PROBLEME PROPUSE:

IAS 12
Schimbări de politici şi schimbări de estimări

1. Din situaţiile financiare de la 31.12.N se cunosc: echipamente achiziţionate la 1.01.N-1 cu 200.000 lei.
Durata de amortizare contabilă 4 ani, durata de amortizare fiscală 5 ani. Cota de impozit pe profit 16%. Ce
tip de diferenţă temporară există la 31.12.N şi care este înregistrarea aferentă la această dată?

2. Se dau următoarele elemente: valoare brută clădire 400.000, achiziţionată şi dată în funcţiune pe 1.01.N,
durată de amortizare contabilă 40 ani, durata de amortizare fiscală 50 ani. La 31.12.N+1 valoarea justă la
care va fi reevaluată clădirea 500.000 lei. Reevaluarea nu este recunoscută din punct de vedere fiscal. Cota
de impozit pe profit 16%. Rezultatul contabil brut pentru N este de 100.000 u.m., iar pentru N+1 este
130.000 u.m.
Să se înregistreze impozitele amânate şi să se efectueze reconcilierea dintre cheltuielile cu impozitul pe
profit şi produsul dintre rezultatul contabil brut şi cota de impozit pe profit de 16%.

3. La 31.12.N bilanţul contabil al societăţii comerciale Alfa SA se prezintă astfel:

-lei-
Elemente Sume Elemente Sume
Clădiri 620.0001) Capital social 690.000
Mijloace de transport 456.0002) Rezerve din reevaluare 195.000
Mărfuri 19.7003) Datorii bancare pe termen 62.800
lung(valută)7)
Clienţi 48.500 Datorii cu dobânda5)
4)
12.100
Dobânzi de încasat 12.8005) Datorii cu amenzi8) 5.200
Dividende de încasat 8.3006) Furnizori 190.000
Disponibil bancar 21.000 Datorii către stat 31.200
Total 1.186.300 Total 1.186.300

Informaţii suplimentare:
1) clădirile aveau o bază impozabilă egală cu valoarea contabilă la data de 31.12.N-1, 425.000; în exerciţiul
N au fost supuse reevaluării la o valoare justă de 620.000, amortizarea contabilă (și fiscală) pentru exerciţiul
N este de 29.700. Reevaluare nu este recunoscută fiscal;
2) mijloacele de transport au fost achiziţionate pe 1.01.N cu 532.000. durata de utilitate 7 ani; amortizarea
fiscală în exerciţiul N a fost de 125.320;
3) valoarea brută a mărfurilor a fost de 21.000, şi există o ajustare pentru deprecierea acestora constituită la
31.12.N, în valoare de 1.300 (nedeductibilă fiscal);
4) valoarea brută a creanţelor faţă de clienţi este 56.600; s-a constituit în anul curent o ajustare pentru
deprecierea creanţelor clienţi în valoare de 3.500 (deductibilă fiscal pentru 20% din valoare);
5) veniturile şi cheltuielile cu dobânda au incidenţe fiscale în momentul încasării, respectiv plăţii lor;
6) veniturile din dividende nu sunt supuse impozitării;
7) datoriile bancare pe termen lung în valută cuprind pierderi cu diferenţele de curs valutar în valoare de
12.200 (nedeductibile fiscal);
8) cheltuielile cu amenzi sunt nedeductibile fiscal.

1
Să se determine diferenţele temporare deductibile şi impozabile şi apoi să se înregistreze creanţele, respectiv
datoriile cu impozitul amânat aferente exerciţiului N.

4. Societatea A evaluează stocurile de materii prime la ieşire aplicând metoda LIFO. În urma acestui
tratament, valoarea stocurilor la 31.12.N este de 125.000 lei. O parte din aceste stocuri provin din exerciţiul
N-1. Societatea decide schimbarea de politică privind evaluarea stocurilor la ieşire, întrucât această metodă
nu mai este recunoscută de normele internaţionale, şi aplică începând cu exerciţiul N metoda FIFO. În urma
calculelor privind schimbarea de metoda s-au determinat următoarele:

Elemente N-1 N
Cheltuieli cu materiile prime – LIFO 150.000 182.000
Cheltuieli cu materiile prime – FIFO 160.000 190.000

Contul de profit şi pierdere publicat pentru exerciţiile N şi N-1 (lei):

Elemente N N-1
Rezultat contabil înainte de deducerea cheltuielilor cu materiile prime 310.000 275.000
şi a impozitului pe profit
Cheltuielile cu materiile prime 190.000 150.000
Rezultatul contabil înaintea de impozitare 120.000 125.000
Cheltuieli privind impozitul pe profit 19.200 20.000
Rezultatul net 100.800 105.000

La începutul exerciţiului N-1, rezultatul nerepartizat era 89.000 lei, iar la închiderea exerciţiului N-1
194.000 lei.
Capitalul social al societăţii A este 35.000 lei. Presupunem că nu există alte componente ale
capitalurilor proprii cu excepţia capitalului social şi a rezultatelor nerepartizate.
Să se realizeze schimbarea de politică, retratarea contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul N-1,
situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi să se prezinte informaţiile ce trebuie furnizate.

5. Să se rezolve problema precedentă, dacă o parte din stocurile de materii prime suspuse retratării provin
din anul N-2, caz în care, în urma calculului prinvind schimbarea de metode se obţin următoarele informaţii:

Elemente N-2 N-1 N

Cheltuieli cu materiile prime – LIFO 120.000 150.000 182.000
Cheltuieli cu materiile prime – FIFO 125.000 160.000 190.000

Restul informaţiilor rămân constante.

6. O întreprindere a achiziţionat un utilaj, la un cost de achiziţie de 50.000 u.m., la 1 ianuarie N-2.

Conducerea întreprinderii a estimat o durată de utilitate de 8 ani, pentru acest produs, iar valoarea reziduală
a fost estimată la 10.000 u.m.. La sfârşitul exerciţiului N conducerea reexaminează durata de utilitate şi
estimează că durata de utilitate totală este de 10 ani. Estimările privind valoarea reziduală sunt modificate la
7.000 u.m.. Să se înregistreze amortizarea pentru exerciţiile N-2, N-1 şi N.

7. O societate a achiziţionat un utilaj la cost de achiziţie de 120.000 lei, la începutul exerciţiului N. Valoare
reziduală 10.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniară, durata de utilitate fiind de 5 ani. Începând din
N+1, societatea decide să schimbe metoda de amortizare, estimând o uzură suplimentară din acest an

2
comparativ cu utilizarea metodei liniare. Metoda utilizată este cea degresivă, indicele de degresie fiind de
1,8. Totdată se reestimează şi durata de utilitate, această fiind de 4 ani, iar valoarea reziduală este estimată la
12.000 lei. Să se înregistreze amortizarea utilajului în N, N+1 şi N+2. Să se înregistreze și impozitele
amânate, știind că din punct de vedere fiscal bunul este amortizat liniar pe 6 ani, iar valoarea reziduală este
nulă.

8. La începutul exerciţiului N societatea Beta a achiziţionat un utilaj la un cost de achiziţie de 200.000 u.m..
Managerii estimează că durata de utilitate va fi de 4 ani şi că la finalul acestei perioade cheltuielile angajate
cu dezafectarea instalaţiei şi refacerea amplasamentului vor fi de 10.000 u.m.. Metoda de amortizare aleasă
este cea liniară.
Se estimează că rata dobânzii pe piaţă va evolua astfel: N: 5%, N+1: 6%, N+2: 7%, N+3: 8%.
La sfârşitul exerciţiului N+1, cheltuielile cu dezafectarea instalaţiei şi refacerea amplasamentului
sunt reestimate la 12.000 u.m., iar rata dobânzii pe piaţă este reestimată astfel: N+2: 8%; N+3: 9%.
La sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile cu dezafectarea instalaţiei şi refacerea amplasamentului
sunt reestimate la 11.000 u.m., iar rata dobânzii pe piaţă este reestimată astfel: N+3: 10%.
La finalul exerciţiului N+3 cheltuielile efectuate cu dezafectarea instalaţiei şi refacerea
amplasamentului sunt 13.000 u.m..
Să se analizeze efectul schimbărilor de estimări contabile.