INTRAREA IN ODIHNA LUI HRISTOS - DUMNEZEU

Omul trebuie sa capete revelatia stabilirii prioritatilor: Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu, iar
restul vi se va da pe deasupra! Dumnezeu stie ca aveti trebuinta de ele…In rugaciunea Tatal
nostrum, se urmareste inaltarea mintii catre locurile ceresti, crearea impactului maxim al cugetarii
asupra a cine este Dumnezeu, cum este EL, cum este locul Acela numit cer pe care l-a creat,
imprimandu-si iubirea Lui drept Lege functionala in relatiile dintre ingeri si orice alte fapturi…De
aceea: sfinteasca-se Numele Tau, faca-se voia Ta, precum in cer…(tot) asa s pe Pamant! Abia apoi,
cand mintea capata dimensiunile corecte si inaltatoare ale Imparatiei Lui Dumnezeu si se umple de
reverenta si de incredere, caci inima se deschide cu incredere fata de un asa Dumnezeu plin de
maretie, abia atunci ceri ceva dupa voia lui Dumnezeu: schimbarea inimii tale, ascutirea constiintei
tale, smerenie, iertarea si iubirea aproapelui sic ate multe altele ce privesc slefuirea caracterului tau!
Apoi ajungi si la aspect pamantesti, cum ar fi painea cea de toate zilele, problem, necazuri, boli,
chestiuni financiare, etc…pe care daca le pui in mana Lui, trebuie sa ii multumesti ca si cum ar fi
deja rezolvate, din cauza increderii mari, ca Dumnezeu nu te va ignora sau dezamagi, ci se va
implica in acele chestiuni, iar tu trebuie sa capeti odihna sufleteasca si despovarare!
Filosoful grec Heraclit a declarat ca “nu exista nimic permanent, cu exceptia schimbarii!”
Schimbarea mentalitatii si a sistemului de valori a lui Saul, a derivate din schimbarea atitudinii fata
de Hristos – centrul oricarei schimbari! Obsesia lui Pavel era: nu vreau sa stiu intre voi nimic altceva
decat pe Hristos si pe El rastignit! Tot ce am cunoscut pana acum socotesc drept gunoi, ca sa apuc
pe Hristos! Legea a fost un indrumator spre Hristos…Templul, Biblia, Spiritul profetic – instrumente
ajutatoare, lumini mai mici, care conduc catre Lumina Lumii, care la randul Lui conduc spre
stralucirea orbitoare a lui Dumnezeu Tatal (Sekina) sau cunoasterea lui Dumnezeu – care inseamna
viata vesnica! Pot totul in Hristos, care ma intareste! Toata puterea Mi-a fost data in cer si pe
Pamant!, zice Insusi Hristos, dupa care adauga: despartiti de Mine nu puteti face nimic!
Cand Ma voi sui la Tatal, voi atrage pe toti la Mine! Noi toti privim cu fata descoperita slava
Domnului si privind suntem schimbati din slava in slava, prin Duhul Domnului…Cand vor inalta pe
Fiului omului, oamenii vor privi spre EL, tot asa cum au facut-o cei din vechime, cand a fost inaltat
sarpele de arama! Directia inspre care privesti, atrage dupa sine o atitudine a mintii, care inspira sau
doboara spiritual, care innobileaza sau murdareste, care umple de credinta sau te scufunda in
deznadejde! Este aceeasi lege pe care a descoperit-o Petru, cand pentru o clipa a ales sa priveasca
dinspre Hristos, spre apa de sub el, spre valuri si oriunde in alta parte decat spre Hristos…Imediat
realitatea despartirii de Hristos s-a activat! S-a trezit singur cu problem peste puterile lui, care il
depaseau si care i-ar fi adus clacare garantata si moarte! Reechilibrarea a fost posibila doar prin
repozitionarea ochilor spre Hristos! Tocmai de aceea in vremurile noastre campul de batalie cel mai
important este mintea noastra, iar calitatea informatiilor puse in circulatie prin viu grai (anturaj) sau
prin mass-media, internet, grupuri sociale pe faceboock, watsup si altele au un rol, in general
parazitar, care distrag atentia de la cautarea si ramanerea in prezenta lui Hristos, pentru a privi spre
ceva ce te va separa de EL!
Atractia lui Dumnezeu fata de Moise a fost treptata: mai intai a auzit despre EL, apoi a iesit din
Egipt, ca sic and ar fi vazut pe Cel ce este nevazut, apoi a vazut un tufis arzand, a ajuns sa vada un
stalp de foc, a vazut un munte fumegand (Sinai), a stat de 2-3 ori cate 40 de zile pe munte in
prezenta lui Dumnezeu, a ajuns sa ceara sis a doreasca tot mai mult din comuniunea cu Dumnezeu,
din cunoasterea lui – ceea ce ar trebui sa devina dorinta oricarei fiinte umane, caci viata vesnica
este sa Te cunoasca pe Tine! – asadar, a cerut sa I se arate SLava lui Dumnezeu, iar Acesta
marturisea EL Insusi ca vorbea cu Moise fata catre fata!
Sa ne gandim ce impact incredibil am putea avea in camin daca membrii familiei ar recunoaste ca
am fost cu Isus!
Ritmul de viata al omului incepe cu odihna! El a fost creat in ziua a 6-a, dupa ce Dumnezeu a muncit
la intreaga Lui creatie de 6 zile, fara ajutor omenesc…Astfel, omul a intrat in odihna prezentei lui
Dumnezeu! Continua ramanere in aceasta realitate cereasca, mentinerea privirii atintite asupra lui
Hristos, nu te lasa sa te scufunzi, ci sa umbli pe deasupra apelor, indiferent daca acestea sunt de
natura fizica sau devin simbol pentru orice altceva! Astfel, ca frica, ingrijorarea, panica, nu au cum
sa se manifeste si sa paraziteze omul, decat in situatia in care omul rupe aceasta legatura stransa
cu Dumnezeu – dupa cum a patit Adam, in Gradina Edenului! Tocmai de aceea, suntem asigurati
ca, prin credinta, noi nu primim un duh de frica, ci unul de putere! De aceea, in ipostaze dificile,
oamenii care erau obisnuiti sa umble in prezenta lui Dumnezeu, avea pace sufleteasca, aveau
bucurie, cantau in inchisoare (Pavel si Sila) sau chiar doarmeau adanc (Petru) inaintea unei posibile
executii de a doua zi dimineata!
Evident ca provocari sau manifestari ale raului, vor incerca sa perturbe ritmul odihnitor al mintii bine
ancorate in Hristos, chiar in conditiile in care vom fi in prezenta Lui, doar-doar se va instala panica si
vom claca, abandonand increderea ca Dumnezeu ne iubeste si are totul sub control! Exemple
edificatoare sunt: cei 3 tineri, care au fost aruncati in cuptor, cu tot cu Hristos care era in mod
invizibil langa ei! Ucenicii, care s-au panicat in timpul izbucnirii furtunii, crezand ca se vor scufunda,
macar ca Isus era pe corabie cu ei si dormea sau parea ca doarme! – acuzatia a aparut imediat, din
instictul atat de bine exprimat al autoconservarii: nu-ti pasa ca murim? La fel, ucenicii au luat-o la
fuga, in tinutul Gadarenilor, cand demonizatii au luat-o la fuga spre ei, macar ca si Isus era chiar
acolo cu ei, langa ei…
La fel, Daniel in groapa cu lei, dar si poporul Israel, care era aparent prins intr-o situatie fara iesire,
care obliga din doua, una: te lasi cuprins de panica sau manifesti credinta, in ciuda evidentelor!
Satana este obraznic si va incerca sa provoace mereu, asa cum a dat buzna punand sub semnul
intrebarii calitatea increderii neconditionate a lui Iov in Dumnezeu! Biruinta a fost data de fiecare
data prin credinta, in ciuda aparentelor care pareau nefavorabile: Elisei roaga pe Domnul sa
deschida ochii lui Ghehazi sa vada ca dincolo de armata sirienilor, care ii inconjurase, era o
puternica armata de ingerii in care de foc gata sa intervina la nevoie! Tot la fel, in cazul lui Daniel,
lupta in rugaciune a durat exact cat s-au luptat ingerii buni cu cei rai – 21 de zile – ca sa nu mai zic
ca poate fi si un simbol al cristalizarii unui obicei bun si sanatos (in 3 saptamani se obisnuieste
creierul cu obiceiul in care se persevereaza!) Pavel decreteaza catre crestini: voi nu v-ati obisnuit sa
luptati pana la sange in contra pacatului si mai mult, nu sunteti constienti ca nu aveti de luptat cu
carnea si sangele, ci cu duhurile! Da, cu duhurile rautatii, cu stapanitorii lumii acesteia, care locuiesc
in vazduh…Hristos este model de lupta pana la sange! A demonstrate-o cu brio in Gradina
Ghetsemani….Ucenicii nu si-au invatat atunci lectia predata de Invatatorul lor, ci au ales sa se lase
cuprinsi de toropeala nenaturala care i-a adormit, tot asa cum patesc acum, la sfarsit Cele 10
fecioare! Ucenicii si-au revenit si au continuat modetul din Ghetsemani, unindu-se mereu in
rugaciune, fiind o inima si-un cuget – chiar si atunci cand Petru era arestat si Domnul l-a scos din
inchisoare! Fecioarele TREBUIE sa se trezeasca si sa activeze modelul si Solutia celor din vechime,
pentru ca va functiona garantat! (Pavel Goia si crestinii din SUA demonstreaza practice ca se poate
adopta atitudinea si credinta celor din vechime)
Odihna Sabatului , care devine odihna lui Iosua si apoi cea a lui Hristos – sunt aprofundari ale
aceleiasi ipostaze profunde: recunoasterea Suveranitatii lui Dumnezeu, in calitate de Creator plin de
iubire, care stie sa poarte de grija, care nu dezamageste, care lucreaza spre binele omului, care
lupta pentru om, care isi da viata pentru om, mai degraba, decat sa il vada sedus de rau si candidat
spre nimicire vesnica! Sabatul este simbol pentru intalnire om cu Dumnezeu, pentru ramanere in
prezenta Lui, in asa fel incat omul sa primeasca indemn, vointa, motivatie, dorinta de a se supune lui
Dumnezeu, astfel ca omul va umbla in faptele neprihanirii pregatite de Dumnezeu mai dinainte, ca o
haina innobilatoare, ce il va prezenta pe acesta drept faptura dupa chipul si asemanarea lui
Dumnezeu! Pe de alta parte Israel inseamna cel ce lupta cu Dumnezeu si iese biruitor – unde lupta
omului este doar aceea a increderii, a staruintei in rugaminti si rugaciuni si capatarea increderii ca
Dumnezeu se va implica in viata lui, in problemele lui, astfel ca in urma cuvantului Amin, sufletul
neaparat trebuie sa captele odihna! In perioada lui Iosua, toate cuceririle facute de poporul lui Israel
erau facute prin credinta, caci Dumnezeu lupta pentru ei! – acea perioada este o parabola
inspiratoare pentru acum! – intrucat in Apocalipsa se aminteste merue expresia: celui ce va birui, cat
si ferice de cel ce va rabda pana la sfarsit, intrucat va primi cununa vietii! De asemenea: ei au biruit
prin sangele Mielului! Si aici sunt cei neprihaniti, care pazesc poruncile si au credinta lui Isus!
Nimic nu doreste mai mult Dumnezeu decat ca Legea Sa – care este si caracterul Sau – sa devina
din nou inscriptionata in inima noastra! Avem drept indrumator Cuvantul scris si inspirit, care invita la
cunoastrea Cuvantului Intrupat, care la randul lui promite trimiterea Duhului Sfant in launtrul omului,
acesta aducand cu Sine Roada Duhului Sfant…
Privind spre slava lui Dumnezeu suntem schimbati, tot asa cum asupra lui Moise s-a transferat slava
divina pe muntele Sinai! Suntem invitati sa ne apropiem cu incredere de tronul lui Dumnezeu,
simbolizata de muntele Sion, fiind asigurati ca avem intrarea libera spre Sekina, prin perdeaua care
este trupul lui Hristos!