FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

RAPORT DE CERCETARE 2

Cîrtiță Alexandra-Mihaela

Cluj-Napoca 2018-2019
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ŞI A MEDIULUI

RAPORT DE CERCETARE 2

Cîrtiță Alexandra-Mihaela

IULIE 2019
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI
DEPARTAMENTUL INGINERIA MEDIULUI ȘI ANTREPRENORIATUL DEZVOLTĂRII DURABILE

RAPORT DE CERCETARE 2

Numele şi prenumele absolventului: Cîrtiță Alexandra-Mihaela

Programul de studiu: STUDIU UNIVERSITAR DE MASTERAT

Specializarea: PROCEDEE AVANSATE ÎN PROTECŢIA MEDIULUI

Titlul tematicii de cercetare:

Evaluare de impact asupra unei exploatări de resursă naturală
-studiu de impact-
Resurse de apa subterană

Conducător ştiinţific: prof.univ.dr.ing. Timea Gabor

Durata programului de cercetare: 04.06.2019 - 12.07.2019

MASTERAND,
semnatura
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA – EVALURE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

Cuprins

1. DEFINIREA TEMATICII .......................................................................................................... 2

1.1 Evaluare de impact asupra unei exploatări de resursă naturală ........................................ 2
1.2 Titlul tematicii abordate ........................................................................................................ 3
1.3 Implicațiile specifice ale exploatării de resurse naturale ...................................................... 3
1.4 Stadiul actual al cunoasterii pe plan naţional şi internaţional privind tematica abordată ..... 5
2. ÎNCADRAREA INTR-UN DOMENIU ................................................................................. 6
2.1 Formularea propunerii temei pentru “Lucrarea de disertatie” si justificarea importantei
alegerii temei. .............................................................................................................................. 7
3. MODALITATEA DE DOCUMENTARE PRACTICATĂ ........................................................ 7
3.1 Stabilirea aspectelor teoretice si practice ce urmează a fi abordate în contextul temei. ...... 7
3.1.1 Zone cu potențial geotermal la nivel global; ................................................................. 7
3.1.2 Zone cu potențial geotermal la nivelul Romaniei; ......................................................... 7
4. PREZENTAREA SURSELOR DE DOCUMENTARE ............................................................. 8
4.1 BIBLIOGRAFICE IDENTIFICATE .................................................................................... 8
4.1.1. Cărți in domeniu ............................................................................................................ 8
4.1.2. Legi, directive.................................................................................................................... 8
4.1.3. Societati comerciale care au activitate in acest domeniu .............................................. 8
4.1.4. Documente accesate on-line .......................................................................................... 8
5. EXAMINAREA SUMARĂ A SURSELOR BIBLIOGRAFICE ............................................... 9
6. OBIECTIVE DE CERCETARE ............................................................................................... 10
6.1 Obiectivele temei de disertatie si impartirea activitatilor pe etape. .................................... 10
6.2 Diagrama Gantt ................................................................................................................... 10
CONCLUZII ................................................................................................................................. 10

1
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA -EVALUARE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

1. DEFINIREA TEMATICII

Tematica propusă pentru activitatea de cercetare intitulată Evaluare de impact asupra

unei exploatări de resursă naturală abordează o temă care cuprinde două părți importante și
anume:
1. Evaluare de impact asupra unei exploatări de resursă naturală
2. Implicațiile specifice ale exploatării de resurse naturale

1.1 Evaluare de impact asupra unei exploatări de resursă naturală

Necesitatea integrării obiectivelor socio-economice cu cele ecologice este o condiție

fundamentală a dezvoltării de perspectivă și durabilă a societății.
În condițiile unor tendințe tot mai accentuate de înrăutățire a calității mediului pe planeta
noastră, preocupările privind supravegherea și protecția mediului capată o prioritate absolută.
Orice activitate umană are o gama largă de implicații cu efecte în cele mai diverse
domenii. Necesitatea studierii și evaluării impactului activităților umane asupra mediului este
justificată prin următoarele argumente:
 inițierea din timp a unor acțiuni menite să reducă efectele negative colaterale, determinate
de activitatea respectivă;
 evaluarea obiectivă a tuturor posibilităților, în vederea selectării strategieiede acțiune într-
o perspectivă sistemică:
 necesitatea implicării populației în procesele de decizie de promovare a unor activități
sau proiecte care le vor influența viața într-un mod sau altul.
O lungă perioadă de timp, în România s-a acordat prioritate dezvoltării economice, cu
excluderea sau minimizarea griji pentru implicațiile ecologice de deteriorare a componentelor
mediului, ceea ce nu a fost lipsit de consecințe (poluări cu reziduri industriale, orășenesti și
agricole a solului, subsolului, apelor și aerului).
Această situatie nu este valabilă numai pentru România, ci multe țări - în special cele
aflate în curs de dezvoltare sau în tranziție – sunt confruntate cu grave probleme de deteriorare a
mediului, instalate în timp și pentru a căror rezolvare nu se dispune de mijloace materiale
suficiente.
La baza managementului ecologic stă principiul – universal – că orice pagubă produsă
costă mai mult decât măsurile de evitare a acesteia.

2
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA -EVALUARE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

1.2 Titlul tematicii abordate

Titlul tematicii abordate este Evaluare de impact asupra unei exploatări de resursă
naturală, în speță Exploarea resurselor de apă subterană. Apa subterană reprezintă apa acumulată
în spaţiile dintre granule, aflate în conexiune, sau pe sisteme de fisuri, din diferite formaţiuni
geologice. Aceasta formează acvifere, constituite din unul sau mai multe strate geologice cu o
porozitate şi o permeabilitate suficientă care să permită fie o curgere semnificativa a apelor
subterane, fie captarea unor cantităţi semnificative de apă.
În România, în zonele pentru care au existat suficiente date de cunoaştere, au fost delimitate
corpuri de apă subterană, care reprezintă un volum distinct de apă localizat într-unul sau mai multe
acvifere.

1.3 Implicațiile specifice ale exploatării de resurse naturale

În 1969 a apărut decretul american privind politica de mediu NEPA (National

Environmental Policy Act), care este numit și MAGNA CARTA a legilor de protecție a
mediului.
Scopurile acestui decret au fost să:
 stabilească o politică națională care să asigure armonia între om și mediul său
înconjurător, luând în considerare atât aspectele productive cât și cele de agreement;
 susțină eforturile de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului și biosferei și de
stimulare a sănătății și bunăstării oamenilor;
 crească nivelul de cunoaștere a sistemelor ecologice și a resurselor naturale importante
pentru națiune;
 creeze un Consiliu al Calității mediului.
Promulgată în 1970, NEPA, cere tuturor agențiilor federale să pregatească un studiu de
impact asupra mediului pentru orice acțiune care poate afecta în mod semnificativ calitatea
mediului uman. Aceasta cerință a căutat să includă considerentele ecologice în procesul de luare
a deciziilor din cadrul unei agenții federale și să informeze publicul despre faptul că acestea au
fost luate în consideratie în deciziile finale. De la promulgarea sa, NEPA a avut o puternică
influența în evaluarea noilor investiții din lumea întreagă din punct de vedere al mediului.
Principiul “dezvoltarii durabile” reprezinta una din prioritatile politicilor si programelor
Uniunii Europene, fiind bazat pe ideea de a asigura o viață de o calitate mai bună pentru fiecare,
acum și pentru generațiile viitoare.

3
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA -EVALUARE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

O definiție internațională larg folosită este “dezvoltarea care rezolvă nevoile prezentului fără
să compromită sansa viitoarelor generații să-și rezolve nevoile proprii”.
Tratatul de la Amsterdam consideră dezvoltarea durabila una din sarcinile centrale ale
Uniunii Europene. Cu toate acestea, deși in ultimul deceniu Uniunea Europeană a avut o serie largă
de politici adresate dimensiunilor economice, de mediu și sociale ale durabilității, aceste politici s-au
dezvoltat fără o coordonare suficientă.
În România, protecţia mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor naţionale
în anul 1990, când a fost înfiinţat pentru prima dată un Minister al Mediului; în 1992 a fost elaborat
primul document oficial ce stabileşte obiectivele naţionale în domeniu – „Strategia Naţională de
Protecţia Mediului”, reactualizată în 1996 şi în 2002.
Strategia este structurată în două părţi:
o trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea economică
şi calitatea factorilor de mediu;
o strategia propriu-zisă, adică principiile generale de protecţie a mediului, priorităţile,
obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung.

Încă din 1996 se poate observa o adecvare a strategiei naţionale cu cea comunitară în ceea ce
priveşte principiile, priorităţile şi obiectivele.
Astfel, principiile urmărite sunt:
 conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
 dezvoltarea durabilă;
 prevenirea poluării;
 conservarea biodiversităţii;
 conservarea moştenirii culturale şi istorice,
 principiul „poluatorul plăteşte”;
 stimularea activităţii de redresare a mediului (prin acordarea de subvenţii, credite cu
dobândă mică, etc.);

4
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA -EVALUARE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

1.4 Stadiul actual al cunoasterii pe plan naţional şi internaţional privind tematica abordată

Având în vedere necesitatea protecției apelor, Directiva-cadru stabilește că este necesar să se

elaboreze o politică la nivelul Uniunii Europene, integrată în domeniul apei, în cadrul unei politici
globale de protecție a apelor dulci. Politica Uniunii Europene a apei necesită un cadru legislativ
transparent, eficient și coerent atât la nivelul european, cât şi la nivelul statelor membre.
Prevederile cuprinse în Directivă au ca principal scop stabilirea unui cadru pentru protecţia
apelor de suprafaţă interioare, a apelor tranzitorii, a apelor costiere şi subterane, care să prevină
deteriorarea ulterioară, să protejeze şi să îmbunătăţească starea ecosistemelor acvatice şi, în ceea
ce priveşte cerinţele de apă, ecosistemele terestre şi zonele umede direct dependente de
ecosistemele acvatice; să promoveze utilizarea durabilă a apelor pe baza unei protecţii pe termen
lung a resurselor disponibile de apă; să încurajeze măsuri specifice pentru reducerea progresivă a
evacuărilor, emisiilor sau a pierderilor de substanţe periculoase; să asigure reducerea progresivă a
poluării apelor subterane şi prevenirea poluării ulterioare; să contribuie la diminuarea efectelor
inundaţiilor şi secetei.
Cu privire la apele subterane, pentru prima dată a fost elaborat un program de acțiuni încorporat
în Directiva-cadru privind apa, în scopul evitării deteriorării pe termen lung a cantităţii și a calităţii
apelor subterane. Apele subterane au devenit, astfel, parte dintr-un sistem integrat de gestionare a
apei, un context deosebit de natural pentru această componentă a mediului. Directiva-cadru privind
apa include apele subterane în planul de gestionare a districtului hidrografic și stabilește, pentru
corpurile de apă subterane, etapele de urmat în ceea ce privește delimitarea, analiza economică,
caracterizarea (analiza presiunilor și a impacturilor), monitorizarea și elaborarea unor programe
de măsuri care să asigure cantităţi suficiente de ape subterane în stare chimică bună.
Directiva-cadru prevede că statele membre trebuie să elaboreze un program de măsuri pentru
îndeplinirea obiectivelor de mediu ale directivei (de ex. controlul prelevărilor de apă, măsurile de
prevenire și control a poluării etc.), respectiv pentru atingerea stării cantitative și chimice bune.
Măsurile de bază includ, în special, controale asupra prelevărilor de ape subterane, asupra
realimentărilor artificiale și extinderii corpurilor de ape subterane, cum ar fi definirea și
caracterizarea corpurilor de ape subterane în cadrul districtelor de bazin hidrografic și raportarea
în faţa Comisiei Europene; înfiinţarea unor register cu ariile protejate în cadrul fiecărui district de
bazin hidrografic; stabilirea unei reţele de monitorizare ale apelor subterane pe baza rezultatelor
caracterizării și evaluării riscului, pentru a furniza o imagine de ansamblu a stării chimice și
cantitative a apelor subterane; realizarea unui plan de management al bazinului hidrografic.
Măsurile suplimentare adoptate de statele membre se referă la instrumente legislative,
administrative sau fiscale, programe de mediu negociate, controlul emisiilor şi controlul

5
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA -EVALUARE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

prelevărilor, recreerea și reabilitarea zonelor umede, măsuri de eficientizare și reutilizare, proiecte

de construcţie, proiecte de reabilitare, realimentarea artificială a acviferelor, proiecte educative, de
cercetare, demonstrative etc.
Potrivit Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, politica în
domeniul gestionării resurselor de apă la nivel naţional – respectiv elaborarea strategiei şi a
reglementărilor specifice gospodăririi apelor, iniţierea legislativă privind activitatea de
gospodărire a apelor etc. – este stabilită de autoritatea centrală din domeniul apelor, și anume
Ministerul Mediului la propunerea unităţii din coordonarea specializată, respectiv Administraţia
Naţională Apele Române (ANAR). Apele din domeniul public se dau în administrare Regiei
Autonome „Apele Române”

2. ÎNCADRAREA INTR-UN DOMENIU

Evaluarea de impact asupra unei exploatări de resursă naturală poate fi definită ca o temă
multidisciplinară, încadrându-se in mai multe domenii și subdomenii din cadrul ingineriei
mediului si anume:
1. utilizarea durabila a resurselor – deoarece (în concordanță cu Strategia privind utilizarea
durabilă a resurselor naturale, care stabilește orientările pentru acțiunile UE) se creează
un cadru de acțiune menit să reducă presiunile asupra mediului rezultate din producția și
consumul resurselor naturale
2. protecția și conservarea naturii- trebuie cunoscute principalele organisme cu atribuţii în
domeniul protecţiei mediului cu rol de a elabora politici, strategii, reglementari, organisme de
care trebuie să ţină seama toate unităţile economice cu impact asupra mediului
De asemenea, reprezintă o temă care contribuie la dezvoltarea durabilă, acest termen fiind
aprofundat și întărit în special prin întărirea importantelor legături între sărăcie, mediu și utilizarea
resurselor naturale. O definitie internatională larg folosită este “dezvoltarea care rezolvă nevoile
prezentului fără să compromită șansa viitoarelor generații să-și rezolve nevoile proprii”.
Dezvoltarea durabilă este legată de cinci obiective: conservarea resurselor, dezvoltarea
echilibrată, calitatea mediului, reducerea risipei de resurse si participarea colectivă. Aceste obiective
presupun o abordare atât economică, socio-culturală cât și ecologică.

6
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA -EVALUARE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

2.1 Formularea propunerii temei pentru “Lucrarea de disertatie” si justificarea importantei

alegerii temei.

Motivația alegerii acestei teme este de a evidenția cum energia geotermală contribuie
semnificativ la diminuarea consumului de combustibili fosili, in conditii competitive din punct de
vedere economic, conducand astfel la reducerea importului de combustibili fosili, precum și
reducerea emisiilor poluante rezultate în urma arderii acestoria.

3. MODALITATEA DE DOCUMENTARE PRACTICATĂ

Documentarea a inclus și va include în continuare următoarele forme:

o resurse electronice (articole, site-uri de specialitate, biblioteci on-line)
o documentarea bibliografică,
o consultarea specialiştilor, care se poate efectua în toate etapele şi fazele activitatii
de cercetare.
3.1 Stabilirea aspectelor teoretice si practice ce urmează a fi abordate în contextul temei.

3.1.1 Zone cu potențial geotermal la nivel global;

Marea majoritate a zăcămintelor geotermale sunt localizate în apropierea zonelor de

contact dintre plăcile litosferice. Europa deține un potențial geotermic ridicat, asociat prezenței
unor zone cu roci calde sau fierbinți.

3.1.2 Zone cu potențial geotermal la nivelul Romaniei;

Exploatarea resurselor geotermale din țara noastră a început încă din anii 60’, ai secolului
trecut, când a debutat un amplu proiect de cercetare al rezervelor de hidrocarburi, prilej cu care au
fost descoperite opt arii care prezentau un real potențial geotermic: șase dintre acestea sunt situate
în vestul țării, iar celelalte două în partea de sud.

7
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA -EVALUARE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

4. PREZENTAREA SURSELOR DE DOCUMENTARE

4.1 BIBLIOGRAFICE IDENTIFICATE

4.1.1. Cărți in domeniu

1.Apostol, T., Ciucaşu, Cr., Îndrumar de aplicare a metodelor de evaluare a impactului asupra
mediului pe baza analizei ciclului de viaţă, Editura AGIR, Bucureşti, 2000.
2. Bica, I., Evaluarea impactului asupra mediului, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2000.
3. Birzea C., Politicile si instituţiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucureşti, 2001.
4. Duţu, M., Drept comunitar al mediului, Editura Economică, Bucureşti, 1997.

5. Rojanschi, V., ş.a., Evaluarea impactului ecologic şi auditul de mediu, Editura ASE,
Bucureşti, 2004.
6. Rojanschi, V., ş.a, Economia şi protecţia mediului, Bucureşti, Editura Economică, 2004.
7. Rojanschi, V., Grigore, Fl., Ciomoş, V., Ghidul evaluatorului şi auditorului de mediu, Editura
Economică, Bucureşti, 2008.
8. Tofan, Dana, Institutii administrative europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006.

4.1.2. Legi, directive

[1] ****HOTĂRÂRE nr. 445 din 8 aprilie 2009
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
[2]****HOTĂRÂRE nr. 1.076 din 8 iulie 2004 (*actualizată*)
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
[3]****ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicar
evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private
[4]**** Legea apelor nr. 107/1996,

4.1.3. Societati comerciale care au activitate in acest domeniu

[1] SC GREEN ENVIRONMENT SUPPORT S.R.L. link site: https://www.solutiidemediu.ro/#

4.1.4. Documente accesate on-line

[1] http://www.iso.org/iso/home.html
[2] Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, http://www.anpm.ro.

8
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA -EVALUARE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

5. EXAMINAREA SUMARĂ A SURSELOR BIBLIOGRAFICE

Cercetarea mediului a devenit o obsesie a societăţii actuale, interesată de asigurarea unui viitor
facil şi confortabil, dar şi de anticiparea şi combaterea evenimentelor naturale şi tehnogene cu
potenţial distructiv pe termen scurt, mediu şi lung (Writght şi Boorse 2011).
Mediul este o structură hibridă şi multipolară, ce integrează realităţi naturale şi umane,
relaţionate printr-un câmp de forţe fizice, chimice, biotice şi socio-economice, ce contribuie la
crearea unei stări capabile sau nu să asigure susţinerea structurală şi funcţională a unei componente
sau grup de componente, considerate, subiectiv, ca fiind element central (Mac 2003, Veyret 2007).
Conform Legii protecţiei mediului „Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente
naturale ale Terrei: aerul, apa, subsolul, aspectele caracteristice peisajului, toate straturile
atmosferei, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în
interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale,
calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului” (Jelev
2007,Parlamentul României 2006).
Mediul se impune a fi definit şi cercetat ca obiect integrat, în care prioritară trebuie să fie
analiza legăturilor pe care le încorporează ca întreg (Mihăilescu 1968), care îi condiţionează
structura, funcţionalitatea şi dinamica: economiaenergia-entropia-ecologia (Roşu 1987).

În cercetarea mediului trebuie să se ţină cont de faptul că mediul este o realitate spaţio-
temporală subiectiv delimitată (Mac 2003) şi percepută (Dauphine 1979), folosind sistemul
ştiinţific actual, care poate fi la fel de imprecis ca şi cele anterioare (Roşu 1987).
Avalanşa de crize actuale apărute la nivelul mediului şi proiecţia lor din ce în ce mai
puternică la nivelul structurilor sociale şi economice au împărţit lumea ştiinţifică în susţinători ai
vinovăţiei omului pentru toate aceste transformări şi partizani ai ideii că mediul este mult prea
amplu şi complex pentru a fi influenţat de om (Wali, Evrendilek şi Fennessy 2010)

9
 CÎRTIȚĂ ALEXANDRA-MIHAELA -EVALUARE DE IMPACT ASUPRA UNEI EXPLOATĂRI DE RESURSĂ NATURALĂ

6. OBIECTIVE DE CERCETARE

În cadrul elaborării lucrării de disertaţie se propun următoarele obiective de cercetare:

1. Studiul de impact asupra exploatării unor resurse naturale;

2. Găsirea și propunerea de soluții cu privire la exploatarea resurselor naturale prin corelație

cu legislație în vigoare;

3. Cercetarea impactului uman asupra resurselor naturale

6.1 Obiectivele temei de disertatie si impartirea activitatilor pe etape.

6.2 Diagrama Gantt

Pachet de activități IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
Alegerea temei
Îndrumare coordonator
Faza inițială a cercetării
Analiza rezultatelor inițiale

CONCLUZII

Omul este într-o relație de simbioză cu mediul înconjurător și depinde continuu de acesta,
în funcție de starea în care se află. Principală noastră datorie este aceea de a proteja mediul
înconjurător, prin încercarea de a găsi diverse soluții împotriva poluării și exploatării masive
a resurselor naturale, deoarece dacă natura este poluată (sol, apă, aer), automat omul va avea
de suferit prin apariția de diverse boli, care duc implicit la moarte.

10