UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

GEOLOGIE PETROLIERA SI INGINERIE DE ZACAMANT

TIP: A
Nr. : 2.1.

PROIECT LA PROIECTAREA EXPLOATĂRII

ZĂCĂMINTELOR DE HIDROCARBURI FLUIDE

Coordonator: Șef de lucrări univ. dr. ing. geol. Vlăsceanu Costin Viorel

Student: Rizu Petronela

Specializarea: Inginerie de Petrol şi Gaze
Anul: IV
Grupa: IPG 20111

2019
 PROIECT

TEMA DE PROIECT
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. MODELUL GEOMETRIC AL ZĂCĂMÂNTULUI
1.1. Întocmirea hărții structurale a zăcământului
1.2. Fixarea limitei inițiale a contactului țiței-apă
1.3. Realizarea secțiunilor geologice
1.4. Determinarea grosimii de strat efectiv saturată cu fluide
1.5. Calculul volumului brut al colectorului

CAPITOLUL II. PROPRIETĂȚILE MEDIULUI SOLID

2.1. Calculul mărimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului
2.2. Calculul volumului de pori al rezervorului

CAPITOLUL III. PROPRIETĂȚILE MEDIULUI FLUID

3.1. Proprietățile mediului fluid

3.2. Proprietățile apelor de zăcământ
3.3. Proprietățile gazelor în conditii de zăcământ
3.4. Permeabilitățile relative și variația lor cu saturația
CAPITOLUL IV. AMPLASAREA SONDELOR
4. Amplasarea sondelor pe zăcăminte de țiței de tip bandă liniară, cu acvifer activ
CAPITOLUL V. CALCULUL DEBITELOR POTENTIALE

5. Calculul debitelor potentiale

CAPITOLUL VI. REGIMUL ELASTIC

6.1. Se da dinamica debitului sondei comasate
6.2. Se da dinamica presiunii la peretele sondei comasate

CAPITOLUL VII. REGIMUL DE GAZE DIZOLVATE

7. Metoda integral-grafica
CAPITOLUL VIII. INJECTIA DE APA

8. Injectia de apa
 TEMA DE PROIECT

Se considera un zacamant de titei de forma si dimensiunile indicate in figura 1. Faliile F1, F2 si F3

sunt etanse.
In perioada exploatarii de proba au fost sapate sondele mentionate in figura 1. Se anexeaza
diagrafiile electrice ale sondelor sapate pe acest zacamant (figura 2 si figura 3).
Pe baza acestor materiale se cere:
 Intocmirea hartii structurale a zacamantului;
 Realizarea unor sectiuni transversale;
 Fixarea pozitiei initiale a contactului titei-apa;
 Calcularea volumului brut al rezervorului.
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indica parametrii mentionati in tabelul 1.
Se cere:
 Sa se calculeze marimile medii ale parametrilor fizici caracteristice colectorului;
 Sa se calculeze volumul de pori ai rezervorului;
 Sa se calculeze rezerva de titei si gaze a zacamantului;
Studiului mediului fluid indica urmatoarele date:
A. Proprietatile sistemului de hidrocarburi fluide in conditii de zacamnt sunt redate in diagrama din figura
4.
B. Proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant sunt redate in tabelul 2.

Masuratorile de presiune la momentul initial al exploatarii indica marimea de 255 bari, la contactul
titei-apa.
Temperatura de zacamant este de 97,48 ⁰C .
 Determinarea capacitatii energetice a zacamantului la momentul initial al exploatarii;
 Stabilirea retelei sondelor de exploatare;
 Executarea retelei sondelor de exploatare a rezervorului sub energia naturala a zacamantului;
 Proiectarea procesului de injectie a apei sau gazelor pentru marirea factorului final de extractie al
titeiului;
 Tabel 1.Studiul fizic asupra carotelor ;
Sonda Intervalul mef Permeabilitatea Sai Descriere
Nr. litologica
- M % mD % -
743 3058,6-3060,1 20,3 350 278 100 Nisip marnos
743 3078,0-3080,0 19,7 420 397 100 Nisip marnos
743 3090,0-3092,0 21,8 328 303 100 Nisip marnos
743 3094,1-3096,2 20,9 690 571 100 Nisip marnos
3520 2800,0-2802,1 22,4 315 265 23,9 Nisip marnos
3520 2805,0-2805,9 19,5 589 490 27,2 Nisip marnos
3520 2815,0-2817,0 20,6 713 689 28,1 Nisip marnos
3520 2841,0-2842,1 21,1 417 373 22,8 Nisip marnos
3520 2843,0-2844,1 19,9 503 412 23,0 Nisip marnos
753 2702,5-2703,6 17,9 879 719 32,6 Nisip marnos
753 2735,1-2736,3 19,7 794 497 30,4 Nisip marnos
753 2760,2-2761,6 22,1 658 583 26,7 Nisip marnos
753 2780,2-2781,4 20,6 672 467 24,7 Nisip marnos
750 3044,6-3046,1 19,6 278 214 100 Nisip marnos
750 3050,1-3051,6 22,6 872 616 100 Nisip marnos
750 3097,2-3098,6 20,7 679 597 100 Nisip marnos

Tabel 2. Proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant ;

Sonda Intervalul Unitatea Componenti
Nr. de Na+ K+ Ca2+ Mg2+ Cl- SO4- HCO3-
masura
- m - - - - - - -
743 3060-3070 mg/l 58945,35 2175,94 3749,05 106872,00 9,05 42,70
mg.ecv/l 2562,85 143,59 302,31 3013,84 0,18 0,7
% 42,49 2,39 5,12 49,97 0,01 0,02
750 3080-3090 mg/l 36774,47 133,94 30,14 56736,0 283,45 131,15
mg.ecv/l 1598,89 6,68 2,48 1600,0 5,90 2,15
% 49,71 0,21 0,08 49,75 0,18 0,07
 INTRODUCERE

Exploatarea zacamintelor de titei si gaze cuprinde toate lucrarile care se executa pentru a dirifa si
controla curgerea acestor fluide in roca colectoare spre sonde, in vederea extractiei lor.
Aceste lucrari se efectueaza in scopul:
- Extragerii unei cantitati maxime de titei sau gaze cu consum minim de energie natura in vederea
obtinerii unui factor final de recuperare maxim (Prin factor final de recuperare se intelege
raportul dintre cantitatile de titei sau gaze extrase pana la sfarsitul exploatarii si rezerverele
recuperabile de titei sau gaze existente la inceputul exploatarii );
- Obtinerii unui anumit ritm de exploatare, adica a unui debit de extractie a titeiului si gazelor
prevazut in planul de productie pentru anul curent si anii de perspectiva, pentru a satisface
cerintele afacerii;
- Realizarea productiei la un cost minim;

O exploatare efectuata in aceste conditii se numeste rationala, iar pentru realizarea ei este necesara
sa se cunoasca, pe langa caracterul zacamanatului (proprietatile rocii-colector si ale fluidelor din ea)
si energia de zacamant care produce si mentine curgerea fluidelor prin roca colectoare spre sonda, dupa
legile Hidraulicii Subterane.
Cunoscandu-se toti acesti factori se poate intocmi proiectul de exploatare a zacamantului, in care,
uneori, se prevede si o modificare a regimilui natural de zacamant, de exemplu, prin injectie de fluide
in strat pentru a obtine rezultatele cele mai bune.

Pentru a provoca si mentine curgerea fluidelor in roca colectoare spre sonde este nevoie de energie.
Zacamintele de titei dispun initial de o anumita energie naturala sub forma de energie potentiala, care,
transformandu-se in energie de miscare, produce curgerea fluidelor prin roca colectoare . Energia de
zacamant se prezinta sub 3 forme:
- Energia de compresiune la care purtatorii ei sunt fluidele si intr-o masura roca colectoare:
destinderea titeiului; destinderea gazelor dizolvate o data cu iesirea lor din solutie; destinderea
gazelor libere, destinderea apei de zacamant;
- Energia gravitationala la care purtatorii ei sunt fluidele de zacamant, ea provoaca curgea din
partea cea mai mai inalta a zacamantului catre cea mai coborita;
- Energia superficiala, datorata fortelor de atractie superficiala si interfaciala dintre fluidele in
contact in zacamant sau dintre acestea si roca;

Metodele de exploatare ale unui zacamant depind de caracterul initial al zacamantului (regimul de
zacamant si valoarea energiilor care provoaca curgerea), precum si de modul cum acestea variaza in
timpul exploatarii. Exploatarea efectuata in perioada in care curgerea fluidelor prin strat se face pe
baza energiilor proprii ale zacamantului, se numeste exploatare primara. Pentru extragerea din
zacamant a unor cantitati cat mai mari de titei si pentru scurtarea duratei de exploatare, se aplica unele
metode care constau in introducerea de la suprafata a unor agenti purtatori de energie care modifica
valoarea fortelor de retinere in strat a titeiului si stimuleaza curgerea fluidelor prin roca. Aceste metode
de exploatare se numesc metode secundare.
 CAPITOLUL I. MODELUL GEOMETRIC AL ZĂCĂMÂNTULUI
Zăcământul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico – chimic alcătuit dintr-un mediu solid poros
– permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zăcământ.
Un zăcământ de hidrocarburi fluide ocupă un volum bine determinat în scoarta terestră, el este
delimitat în acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice si/sau litologice.
În general, zăcămintele de hidrocarburi fluide sunt alcătuite din două zone distincte: zona saturată
cu hidrocarburi, numită zonă productivă, si o zonă saturată 100% cu apă – acviferul adiacent, care
poate lipsi în anumite cazuri.
În vederea exploatării, un zăcământ trebuie delimitat atât în suprafată (în plan orizontal), cât si
grosimea stratului. De asemenea trebuie făcută o delimitare exactă a celor două zone – zona productivă
si acviferul adiacent.
După forma zăcământului si tipul capcanei, zăcămintele pot fi: zăcăminte stratiforme, masive,
delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, în proiectarea exploatării se operează cu două forme geometrice de
bază:

a. Zăcăminte în formă de bandă liniară, care admit o simetrie liniară; (fig. a)

b. Zăcăminte de formă circulară, care admit o simetrie radială. (fig,b)

Figura 1.1. Tipurile de zacaminte ;

 1.1 Întocmirea hărții structurale a zăcământului

Harta structurală (harta cu izobate), reprezintă proiectia în plan orizontal a punctelor de

intersectie între diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea în stratul
productiv.
Harta structurală poate fi construită pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda triadelor.
În acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper, intrarea în
stratul productiv, intrări ce se determină pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor. Adâncimile
reperului, citite pe diagrafii sunt în cote absolute care vor fi raportate la un reper unic, adică nivelul
mării. Astfel, din aceste cote absolute se va scădea elevatia sondelor si se obtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid întotdeauna perfect cu cele reale din sonde, abaterea
fiind în functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea stratului poros, de mărimea rezistivitătii.
Pentru fiecare situatie în parte se utilizează relatii analitice care permit efectuarea corectiilor necesare.
În acest caz se vor ignora aceste decalaje.

Metoda de lucru:

 Se alege ca reper intrarea în stratul productiv;

 Se trec pe hartă cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexele 2 si 3) pentru
fiecare sondă în parte.
 Se unesc punctele câte trei ;
 Se caută puncte de valori egale pentru aceste drepte (interpolare).

Datele obtinute se trec in tabelul 3, care contine pe langa cotele izobatice si cotele absolute si
grosimea stratului .

Sonda 743
𝐻𝑎∗ = 3055 − 670 = 2 385 𝑚 ;
𝐻𝑐∗ = 3196 − 670 = 2 536 𝑚 ;
𝐻𝑡∗⁄𝑎 = 𝐻𝑡⁄𝑎 − 𝐸 = − 𝑚 ;

Sonda 750
𝐻𝑎∗ = 𝐻𝑎 − 𝐸 = 3034 − 666 = 2 368 𝑚 ;
𝐻𝑐∗ = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 3108 − 666 = 2 442 𝑚 ;
𝐻𝑡∗⁄𝑎 = 𝐻𝑡⁄𝑎 − 𝐸 = − 𝑚 ;

Sonda 753
𝐻𝑎∗ = 𝐻𝑎 − 𝐸 = 2694 − 420 = 2 274 𝑚 ;
𝐻𝑐∗ = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 2 830 − 420 = 2 410 𝑚 ;
𝐻𝑡∗⁄𝑎 = 𝐻𝑡⁄𝑎 − 𝐸 = 2791 − 420 = 2 371 𝑚 ;
Sonda 3520
𝐻𝑎∗ = 𝐻𝑎 − 𝐸 = 2768 − 478 = 2 290𝑚 ;

𝐻𝑐∗ = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 2870 − 478 = 2 392 𝑚 ;

𝐻𝑡∗⁄𝑎 = 𝐻𝑡⁄𝑎 − 𝐸 = 2849 − 478 = 2 371 𝑚 ;

Unde:

 Ha - Cota absoluta a acoperisului masurata pe diagrafia geofizica ;

 Ha* - Cota izobatica a acoperisului ;
 Hc - Cota absoluta a culcusului masurata pe diagrafia geofizica ;
 Hc* - Cota izobatica a culcusului ;
 Ht/a - Cota absoluta a limitei titei/apa masurata pe diagrafia geofizica ;
 Ht/a* - Cota izobatica a limitei titei-apa ;
 E - Elevatia sondei ;

Tabel 1.1. Valorile absolute si izobatice ale acoperisului, culcusului si limitei titei-apa ;
Sonda Cote absolute E Cote izobatice H
Nr. Ha Hc Ht/a Ha* Hc* Ht/a*
- m m m m m m m M
743 3055 3196 - 670 2 385 2 526 - 92
750 3034 3108 - 666 2 368 2 442 - 52
753 2694 2830 2791 420 2 274 2 410 2 371 80
3520 2768 2870 2849 478 2 290 2 392 2 371 81

Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu izobate a
zacamantului, atasata acestui proiect .
 1.2 Fixarea limitei inițiale a contactului țiței-apă

Limita hidrocarburi – apă se determină tot din diagrafii, pe baza curbelor de rezistivitate. În
realitate nu există un plan orizontal de separatie între fluidele respective, ci mai degrabă o zonă de
tranzitie hidrocarburi – apă a cărei grosime este în functie de structura spatiului poros si de diferenta
de masă specifică dintre cele două fluide din zăcământ. Totusi, pentru simplificare, se admite existenta
planurilor orizontale de separare a fluidelor existente în zăcământ.
Această limită hidrocarburi – apă prezintă două contacte cu stratul productiv, un contact pe
acoperis si un contact pe culcus. Proiectia acestor două contacte pe harta cu izobate prezintă la rândul
ei două contururi: un contur interior (pe culcus) si unul exterior (pe acoperis). Între cele două contururi
se găseste asa numita zonă de contact în problemele de evaluare a resurselor si rezervelor de
hidrocarburi, de urmărire a deplasării limitei în timpul exploatării. Se operează cu un contur mediu,
numit contur de calcul sau contur de lucru .

Se trasează limita titei – apă la adâncimea 2371 m .

Fig.1.2. Fixarea limiteti titei-apa ;

 1.3 Realizarea secțiunilor geologice

Sectiunile geologice sunt reprezentări în plan vertical a stratelor geologice. Cele mai adecvate
sunt sectiunile transversale deoarece oferă o imagine mult mai reusită asupra înclinării stratului decât
sectiunile longitudinale. În plus, acestea evidentiază limitele hidrocarburi – apă si/sau titei – gaze. În
cazul de fată sectiunile s-au întocmit pe baza hărtii structurale .

1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturată cu fluide

Complexul productiv include si intercalatii de strate impermeabile, care trebuie puse în

evidentă si înlăturate de la grosimea totală a stratului. Pentru acest lucru, se ia fiecare diagrafie în
parte si se analizează. Se identifică si se notează stratele care compun obiectivul. Grosimea se
măsoară atât după curba de potential standard (P.S) cât si după cea de rezistivitate (ρ), apoi se face
media celor doua valori obtinute, acolo unde este cazul. In cazul in care se obtine o singura valoare
din analiza diagrafiilor, aceasta se trece in tabel .

Sonda 743
hef
Strat P.S ρ 𝒉𝒆𝒇
a 15 - 15
b 56 - 56
c 21 - 21
Ʃhefm 92
Tabel 1.2. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 743 ;

Sonda 750
hef
Strat P.S ρ 𝒉𝒆𝒇
a 12 - 212
b 22 - 22
c 18 - 18
Ʃhefm 52
Tabel 1.3. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 750 ;

Sonda 753
hef
Strat P.S ρ 𝒉𝒆𝒇
a 34 30 32
b 26 24 25
c 23 - 23
Ʃhefm 80
Tabel 1.4. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 753 ;
Sonda 3520
hef
Strat P.S Ρ 𝒉𝒆𝒇
a 40 46 43
b 24 16 20
c 13 - 13
Ʃhefm 81
Tabel 1.5. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 3520 ;

1.5 Calculul volumului brut al colectorului

Aria productivă

Aria zonei productive de determină măsurând pe harta cu izobate aria trapezului cuprins între
faliile F1, F2 si F3 si limita titei – apă de calcul.

Pentru determinarea ariei, s-au împărtit zonele respective în triunghiuri, iar ariile s-au calculat cu
următoarea formulă:

𝑏·î
𝐴= · 25 = ___𝑚2 =___ha
2
Unde :

 î- înaltinea triunghiului ;
 b- latura triunghiului.
 25- scalar

Tinand cont de scara hartii cu izobate, rezulta urmatoarele arii productive corespunzatoare fiecarei
sonde :

Sonda 743
10·1
𝐴743 = · 25 = 125 𝑚2 = 0,0125 ha
2
Sonda 750

𝐴750 = 𝐴750𝐼 + 𝐴750𝐼𝐼 ;

78·11
𝐴750𝐼 = · 25 = 10 725 𝑚2 = 1,0725 ha
2
78·1
𝐴750𝐼𝐼 = 2 · 25 = 975 𝑚2 = 0,0975 ha
𝐴750 = 10 725 + 975 = 11 700 𝑚2 = 1,17 ℎ𝑎;
Sonda 753

𝐴753 = 𝐴753𝐼 + 𝐴753𝐼𝐼 ;

148·64
𝐴753𝐼 = · 25 = 118 400 𝑚2 = 11,84 ha
2
123·115
𝐴753𝐼𝐼 = 2 · 25 = 176 812,5 𝑚2 = 17,68125 ha
𝐴753 = 118 400 + 176 812,5 = 295 212,5 𝑚2 = 29,52125 ℎ𝑎;

Sonda 3520

𝐴3520 = 𝐴3520𝐼 + 𝐴3520𝐼𝐼 ;

45·115
𝐴3520𝐼 = · 25 = 64 687,5 𝑚2 = 6,46875 ha
2
78·115
𝐴3520𝐼𝐼 = · 25 = 112 125 𝑚2 = 11,2125 ha
2
𝐴3520 = 64 687,5 + 112 125 = 176 812,5 𝑚2 = 17,68125 ℎ𝑎;

Aria totala a zonei productive este :

𝐴𝑡 = 𝐴750 + 𝐴753 + 𝐴3520 + 𝐴743 = 11 700 + 295 212,5 + 176 812,5 + 125 ;
𝑨𝒕 = 𝟒𝟖𝟑 𝟖𝟓𝟑 𝒎𝟐 = 𝟒𝟖, 𝟑𝟖𝟓𝟑 𝒉𝒂 ;

Calculul grosimii medii a stratului în zona productivă

Pentru determinarea grosimii medii a stratului in zona productiva se foloseste relatia :

∑4𝑖=1 ℎ𝑖 ∙ 𝐴𝑖 ℎ𝑒𝑓743 ∙ 𝐴743 + ℎ𝑒𝑓750 ∙ 𝐴750 + ℎ𝑒𝑓753 ∙ 𝐴753 + ℎ𝑒𝑓3520 ∙ 𝐴3520

ℎ𝑚𝑒𝑑𝑧 = = ;
∑4𝑖=1 𝐴𝑖 𝐴743 + 𝐴750 + 𝐴753 + 𝐴3520

92 ∙ 125 + 52 ∙ 11 700 + 80 ∙ 295 212,5 + 81 · 176 812,5

ℎ𝑚𝑒𝑑𝑧 = = 79,7 𝑚 ;
483 853

𝒉𝒎𝒆𝒅𝒛 = 𝟕𝟗, 𝟕 𝒎 ;

Unde :
 Ai - Ariile productive corespunzatoare fiecarei sonde ;
 hi - Grosimea medie efectiva corespunzatoare fiecarei sonde ;

Calculul volumului brut al rezervorului

Volumul brut al rezervorului se calculeaza cu relatia de mai jos :

𝑉𝑏 = 𝐴𝑝 ∙ ℎ𝑚𝑒𝑑𝑧 = 483 853 ∙ 79,7 = 38 563 084 𝑚3 = 38,563084 ∙ 106 𝑚3 ;

Unde :
 Vb - Volumul brut al rezervorului ;
 Ap - Aria zonei productive ;
 hmedz - Grosimea medie efectiva in zona productiva
 CAPITOLUL II. PROPRIETĂȚILE MEDIULUI SOLID

Pentru determinarea mărimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,

permeabilitate, saturatie în apă ireductibilă, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi datele
din carote din Tabelul 1. Pe baza diagrafiilor geofizice se pozitionează carotele pe sectiunile geologice
. Se calculează o mărime medie ponderată cu grosimea pachetului (ha, hb, hc). Dacă într-un pachet
avem mai multe carote se face media aritmetică a valorilor parametrului fizic respectiv.
Modelul de lucru este valabil atât pentru determinarea porozitătii cât si a permeabilitătii si a
saturatiei în apă ireductibilă.

Sonda 743
K
Strat mef k‖ kꞱ Sai hmed
a 20,3 350 278 100 15
b 20,75 374 350 100 56
c 20,9 690 571 100 21
Tabel 2.1. Proprietatile mediului poros- Sonda 743 ;

Sonda 750
K
Strat mef k‖ kꞱ Sai hmed
a 19,6 278 214 100 12
b 22,6 872 616 100 22
c 20,7 679 597 100 18
Tabel 2.2. Proprietatile mediului poros- Sonda 750;

Sonda 753
K
Strat mef k‖ kꞱ Sai hmed
a 18,8 836,5 608 31,5 32
b 22,1 658 583 26,7 25
c 20,6 672 467 24,7 23
Tabel 2.3. Proprietatile mediului poros- Sonda 753;

Sonda 3520
K
Strat mef k‖ kꞱ Sai hmed
a 20,95 452 377,5 25,55 43
b 20,85 565 531 25,45 20
c 19,9 503 412 23 13
Tabel 2.4 Proprietatile mediului poros- Sonda 3520;

In tabelele de mai sus au fost notate proprietatile mediului poros pentru fiecare sonda in parte,
rezultate din Tabelul 1.
 2.1. Calculul mărimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului

Porozitatea
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru măsoară capacitatea rocii de a înmagazina fluide. În probleme de proiectare se operează cu
două tipuri de porozităti:
 Porozitatea efectiva, me, definita ca raportul dintre volumul de pori, Vp, si volumul brut
al sistemului roca-pori, Vb
𝑉𝑝
𝑚𝑒 = ;
𝑉𝑏
 Porozitatea dinamica, md, utilizata in problemele de dezlocuire a titeiului de catre alt
fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient de
utilizare al spatiului de pori, care ia in consideratie faptul ca in conditiile reale de
zacamant, agentul de dezlocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros (ẟ).

 𝑚𝑑 = 𝑚 ∙ 𝛿 ;

Cunoasterea porozitătii efective este necesară în calculele de evaluare a resurselor de

hidrocarburi, la stabilirea capacitătii energetice a zăcământului, la alegerea metodei de intensificare
sau îmbunătătire a recuperării. Porozitatea se poate determina prin metode fizice (măsurători pe carote)
si prin metode geofizice (din curbele de rezistivitate).

Porozitatea pe sonda

∑𝑛𝑖=1 𝑚𝑖 ∙ ℎ𝑖
𝑚𝑚𝑒𝑑𝑆 = ;
∑𝑛𝑖=1 ℎ𝑖
Unde :
 mi - Porozitatea masurata din carote ;
 hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;

Sonda 743

0,203 ∙ 15 + 0,2075 ∙ 56 + 0,209 ∙ 21

𝑚𝑚𝑒𝑑743 = = 0,2071 = 20,71 % ;
15 + 56 + 21

Sonda 750
0,196 ∙ 12 + 0,226 ∙ 22 + 0,207 ∙ 18
𝑚𝑚𝑒𝑑750 = = 0,2125 = 21,25 % ;
12 + 22 + 18
Sonda 753
0,188 ∙ 32 + 0,221 ∙ 25 + 0,206 ∙ 23
𝑚𝑚𝑒𝑑753 = = 0,2034 = 20,34 %;
32 + 25 + 23
Sonda 3520
0,2095 ∙ 43 + 0,2085 ∙ 20 + 0,199 ∙ 13
𝑚𝑚𝑒𝑑3520 = = 0,1946 = 19,46 % ;
43 + 20 + 13

Porozitatea pe zacamant

∑4𝑖=1 𝑚𝑖 ∙ 𝐴𝑖
𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧 = ;
∑4𝑖=1 𝐴𝑖
𝑚𝑚𝑒𝑑750 ∙ 𝐴750 + 𝑚𝑚𝑒𝑑753 ∙ 𝐴753 + 𝑚𝑚𝑒𝑑3520 ∙ 𝐴3520
𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧 = ;
𝐴743 + 𝐴750 + 𝐴753 + 𝐴3520

0,2071 ∙ 125 + 0,2125 ∙ 11 700 + 0,2034 ∙ 295 212,5 + 0,1946 ∙ 176 812,5
𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧 = ;
483 853
𝒎𝒎𝒆𝒅𝒛 = 𝟎, 𝟐𝟎𝟎𝟒 = 𝟐𝟎, 𝟎𝟒 % ;

Unde :
 mi - Porozitatea pe sonda ;
 Ai - Aria productiva corespunzatoare fiecarei sonde ;

Permeabilitatea

Permeabilitatea poate fi definită, în general, ca proprietate a unui mediu de a permite curgerea

fluidelor prin el. În proiectarea exploatării se operează ci toate cele trei categorii de permeabilitate
cunoscute: absolută, efectivă si relativă.
Permeabilitatea absolută a unui colector reprezintă permeabilitatea măsurată fată de o fază când
porii rocii sunt saturati numai cu fluidul respectiv.
Permeabilitatea efectivă este permeabilitatea măsurată fată de o anumită fază, când în porii
rocii sunt prezente două sau mai multe faze. Din acest motiv i se mai spune si permeabilitate de fază.
Permeabilitatea relativă se exprimă ca raport între permeabilitatea efectivă si cea absolută,
pentru acelasi zăcământ. Se poate vorbi, de asemenea, de o permeabilitate relativă fată de apă si o
permeabilitate relativă fată de gaze.
În acest subcapitol ne interesează determinarea permeabilitătii absolute pe zăcământ. În
general, rocile prezintă anizotropie în ce priveste permeabilitatea, adică permeabilitatea prezintă valori
diferite pe diverse directii în zăcământ. Astfel, se va defini permeabilitatea paralelă cu directia de
sedimentare (stratificare), numită adesea permeabilitate orizontală, si o permeabilitate perpendiculară
pe directia de stratificare, numită si permeabilitate verticală. În cele mai multe cazuri, valorile celor
două permeabilităti diferă sensibil. Cum curgerea fluidelor în zăcământ este spatială, în ecuatiile de
miscare se va utiliza o valoare medie pe zăcământ, între cele două permeabilităti.
Permeabilitatea paralela medie pe sonda

𝐼𝐼
∑𝑛𝑖=1 𝑘𝑖𝐼𝐼 ∙ ℎ𝑖
𝑘𝑚𝑒𝑑𝑠 = ;
∑𝑛𝑖=1 ℎ𝑖

Unde :
 kiII - Permeabilitatea paralela pe sonda ;
 hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;

Sonda 743

𝐼𝐼
350 ∙ 15 + 374 ∙ 56 + 690 ∙ 21
𝑘𝑚𝑒𝑑743 = = 428,25 𝑚𝐷 ;
92
Sonda 750
𝐼𝐼
278 ∙ 12 + 872 ∙ 22 + 679 ∙ 18
𝑘𝑚𝑒𝑑750 = = 668,11 𝑚𝐷 ;
52
Sonda 753

𝐼𝐼
836,5 ∙ 32 + 658 ∙ 25 + 672 ∙ 23
𝑘𝑚𝑒𝑑753 = = 733,425 𝑚𝐷 ;
80

Sonda 3520

𝐼𝐼
452 ∙ 43 + 565 ∙ 20 + 503 ∙ 13
𝑘𝑚𝑒𝑑3520 = = 460,185 𝑚𝐷 ;
81

Permeabilitatea perpendiculară medie pe sondă

Ʇ
∑𝑛𝑖=1 ℎ𝑖
𝑘𝑚𝑒𝑑𝑠 = ;
ℎ
∑𝑛𝑖=1 Ʇ𝑖
𝑘𝑖

Unde :
 kiꞱ - Permeabilitatea perpendiculara pe sonda ;
 hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;

Sonda 743
Ʇ 92
𝑘𝑚𝑒𝑑743 = = 366,92 𝑚𝐷 ;
15 56 21
278 + 350 + 571
Sonda 750

Ʇ 52
𝑘𝑚𝑒𝑑750 = = 426,43 𝑚𝐷 ;
12 22 18
214 + 616 + 597
Sonda 753
Ʇ 80
𝑘𝑚𝑒𝑑753 = = 552,624 𝑚𝐷 ;
32 25 23
608 + 583 + 467

Sonda 3520
Ʇ 81
𝑘𝑚𝑒𝑑3520 = = 422,31 𝑚𝐷 ;
43 20 13
+ +
377,5 531 412

Permeabilitatea medie pe sondă

𝐼𝐼 Ʇ
𝑘𝑚𝑒𝑑𝑠 + 𝑘𝑚𝑒𝑑𝑠
𝑘𝑚𝑒𝑑𝑠 = ;
2
Sonda 743
428,25 + 366,92
𝑘𝑚𝑒𝑑743 = = 397,585 𝑚𝐷 ;
2
Sonda 750
668,11 + 426,43
𝑘𝑚𝑒𝑑750 = = 547,27 𝑚𝐷 ;
2
Sonda 753
733,425 + 552,624
𝑘𝑚𝑒𝑑753 = = 643,0245 𝑚𝐷 ;
2

Sonda 3520
460,185 + 422,31
𝑘𝑚𝑒𝑑3520 = = 441,2475 𝑚𝐷 ;
2

Permeabilitatea medie pe zăcământ

∑4𝑖=1 𝑘𝑖 ∙ 𝐴𝑖
𝑘𝑚𝑒𝑑𝑧 = ;
∑4𝑖=1 𝐴𝑖
𝑘𝑚𝑒𝑑743 ∙ 𝐴743 + 𝑘𝑚𝑒𝑑750 ∙ 𝐴750 + 𝑘𝑚𝑒𝑑753 ∙ 𝐴753 + 𝑘𝑚𝑒𝑑3520 ∙ 𝐴3520
𝑘𝑚𝑒𝑑𝑧 =
𝐴743 + 𝐴750 + 𝐴753 + 𝐴3520
397,585 ∙ 125 + 547,27 ∙ 11700 + 643,0245 ∙ 295212,5 + 441,2475 ∙ 176812,5
𝑘𝑚𝑒𝑑𝑧 = ;
483 853
𝒌𝒎𝒆𝒅𝒛 = 𝟓𝟔𝟔, 𝟗 𝒎𝑫 ;
Saturația în apă ireductibilă

În porii rocii colectoare pot fi prezente următoarele fluide: apă, țiței și gaze. Prin urmare, se poate
vorbi de o saturație în apă, o saturație în țiței și saturație în gaze. Numeric, saturația se exprimă ca
raport între volumul de fluid din pori și volumul respectiv de pori și poate lua valori între 0 și 1,
respectiv între 0% și 100%. Într-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei faze. Saturația în
apă ireductibilă, pentru un anumit zăcământ, rămâne invariabilă în procesul de exploatare.

Cunoașterea saturațiilor ireductibile este foarte importantă la evaluarea resurselor și a rezervelor

de hidrocarburiși la prevederea comportării zăcămintelor în exploatare. Determinarea se poate face cu
ajutorul metodelor fizice (determinări în laborator, carote mecanice), prin metode geofizice (din
curbele de rezistivitate) sau prin calcule (pe baza ecuațiilor de bilanț, folosindu-se datele de producție).

Saturația în apă ireductibilă ia valori cuprinse într-un domeniu foarte larg în funcție de
compoziția chimico-mineralogică a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de udare
a rocilor. Pentru calculul acestei saturații se apelează la niște relații similare cu cele folosite la
determinarea porozității.

Saturația în apă ireductibilă medie pe sondă

∑𝑛𝑖=𝑖(𝑆𝑎𝑖 )𝑖 ∙ ℎ𝑖
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑𝑠 = ;
∑𝑛𝑖=1 ℎ𝑖
Unde :
 (Sai)i - Saturatia in apa ireductibila pe pachetul de grosime medie, hi ;
 hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;

Sonda 743
100 100 100
∙ 15 + 100 ∙ 56 + 100 ∙ 21
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑743 = 100 = 100 %;
15 + 56 + 21

Sonda 750
100 100 100
∙ 12 + 100 ∙ 22 + 100 ∙ 18
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑750 = 100 = 100 % ;
12 + 22 + 18
Sonda 753
31,5 26,7 24,7
∙ 32 + 100 ∙ 25 + 100 ∙ 23
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑753 = 100 = 28,045 % ;
32 + 25 + 23
Sonda 3520

25,55 25,45 23
∙ 43 + 100 ∙ 20 + 100 ∙ 13
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑3520 = 100 = 23,53 % ;
43 + 20 + 13
Saturația în apă ireductibilă medie pe zăcământ

∑4𝑖=1 𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑𝑠 ∙ 𝐴𝑖
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑𝑧 = ;
∑4𝑖=1 𝐴𝑖

𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑743 ∙ 𝐴743 + 𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑750 ∙ 𝐴750 + 𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑753 ∙ 𝐴753 + 𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑3520 ∙ 𝐴3520

𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑𝑧 = ;
𝐴743 + 𝐴750 + 𝐴753 + 𝐴3520
100 100 28,045 23,53
∙ 125 + 100 ∙ 11700 + 100 ∙ 295212,5 + 100 ∙ 176812,5
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑𝑧 = 100 ;
483 853

𝑺𝒂𝒊𝒎𝒆𝒅𝒛 = 𝟐𝟖, 𝟏𝟓 % ;

Unde :
 Saimeds - Saturatia medie pe sonda ;
 Ai - Aria zonei productive corespunzatoare fiecarei sonde ;

Coeficientul de compresibilitate al rocii

Coeficientul de compesibilitate este parametrul prin intermediul căruia se exprimă elasticitatea

rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere importantă în cadrul forțelor care determină
deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibilitate este definit ca raport al
variației volumului cu presiunea și volumul însuși și anume:

1 𝑑𝑉
𝛽= ∙ , 𝑇 = 𝑐𝑡 ;
𝑉 𝑑𝑝
Se operează, în mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii și cu un coeficient de
compresibilitate al porilor. Între cei doi există o legătură:

𝛽𝑟 = 𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧 ∙ 𝛽𝑝 ;
Unde :
 βr - Coeficientul de compresibilitate al rocii ;
 βp - Coeficientul e compresibilitate al porilor ;
 mmedz - Porozitatea medie in zona productiva (pe zacamant) ;

Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua, în lipsa unor determinări pe carote,între

1·10-10 1/Pa și 2·10-10 1/Pa, în cazul rocilor plastice (nisipuri), sau se poate utiliza diagrama de mai
jos în cazul rocilor elasto-plastice (gresii, calcare).
 Fig.2.1. Calculul coeficientului de compresibilitate ;

Avand in vedere faptul ca din tabelul 1 rezulta ca rocile din zacamant sunt nisipuri, coeficientul
de compresibilitate al rocii este :

𝛽𝑟𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = (1 − 2) ∙ 10−10 𝑃𝑎−1 ;

Se alege :
𝛽𝑟𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 1,5 ∙ 10−10 𝑃𝑎−1 ;

𝛽 1,5∙10−10
𝛽𝑝 = 𝑚𝑟𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = = 7,48 ∙ 10−10 𝑃𝑎−1
𝑚𝑒𝑑𝑧 0,2004

2.2. Calculul volumului de pori al rezervorului

Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori și fisuri. Determinarea volumului de pori al
rocii, rezervorului este absolut necesară pentru evaluarea, în continuare a resursei geologice de gaze.
Pentru determinarea acestui volum se va folosi următoarea formulă:
20,04
𝑉𝑝 = 𝑉𝑏 ∙ 𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧 = 38,563084 ∙ 106 ∙ = 7,728 ∙ 106 𝑚3 ;
100
Unde :
 Vb - Volumul brut al rezervorului ;
 Vp - Volumul de pori al rezervorului ;
 mmedz - Porozitatea medie in zona productiva ;
 CAPITOLUL III.PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID

3.1. Proprietățile țițeiurilor

Solubilitatea gazelor în țiței

Rația de soluție se definește ca fiind cantitatea de gaze, în m3N/m3, dizolvată într-un metru cub de
țiței, în condiții de zăcământ.
Se citește din diagrama analiza pVT atasata acestui proiect .

Factorul de volum al țițeiului

Factorul de volum monofazic al țițeiului-bt se definește ca fiind raportul dintre volumul ocupat de
o anumită cantitate de țiței în condiții de zăcământ (deci,cu gaze în soluție) și volumul ocupat de
aceeași cantitate de țiței în condiții standard (fără gaze în soluție).
Factorul de volum al țițeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinzând de mărimea
rației de soluție, în sensul că un țiței cu rația de soluție mare va avea și un factor de volum mare.

Unde :
 bts - Factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, psat ;
 bto - Factorul de volum al titeiului la presiunea intiatia, p0 ;

Vâscozitatea dinamică a țițeiului

Vâscozitatea dinamică a țițeiului scade cu creșterea temperaturii. Între p 0 si ps, vâscozitatea

țițeiului se reduce cu scăderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de saturație, vâscozitatea
crește cu reducerea presiunii, fenomen datorat ieșirii gazelor din soluție.

Temperatura de zăcământ

𝑇𝑍 = (𝐻𝑡⁄𝑎 + 𝐸𝑚𝑒𝑑 ) ∙ 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑇 + 𝑇𝑚𝑎 ;

𝑇𝑧 = (2371 + 558,5) ∙ 0,03 + 9,6 = 97,485 ℃ ;

Unde :
 Ht/a - Limita apa-titei ;
 Emed - Elevatia medie ;
 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑇 = 0,03 ℃/𝑚 − Gradientul de temperatura ;
 Tma - Temperatura mediului ambiant ;

În tabelul de mai jos sunt trecute proprietatile mediului fluid la diferite presiuni .
 Tabel 3.1. Proprietatile mediului fluid ;
Presiunea, p bt μt μg rs
bar - cP cP m3N/m3
p0=130 1,195 1.024 - 62
psat=85 1,208 1.024 144∙10-4 62
pab=30 1,09 1.03 111∙10-4 20

Coeficientul de compresibilitate al titeiului

Elasticitatea se exprimă numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al țițeiului,βt.

Coeficientul de compresibilitate al țițeiului se calculează cu relația:

𝑏𝑡𝑠 − 𝑏0 1,208 − 1,195

𝛽𝑡 = = = 0,000239 𝑏𝑎𝑟 −1 ;
𝑏𝑡𝑠 ∙ (𝑝0 − 𝑝𝑠 ) 1,208 ∙ (130 − 85)

Calculul resursei de titei

1
𝑁 = 𝐴𝑝 ∙ ℎ𝑚𝑒𝑑𝑧 ∙ 𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧 ∙ (1 − 𝑆𝑎𝑖 ) ∙ ;
𝑏𝑡0
20,04 1
𝑁 = 483853 ∙ 79,7 ∙ ∙ (1 − 0,2815) ∙ = 4646525.703 𝑚3 ;
100 1,195

Unde :
 N - Resursa de titei ;
 Ap - Aria productiva ;
 hmedz - Grosimea medie efectiva a zacamantului ;
 mmedz - Porozitatea medie a zacamantului ;
 Sai - Saturatia in apa interstitiala medie pe zacamant ;
 bt0 - Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala ;
Calculul resursei de gaze
3
𝑀 = 𝑁 ∙ 𝑟𝑠0 = 4646525.703 ∙ 62 = 288084593.61𝑚𝑁 ;

Unde :
 N - Resursa de titei ;
 M - Resursa de gaze ;
 rs0 - Ratia de solutie la presiunea initiala ;
 În diagrama de variație avem două domenii în care factorul de volum al țițeiului, rația de soluție
și vâscozitatea variază după legi diferite și anume:
a) între presiunea inițială și cea de saturație;
b) între presiunea de saturație și cea de abandonare.
Pentru determinarea legii de variație se folosesc condițiile unei drepte ce trece prin două puncte.

Cazul 1: p. = psat...p0 ; rs=const.

a) Pentru determinarea legii de variație a factorului de volum brut:
𝑏𝑡0 = 1,195
𝑏𝑡𝑠𝑎𝑡 = 1,208 ;

𝑏𝑡 − 𝑏𝑡0 𝑝0 − 𝑝 𝑏𝑡 − 1.195 130 − 𝑝 𝑏𝑡 − 1.195 130 − 𝑝

= ⇒ = ⇒ = ;
𝑏𝑡𝑠𝑎𝑡 − 𝑏𝑡0 𝑝0 − 𝑝𝑠𝑎𝑡 1,208 − 1,195 130 − 85 0.013 45

𝟓𝟓. 𝟒𝟕 − 𝟎. 𝟎𝟏𝟑 ∙ 𝒑
𝒃𝒕 = ;
𝟒𝟓

p bt
130 1.195
120 1,198
110 1.2
90 1.206
85 1.208

b) Pentru determinarea legii de variație a vâscozității:

𝜇𝑡0 = 1.024𝑐𝑃 ;
𝜇𝑡𝑠𝑎𝑡 = 1.024 𝑐𝑃 ;
𝜇𝑡 = 𝑐𝑡

1.25

1.2

1.15

1.1

1.05

1
80 90 100 110 120 130 140

μt bt
Cazul 2: p = pab...psat :

a) Pentru determinarea legii de variație a factorului de volum brut:

𝑏𝑡𝑠𝑎𝑡 = 1,208 ;
𝑏𝑡𝑎𝑏 = 1,09 ;

𝑏𝑡𝑠𝑎𝑡 − 𝑏𝑡 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝 1.208 − 𝑏𝑡 85 − 𝑝 1.208 − 𝑏𝑡 85 − 𝑝

= ⇒ = ⇒ = ;
𝑏𝑡𝑠𝑎𝑡 − 𝑏𝑡𝑎𝑏 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏 1,208 − 1,09 85 − 20 0,118 65

𝟕𝟎. 𝟖𝟓 + 𝟎. 𝟏𝟏𝟖 ∙ 𝒑
𝒃𝒕 = ;
𝟔𝟓

p bt
85 1.208
80 1.199
70 1.1807
60 1.1626
50 1.144
40 1.1263
30 1.108
20 1.09

b) Pentru determinarea legii de variație a vâscozității:

𝜇𝑡𝑠𝑎𝑡 = 1.024𝑐𝑃 ;
𝜇𝑡𝑎𝑏 = 1,03 𝑐𝑃 ;

𝜇𝑡 − 𝜇𝑡𝑠𝑎𝑡 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝 𝜇𝑡 − 1.024 85 − 𝑝 𝜇𝑡 − 1.024 85 − 𝑝

= ⟹ = ⇒ = ;
𝜇𝑡𝑎𝑏 − 𝜇𝑡𝑠𝑎𝑡 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏 1.03 − 1.024 85 − 20 0,006 65
𝟔𝟕. 𝟎𝟕 − 𝟎. 𝟎𝟎𝟔 ∙ 𝒑
𝝁𝒕 = ;
𝟔𝟓

p μt
85 1.024
80 1.0244
70 1.025
60 1.026
50 1.027
40 1.028
30 1.029
20 1.03
 1.25

1.2

1.15

1.1

1.05

1
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

bt μt

c) Pentru determinarea legii de variație a rației de soluție:

3⁄ 3
𝑟𝑠 𝑠𝑎𝑡 = 62 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑟𝑠 𝑎𝑏 = 20 𝑚𝑁 𝑚 ;

𝑟𝑠 − 𝑟𝑠𝑎𝑏 𝑝 − 𝑝𝑎𝑏 𝑟𝑆 − 20 𝑝 − 20 𝑟𝑠 − 20 𝑝 − 20
= ⟹ = ⟹ = ;
𝑟𝑠𝑠𝑎𝑡 − 𝑟𝑠𝑎𝑏 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏 62 − 20 85 − 20 42 65

𝟒𝟐 ∙ 𝒑 − 𝟒𝟔𝟎
𝒓𝒔 = ;
𝟔𝟓

p rs
85 62
80 58.7692308
70 52.3076923
60 45.8461538
50 39.3846154
40 32.9230769
30 26.4615385
20 20
 70

60

50

40

30

20

10

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

3.2. Proprietățile apelor de zăcământ

Solubilitatea gazelor în apa de zăcământ

Solubilitatea gazelor în apa de zăcământ este mult mai redusă decât în țiței, dar nu este de
neglijat.
Solubilitatea gazelor în apa mineralizată de zăcământ se calculează cu relația:

𝑋∙𝑌
𝐺 ′ = 𝐺 ∙ (1 − );
10000

Unde :
 G - Solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa distilata, in m3N/m3, pentru a carei determinare
se poate utiliza diagrama din figura 3.1. ;
 X - mineralizatia (salinitatea) apei in mgech/l, determinata prin analiza de laborator ;
 Y - corectia salinitatii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2 ;
Mineralizatia, X, se poate calcula pentru sondele 743 si 750, cu formulele de mai jos :

𝑋743 = 2 562,85 + 143,59 + 302,31 + 3013,97 + 0,18 + 0,7 = 6 023,5 𝑚𝑔 𝑒𝑐ℎ⁄𝑙 ;

𝑋750 = 1 598,89 + 6,68 + 2,48 + 1600 + 5,90 + 2,15 = 3 216,1 𝑚𝑔 𝑒𝑐ℎ⁄𝑙 ;

Pentru citirea de pe diagrama a solubilitatii gazelor, G, si a corectiei salinitatii, Y, se calculeaza

o presiune medie cu relatia :
 𝑝0 + 𝑝𝑠𝑎𝑡 130 + 85
𝑝𝑚 = = = 107.5 𝑏𝑎𝑟 = 107.5 ∙ 105 𝑃𝑎 ;
2 2

Fig 3.1. Solubilitatea gazelor in apa distilata ;

Fig.3.2. Corectia salinitatii ;

Folosind diagramele, rezulta urmatoarele valori ale solubilitatii gazelor si corectiei salinitatii :
3⁄ 3
𝐺 = 2 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑌 = 0,042 𝑚𝑔 𝑒𝑐ℎ⁄𝑙 ;

′
6 023,51 ∙ 0,042 3⁄ 3
𝐺743 = 2 ∙ (1 − ) = 1.95 𝑚𝑁 𝑚 ;
10 000
′
3 216,1 ∙ 0,042 3⁄ 3
𝐺750 = 2 ∙ (1 − ) = 1.973 𝑚𝑁 𝑚 ;
10 000
′ ′
′
𝐺743 + 𝐺750 1.95 + 1.973 3⁄ 3
𝐺 = = = 1.96 𝑚𝑁 𝑚 ;
2 2
 Vâscozitatea dinamică a apei de zăcământ

Vâscozitatea dinamică a apei de zăcământ este un parametru sensibil în special, la variația

structurii. Ea scade cu creșterea temperaturii și crește cu creșterea concentrației în săruri.
Pentru determinarea vâscozității dinamice a apei de zăcământ vom determina:

Salinitatea pe sonda , Y :
6

𝑌743 = ∑ 𝑌𝑖 = 58 945,35 + 2 175,94 + 3 749,05 + 106 872 + 9,05 + 42,70 ;

𝑖=1
𝑌743 = 171 794,09 𝑚𝑔⁄𝑙 ;
7

𝑌750 = ∑ 𝑌𝑖 = 36 774 , 47 + 133,94 + 30,14 + 56 736 + 283,45 + 131,15 ;

𝑖=1
𝑌743 = 94 089,15 𝑚𝑔⁄𝑙 ;

Salinitatea pe zacamant :

𝑌743 + 𝑌750 171 794,09 + 94 089,15

𝑌= = = 132 941,62 𝑚𝑔⁄𝑙 ;
2 2

1 l apa zacamant ......................1 050 000 mg...................................Y=132 941,62 mg saruri/l apa

100 mg ...................................Y % ;

𝑆 = 12,66 % ;

Pentru :
𝑆 = 12,66 % ;
𝑇𝑧 = 97,485 ℃ ;
𝑏𝑎 = 1 ;

Se citeste din diagrama din figura 3.3. valoarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant .
 `
Fig. 3.3. Estimarea vascozitatii dinamice ;

Folosind datele de mai sus, a rezultat urmatoarea valoare a vascozitatii dinamice :

𝜇𝑎 = 0,39 ∙ 10−3 𝑁 ∙ 𝑠⁄𝑚2 ;

Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate

Compresibilitatea apei este influențată de presiune, de temperatură, de concentrația în electroliți

(mineralizație) și de prezența gazelor în soluție.
Coeficientul βa’ variază cu temperatura, cu presiunea și cu gradul de saturație al apei mineralizate
cu gaze.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zăcământ cu gaze în soluție se poate
calcula cu relația:

𝛽𝑎′ = 𝛽𝑎 ∙ (1 + 0,05 ∙ 𝐺 ′ ) ;

Unde :
 βa - Coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie (Se citeste din diagrama
din figura 3.4) ;
 G’ - Solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant ;
 Fig.3.4. Estimarea coeficientului de compresibilitate
al apei distilate fara gaze in solutie ;

In urma citirii realizate cu ajutorul diagramei din figura 3.4., a rezultat urmatoarea valoare pentru
coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie :

𝛽𝑎 = 4,56 ∙ 10−10 𝑚2 ⁄𝑁 ;
𝛽𝑎′ = 𝛽𝑎 ∙ (1 + 0,05 ∙ 𝐺 ′ ) = 4,56 ∙ 10−10 ∙ (1 + 0,05 ∙ 1.96) = 5,00688 ∙ 10−10 𝑚2 ⁄𝑁 ;
 CAPITOLUL IV. AMPLASAREA SONDELOR
Amplasarea rațională a sondelor este acea amplasare care asigură producția maximă de țiței, cu
cheltuieli minime. În acest sens, în practica exploatării apar două situații:
 se dă cumulativul pe zăcământ și se cere să se amplaseze sondele în așa fel încât să avem
cheltuieli minime;
 se dau resursele materiale și se cere să se amplaseze sondele în așa fel încât să se obțină valoarea
maximă a producției cu aceste resurse.
Amplasarea sondelor de țiței se face în funcție de modul de manifestare a energiei de zăcământ,
de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configurația geometrică a zăcământului.

Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara, cu acvifer activ

Amplasarea sondelor pe zăcăminte de țiței tip bandă liniară cu acvifer activ se face în șiruri
(rânduri) paralele, în raport de conturul interior (limita țiței/apă pe cucuș), aceasta deoarece sondele se
inundă mai întâi pe culcuș. Numerotarea șirurilor începe dinspre conturul petrolifer (limita țiței/apă)
către conturul de închidere (C.I.).
Amplasarea începe cu fixarea ultimului șir de sonde (șirul k);acesta se fixează paralel cu
conturul de închidere al zăcământului la o distanță de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a șirului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de interferență a
șirului cu falia respectivă. O îndepărtare prea mare a șirului k de respectivul contur ar face ca în
volumul situat între șirul k și C.I. să rămână o cantitate substanțială de țiței nedrenat de sonde.
După fixarea ultimului șir se măsoară distanța,d, dintre ultimul șir și conturul țiței/apă pe
culcuș.
Se determină distanța între șiruri a:

𝑑 250
𝑎= = = 83 𝑚 ;
𝑘 3

Unde :
 d - Distanta de la limita titei-apa pe culcus pana la ultimul sir de sonde :
𝑑 = 50 𝑚𝑚 = 250 𝑚 ;
 k - Numarul total de siruri :
𝑘 = 3;
 a1 - Distanta de la limita titei-apa pe culcus pana la primul sir de sonde ;
 a2 - Distanta de la primul sir de sonde la al doilea sir de sonde ;
 a3 - Distanta de la al doilea sir de sonde la al treilea sir de sonde ;
 S - Lungimea sirului ;

Se recomandă o distanță optimă între șiruri de 150-200 m. Numărul de șiruri va fi în funcție de

lungimea zonei respective Lp. Distanța dintre șirurile intermediare (2,3,...,k-1) este aceeași-egală cu
“a” și rezultă din relația de mai sus. Distanța de la conturul țiței/apă pe culcuș la primul șir (a1) se
alege mai mare decât a, având în vedere că primul șir este inundat mai repede decât celelalte. Rezultă
că distanța dintre penultimul șir (k-1) și ultimul șir va fi ak, mai mică decât a.
S-a constatat din practica exploatării, că exploatarea cu mai mult de două șiruri simultan nu este
eficientă din punct de vedere al consumului energetic și deci se recomandă ca în exploatare să fie cel
mult două șiruri, celelalte urmând a fi activate succesiv.
Se va proiecta în continuare numai modelul zăcământului pe care funcționează două șiruri
simultan, indiferent de numărul de șiruri proiectate în vederea exploatării acestuia.
Astfel, distanța de la conturul țiței/apă pe culcuș la primul șir de sonde de extracție este:
s
𝑎1 = 1,05 ∙ 𝑎 = 1,05 ∙ 83 = 87,15 𝑚 ;
iar distanța dintre penultimul șir și ultimul șir va fi:

𝑎𝑘 = 0,95 ∙ 𝑎 ;

Pentru al doilea sir de sonde :

𝑎2 = 0,95 ∙ 𝑎 = 0,95 ∙ 83 = 78,85 𝑚 ;

Pentru al treilea sir de sonde :

𝑎3 = 0,95 ∙ 𝑎 = 0,95 ∙ 83 = 78,85 𝑚 ;

Numărul de sonde de pe șirurile intermediare se calculează cu relația:

𝑆
𝑛𝑠 = ;
2∙𝜎

Unde :
 S - Latimea zonei productive, respectiv lungimea sirului de sonde, S=830 m :
 σ - Distanta dintre doua sonde vecine de pe sirurile intermediare ;

Pe șirurile intermediare (2,3,...,k-1) numărul de sonde este același. Pe primul șir se va amplasa un
număr mai mic de sonde decât pe celelalte, având în vedere că șirul 1 va fi inundat primul și deci,
sondele respective vor lucra o perioadă mai scurtă de timp. Notând cu ns1 numărul de sonde de pe
primul șir, avem:
𝑛𝑠1 = 0,88 ∙ 𝑛𝑠 ;

Pe ultimul șir se va amplasa un număr mai mare de sonde decât pe celelalte șiruri, deoarece se va
inunda ultimul și faza finală a exploatării va trebui să dreneze cât mai complet zona productivă. Se
notează cu nsk numărul de sonde de pe ultimul șir și avem:

𝑛𝑠𝑘 = 1,36 ∙ 𝑛𝑠 ;

Distanța dintre două sonde vecine de pe șirurile intermediare se determină cu ajutorul diagramei
din figura 4.2. de menționat că, în diagramă, rs are semnificația de rază redusă a sondei. Se calculează
expresia lg(a/rs) și din punctul corespunzător acestei valori de pe abscisă se duce o verticală până la
intersecția cu semidreapta nr.2. de aici se duce o paralelă la abscisă și se citeste pe ordonata valorea
raportului. Cunoscand raza redusa a sondei, rrs, rezulta semidistanta dintre doua sonde. Sondele laterale se
vor amplasa la o distanta σi fata de faliile F1, respectiv F2 (Figura 4.1.) si la 2∙σi intre ele .
 Fig.4.1. Amplasarea sondelor ;

Cunoscând diametrul coloanei de exploatare (Dc), se poate determina raza sondei de extracție.
𝐷𝑐 − 𝐷𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛𝑒𝑖 ;
1
𝐷𝑐 = 5 ⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ = 13,97 𝑐𝑚 ;
𝐷𝑠 − 𝐷𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑎𝑝𝑒𝑖 ;
𝐷𝑆 = 7 𝑖𝑛𝑐ℎ = 17,78 𝑐𝑚 ;

Raza sondei :
𝐷𝑠 17,78
𝑟𝑠 = = = 8,89 𝑐𝑚 ;
2 2
Tabel 4.1. Determinarea razei reduse a sondei ;
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4 4 4 4 4 4
d 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,2
n 20 25 30 35 40 45
rrs 0,039 0,157 0,371 0,65 0,975 1,16

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus și cu ajutorul
relației propuse de Sciurov.
Relația de calcul a razei reduse:

425
ln 𝑟𝑟𝑠 = ln 𝑟𝑠 − ( + 0,6) ;
(𝑙 + 1,5) ∙ 𝑛 ∙ 𝑑
Unde :
 rs - Raza sondei dupa sapa, in cm ;
 rrs - Raza redusa a sondei ;
 l - Lungimea canalului perforaturii realizate in strat, in cm ;
 n - Numarul de perforaturi pe metru liniar de coloana ;
 d - Diametrul perforaturii, in cm ;
425
ln 𝑟𝑟𝑠1 = ln 8,89 − ( + 0,6) = −3,24
{ (4 + 1,5) ∙ 20 ∙ 0,8 ;
−3,24
𝑟𝑟𝑠1 =𝑒 = 0,039 𝑐𝑚

425
ln 𝑟𝑟𝑠2 = ln 8,89 − ( + 0,6) = −1,85
{ (4 + 1,5) ∙ 25 ∙ 0,9 ;
−1,85
𝑟𝑟𝑠2 =𝑒 = 0,157 𝑐𝑚

425
ln 𝑟𝑟𝑠3 = ln 8,89 − ( + 0,6) = −0,991
{ (4 + 1,5) ∙ 30 ∙ 1,0 ;
−0,991
𝑟𝑟𝑠3 = 𝑒 = 0,371 𝑐𝑚

425
ln 𝑟𝑟𝑠4 = ln 8,89 − ( + 0,6) = −0,423
{ (4 + 1,5) ∙ 35 ∙ 1,1 ;
−0,423
𝑟𝑟𝑠4 = 𝑒 = 0,655 𝑐𝑚

425
ln 𝑟𝑟𝑠5 = ln 8,89 − ( + 0,6) = −0,025
{ (4 + 1,5) ∙ 40 ∙ 1,2 ;
−0,025
𝑟𝑟𝑠5 = 𝑒 = 0,975 𝑐𝑚

425
ln 𝑟𝑟𝑠6 = ln 8,89 − ( + 0,6) = 0,153
{ (4 + 1,5) ∙ 45 ∙ 1,2 ;
0,153
𝑟𝑟𝑠6 = 𝑒 = 1,16 𝑐𝑚

Se alege valoarea cea mai mare pentru rrs. si anume valoarea : 𝑟𝑟𝑠 = 1,16 𝑐𝑚 .

Se calculeaza expresia :
𝑎 8300
lg = lg = 3,85 ;
𝑟𝑟𝑠 1,16

𝜎𝑖
Se citeste din diagrama din figura 4.2. valoarea raportului , functie de numarul de siruri, k
𝑟𝑟𝑠
𝑎
(k=3) si de valoarea expresiei lg .
𝑟𝑟𝑠
 𝜎
Fig.4.2. Stabilirea valorii raportului 𝑟 𝑖 ;
𝑟𝑠

𝜎𝑖
Din grafic, rezulta ca valoarea lui este :
𝑟𝑟𝑠
𝜎𝑖
= 5 ∙ 103 ;
𝑟𝑟𝑠

De aici rezulta ca semidistanta dintre doua sonde, σi este :

𝜎𝑖 = 1000 ∙ 1,16 ∙ 5 = 5800 𝑐𝑚 = 58 𝑚 ;

Distanta dintre doua sonde, 2∙σi este :

2 ∙ 𝜎𝑖 = 11 600 𝑐𝑚 = 116 𝑚
Numărul de sonde de pe șirurile intermediare, ns :

𝑆 830
𝑛𝑠 = = = 7,15 ;
2 ∙ 𝜎𝑖 116

Numărul de sonde pe primul șir, ns1 :

𝑛𝑠1 = 0,88 ∙ 𝑛𝑠 = 0,88 ∙ 7,155 = 6,29 ⟹ 𝑆𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 𝒏𝒔𝟏 = 𝟔 𝒔𝒐𝒏𝒅𝒆 ;
Numărul de sonde pe al doilea șir, ns2 :
𝑛𝑠2 = 1,36 ∙ 𝑛𝑠 = 1,36 ∙ 7,155 = 9,73 ⟹ 𝑆𝑒 𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 𝒏𝒔𝟐 = 𝟏𝟎 𝒔𝒐𝒏𝒅𝒆 ;

Numărul de sonde pe al treilea șir, ns3 :

𝑛𝑠3 = 1,36 ∙ 𝑛𝑠 = 1,36 ∙ 7,155 = 9,73 ⟹ 𝑆𝑒 𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 𝒏𝒔𝟑 = 𝟏𝟎 𝒔𝒐𝒏𝒅𝒆 ;

Se recalculează semidistanța între sonde pe șirul 1 :

𝑆1 830
𝜎1 = = = 69,16 𝑚 = 13,83 𝑚𝑚 (𝑝𝑒 ℎ𝑎𝑟𝑡ă) ;
2 ∙ 𝑛𝑠1 2 ∙ 6
Se recalculează semidistanța între sonde pe șirul 2 :
𝑆2 830
𝜎2 = = = 41,5 𝑚 = 8,3 𝑚𝑚 (𝑝𝑒 ℎ𝑎𝑟𝑡ă);
2 ∙ 𝑛𝑠2 2 ∙ 10
Se recalculează semidistanța între sonde pe șirul 3 :
𝑆3 830
𝜎3 = = = 41,5 𝑚 = 8,3 𝑚𝑚 (𝑝𝑒 ℎ𝑎𝑟𝑡ă);
2 ∙ 𝑛𝑠3 2 ∙ 10

Tabel 4.2. Stabilirea si amplasarea retelei de sonde de extractie ;

a a1 a2 a3 ns ns1 2∙σ1 σ1 ns2 2∙σ2 σ2 ns3 2∙σ3 σ3
m m m m m m m m m m
83 87,15 78,85 78,85 7,15 6 138,32 69,16 10 83 41,5 10 83 41,5