
Casa de Asigurãri de Sãnãtate
a municipiului Bucureºti, Mi-
nisterul Sãnãtãþii ºi Direcþia
de Sãnãtate Publicã a Muni-
cipiului Bucureºti pentru ob-
þinerea unui sprijin financiar
în vederea efectuãrii interven-
þiei chirurgicale care era ex-
trem de costisitoare.
Pe data de 16.08.2007, la
refuzul verbal al autoritãþilor,
care au spus cã nu existã nicio
posibilitate de a-l ajuta, pãrin-
þii au înregistrat la registratura
Ministerului Sãnãtãþii Publice
sub nr. 48856 ºi la
C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. sub nr.
337, câte un dosar medical ca-
re conþinea toatã documentaþia
medicalã eliberatã pânã la acel
moment ºi Referatul ºefului
13
3 noiembrie 2008
Comisiei pentru Tratament în
Strãinãtate, prin care se speci-
fica faptul cã „lipsa dotãrilor
medicale face imposibilã con-
tinuarea tratamentului în þa-
rã”.
Pe data de 21.08.2007 pã-
rinþii au aflat de la Direcþia de
Sãnãtate Publicã a Muni-
cipiului Bucureþti cã o cale
mult mai rapidã de rezolvare
în situaþia datã o reprezintã e-
xistenþa formularului E.112,
care poate fi eliberat de CASA
O.P.S.N.A.J.
Prin adresa nr. 1083 din
21.08.2007, Casa O.P.S.N.A.J.
refuzã eliberarea Formularului
E.112, comunicând cã acest for-
mular se elibereazã numai când
serviciile medicale se pot efectua
în þarã ºi ar fi trebuit sã fie trecut
pe o listã de aºteptare, îndrumân-
du-i spre Ministerul Sãnãtãþii
pentru a confirma dacã se putea
înscrie pe un program astfel
încât sã efectueze investigaþiile
solicitate, deºi fusese formulatã
o asemenea cerere încã din data
de 16.08.2007.
La Direcþia de Sãnãtate a
Municipiului Bucureºti au a-
flat cã trebuie sã beneficieze
de un referat din partea docto-
rului care l-a operat, acela fi-
ind ºeful comisiei pentru trata-
ment în strãinãtate, ºi tot cel
care a spus anterior cã nu fãcut prima intervenþie chi- la intervenþia anterioarã deoa-
cunoaºte nimic despre aºa ceva rurgicalã prin care s-a rece nu era bun, fiind fãrã val-
(acelaºi medic fiind cel care a efectuat biopsia ºi s-a extir- vã.
întocmit referatul, care preciza pat tumoarea din zona pine- A fost externat la data de
cã nu poate fi tratat în þarã din alã, prelevare biopsie ºi sta- 02.09.2007 din Clinica de
cauza dotãrilor medicale pre- bilire diagnostic: „germinom Neurochirurgie, fiind consul-
care). în zona epifizei, cu extindere tat înainte de externare în Cli-
Pe data de 22.08.2007 a ple- în zona cozii hipofizei, pro- nica de Radioterapie ºi stabi-
cat în Germania însoþit de vocând un diabet insipid”. lindu-se ca tratamentul prin
pãrinþi. Pe 23.08.2007 a fost În 26.08.2007 a fost din radioterapie sã înceapã cu
internat în UNIVERSITAT- nou operat pentru reimplanta- data de 17.09.2007.
SKLINIKUM HEIDELBERG. rea unui nou ºunt cu valvã,
La data de 24.08.2007 i s-a cel pus în România fiind scos (va urma)
14
3 noiembrie 2008
De ce sã merg la mediere? Am nevoie de mediator?
- soluþionarea conflictelor pe cale amiabilã: mai rapid, mai puþin costisitor, mai elegant
Claudia A. Dinu
e poate recurge la mediere
S în faza de judecatã sau
înaintea acesteia. Medi-
erea îþi dã posibilitatea de a
rezolva chiar tu, împreunã cu
partea cu care te afli în conflict,
toate neînþelegerile existente ºi
de a preîntâmpina apariþia altora.
Medierea reprezintã o moda-
litate facultativã de soluþionare a
conflictelor pe cale amiabilã, cu
ajutorul unei terþe persoane spe-
cializate, în calitate de mediator,
în condiþii de neutralitate,
imparþialitate ºi confidenþialitate.
Ea se bazeazã pe încrederea pe
care pãrþile o acordã mediatoru-
lui, ca persoanã aptã sã faciliteze
negocierile dintre ele ºi sã le
sprijine pentru soluþionarea con-
flictului, prin obþinerea unei
soluþii reciproc convenabile, efi-
ciente ºi durabile.
Dacã legea nu prevede altfel,
pãrþile, persoane fizice sau per-
soane juridice, pot recurge la
mediere în mod voluntar, in-
clusiv dupã declanºarea unui
proces în faþa instanþelor compe-
tente, convenind sã soluþioneze
pe aceastã cale orice conflicte în
materie civilã, comercialã, de
familie, în materie penalã, pre-
cum ºi în alte materii, în condiþi-
ile prevãzute de prezenta lege.
Medierea
Persoanele fizice sau per-
soanele juridice au dreptul de a-
ºi soluþiona disputele prin me-
diere atât în afara cât ºi în cadrul
procedurilor obligatorii de solu-
þionare amiabilã a conflictelor
prevãzute de lege.
Poate fi mediator persoana
care îndeplineºte urmãtoarele
condiþii:
a) are capacitate deplinã de
exerciþiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime în muncã de
cel puþin 3 ani sau a absolvit un
program postuniversitar de nivel
master în domeniu, acre-ditat
conform legii ºi avizat de
Consiliul de mediere;
d) este aptã, din punct de ve-
dere medical, pentru exercitarea
acestei activitãþi;
e) se bucurã de o bunã rep-
utaþie ºi nu a fost condamnatã
definitiv pentru sãvârºirea unei
infracþiuni intenþionate, de
naturã sã aducã atingere presti-
giului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru
formarea mediatorilor, în
condiþiile legii, cu excepþia
absolvenþilor de programe pos-
tuniversitare de nivel master în
domeniu, acreditate conform
legii ºi avizate de Consiliul de
mediere;
g) a fost autorizatã ca media-
tor, în condiþiile prezentei legi.
Puteþi gãsi un mediator în
Tabloul mediatorilor, întocmit
de Consiliul de mediere ºi pu-
blicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, unde sunt
înscriºi mediatori autorizaþi.
Consiliul de mediere are o-
bligaþia sã actualizeze periodic ºi
cel puþin o datã pe an Tabloul
mediatorilor ºi sã îl punã la dis-
poziþie celor interesaþi la sediul
sãu, al instanþelor judecãtoreºti,
PAGINA CITITORULUI
al autoritãþilor administraþiei
publice locale, precum ºi la sedi-
ul Ministerului Justiþiei ºi pe
pagina de Internet a acestuia.
Medierea are loc în urmã-
toarele situaþii: atunci când pãr-
þile aflate în conflict se prezintã
împreunã la mediator; în cazul în
care se prezintã numai una dintre
pãrþi, mediatorul, la cererea aces-
teia, va adresa celeilalte pãrþi
invitaþia scrisã, în vederea accep-
tãrii medierii ºi încheierii con-
tractului de mediere, stabilind un
termen de cel mult 15 zile.
Invitaþia se transmite prin orice
mijloace care asigurã confir-
marea primirii textului.
Onorariul mediatorului va fi
suportat de cãtre pãrþi în mod e-
gal, dacã nu s-a convenit altfel.
Medierea se bazeazã pe co-
operarea pãrþilor ºi utilizarea, de
cãtre mediator, a unor metode ºi
tehnici specifice, bazate pe
comunicare ºi negociere. Me-
todele ºi tehnicile utilizate de
cãtre mediator trebuie sã
serveascã exclusiv intereselor
legitime ºi obiectivelor urmãrite
de pãrþile aflate în conflict.
Mediatorul nu poate impune
pãrþilor o soluþie cu privire la
conflictul supus medierii.
Pãrþile aflate în conflict au
dreptul sã fie asistate de avocat
sau de alte persoane, în condiþiile
stabilite de comun acord. În cur-
sul medierii pãrþile pot fi
reprezentate de alte persoane, ca-
re pot face acte de dispoziþie, în
condiþiile legii.
Procedura de mediere se
închide, dupã caz: -prin înche-
ierea unei înþelegeri între pãrþi în
urma soluþionãrii conflictului; -
prin constatarea de cãtre media-
tor a eºuãrii medierii;
-prin depunerea contractului de
mediere de cãtre una dintre pãrþi.
Se poate renunþa la mediere
în orice fazã a procedurii de
mediere, oricare dintre pãrþile
aflate în conflict are dreptul de a
denunþa contractul de mediere,
încunoºtiinþând, în scris, cealaltã
parte ºi mediatorul. Mediatorul
ia act de denuntarea unilateralã a
contractului de mediere ºi, în cel
mult 48 de ore de la data primirii
încunoºtiinþãrii, întocmeºte un
proces-verbal de închidere a pro-
cedurii de mediere. Dacã una
dintre pãrþile aflate în conflict nu
se mai prezintã la mediere, fãrã a
denunþa contractul de mediere în
condiþiile alin. (1), mediatorul
este obligat sã facã toate de-
mersurile necesare pentru a sta-
bili intenþia realã a pãrþii respec-
tive ºi, dupã caz, va continua sau
va închide procedura de
mediere.
Sursa: Legea nr. 192/2006
medierea.ro
REALITATEA DE LÂNGÃ NOI
Justiþie cu dinþi de lapte
Jurist
Alexandra Denisa
Gâltescu
ã mai spunã cineva cã nu
S suntem „în rândul lu-
mii...“, sã îndrãzneascã ci-
neva sã se plângã cã nu trãieºte
pe picior de egalitate cu celãlalt
european, sã arunce cu pietre cel
care are curajul sã spunã cã Ro-
mânia, o þarã destul de încercatã
din toate punctele de vedere -
social, economic, politic, istoric
chiar ºi emoþional - este cu câþi-
va aniºori în urma celorlalte
state. Vã întrebaþi stupefiaþi,
probabil, asta în cazul în care nu
aþi fost de acord instantaneu, cu
afirmaþiile mele, DE CE?
Întrebarea asta este inutilã,
dragii mei, deja putem spune cã
a trecut de stadiul unei întrebãri
retorice, ori a unei expresii cu
rol de întrebare contemplativã,
ori chiar poate sã scape de
nuanþa de întrebare cu rol retoric
cãtre divinitate... ºi am putea sã
facem chiar analiza gramaticalã
la nesfârºit vis-a vis de aceastã
expresie... însã alegem sã facem
analiza umanã, pe caractere, ati-
tudini ale unor oameni distinºi,
care nu fac discriminare, adicã
acea repulsie necontrolatã, ne-
justificatã faþã de cineva sau
ceva. Pãi aºa este, luându-ne
dupã normele sociale, ce sunt,
bineînþeles respectate de toþi în
aceastã þãriºoara.. Bine-bine...,
teoretic, dar nu ºi, atenþie, prac-
tic!
Ei!... Întotdeauna am fost
mai ºubrezi la practicã, doar
suntem oameni, ce Dumnezeu?
ªi, citându-vã o maximã
împrumutatã de la Universitatea
Uppsala, cel mai important ºi
vechi centru universitar, din
Scandinavia (1477), vreau sã ne
deschidem puþin orizonturile, sã
ne relaxãm ºi sã ne încãrcãm cu
puþinã înþelepciune: „A gândi
liber e mare lucru. A gândi corect
e ºi mai mare lucru“. În speranþa
cã am reuºit, trecem la nivelul
urmãtor ºi, în cerculeþul ce
înglobeazã cele spuse mai sus, vã
rog sã faceþi încã un cerc în care
sã-l cuprindeþi pe cel anterior, nu
este un exerciþiu de logicã sau
matematic, dar e bine sã începem
cu lucruri elementare, nu?
Sunt o nerecunoscãtoare, re-
cunosc, nu apreciez ce fac cei
care stau la volanul acestui bo-
lid, ce se deplaseazã cu vitezã,
trecând de la monarhie, comu-
nism, democraþie... la un bine-
meritat indigo, (acea foiþã care
reproduce exact ceva), pe nu-
mele lui Romania.
Nu suntem toþi traºi la indigo,
bineînþeles, doar copii care în-
cearcã sã imite acþiuni reprezen-
tative ºi, de ce nu, atitudini, ale
unor culturi mai ales din State,
referindu-mã aici la muzica
ºi „portul“ reprezentativ pentru
fiecare stil muzical în parte. ªi
uitaþi-vã cum am ajuns la...
copii. Copiii, dragii mei, sunt cel
mai pur exemplu de umanitate,
trebuie sa fim atenþi sã trans-
mitem ceea ce vrem sã ducem
mai departe, exact într-o formã
cât se poate de sugestivã, ase-
meni unui actor care, pentru a
juca un rol anume, trebuie sã
treacã exact prin experienþa
ºablonului ales.
ªi pentru ca în România sim-
tul dreptãþii sã dãinuie ºi peste
generaþiile viitoare, angajatele
Judecãtoriei Sectorului 1 din fai-
moasa capitalã Bucureºti se
bucurã de sentimentul matern în
fiecare secundã, alãptând cele
mai frumoase flori: propriii lor
copii, direct la locul de muncã.
Da, aþi citit bine..., nici cã se
putea mai frumos, haideþi sã mai
facem un exerciþiu de atenþie ºi
de puþinã imaginaþie chiar. Sã ne
imaginãm oameni condamnaþi
pe viaþã, infractori recidiviºti
sau infractori condamnaþi pentru
cele mai odioase crime sau cine
ºtie ce tâlhãrii venind de la pro-
pria lor judecatã lumeascã ºi
simþind acest sentiment minunat
de puritate, sã recunoascã senti-
mentul matern, sã se transforme
astfel instantaneu din „negru“ în
„alb“, sa fie totul o mare grãdinã
de verdeaþã, iar distinsele
doamne judecãtor sã se relaxeze
la umbra unui mãr, asemeni
Evei, numai cã doar pe jumãtate
dezvelindu-ºi goliciunea tru-
peascã, vieþuitoarele Edenului
sã ciripeascã, iar ºerpii sã se
transforme în îngeri...
Cred cã imaginaþia uneori o
ia razna, sare din tipare ºi în-
cearcã din rãsputeri sã plu-
teascã... sã pluteascã pentru ca
aceste distinse doamne nu stea
aºa, oricum, pe holuri, ca ºi
când ar poza pentru reviste deo-
cheate, ci într-un spaþiu amena-
jat, unde nimeni nu poate privi
„peste gard“, însã numai gân-
dul cã acolo sunt plãs-
muitoarele de viaþã, care între
15
3 noiembrie 2008
douã hotãrâri definitive, mai
studiind un dosar-douã, mai
spicuind, subiectiv chiar, din
dosãrele, mai alãpteazã un
copilaº. Foarte frumos, însã tre-
buie sã aveþi grijã, doamnelor,
sã nu pãtaþi acele acte cu lãp-
tic...asta ar fi pãcat... De-abia
dacã gânguresc aceste
„floricele pure“ ºi deja sunt
prezente la micul dejun, prânz
ºi uneori cinã, într-un cadru
mirific al dreptãþii. Mã roade
totuºi curiozitatea ºi am o între-
bare stupidã în cap: oare doam-
nele avocat care aleargã de
colo-colo, de la o instanþã la
alta, de la o curte de apel la alta,
cum ºi-or alãpta copiii? Trebuie
ca normele europene sã gãsescã
o soluþie urgent, altfel ar fi dis-
criminare, domnilor! ªi ca sã
menþinem viu spiritul înþelept,
ar trebui sã fim recunoscãtori
pentru tot ceea ce fac aceste
persoane, cu aceste norme eu-
ropene pentru noi. ªi citez o
nouã maximã: „Dacã ar trebui
sã ne gândim la tot norocul pe
care l-am avut fãrã sã-l mer-
itãm, n-am îndrãzni sã ne
plângem de nenoroc“. Aºa o fi?
Închei cu un mesaj ce nu e
neapãrat juridic, dar care poate
duce la fapte deviante dacã nu e
respectat întotdeauna, al celor
care pun un preþ mult mai mare
pe alimentaþie: Hrãniþi-vã ºi hrã-
niþi-i sãnãtos ºi pe ceilalþi, ori-
unde v-aþi afla.
16
Taxa pe poluare pentru
3 noiembrie 2008
Claudia A. Dinu
ncepând cu 1 Aprilie
Î 2008, ºi nu e o pãcãlealã,
Guvernul României a a-
doptat o nouã Ordonanþã de
urgenþã, ce stabileºte cadrul
legal pentru instituirea taxei
pe poluare pentru autovehi-
cule, denumitã în continuare
taxã, care constituie venit la
bugetul Fondului pentru me-
diu ºi se gestioneazã de Ad-
ministraþia Fondului pentru
Mediu, în vederea finanþãrii
programelor ºi proiectelor
pentru protecþia mediului.
Categorii
Intrã sub incidenþa taxei au-
tovehiculele din categoriile
M1-M3 ºi N1-N3, aºa cum
sunt acestea definite în
RNTR2 (semnificã Regle-
mentãrile privind omologarea
de tip ºi eliberarea cãrþii de
identitate a vehiculelor rutiere,
precum ºi omologarea de tip a
produselor utilizate la acestea,
aprobate prin Ordinul mi-
nistrului Lucrãrilor Publice,
Transporturilor ºi Locuinþei
nr. 211/2003, publicat în Mo-
nitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 275 din 18 aprilie
2003, cu modificãrile ºi com-
pletãrile ulterioare).
Excepþie de la taxã fac
urmãtoarele :
a) autovehiculele aparþi-
nând misiunilor diplomatice,
oficiilor consulare ºi mem-
brilor acestora, precum ºi
altor organizaþii ºi persoane
strãine cu statut diplomatic,
care îºi desfãºoarã activitatea
pe teritoriul României;
b) autoturismele echipate
ºi destinate conducerii de
cãtre persoanele cu handicap
fizic grav ºi accentuat, aºa
cum aceste persoane sunt def-
inite în Legea nr. 448/2006
privind protecþia ºi pro-
movarea drepturilor per-
soanelor cu handicap, republi-
catã, cu modificãrile ulte-
PE BANII DUMNEAVOASTRÃ
rioare, ºi care posedã permis Obligaþii
de conducere; Obligaþia de platã a taxei
c) autovehiculele destinate
a fi utilizate de forþele armate,
forþele de securitate a statului,
de poliþie, de jandarmerie, de
poliþia de frontierã, de pom-
intervine :
a) cu ocazia primei înma-
triculãri a unui autovehicul în
România;
b) la repunerea în circulaþie
pieri; a unui autovehicul dupã înce-
d) autovehiculele definite tarea unei exceptãri sau scutiri.
conform RNTR2, destinate Taxa se calculeazã de cãtre
serviciilor de ambulanþã ºi autoritatea fiscalã competentã.
medicinã, autovehiculele spe- Pentru stabilirea taxei, persoana
ciale echipate corespunzãtor fizicã sau persoana juridicã,
pentru acordarea ajutorului de denumite în continuare con-
urgenþã, precum ºi autovehi- tribuabili, care intenþioneazã sã
culele speciale destinate ser- efectueze înmatricularea
viciilor de descarcerare; autovehiculului, va depune
e) autovehiculele a cãror documentele din care rezultã
caroserie sau al cãror ºasiu au elementele de calcul ale taxei.
fost înlocuite, cu condiþia ca Suma de platã reprezentând
aceste autovehicule sã fi fost taxa se calculeazã astfel :
anterior înmatriculate pe teri- a) pentru autovehiculele
toriul României. din categoriile M1 ºi N1 cu
Nivelul taxei specifice în funcþie de emisia de
dioxid de carbon:
Norma de poluare* sau Emisia de dioxid
Nivel taxã specificã
tipul autovehicului din de carbon grame
euro/1 gram CO2
categoriile M1 ºi N1 CO2/km
Hibride, electrice - 0
EURO 5** ºi EURO 6 - 0
EURO 4, EURO 3 [ 120 0
121 - 150 0,5
151 - 180 1,0
181 - 210 2,0
211 - 240 4,0
241 - 270 6,0
m 271 8,0
* - Norma de poluare este cea stabilitã prin: Regulamentul CE
715/2007 pentru Euro 5 ºi Euro 6; Directivele 98/69/CE ºi
2002/80/CE pentru Euro 4
** - Nivelul taxei specifice (euro/1gram CO2) se va determina ºi se
va datora începând cu intrarea în vigoare a normelor de aplicare
a Regulamentului CE 715/2007 privind omologarea de tip a
autovehiculelor în ceea ce priveºte emisiile provenind de la
vehiculele uºoare pentru pasageri ºi de la vehiculele uºoare comer-
ciale (Euro 5 ºi Euro 6) ºi privind accesul la informaþiile referitoare
la repararea ºi întreþinerea vehiculelor.
PE BANII DUMNEAVOASTRÃ 17
autovehicule
3 noiembrie 2008

Nivelul taxei specifice în funcþie

de norma de poluare

Norma de poluare* sau

Cilindree Capacitatea Nivel taxã specificã
norma de poluare Euro 3, vind omologarea de tip a au- tipul autovehiculului din
cilindricã(cmc) euro/1cmc
categoriile M1 ºi N1
Euro 4, Euro 5 sau Euro 6,care tovehiculelor în ceea ce pri-
au fãcut obiectul omologãrii veºte emisiiile provenind de la Hibride, electrice 0
CE de tip: vehiculele uºoare pentru EURO 5 ºi EURO 6 -**
1. pentru autovehiculele cu pasageri ºi de la vehiculele EURO 4 [14000,20
norma de poluare Euro 4 sau uºoare comerciale (Euro 5 ºi 1401-1600 0,30
Euro 3, taxa se calculeazã pe Euro 6) ºi privind accesul la 1601-2000 0,40
baza emisiilor de dioxid de informaþiile referitoare la repa- 2001-2500 0,60
carbon (CO2) ºi a taxei speci- rarea ºi întreþinerea vehiculelor;
2501-3000 0,80
fice exprimate în euro/1 gram b) pentru autovehiculele
CO2 ºi a normei de poluare ºi din categoriile M1 ºi N1 cu m 3000 1,00
a taxei specifice exprimate în norma de poluare non – Euro, EURO 3 [1400 0,65
euro/1 cmc ºi a cotei de redu- Euro 1 sau Euro 2, care au 1401-1600 1,00
cere a taxei, dupã formula: fãcut obiectul omologãrii CE 1601-2000 1,30
Suma de platã = [ (A x B x de tip, dupã formula:
2001-2500 1,90
30) + (CxDx70) ] x (100-E), Suma de platã = C x D x
2501-3000 2,50
100 100 100 unde: (100-E), 100 unde:
A = emisia de CO2, expri- C = cilindree (capacitatea m 3000 3,00
matã în grame/km înscrisã de cilindricã) EURO 2 [1400 1,70
constructor în documentele D = taxa specificã pe cilin- 1401-1600 2,60
de identificare, cu ocazia dree 1601-2000 3,30
omologãrii de tip E = cota de reducere a
2001-2500 5,00
B = taxa specificã, expri- taxei
2501-3000 7,00
matã în euro/1 gram CO2
C = cilindree (capacitatea c) formula de la lit. b) se m 3000 8,00
cilindricã) aplicã ºi pentru autovehiculele EURO 1 [1400 3,50
D = taxa specificã pe cilin- din categoriile M1 ºi N1, care 1401-1600 5,50
dree nu fac obiectul omologãrii CE
1601-2000 7,00
E = cota de reducere a de tip;
2001-2500 10,00
taxei d) formula de la lit. b) se
aplicã ºi pentru autovehiculele 2501-3000 14,00
Pentru autovehiculele din din categoriile M2, M3, N2 ºi m 3000 16,00
categoriile M1ºi N1, a cãror N3. NON - EURO [1400 10,50
masã de referinþã depãºeºte Cota fixã de reducere este
1401-1600 16,50
2840 kg ºi pentru care emisia stabilitã în funcþie de ve-
1601-2000 21,00
de CO2 nu poate fi doveditã chimea autovehiculului, de ru-
cu documente, aceasta din ur- lajul mediu anual, de starea 2001-2500 30,00
mã se determinã pe baza mã- tehnicã ºi nivelul de dotare al 2501-3000 42,00
surãtorilor realizate de cãtre autovehiculului. Cu ocazia m 3000 48,00
Regia Autonomã „Registrul calculului taxei vor fi acordate
Auto Român“, pe cheltuiala reduceri suplimentare faþã de * - Norma de poluare este cea stabilitã prin: Directiva 98/69/CE pentru
contribuabilului. cota fixã, în funcþie de abateri- Euro 3; Directivele 94/12/CE ºi 96/69/CE pentru Euro 2; Directivele
2. pentru autovehiculele cu le de la situaþia standard a ele- 91/441/CEE ºi 93/59/CEE pentru Euro 1
norma de poluare Euro 5 sau mentelor care au stat la baza ** - Pentru Euro 5, nivelul „0“ se va aplica pânã la data de 1 ianuarie
Euro 6, taxa se va determina pe stabilirii cotei fixe, în condiþi- 2011. În condiþiile în care prin intrarea în vigoare a Regulamentului CE
715/217 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveºte
baza formulei de la pct. 1, odatã ile prevãzute în normele me- emisiile provenind de la vehiculele uºoare pentru pasageri ºi de la
cu intrarea în vigoare a todologice de aplicare a pre- vehiculele uºoare comerciale (Euro 5 ºi Euro 6) ºi privind accesul la
normelor de aplicare a Regu- zentei ordonanþe de urgenþã. informaþiile referitoare la repararea ºi întreþinerea vehiculelor, vor inter-
lamentului CE 715/2007 pri- (continuare în pagina 18) veni modificãri, nivelul taxei va fi modificat corespunzãtor.
18 PE BANII DUMNEAVOASTRÃ

Taxa pe poluare
3 noiembrie 2008

pentru autovehicule calã, republicatã, cu modificãrile

ºi completãrile ulterioare.
Atunci când un autovehicul
pentru care s-a plãtit taxa în
România este ulterior scos din
parcul naþional, se restituie va-
loarea rezidualã a taxei. Valoa-
rea rezidualã a taxei reprezintã
taxa care ar fi plãtitã pentru res-
pectivul autovehicul dacã aces-
ta ar fi înmatriculat la momen-
tul scoaterii din parcul naþional.
Restituirea se efectueazã la
cererea contribuabilului, în ba-
za urmãtoarelor documente:
a) documentul care atestã cã
solicitantul a fost ultimul pro-
(urmare din pagina 17) soana care solicitã înmatricu- tovehicul similar cu o vechi- prietar al autovehiculului scos
larea autovehiculului nu poate me de pânã la 1 lunã. din parcul naþional;
Vechimea autovehiculului face dovada datei primei Activitatea privind stabi- b) dovada radierii din circu-
rulat se calculeazã în funcþie înmatriculãri a autovehiculu- lirea, verificarea, colectarea ºi laþie a autovehiculului;
de data primei înmatriculãri a lui, taxa se calculeazã pe baza executarea silitã, inclusiv solu- c) documentul care atestã
acestuia. Atunci când per- elementelor aferente unui au- þionarea contestaþiilor privind faptul cã autovehiculul a fost
taxa, datoratã de cãtre contri- transferat în alt stat membru
Grila privind cotele de reducere a taxei buabili, se realizeazã de cãtre sau declaraþia vamalã de ex-
Vechimea autovehiculului cota de reducere (%) autoritatea fiscalã competentã, port, dupã caz.
nou în condiþiile prevãzute de Ordo- Cererea de restituire se de-
< 1 lunã 3 nanþa Guvernului nr. 92/2003, pune la autoritatea fiscalã com-
> 1 lunã - 3 luni inclusiv 5 privind Codul de procedurã fis- petentã.
> 3 luni - 6 luni inclusiv 8
Nivelul taxei specifice pentru autovehiculele
> 6 luni - 9 luni inclusiv 10
> 9 luni - 1 an inclusiv 13 din categoriile N2, N3, M2 ºi M3
> 1 an - 2 ani inclusiv 21 Norma de poluare Nivel taxã specificã
> 2 ani - 3 ani inclusiv 28 autovehiculului * euro/1 cmc
> 3 ani - 4 ani inclusiv 33
Euro V ** 0, 03
> 4 ani - 5 ani inclusiv 38
> 5 ani - 6 ani inclusiv 43 Euro IV 0,1
> 6 ani - 7 ani inclusiv 49 Euro III 0,3
> 7 ani - 8 ani inclusiv 55 Euro II 1
> 8 ani - 9 ani inclusiv 61 Euro I 3
> 9 ani - 10 ani inclusiv 66
Non-Euro 9
> 10 ani - 11 ani inclusiv 73
> 11 ani - 12 ani inclusiv 79 * -Norma de poluare este cea stabilitã prin: Directivele 1999/96/CE ºi
> 12 ani - 13 ani inclusiv 84 2005/55/CE pentru Euro III, Euro IV, Euro V; Directivele 91/542/CEE ºi
> 13 ani - 14 ani inclusiv 89 96/1/CE pentru Euro II; Directiva 91/542/CEE pentru Euro I
** -Acest regim se aplicã cu condiþia de a nu se depãºi limita costurilor
> 14 ani - 15 ani inclusiv 93 adiþionale aferente normei de poluare Euro V ºi pânã când aceastã normã
peste 15 ani 95 va deveni obligatorie potrivit Directivei 2005/55/CE
REALITATEA DE LÂNGÃ NOI 19
Reabilitarea bolnavilor psihic
3 noiembrie 2008

Problema spitalizãrii involuntare a bolnavilor psihici, deºi are rãdãcini etice, îºi gãseºte sitã o supraveghere permanentã
expresia formalã în aspectele juridico-legale. De aceea, indiferent de opiniile referitoare la ºi atentã a bolnavului de cãtre
implicaþiile etice ale problemei, prevederile legale nu pot fi ignorate. În majoritatea þãrilor, douã personalul mediu. Coma se pro-
doctrine servesc drept criterii în stabilirea normelor legale privind internarea obligatorie a per- duce prin administrarea unor
soanelor afectate de o boalã mintalã. Primul criteriu se referã la periculozitatea potenþialã sau doze crescânde de insulinã.
manifestã a bolnavului psihic atât faþã de propria persoanã, cât ºi faþã de cei din jur. Al doilea Pacientul este apoi scos din
criteriu se referã la noþiunea de parens patriae, conform cãreia statul are datoria de a-ºi proteja aceastã stare prin injecþii de glu-
cetãþenii bolnavi ce au nevoie de îngrijire ºi tratament. Criticile aduse acestor doctrine au deter- cozã 40%, iar imediat ce poate
minat revizuirea permanentã a legislaþiilor referitoare la internarea obligatorie. Primul criteriu înghiþi, se dau 100 - 200 g zahãr
a fost acuzat de aspectul prezumtiv delictual în comportamentul bolnavilor psihic, în timp ce al diluat în ceai. Cantitatea de zahãr
doilea criteriu, deºi are o motivaþie altruistã, a fost de multe ori considerat prea paternalist. administratã trebuie sã fie dublã
faþã de numãrul de unitãþi de
Claudia A. Dinu sã consemneze în raport orice obligate a interveni blând, dar insulinã, nesocotind glucoza
eveniment survenit în com- ferm, sã cunoascã bolnavul ºi introdusã intravenos. .
adrele medii sanitare care portarea sa. metodele cele mai eficace de a-l - Psihoterapia este metoda

C se dedicã îngrijirii bol-

navilor psihic trebuie sã
aibã o pregãtire teoreticã ºi prac-
ticã deosebitã, sã aibã calitãþi
morale deosebite. Rolul lor alã-
turi de medic este considerabil,
din momentul primului lor con-
tact cu bolnavul psihic în spital,
pe toatã durata tratamentului, cât
ºi dupã externare, în ambulatoriu,
în policlinici sau dispensar.
Asistenta medicalã trebuie sã-
l cunoascã îndeaproape pe bol-
nav ºi sã stabileascã raporturi
afective sãnãtoase ºi de încredere
reciprocã, trebuie sã þinã seama
cã fie ºi numai internarea într-un
spital de psihiatrie poate constitui
o situaþie stresantã. Deci momen-
tul internãrii, primul contact al
bolnavului cu spitalul, prima
injecþie, contactul cu ceilalþi bol-
navi ºi felul cum este pri-mit au
mai multã importanþã decât în
toate celelalte boli ºi pentru
evoluþia ulterioarã a procesului
patologic. Tratamentul bine ºi
conºtiincios aplicat, adminis-
trarea medicaþiei orale direct în
gura bolnavului, pentru ca acesta
sã nu sustragã drogul în scop de
suicid, adresarea unui cuvânt
încurajator ºi blând, chiar în situ-
aþia în care bolnavul este agitat,
agresiv, constituie premise de
evoluþie favorabilã a bolii.
Asistenta medicalã trebuie sã
urmareascã bolnavul tot timpul ºi
sã raporteze verbal medicului sau
O atenþie deosebitã trebuie
acordatã controlului bolnavului
în turele de noapte: dacã dorm
sau nu sau, în general, dacã sunt
agitaþi sau prezintã alte fenomene
morbide ºi, pe cât posibil, sã se
instituie o conduitã terapeuticã
eficientã în aceste cazuri. Tot un
control deosebit se impune în
cazul bolnavilor nou-internaþi, al
bolnavilor care au fãcut electro-
ºocuri sau al bolnavilor fãrã trata-
ment, în vederea unor examene
psihologice, electroencefalogra-
fice sau a altor examinãri.
Cadrele medii trebuie sã vegheze
asupra ambianþei în care stau bol-
navii, igienei saloanelor, a
paturilor, aºternuturilor, igienei
personale a bolnavilor, cãutând sã
realizeze un climat cald, con-
tribuind la realizarea unui senti-
ment de siguranþã. Rolul asisten-
tei medicale nu este numai de a
administra medicaþia ºi a recolta
analize, ci ºi de a convinge bol-
navul de eficacitatea tratamentu-
lui. Mai mult, dupã tratamentul
efectuat în perioada acutã a bolii,
bolnavul va fi orientat spre ergo-
terapie. Asistenta face parte din
corpul medical, care este obli-gat
sã facã ºi educaþia sanitarã a bol-
navilor ºi familiilor acestora, în
orele de vizitã. O atenþie
deosebitã trebuie sã se acorde
relaþiilor ce se dau familiilor bol-
navilor, în cazurile de urgenþã
psihiatricã, cadrele medii sunt
liniºti. Nu trebuie sã se uite cã, de
multe ori, bolnavii psihic dis-
imuleazã simptomele ºi nu le
comunicã celor din jur sau
simuleazã simptome în scopuri
diverse. Atitudinea terapeuticã
fermã, adecvatã fiecãrui caz, se
impune cu deosebire în urgenþele
psihiatrice, unde starea psihicã a
bolnavilor pune deseori viaþa lor
ºi a celor din jur în pericol.
Terapii actuale
- Terapia electroconvulsivan-
tã sau electroºocul este o metodã
mult discutatã, dar cu bune rezul-
tate. Constã în producerea unui
acces convulsiv, cu ajutorul unui
curent electric slab, introdus prin
electrozi aºezaþi pe tâmplele bol-
navului.
- Insulinoterapia, întrebu-
inþatã ºi astãzi destul de mult,
constã în producerea unei stãri de
ºoc hipoglicemie prin injectarea
de insulinã. Acest tratament nece-
prin care se acþioneazã asupra
bolnavului prin mijloace psihice.
Deºi la prima vedere pare o
metodã foarte simplã, psihoter-
apia impune o serioasã pregãtire
de specialitate. Existã o psihoter-
apie neorganizatã, care priveºte
modul de a te apropia de bolnav,
de a-i da unele sfaturi, de a-l încu-
raja etc. Psihoterapia organizatã
se poate face numai de cãtre spe-
cia-liºti. Deosebim metode de
tratament individuale ºi de grup.
- Ergoterapia este terapia prin
muncã, urmãrind reinserarea în
societate, reabilitarea bolnavului.
Existã o lungã serie de metode
terapeutice în psihiatrie, ca:
meloterapia (terapia prin mu-
zicã), terapia prin picturã, sculp-
turã, terapia prin dans etc.
Principalul, în orice acþiune
terapeuticã psihiatricã, este sã
creãm bolnavului un mediu cât
mai asemãnãtor cu cel din afara
spitalului, sã nu îl facem sã se
simtã izolat, respins de societate.
20 CONEXIUNI

Marina americanã în rãzboi cu

3 noiembrie 2008

mamiferele marine
tecta ºi urmãri un submarin au ajuns sã se rãneascã sau
Curtea Supremã din Washington va dezbate în inamic este crucialã pentru chiar sã piarã în încercarea de
perioada urmãtoare problema zgomotelor pro- forþa noastrã navalã, implicit a scãpa de cumplitul zgomot.
duse de aparatura marinei militare americane, pentru securitatea naþionalã”, „Este ca ºi cum am avea un
care primejduiesc liniºtea ºi chiar viaþa balenelor, a declarat generalul Gregory motor de avion la puterea
relateazã „Los Angeles Times”. G. Garre. 2000 în aceastã salã de jude-
catã”, a argumentat Kendall,
vocatul administraþiei guranþei naþionale, iar în acest citat de publicaþia menþionatã.

A Bush a susþinut teoria

conform cãreia nimic
nu trebuie sã stea în calea si-
domeniu decidenþii sunt preºe-
dintele ºi comandanþii sãi mi-
litari. „Posibilitatea de a de-
Motor la puterea
2000
De ani buni, marina mili-
tarã americanã testeazã radare
foarte puternice de-a lungul
þãrmului californian, iar zgo-
motele produse de acestea a-
fecteazã mamiferele marine.
În urma deciziei unui judecã-
tor, care limiteazã operaþiunile
militare, mai-marii din dome-
niu au fãcut front comun ºi au
cerut anularea respectivei
hotãrâri. La rândul lor, ecolo-
giºtii, prin vocea avocatului
Richard B. Kendall, au arãtat
cã sute de mii de exemplare de
mamifere marine, zãpãcite de
sunetele care se propagã în a-
pã cu totul altfel decât în aer,
Magistraþi divizaþi
Cazul i-a împãrþit în douã
tabere chiar ºi pe magistraþi.
Unii considerã cã, nefiind spe-
cialiºti în detectarea subma-
rinelor, judecãtorii n-ar trebui
sã emitã hotãrâri care sã a-
fecteze activitatea militarã.
Alþii cred cã decizia a fost
justã, din moment ce argu-
mentele ecologiºtilor au la
bazã chiar rezultatele unor
cercetãri ale Marinei militare,
din care reiese clar dezastrul
produs de aceste operaþiuni în
rândul mamiferelor din zonã.
Verdictul Curþii Supreme
este aºteptat peste câteva luni.

Alãptare
online
Un chinez s-a gândit sã vândã
online laptele în exces al soþiei sale,
care a nãscut de curând, relateazã site-
ul Ananova. Li Jun, din Hanyang,

Cele mai sexi zece declarã cã n-ar vrea sã vadã risipit

Maºina este cel mai
costisitor obiect pe care l-
am putea vreodatã achiz-
iþiona, datoritã faptului cã
înglobeazã bani, pasiune,
artã, talent ºi, evident, cos-
tul enorm al carburantului
(asta ulterior). Relaþia din-
tre autovehicul ºi sex este
foarte veche ºi þine de
esteticul implicat în ea.
Potrivit "The Observer",
primul ºoc al petrolului,
datat 1973, a împins cono-
taþia sexualã a relaþiei om-
maºinã de-a dreptul spre
erotism. Iatã care sunt, în
viziunea publicaþiei, cele
mai sexi zece autoturisme
construite vreodatã.
Porsche 356 (1949),
Jaguar E Type (1961),
Lancia Aurelia H20 GT
(1951), Jaguar XK 120
(1948), Ferrari Daytona
(1968), Bentley R Type
(1952), AC Ace (1953),
Chevrolet Corvette
(1953), Citroen DS (1955)
ºi Mga (1955).
preþiosul produs rezultat din apetitul
sãnãtos al soþiei sale. „Are aproape 200
de ml de lapte pe orã, prea mult pentru
fiica noastrã. Cu cât lapte produce, ar
putea fi uºor hrãnit încã un copil”, a
spus Li. Proaspãtul tatã a adãugat cã i-
a venit ideea dupã ce consoarta, care se
spãla pe faþã cu laptele în exces, l-a silit
ºi pe el sã facã la fel. ªi totuºi... „Dacã
familia care are nevoie de lapte este
foarte sãracã, i-l vom da ºi gratis”, a
þinut sã adauge Li.
POVEªTI LA GURA SOBEI
Ce sã mai cred, ce sã mai zic?
Mihai MIRON
pseudopoliticorapsod
ai ieri, mai alal-
„M tãieri, Stolo bolea,
Tãrã plãjea, Bãse
plângea, Musca-i aduna, la piept îi
strângea, îi îmbãrbãta, ei se în-
torcea, Bãse câºtiga, de a doua
oarã, cu multã rumoare, Nãste –
acum plângea, greu recunoºtea,
Ili surâdea, Geanã bucura, loc
cãlduþ gãsea, în frunte trecea,
dar un marinar, c-un Motan hoi-
nar, se înþelegea ºi guvern fãcea,
ba ºi alþii lua, cu pretenþii frate,
cã-s de calitate...”
Cam aºa ar povesti în versuri
de baladã sau jurnal oral un ipo-
tetic creator popular contempo-
ran, dacã ar mai exista ºi ar fi
interesat de politica de Dâm-
boviþa, Someº, Mureº sau Bah-
lui. Dar „nu se mai existã ” ºi
de aceea încerc eu sã înþeleg –
pe lângã unii confraþi mult mai
„informaþi”, mai „societate ci-
vilã”, mai analiºti politici, mili-
tari, culturali, economici, sociali
etc. pentru cã ãºtia se pricep la
toate, încã de pe la douãj’de ani
sau dupã douã sãptãmâni de
ºcolarizare în vreun campus. Cu
studiile româneºti stau unii mai
prost .
Sã înþeleg, ca sã vã spun ºi
La taclale cu... calculatoarele
upã nenumãrate cãrþi
D ºi filme centrate pe
aceastã idee, un test
care se ve derula în perioada
urmãtoare îºi propune sã în-
cerce sã dea rãspunsul. Po-
trivit „The Observer”, ºase
computere vor fi supuse unui
interogatoriu din care ar putea
rezulta sfârºitul unei dileme
care dureazã de jumãtate de
secol. Denumite „entitãþile
3 noiembrie 2008
21
dumneavoastrã. Dar nu prea se
leagã: cicã Bãsescu ºi-ar fi
manipulat singur referendumul
de-a fost (tot pe banii noºtri,
nu?) ca sã se vadã cã-i cel mai
tare, cã tot el l-ar fi luat, aºa so-
luþie imoralã cum era, pe Voi-
culescu la guvernare ca sã-l plez-
neascã când îi vine bine ºi sã
ºubrezeascã guvernul lui Tãri-
ceanu care nu vrea sã se lase de
putere, interese, prieteni, bãrci,
maºini ºi motociclete.
Dar eu cred cã mai mare in-
teres are UDMR-ul sã stea drepþi
la Bãsescu, cã ei n-au nicio altã
ºansã; dacã vine PSD-ul la pute-
re cu PC-ul, poate ia alãturi ºi
PRM-ul ºi nu mai e loc de alþii.
Cã nu cred în idila cu PDL-ul.
Dar oare vine? Poate sã vi-
nã? Eu nu cred cã s-au copt des-
tul pentru o nouã guvernare ºi Caricaturã de Romeo Berbescu
nici nu cred cã au scãpat de im-
presia dezastruoasã pe care au D-aia, vericilor, eu zic sã vã de de pe acum cã dãm mai mulþi
lãsat-o electoratului prin 2004. chemaþi la ordine aleºii de azi, bani decât primim. La UE.
ªi pe Nãstã-l vâneazã la foc cu ba chiar ºi uninominalii de mâi- ªi-i pãcat, cã acu ºi fãrã fã-
foc. ªi Ilici nu mai candideazã . ne: deputaþii, senatorii, preºe- bricuþe, fãrã uzinele, fãrã asoci-
Cã nu de baroni e vorba, ºi dinþii, miniºtrii, prim-miniºtrii, aþii, c-avurã grijã unii ºi de-ai
nici de oameni de casã, cã deh, ce-or fi, care pe unde i-aþi votat lor ºi de-ai voºtri sã le vândã pe
d-ãºtia gãsim ºi pe la preapopu- ºi sã-i somaþi sã-ºi vadã de trea- mai nimic, dar cu comision o-
larii PD-L-iºti, pe la PNL-iºti ce bã, cã-i lung drumul de la adera- norabil ºi legal, fãrã ele zic, ºi
sã mai spunem, iar pe la alþii se re la integrare în Europa ºi dacã fãrã bãnuþi, o sã tragem mâþa de
dau în gât prin ziare ºi procese nu cerem bani pe proiecte, dacã coadã încã vreo douãj’ de ani.
toate societãþile civile cu alea nu avem legi bune, dacã nu ne Dacã nu mai mult ºi dacã
etnice ºi partinice. Amin! dovedim oameni serioºi, se ve- mai avem pisicã.
conversaþiei artificiale”, cal- ºtiente, dar într-un fel al ma- profesorul Kevin Warwick.
culatoarele „vor sta de vorbã” ºinilor, cum sunt conºtienþi
Cu 50 de ani în urmã, marele matematician
Cele ºase computere – numi-
te Alice, fratele Jerome, El-
bot, Eugene, Goostman, Ja-
Alan Turing se întreba dacã vor putea vreodatã bbewaki ºi Ultra Hal – le-ar
putea aduce proiectanþilor
computerele sã gândeascã. Întrebarea i-a obsedat
lor, în cazul în care ar de-
pe mulþi ºi când îi obsedeazã ceva pe oameni... monstra cã pot... gândi, o
medalie din aur de 18 carate ºi
cu voluntari, la Universitatea ºobolanii de exemplu, ceea un premiu în bani de 100.000
britanicã Reding. „Aº putea ce nu este acelaºi lucru cu de dolari. Plus, fireºte, cele-
spune cã maºinile sunt con- conºtienþa umanã”, a declarat britatea.
22 O LUME NEBUNÃ

Celulã pentru doi

3 noiembrie 2008

Cu glonþul
Un judecãtor din Arad, Ioan
Lazãr, reþinut pentru fapte de
corupþie, s-a trezit în aceeaºi ce-
în protezã
lulã cu un infractor pe care chiar
el l-a bãgat la zdup, relateazã si-
te-ul Ananova. Se pare cã magi-
stratul nu ºi-a adus deloc aminte
de cazul care a dus la condam-
narea celui cu care împarte celu-
la pe parcursul anchetei. Nu ace-
laºi lucru se poate spune des-
pre… coleg. Potrivit Ananova,
infractorul i-a descris fostului
judecãtor cu lux de amãnunte ºi În Zagreb s-a petrecut scandal, „creditorul“ a
cu mare plãcere cine este el ºi recent un episod demn scos un pistol ºi a tras în
de Cartea Recordurilor. direcþia capului femeii.
mai ales cine l-a judecat ºi con-
Un croat a oprit cu dinþii Glonþul a ricoºat din osul
damnat pentru jaf armat. Judecã- (falºi de altfel) un glonþ feþei direct în gura lui
torul s-a albit la faþã ºi a declarat ricoºat din obrazul soþiei. Stipe, care l-a oprit, mi-
cã a început sã se teamã pentru Potrivit site-ului Anano- raculos, cu dinþii puºi.
propria viaþã. Ioan Lazãr este va, Mirna Cavlovic ºi so- „A durut ca naiba, dar
acuzat cã a primit mitã suma de þul ei Stipe s-au trezit suntem amândoi în via-
30.000 de euro pentru a pune în faþã în faþã cu un cãmãtar þã“, a declarat Stipe dupã
libertate un cetãþean acuzat de o- cãruia îi datorau bani ºi, episodul pe care nu-l va
mor. discuþia degenerând în uita curând.

Într-un anume mod

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Orizontal: 1) Un anume fel de Papã –
Solitar vara, în grup iarna, prin pãduri. 2)
2 Cãzut în nesimþire – Îndoire! 3)
Prevesteºte rãul – Muzicã modernã. 4)
Insecte ca ºi muºcatele – Contingent. 5)
3 ªi-au modificat poziþia. 6) Notã de jos –
Nu poate sta locului. 7) Plaisir ºi voie
4 bunã. 8) Simþire înaltã. 9) Ca „Bunã
ziua”, de obicei – Plantã textilã –
5 Xantipa din… Texas! 10) Mare con-
sumator de cafea – Emoþia începu-
turilor… istorice.
6
Vertical: 1) Arta penelului – Cântec câm-
penesc! 2) Diametral opusã laºitãþii – Vers
7 fãrã rimã. 3) Bun… de legat – Cãutaþi-i un
pãun, ºi-l veþi gãsi ºi pe el pânã la urmã. 4)
8 Vestimentaþii sportive. 5) S-a cãit, la
sfârºit! – Pantaloni þãrãneºti. 6) Rãpitoare
9 cu ciocul scurt. 7) Intrã în noroi – În locul
regelui, dar nu pe tabla de ºah. 8) Te ºtergi
cu el pe mâini. 9) Escaladeazã, acru ºi
10 întors pe dos! – Apendice. 10) Atitudine
dezaprobatoare – Cautã-l în carul cu fân.
STOP CADRU 23
Procesul avortonilor
3 noiembrie 2008

O firmã de avocaturã invadare a intimitãþii, numãrului de avorturi,

contestã în instanþã o
hotãrâre a legiuitorilor
din statul american
Oklahoma, care obligã
femeile ce vor sã avorteze
sã treacã printr-o proce-
durã specialã – sã le fie
descris, de cãtre medic,
felul în care aratã fãtul,
relateazã „The New York
Times”.
rin intermediul avo-
pune în pericol sãnãtatea
femeii ºi îi lezeazã demni-
tatea”. Legea care prevede
„testul” cu ultrasunete ar
urma sã intre în vigoare de
la 1 noiembrie ºi ea existã
deja în Alabama,
Louisiana ºi Mississippi.
Doar cã Oklahoma este
singurul stat în care devine
obligatorie întoarcerea
ecranului cãtre gravidã ºi
descrierea în amãnunt a
alþii spun cã legea ar putea
duce la scãderea numãru-
lui de avorturi,alþii cã au
votat pentru a încuraja
viaþa, alþii cã femeia se
poate gândi mai bine, cu
informaþii mai multe, la
ceea ce urmeazã sã facã.
Alþii spun cã nu au votat-o
pentru cã nu excepteazã
de la testul cu ultrasunete
victimele violului sau
incestului.

P caþilor, Centrul pen-

tru
Reproducerii
Drepturile
argu-
fãtului de cãtre medic.
Legiuitorii au, ca de
obicei, tot felul de pãreri.
Procesul a fost de-
clanºat de „Nova Health
Systems”, filiala din Tulsa
menteazã cã procedeul cu Unii spun cã legea ar a Centrului pentru rep-
ultrasunete este „o putea duce la scãderea turile Reproducerii.

„Codul lui Da Vinci“

naºte… asasini

Un preot din Roma se zbate între viaþã ºi moarte în urma
atacului sângeros al unui tânãr care tocmai vizionase „Codul lui
Da Vinci“, relateazã „The Times“. Martorii au declarat cã l-au
vãzut pe Marco Luzi, de 25 de ani, cerând sã fie primit de preo-
tul Canio Canistri, de 68 de ani, în biserica Santa Marcella.
Imediat ce pãrintele i-a ieºit în faþã, Luzi l-a înjunghiat în gât ºi
în abdomen. Potrivit publicaþiei, alte 3 persoane au fost rãnite
de tânãrul cu probleme psihice.
Jaf ratat de un
„jaf“ de maºinã
Doi hoþi din Malaezia au fost obligaþi sã abandoneze jumã-
tate din suma pe care reuºiserã s-o fure - echivalentul a 1,3
milioane de dolari - pentru cã maºina cu care îºi plãnuiserã
lovitura nu i-a încãput ºi pe ei ºi sacii cu bani, relateazã „The
Telegraph“. Poliþia din Kuala Lumpur, prin vocea ºefului
Shakaruddin Che Mood, a anunþat cã era de aºteptat ca hoþii
ºi genþile pline cu monedã autohtonã sã nu încapã în micuþul
autovehicul, furat ºi el. „Cred cã au fost niºte proºti care au
pus la cale un jaf stângaci“, a declarat ºeful Che Mood.
24
3 noiembrie 2008
MAGAZIN

CALEA CEA MAI SIGURA

DE A CITI
ESTE SA VA ABONAÞI
Începând cu acest numãr, sãptãmânalul
“In Justiþie” vine în întâmpinarea dvs., oferindu-vã Nume:______________________________________
posibilitatea de a va abona, completând, decupând Prenume:____________________________________
ºi expediind acest talon pe adresa redacþiei.
Plata se efectueazã în contul:
Nume firmã:_________________________________
RO83BRDE410SV45605614100 sucursala Cod fiscal:___________ (se completeazã numai dacã
Calderon. abonamentele sunt fãcute de firme)
Expediaþi talonul alãturat împreunã cu o copie Abonamente:
a chitanþei sau a OP la adresa Str. Batiºtei, nr. 11,
mezanin, ap. 5, sector 2, Bucureºti. Perioada Persoanã Fizicã Persoanã Juridicã
Pentru alte informaþii legate de abonare. 1 luna r 5 LEI 6 LEI
contracte de difuzare, publicitate, contactaþi-ne: 3 luni r 15 LEI 18 LEI
Claudia Dinu – tel.: 021/318.65.91, 6 luni r 30 LEI 36 LEI
fax: 021/318.65.92, mobil: 0729.176.951,
12 luni r 60 LEI 72 LEI
e-mail: claudiadinu@in-justitie.ro
*Persoanele juridice nu beneficiaza de reducere la abonament.
Sãptãmânalul „In Justiþie” poate fi gãsit în Adresa unde doresc sã primesc publicaþia:
Tribunale, Curþi de apel, Judecãtorii, Parchete,
Ministere ºi alte instituþii publice pe întreg teri- _____________________________________________
toriul þãrii ºi al municipiului Bucureºti. _____________________________________________
Redacþia este în cãutare de difuzori.

Între 5 - 7
Decembrie,
la Braºov,
se va
desfãºura
a doua ediþie a
Festivalului
Rãdãcini Fest
realizat de
Fundaþia
Reporter.

Din numãrul viitor, revista Din numãrul viitor

l Canibalismul ºi societatea modernã l Tulburãtoarea
noastrã vã pune la dispoziþie poveste a unui tânãr condamnat de societate l
spaþiu pentru publicitate ºi, Deducerea ºi rambursarea TVA l Cum votãm? De ce
votãm? Pe cine votãm? Drepturile voastre de alegãtor
gratuit, pentru micã publicitate. l Nesimþire în formã continuatã
ISSN 1454-8216