Biletul Nr 1

1. Definiți conceptele de finalități ale educației, de ideal educațional, de scopuri

educaționale(învățători 2018).
Caracterul finalist reprezintă una dintre trăsăturile fundamentale ale acțiunii
educaționale și se referă la faptul că educația este orientată și dirijată în funcție de
finalitățile pe care le urmărește.
Finalitățile se clasifică în: ideal educațional, scop și obiective.
Idealul reprezintă modelul spre care se tinde, are un nivel ridicat de generalitate
și se atinge pe termen lung. Idealul este tipul de personalitate pe care societatea
dorește să-l formeze la cetățenii săi, fiind un compromis între educație și societate.
Scopul reprezintă finalitatea cu un nivel mediu de generalitate. Se realizează în
intervale medii de timp, Scopul precizează rezultatele așteptate de la fiecare nivel și
tip de școlarizare.(tipuri de școli, profiluri de pregătire, cicluri).
Obiectivele sunt finalități cu cel mai redus nivel de școlaritate. Se realizează în
intervale scurte de timp(secvențe de lecții. Lecții). Obiectivele sunt cele mai
concrete ipoteze ale finalități și arată tipul de schimbare pe care învățământul dorește
să-l realizeze. Obiectivele se referă la achizițiile de comportament observabile și
măsurabile.
Clasificarea obiectivelor operaționale: obiective cognitive, obiective afective,
obiective psihomotorii.

2. Competențe generale ale studiului limbii şi literaturii române în școala primară.

Competențe generale prevăzute de programa pentru Comunicare în limba
română/ Limba și literatura română (pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, clasa a III-
a și clasa a IV-a)
1.Receptarea de mesaje orale
2.Exprimarea de mesaje orale
3.Receptarea unei varietăți de mesaje scrise
4. Redactarea de mesaje scrise
 Biletul Nr 2
Definiți conceptul de proces de învățământ. Analizați procesul de învățământ ca sistem
dinamic, prin prezentarea celor trei elemente esenţiale ale sale (predare, învățare şi evaluare) şi
evidenţierea interacțiunilor între ele (învățători 2017).
Procesul de învățământ poate fi definit ca un ansamblu al acțiunilor organizate, dirijate
și evaluate în cadrul instituţiilor școlare sub îndrumarea cadrelor didactice, în vederea realizării
unor obiective instructiv-educative(educaționale).
Procesul de învățământ constă în alternarea activităților de predare, învățare, evaluare.
Predarea, învățarea și evaluare sunt componentele fundamentale ale procesului de
învățământ.
Predarea reprezintă ansamblul complex de acțiuni și de comportamente didactice
specifice, destinate producerii învățării.
Învățarea reprezintă o activitate intelectuală și fizică care se desfășoară în mod sistemic,
în vederea însușirii umor informații și a formării de priceperi și deprinderi necesare dezvoltării
personalității.
Evaluarea reprezintă u proces de stabilire a reușitei demersurilor de predare și învățare,
adică instruire, a performanțelor prin raportarea la criterii și standarde prestabilite în vederea
îmbunătățiri lor. Se soldează cu competențe(învățământul preșcolar), calificative(învățământul
primar), note( învățământul gimnazial și liceal). Evaluarea se realiză oral, scris și practic.
Componentele specifice procesului de învățământul sunt:
1.subiectul(cadrul didactic de la clasă)
2.obiectul(elevul/elevii)
3.finalități(ideal, scop, obiective)
4.conținuturi(secvențe de lecții, lecții)
5.timp(oră, zi, săptămână, lună, semestru, an)
6.principii specifice cadrului didactic
7.metode
8.mijloace
9.moduri
10.evaluare
11.rezultate școlare
12.relații educaționale(pe vertical-profesor-elev, pe orizontală-elev-elev)
13.coexiunea inversă
Interacțiunea între cele trei componente fundamentale ale procesului de învățământ
adică predarea, învățarea și evaluarea se realizează prin conexiunea inversă adică feedback.

1. Tipuri de lecții
Lecțiile se clasifică în cinci tipuri:
-lecție de dobândire de noi cunoștințe/ însușire de noi cunoștințe
-lecție de consolidare și sistematizare a cunoștințelor
-lecție de formare de priceperi și deprinderi(abilități)
-lecție de evaluare a randamentului școlar
-lecție mixtă sau combinată
 Biletul Nr 3
. Prezentați specificul jocului didactic la vârsta preșcolară, având în vedere următoarele
repere:
- definirea conceptului de joc didactic la vârsta preșcolară;
- prezentarea a două dintre funcțiile jocului didactic la vârsta preșcolară (educatori,
2016).
Jocul didactic face parte din categoria jocurilor cu reguli. Jocul didactic este un mijloc
didactic pentru dezvoltarea limbajului la preșcolari. Acesta realizează legătura dintre sarcina
didactică și acțiunea de joc. Prin jocul didactic preșcolarii sunt instruiți și evaluați.
Jocul didactic este o metodă de învățământ în care se folosesc preponderent acțiunea
didactică simulată.
Jocul didactic prezintă sarcina didactică și exersarea acesteia sub formă ludică.
Valoarea instructiv educativă a jocului didactic este aproape umanism recunoscută.
Termenul didactic asociat cu cel de joc accentuează latura instructiv-educativă a
activității care devine în mod necondiționat parte integrantă a acesteia și se concretizează printr-
un anumit volum de cunoștințe, de acțiuni obiectuale și mintale pe care le solicită.
Jocul didactic favorizează atât aspectul formativ cât și informativ.
Funcțiile jocului didactic:
- funcția adaptativă cu rol în dezvoltarea comportamentului copiilor, dezvoltarea
psihofizică
- funcția informativ-formativă cu rol în dezvoltarea caracterului copiilor în mod real,
bazându-se pe joc-exercițiu
-funcția de socializare

Captarea Atentiei se desfasoara pe tot parcursul lectiei, prin procedee variate , strans legate de fiecare
segventa de continut, urmarind promovarea si mentinerea continua a atentiei intregii clase.
 Biletul Nr 4
2. Definiți conceptul de metodă de învățământ. Prezentați specificul metodelor de
învățământ, ținând cont de următoarele repere:
- precizarea a două criterii de clasificare a metodelor de învățământ;
- descrierea a două metode de învățământ utilizate în învățământul preșcolar. (educatori, 2016)
Metoda este calea, traseul care se urmează, care conduce la atingerea obiectivelor
educaționale. Metoda este calea pe care profesorul o parcurge pentru a da posibilitatea elevilor
să găsească propria cale de învățare.
Clasificarea metodelor de învățământ:
-după criteriul istoric avem metode vechi, clasice, tradiționale și metode noi moderne
-după principalul izvor al învățări avem metode de comunicare, metode de explorarea, metode
bazate pe acțiune și metode de raționalizare.
Explicatia este o metodă care se utilizează în învățământul preșcolar și este o cale
ușoară, rapidă și eficientă de dezvăluire, pe baza unei argumentații deductive, a unor date noi.
Se enunță mai întâi un concept și după aceea se analizează exemplele sau argumentele.
Exercițiul este o metodă care se utilizează în învățământul preșcolar și este o acțiune
repetată în vederea dobândirii unei îndemânări, efort, exercitarea unui modalități de efectuare
conștientă și repetată a unei operații mintale sau motrice în vederea dobândirii și/sau consolidări
unor cunoștințe, priceperi și deprinderi.
3. Pregătirea elevilor în vederea învățării cititului şi scrisului.
Dezvoltarea capacității de exprimare corectă, orală şi scrisă, are în vedere nivelul de la
care școlarii din clasa I pornesc în acest proces. A construi oral o succesiune de enunțuri
așezate în ordine logică, a povesti sau relata unele fapte, întâmplări, a construi propoziție
(fraze) corecte din punct de vedere gramatical înseamnă a-i conduce pe elevi spre formarea
capacității de a relata, mai întâi pe care orală, apoi în scris, subiecte fie date de învățători, fie
alese de ei, pe care le vor dezvolta printr-o exprimare proprie, originală.

Procesul familiarizarii elevilor cu cititul –ca instrument al invatarii- se realizeaza intr-o perioada
de timp relativ lunga a stii sa citesti inseamna ...inseamna a fi dobandit o tehnica ce nu prezinta
valoare si interes decat daca cel ce stie sa citeasca intelege ceea ce citeste.
 Biletul Nr 5
2. Precizați conceptul de predare. Menționați patru stiluri de predare. Prezentați relaţiile între
predare, învățare şi evaluare în învățământul primar. (învățători, 2015)
Predarea reprezintă un ansamblu complex de acțiuni și comportamente didactice
specifice destinate producerii învățării.
Stiluri de predare:
-modalități generale de comportament la clasă: stimularea intelectuală, raporturi interpersonale
-caracteristici asociate profesorului popular:
- metodele de predare folosite,
comportamente uzuale în majoritatea școlilor, organizarea informației, claritatea prezentării,
entuziasmul, capacitatea de a relaționa cu elevii.
Roluri jucate de profesor:
-analitic
-autoritar
-exigent
-afectiv
Interacțiunea între cele trei componente fundamentale ale procesului de învățământ
adică predarea, învățarea și evaluarea se realizează prin conexiunea inversă adică feedback.

3. Metoda fonetică, analitico-sintetică( sunetul și litera)

Etapele predării - învățării unui sunet nou şi a literei corespunzătoare

-separarea propoziției din vorbire;

-împărțirea propoziției în cuvinte şi separarea cuvântului cu sunetul nou;
-analiza cuvântului: împărțirea cuvântului care contine sunetul nou în silabe, separarea
silabelor cu sunetele;
-separarea şi studierea sunetului nou;
-studierea literei de tipar;
-compunerea cuvintelor cu ajutorul alfabetarului;
-citirea cuvântului - compus cu ajutorul alfabetarului decupat;
-citirea cuvintelor noi din abecedar/comunicare;
-citirea propozițiilor din abecedar;
-prezentarea literei de mână şi scrierea elementelor grafice ale acesteia;
-scrierea literei în întregime şi a cuvintelor care cuprind această literă, iar mai târziu a
propozițiilor corespunzătoare.
 Biletul Nr 6
1. După domeniul la care se referă, clasificați obiectivele operaționale. Explicați
conceptul de operaționalizare. Concepeți trei obiective operaționale respectând
procedura lui Mager
Obiectivele operaționale se clasifică în trei categorii:
-obiective cognitive
-obiective afective
-obiective psihomotrice
Operaționalizarea înseamnă trecerea progresivă de la nivelul finalităților
generale spre cele concrete.
Operaționalizarea înseamnă traseul de la ideal educațional la scop și la obiective.
Procedura lui Mager se realizează în trei etape:
-specificare comportamentului așteptat de la elevi (verbe de acțiune)
Exemplu: să identifice principalele caracteristici ale educației
-precizarea condițiilor de realizare
Exemplu: pe baza exemplelor analizate împreună cu profesorul
-criterii de reușită/nivel de reușită
Exemplu: menționând cel puțin două caracteristici
Exemple de obiective operaționale folosind procedura lui Mager:

Obiective cognitive: să recunoască minim 3 ilustrații din manual pe baza fișelor vizionate
anterior
Obiective afective: să discute în minim 5 minute fișele de lucru pe baza discuțiilor anterioare
Obiective psihomotrice: să exerseze minim 3 sărituri pe baza modelului învățătorului
2. Etapele activităţii de predare-învățare în cadrul memorizării

Etapele activităţii de predare-învățare în cadrul memorizării sunt:

1. Organizarea activităţii
2. Desfășurarea activităţii, care cuprinde două secvenţe didactice:
Secvența I:
Familiarizarea copiilor cu textul literar: un rol deosebit îi revine recitării-model a poeziei
de către educatoare. Recitarea-model trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- să fie clară,
- să fie expresivă,
- să fie însoțită de mimică şi gesticulație corespunzătoare,
- să le creeze emoție copiilor pentru a le motiva memorizarea.

Expresivitatea recitării-model se realizează prin:

- schimbarea tonului vocii,
- accente şi pauze logice, psihologice şi gramaticale,
- respectarea ritmului poeziei,
 - utilizarea unei mimici şi gesticulații adecvate.
Secvența a II-a: predarea – învățarea propriu-zisă a poeziei este veriga principală a activităţii,
când se realizează audierea (ascultarea), fixarea şi reproducerea poeziei. În funcţie de conţinutul
şi gradul de dificultate al poeziei, aceasta se face în întregime (învățare globală) sau pe unităţi
logice.
Încheierea activităţii

Biletul Nr 7
1. Curriculum învățământ preșcolar:
- Prezentați temele pe care se structurează curriculumul pentru învățământul preșcolar.
- Prezentați activităţile de dezvoltare personală din învățământul preșcolar
Temele pe care se structurează învățământul preșcolare:
1.Cine sunt/ suntem?
2.Când, cum și de ce se întâmplă?
3.Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?
4.Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
5.Ce și cum vreau să fiu?
6.Cum planificăm/ organizăm o activitate?
Activitățile de dezvoltare personală fac parte din planul cadru pentru învățământul
preșcolar.
Activitățile de dezvoltare personală se clasifică în: întâlnirea de dimineață, rutine,
tranziții, momente de mișcare și activități personale.
Întâlnirea de dimineață se desfășoară zilnic, într-o ordine aleasă de către educatoare în
funcție de obiectivele propuse. Genericul întâlnirilor de dimineață poate fi același toată
săptămâna sau poate fi schimbat zilnic în funcție de evenimentele care sunt în ziua respectivă.
Mesajul zilei din cadrul întâlnirii de dimineață trebuie să fie relevant pentru a introduce
conținuturile din ziua respectivă.
Rutinele sunt sosirea copiilor, micul dejun, spălatul pe mâini, mersul la toaletă, masa de
prânz, somnul și relaxarea.
Tranzițiile sunt de scurtă durată și fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri
de activități de învățare sau de la o activitate la alta.
Momente de mișcare se desfășoară obligatoriu zilnic.
Activitățile opționale sunt alese de către părinți, din oferta prevăzută de unitatea de
învățământ. Opționalul poate fi desfășurat de către cadru didactic sau de către un cadru didactic
specializat. La grupa mică și mijlocie se va desfășura un opțional, iar la grupa mare două
opționale.

2. Pregătirea elevilor pentru învățarea scrierii

În această perioadă pregătitoare, exercițiile pe care le efectuează copiii vizează
destinderea musculară, suplețea brațelor, a pumnului, a articulațiilor mâinii şi a degetelor,
exerciții pentru orientarea în spațiul grafic, pentru perceperea cu precizie şi însușirea
reprezentărilor de formă şi mișcare, iar, în cele din urmă, exerciții de scriere a elementelor
grafice.
Învățarea scrisului se realizează în strânsă legătură cu învățarea cititului. Scrisul este, însă,
o activitate mai complexă, mai dificilă pentru micii școlari, deoarece include şi un efort fizic,
nu numai intelectual, de reproducere a semnelor grafice ale limbii vorbite. Firește, în condiţiile
în care scrisul se învață în strânsă corelaţie cu cititul, situație specifică metodei fonetice, analitica-
sintetice, școlarii mici întâmpină încă dificultăți în parcurgerea etapelor pregătitoare învățării
literelor de mână şi a elementelor de legătură ale acestora în cuvinte.

Biletul Nr 8
1. Curriculum învățământ primar:
- Enumerați competenţele cheie pe care se bazează Curriculumul naţional pentru
învățământul obligatoriu Conform L.E.N. 1/2011
- Clasificați şi descrieți produsele (documentele) curriculare.
Competențele cheie prevăzute de Curriculum Național sunt:
1.Competențe de comunicare într-o limbă maternă
2.Competențe de comunicare într-o limbă modernă
3.Competențe matematice
4.Competențe digitale
5.Competențe antreprenoriale
6.Competențe social-civice
7.Competențe cultural
8.A învăța să înveți
Produsele curriculare se împart în trei categorii:
-produse curriculare principale: plan cadru, programă școlară, manual școlar
-produse curriculare auxiliare: fișe de lucru, culegeri, caiet de muncă independentă, softuri
educaționale, seturi multimedia.
-produse curriculare specifice cadrului didactic: planificare/proiectarea calendaristică,
planificarea/proiectarea unități de învățare, planificarea/ proiectarea lecției.

2. Funcţiile jocului didactic - DLC

-Funcţie formativă;
-Funcţie de relaxare,
-Funcţie de adaptare la activitatea de învățări;
-Funcţie de dezvoltare psiho-motrică şi
-Funcţie de satisfacere a trebuințelor de activitate.
 Biletul Nr 9
1. Curriculum învățământ preșcolar
- Clasificați şi prezentați categoriile de activitate specifice învățământului preșcolar
- Specificați documentele (produsele) curriculare auxiliare pentru învățământul preșcolar
Categoriile de activități specifice învățământului preșcolar sunt: activități pe domenii
experiențele, activități liber alese și activități de dezvoltare personală.
Activitățile pe domenii experiențiale.
Sunt 5 domenii experiențiale:
1.Domeniul Limbă și Comunicare( Educarea limbajului),
2. Domeniul Știință( Activitate matematică, Cunoașterea mediului),
3.Domeniul Om și societate( Educație pentru societate, Activitate practic-gospodărească),
4.Domeniul Estetic și creativ( Educație artistico-plastică, Educație muzicală),
5.Domeniul Psihomotric ( Educație fizică)
Activități liber alese, sunt activitățile alese de către copii, adică centrele. Câteva
exemple de centre: Nisip și apă, Bibliotecă, Joc de rol, Construcții, Științe,
Matematică/manipulative, Colțul păpușii etc.
Activitățile de dezvoltare personala sunt întâlnirea de dimineață, rutine, tranziții,
momente de mișcarea și activități opționale.
Întâlnirea de dimineață se desfășoară zilnic, într-o ordine aleasă de către educatoare în
funcție de obiectivele propuse. Genericul întâlnirilor de dimineață poate fi același toată
săptămâna sau poate fi schimbat zilnic în funcție de evenimentele care sunt în ziua respectivă.
Mesajul zilei din cadrul întâlnirii de dimineață trebuie să fie relevant pentru a introduce
conținuturile din ziua respectivă.
Rutinele sunt sosirea copiilor, micul dejun, spălatul pe mâini, mersul la toaletă, masa de
prânz, somnul și relaxarea.
Tranzițiile sunt de scurtă durată și fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri
de activități de învățare sau de la o activitate la alta.
Momente de mișcare se desfășoară obligatoriu zilnic.
Activitățile opționale sunt alese de către părinți, din oferta prevăzută de unitatea de
învățământ. Opționalul poate fi desfășurat de către cadru didactic sau de către un cadru didactic
specializat. La grupa mică și mijlocie se va desfășura un opțional, iar la grupa mare două
opționale.
 Documentele auxiliare specifice învățământului preșcolar sunt: fișe de lucru, culegeri,
caiet de muncă independentă pentru copii, softuri educaționale, seturi multimedia.
2. Perioade ale învățării scrisului
O primă perioadă, numită a elementelor, este tipică perioadei abecedarului, deci clasei
I. În această perioadă, atenția elevului este îndreptată asupra realizării corecte a
elementelor grafice ale literelor şi a respectării regulilor tehnice în timpul scrisului. De
aici şi denumirea celei de-a doua etape, a literelor.
În faza următoare, atenția este orientată asupra îmbinării literelor în cuvinte, precum
şi asupra îmbinării elementelor grafice de legătură a literelor. De aceea, etapa
aceasta este denumită a scrisului legat.
Ultimul stadiu în învățarea literelor (a scrisului) îl constituie cel al scrisului rapid.
 Biletul Nr 10
- Denumiți şi descrieți în mod succint primul ciclu curricular
- Definiți conceptul de arie curriculară. Enumerați ariile curriculare din învățământul
primar
Primul ciclul curricular este ciclul curricular este ciclul achizițiilor fundamentele care
cuprinde clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a. Are ca obiectiv major acomodarea copilului
cu cerințele sistemului școlar și o alfabetizare, adică însușirea scrisului, cititului, socotitului.
Vizează achiziții fundamentale de genul: stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii,
stăpânirii mediului apropiat, stimulării creativității, formarea motivării pentru învățare.
Aria curriculară este un grupaj de discipline asemănătoare între ele.
Arie curriculare specifice învățământului primar sunt în număr de 7:
1. Limbă și comunicare: Comunicare în limba română cuprinde clasa pregătitoare, clasa I
și clasa a II-a, Limba și literatura română cuprinde clasa a III-a și clasa a IV-a, Limba străină,
Engleză, Franceză, Germană care cuprinde clasa pregătitoarea- clasa a IV-a
2.Matematică și științe ale naturii: Matematică și explorarea mediului care cuprinde clasa
pregătitoare-clasa a II-a, Matematică care cuprinde clasa a III-a și clasa a IV-a, Științe ale naturii
care cuprinde clasa a III-a și clasa a IV-a
3. Om și Societate: Religie (opțional) care cuprinde clasa pregătitoare-clasa a IV-a, Educație
civică care cuprinde clasa a III-a și clasa a IV-a, Istorie clasa a IV-a și Geografie clasa a IV-a.
4. Educație fizică, sport și sănătate: Educație fizică care cuprinde clasa pregătitoare-clasa a
IV-a, Muzică și mișcare activitate integrată care cuprinde clasa pregătitoare- clasa a IV-a, Joc
și mișcare care cuprinde clasa a III-a și clasa a IV-a.
5. Arte: Muzică și mișcare activitate integrată care cuprinde clasa pregătitoare-clasa a IV-
a, Arte vizuale și abilități practice activitate integrată care cuprinde clasa pregătitoare – clasa a
IV-a
6. Tehnologii: Arte vizuale și abilități practice activitate integrată care cuprinde clasa
pregătitoare-clasa a IV-a
7. Consiliere și orientare: Dezvoltare personală care cuprinde clasa pregătitoare- clasa a IV-
a
1. Etapele activităţii de povestire în grădiniță

1. Organizarea activităţii, care cuprinde:

2. Desfășurarea activităţii
a. Introducere în activitate –expunerea poveștii / povestirii de către educatoare:
Expresivitatea expunerii se obține prin:
- modularea vocii;
- schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii;
- respectarea pauzelor logice, psihologice şi gramaticale;
- schimbarea intonației în funcţie de conţinutul povestit;
- repetiții;
- mimică şi gesticulație adecvate,
- mijloace intuitive şi imitative adecvate;
- utilizarea materialelor didactice: marionete, păpuși, jucării, machete etc

Expunerea poate alterna cu dialoguri scurte adresate copiilor pentru a le sonda opiniile sau
3.Încheierea activităţii are ca scop fixarea conţinutului povestirii/poveștii
 Biletul Nr 11
1. Curriculum învățământ preșcolar:
- Prezentați categoriile de activităţi pe domenii experiențiale pentru învățământul
preșcolar.
Activitățile pe domenii experiențiale.
Sunt 5 domenii experiențiale:
 1.Domeniul Limbă și Comunicare( Educarea limbajului),
2. Domeniul Știință( Activitate matematică, Cunoașterea mediului),
3.Domeniul Om și societate( Educație pentru societate, Activitate practic-
gospodărească),
4.Domeniul Estetic și creativ( Educație artistico-plastică, Educație muzicală),
5.Domeniul Psihomotric ( Educație fizică)

2. Etape ale predării unei litere de mână

Sintetizând, putem stabili următoarele aspecte metodice cu privire la învățarea scrierii:

a. Familiarizarea prealabilă a elevilor cu acțiunea

b. Pentru a observa cât mai clar modelul, elevul trebuie să urmărească demonstrația
învățătorului,

c. Studierea modelului noii litere

d. În momentul următor, trebuie asigurată cunoașterea şi verbalizarea regulilor grafice

e. Pentru coordonarea mişcării mâinii

f. După această primă verificare,

g. Posibilitatea prevenirii greșelilor de scriere este determinată şi de rapiditatea

h. O condiție esențială pentru realizarea unui scris corect o constituie asigurarea concordanței
dintre ritmul scrisului şi posibilitatea de sesizare a greșelilor de către fiecare elev.

Biletul Nr 12
1. Nivelurile proiectării
NIVELURILE PROIECTĂRII DIDACTICE
1. proiectarea globală
2. proiectarea eșalonată.
Proiectarea globală (la nivel macro)
 elaborarea planurilor de învățământ;
 elaborarea programelor școlare.
Planul-cadru reprezintă un document oficial elaborat la nivel de minister pentru toate nivelurile
învățământului preuniversitar
Programele școlare sunt documente oficiale elaborate pentru fiecare din disciplinele prevăzute în
planurile de învățământ. Având caracter obligatoriu, programele școlare reprezintă principalul
instrument al profesorului, un adevărat ghid necesar realizării documentelor specifice proiectării
eșalonate.

Proiectarea eșalonată (la nivel micro)

A. proiectarea/planificarea calendaristică (anuală şi semestrială), pe baza planului de învățământ şi
a programei școlare;
B. proiectarea unităţilor de învățare;
C. proiectarea unei activităţi didactice, adică a lecției/sistemului de lectii specifice unităţilor de
învățare.

A. Proiectarea calendaristică
 Este documentul care oferă o imagine de ansamblu asupra procesului de învățământ la
o disciplină, de-a lungul anului, pentru fiecare dintre cele două semestre, acoperind
integral competenţele specifice şi conținuturile din programă;
Școala ……………………..Cadru didactic ………….…
Disciplina……………………..Clasa………….…
Nr. ore pe săptămână………………..Anul……..
Competenţe
Unităţi de Nr. ore
specifice Conținuturi Săptămâna Observaţii
învățare alocate
Semestrul I
Se indică Se trec cu Sunt preluate Se stabilește Poate fi dată Vor fi precizate
prin titluri numerele lor din din lista de de către numerică sau eventualele modificări
(teme) programa școlară. conținuturi profesor calendaristică. care apar pe parcurs.
stabilite de ale
către programei.
profesor.
Semestrul II

B. Proiectarea unității de învățare

 Unitatea de învățare constituie o entitate supraordonată lecției, cuprinzând un sistem
de lectii structurate corelativ.

Școala ......................Profesor……………………..
Disciplina .................Clasa/Nr. ore săptămână………………..
Săptămâna/Anul………………..

Conținuturi Competenţe specifice Activităţi de Resurse Evaluare

(detalieri) Învățare

Sunt prezentate Se trec cu numerele lor Pot fi cele sugerate Vizează materialele Se specifică metodele,
conținuturile din programa școlară. din programă sau şi mijloacele de tehnicile,
selectate pentru a pot fi adaptate şi instruire, timpul, instrumentele de
fi vehiculate, în chiar înlocuite cu spațiul în care se evaluare.
ordinea logică a activităţi proprii. desfășoară
parcurgerii lor activităţile, modul de Se realizează la
organizare a clasei finalul fiecărei unităţi
etc. de învățare.
 C. Proiectarea lecției
Proiectarea lecției presupune o suită de operații prin care se stabilesc anticipat pașii care vor fi
parcurși în realizarea lecției:
1. obiectivele urmărite,
2. conţinutul,
3. strategiile utilizate,
4. metodele de evaluare, precum şi relaţiile dintre toate acestea.

2. Etapele jocului didactic în grădiniță

1.Organizarea jocului:
2.Desfăşurarea jocului :
a) Familiarizarea copiilor cu jocul
b) Jocul de probă
c) Etapa principală a jocului didactic este desfășurarea propriu-zisă a acestuia.
d) Complicarea jocului

3. Încheierea jocului didactic

Biletul Nr 13
1. Structura proiectului de lecție/activitate
Proiect de activitate(învățământul preșcolar)
Data:
Ora:
Propunător:
Unitatea de învățământ:
Grupa:
Cadru didactic învățământ preșcolar:
Tema anuală:
Tema săptămânii:
Tema zilei:
Domeniul de activitate:
Categoria de activitate:
Mijloc de realizare:
Tipul lecției:
Subiectul lecției:
Obiective de referință:
Obiective operaționale(cognitive, afective, psihomotori):
Strategii didactice: Metode, mijloace, moduri
Forme și tehnici de evaluare.
Partea a doua:
NR SECVENȚE OB CONȚINUT STRATEGII EVALUARE
CRT DIDACTICE
METODE
MIJLOACE
MODURI
1 Moment
organizatoric
2 Captarea
atenției
3 Anunțarea
temei și a
obiectivelor
4 Reactualizarea
cunoștințelor
5 Dirijarea
învățării
6 Obținerea
performanței
7 Asigurarea
retenției și a
transferului(
 conexiunea
inversă)
8 Retenția/
Încheierea
activității

Proiect de lecție(învățământ primar)

Data:
Ora:
Clasa:
Unitatea de învățământ:
Propunător:
Cadru didactic învățământ primar:
Aria curriculară:
Disciplina de învățământ:
Subiectul
Tipul
Competențe specifice:
Obiective operaționale:
Strategii didactice: Metode, mijloace, moduri
Forme și tehnici de evaluare.
Partea a doua: (identică grădiniță)
2. Care sunt cerințele pe care trebuie să le satisfacă materialele didactice folosite în
cadrul jocului?
Selectarea jocului se face în funcţie de obiectivele propuse şi de caracteristicile grupei de copii. În
funcţie de acestea trebuie alese şi materialele didactice, care trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- accesibilitate,
- adecvare la conţinutul jocului,
- simplitate,
- claritate,
- atractivitate,
- vizibilitate din orice poziție,
- valoare artistică etc.
 Biletul Nr 14
1. Proiectarea activităţii la nivel preșcolar (documentele elaborate de către cadrul
didactic)
Documentele elaborate de către cadrul didactic sunt:
proiectarea/planificarea calendaristică (anuală şi semestrială), pe baza planului de
învățământ şi a programei școlare;
proiectarea unităţilor de învățare;
proiectarea unei activităţi didactice, adică a lecției
Proiectarea calendaristică
 Este documentul care oferă o imagine de ansamblu asupra procesului de
învățământ la o disciplină, de-a lungul anului, pentru fiecare dintre cele două
semestre, acoperind integral competenţele specifice şi conținuturile din
programă;
Școala ……………………..Cadru didactic ………….…
Categoria de activitate……………………..Grupa ………….…
Nr. ore pe săptămână………………..Anul……..
Obiective de
Unităţi de Nr. ore
referință Conținuturi Săptămâna Observaţii
învățare alocate
Semestrul I
Se indică Se trec cu Sunt Se Poate fi dată Vor fi precizate
prin titluri numerele lor din preluate din stabilește de numerică sau eventualele
(teme) programa lista de către calendaristică. modificări care apar
stabilite de școlară. conținuturi profesor pe parcurs.
către ale
profesor. programei.

Semestrul II

Proiectarea unității de învățare

 Unitatea de învățare constituie o entitate supraordonată lecției, cuprinzând un
sistem de lectii structurate corelativ.
Școala ......................Profesor……………………..
Categoria de activitate .................Grupa /Nr. ore săptămână………………..
Săptămâna/Anul………………..

Conținuturi Obiective specifice Activităţi de Resurse Evaluare

(detalieri) Învățare
Sunt Se trec cu numerele Pot fi cele Vizează Se specifică
prezentate lor din programa sugerate din materialele şi metodele,
conținuturile școlară. programă sau mijloacele de tehnicile,
selectate pot fi adaptate instruire, instrumentele de
pentru a fi şi chiar timpul, spațiul evaluare.
vehiculate, în înlocuite cu în care se
ordinea logică activităţi desfășoară Se realizează la
a parcurgerii proprii. activităţile, finalul fiecărei
lor modul de unităţi de
organizare a învățare.
clasei etc.

Proiectarea lecției
Proiectarea lecției presupune o suită de operații prin care se stabilesc anticipat pașii care
vor fi parcurși în realizarea lecției:
obiectivele urmărite,
conţinutul,
strategiile utilizate,
metodele de evaluare, precum şi relaţiile dintre toate acestea.

Calitatile citirii

Citirea corecta presupune citirea fara silabisire, fara adaugiri, repetari sau
inversiuni de sunete sau cuvinte, pronuntarea corecta a cuvintelor, citirea
propozitiilor cu intonatie corespunzatoare, manifestarea independentei in citirea
unui text
Citirea fluenta presupune ritm propriu , fara pauze intre cuvinte.
Citirea constienta inseamna intelegerea celor citite, a mesajului comunicat de text.
Citirea expresiva inseamna modularea vocii in functie de semnele de punctuatie si
exprimarea unor stari afective sugerate de mesajul textului.
 Biletul Nr 15
1. Proiectarea activităţii la nivel primar (documentele elaborate de către cadrul
didactic)
Documentele elaborate de către cadrul didactic sunt:
proiectarea/planificarea calendaristică (anuală şi semestrială), pe baza planului de
învățământ şi a programei școlare;
proiectarea unităţilor de învățare;
proiectarea unei activităţi didactice, adică a lecției/sistemului de lectii specifice unităţilor
de învățare.
Proiectarea calendaristică
 Este documentul care oferă o imagine de ansamblu asupra procesului de
învățământ la o disciplină, de-a lungul anului, pentru fiecare dintre cele două
semestre, acoperind integral competenţele specifice şi conținuturile din
programă;
Școala ……………………..Cadru didactic ………….…
Disciplina……………………..Clasa………….…
Nr. ore pe săptămână………………..Anul……..
Competenţe
Unităţi de Nr. ore
specifice Conținuturi Săptămâna Observaţii
învățare alocate
Semestrul I
Se indică Se trec cu Sunt Se stabilește Poate fi dată Vor fi precizate
prin titluri numerele lor din preluate din de către numerică sau eventualele
(teme) programa lista de profesor calendaristică. modificări care apar
stabilite de școlară. conținuturi pe parcurs.
către ale
profesor. programei.

Semestrul II

Proiectarea unității de învățare

 Unitatea de învățare constituie o entitate supraordonată lecției, cuprinzând un
sistem de lectii structurate corelativ.
Școala ......................Profesor……………………..
Disciplina .................Clasa/Nr. ore săptămână………………..
Săptămâna/Anul………………..

Conținuturi Competenţe specifice Activităţi de Resurse Evaluare

(detalieri) Învățare
Sunt Se trec cu numerele Pot fi cele Vizează Se specifică
prezentate lor din programa sugerate din materialele şi metodele,
conținuturile școlară. programă sau mijloacele de tehnicile,
selectate pot fi adaptate instruire, timpul, instrumentele de
pentru a fi şi chiar spațiul în care se evaluare.
vehiculate, în înlocuite cu desfășoară
ordinea logică activităţi activităţile, Se realizează la
a parcurgerii proprii. modul de finalul fiecărei
lor organizare a unităţi de
clasei etc. învățare.

Proiectarea lecției
Proiectarea lecției presupune o suită de operații prin care se stabilesc anticipat pașii care
vor fi parcurși în realizarea lecției:
obiectivele urmărite,
conţinutul,
strategiile utilizate,
metodele de evaluare, precum şi relaţiile dintre toate acestea
2. Lectura explicativă
lectura explicativă este o îmbinare a lecturii cu explicațiile necesare care, împreună, duc
la înțelegerea mesajului textului. Lectura explicativă
este un complex de metode, ce fac apel la conversație, la explicație, la povestire şi chiar la
demonstrație. Această metodă reprezintă un mijloc de înarmare a elevilor cu instrumentele
muncii cu cartea şi de receptare a valorilor expresiei scrise.
Pregătirea pentru citire se realizează printr-o conversație adecvată, fie prin povestirea
învățătorului (atunci când elevii nu cunosc faptele necesare înțelegerii textului), fie pe baza
observațiilor şi impresiilor libere ale elevilor (atunci când observațiile şi impresiile lor sunt mai
puternice). În multe situații, activitatea pregătitoare se poate face prin intuirea unor tablouri, a
unor ilustrații, prin prezentarea unor imagini video.
 Biletul Nr 16
1. Strategia didactică. Definire, tipologie
Strategia didactica reprezintă scenariul didactic, traseul metodic optim pentru
abordarea unei situații concrete de instruire (predare şi învățare).
Reprezintă ansamblul metodelor, mijloacelor şi modurilor/formelor de organizare a
instruirii (cei trei M).
Metoda=semnifică drumul, calea care se urmează, traseul ce conduce la atingerea
obiectivelor educaționale. Este calea pe care profesorul o parcurge pentru a da
posibilitatea elevilor săi să găsească propria cale în învățare;
Procedeele tehnicile didactice componente, particularizări ale metodei, ce țin de
execuția acțiunii. Sunt elemente de sprijin sau de valorificare a metodei
Ansamblul metodelor şi procedeelor utilizate în învățare desemnează Metodologia
didactică.
Mijloacele de învățământ instrumente, materiale, produse, adaptate şi selecționate în
mod intenționat pentru a reuși atingerea finalităților procesului instructiv-educativ .
Sistemul metodelor şi mijloacelor atașate unei situații didactice specifice desemnează
Tehnologia procesului de învățământ.
Modurile de organizare se referă la modalitatea de organizare, aranjare a colectivului
de elevi . Acestea pot fi: frontale (colective), pe grupe şi individuale
2. Analiza textelor care conțin o narațiune
genul epic – ce cuprinde totalitatea operelor care conțin o narațiune, ce presupune povestirea,
relatarea, nararea unor întâmplări, a unei acţiuni la care participă diverse personaje.
se stabilește că în textul respectiv se povestește ceva (o întâmplare).
expozițiunea, care oferă cadrul natural, timpul şi principalele personaje ale acțiunii..
Intriga textului – al doilea moment al subiectului, apare ca o motivare a acțiunii ce urmează,
uneori este inclusă chiar în expozițiune. Ea determină desfășurarea acțiunii şi, uneori, chiar
deznodământul.
desfășurarea subiectului se reduce la una sau două idei principale, alteori ea este mai amplă,
cuprinzând mai multe momente.
punctului culminant, care este momentul cel mai captivant pentru orice cititor. Marcarea punctului
culminant al unui text constituie un bun prilej pentru a evidenția trăsături de înaltă ținută morală ale unor
personaje.
Deznodământul unei narațiuni nu trebuie privit doar ca sfârșitul acțiunii, el nu încheie
activitatea de analiză a textului, ci reprezintă un prilej în plus de reflecții care creează emoții,
satisfacții pentru triumful binelui, al adevărului. Deznodământul poate cuprinde sau poate fi completat cu o
învățătură, maximă, un proverb, izvorâte din înțelepciunea poporului nostru, din concepţia lui despre
viaţa.
 Biletul Nr 17
1. Strategia didactică. Elemente componente (prezentare succintă)
Reprezintă ansamblul metodelor, mijloacelor şi modurilor/formelor de organizare a
instruirii (cei trei M).
Metoda=semnifică drumul, calea care se urmează, traseul ce conduce la atingerea
obiectivelor educaționale. Este calea pe care profesorul o parcurge pentru a da
posibilitatea elevilor săi să găsească propria cale în învățare;
Procedeele tehnicile didactice componente, particularizări ale metodei, ce țin de
execuția acțiunii. Sunt elemente de sprijin sau de valorificare a metodei
Ansamblul metodelor şi procedeelor utilizate în învățare desemnează Metodologia
didactică.
Mijloacele de învățământ instrumente, materiale, produse, adaptate şi selecționate
în mod intenționat pentru a reuși atingerea finalităților procesului instructiv-educativ .
Sistemul metodelor şi mijloacelor atașate unei situații didactice specifice
desemnează Tehnologia procesului de învățământ.
Modurile de organizare se referă la modalitatea de organizare, aranjare a
colectivului de elevi . Acestea pot fi: frontale (colective), pe grupe şi individuale

2. Textele cu conţinut istoric

Apartin genului epic, dar au ca atribute afectivitatea si lirismul, oferind resurse educative. Intamplarile
prezentate sunt spectaculoase, personajele sunt adevarati eroi.
Strategia aplicarii lecturii explicative, in cazul acestor texte, presupune:
Pregatirea clasei pentru asimilarea continutului
Povestirea profesorului-toate noile achizitii pe care le vor face elevii vor fi explicate in context, fara a
diminua trairile afective
Citirea textului
Citirea pe fragmente, explicarea cuvintelor si stabilirea ideilor principale
Evidentierea aspectelor educative ale continutului
Repovestirea elevilor
Caracterizarea personajelor(daca este cazul)

Biletul Nr 18
1. Metodele didactice. Definire, clasificare, funcţii.
 Metoda=semnifică drumul, calea care se urmează, traseul ce conduce la atingerea
obiectivelor educaționale. Este calea pe care profesorul o parcurge pentru a da
posibilitatea elevilor săi să găsească propria cale în învățare;
• criteriul istoric
 metode mai vechi, clasice, tradiționale
 metode noi, moderne
• criteriul gradului de generalitate sau de aplicabilitate a metodei:
 metode generale
 metode particulare
• criteriul organizării muncii
 metode de activitate individuală
 metode de activitate în doi (în perechi)
 metode de activitate în echipă
 metode de activitate cu clasa
 metode de activitate în grupuri mai mari decât clasa de elevi
• criteriul funcţiei fundamentale
 metode de transmitere/asimilare a cunoștințelor
 metode de formare de priceperi/deprinderi
 metode de consolidare
 metode de aplicare
 metode de evaluare
• criteriul suportului purtător de informaţii
 metode verbale
 metode intuitive
 metode bazate pe acțiune
• criteriul tipului de învățare
 metode ale învățării prin receptare
 metode ale învățării prin descoperire
 metode ale învățării prin acțiune
 metode ale învățării prin creație
• criteriul subiectului pe care este centrată metoda:
 metode centrate pe activitatea profesorului
 metode centrate pe activitatea elevului
 criteriul tipului de relaţie profesor – elev metode obiective, autoritare
 metode liberale, permisive
 criteriul gradului de activizare a elevilor metode pasive
 metode active (exercitiul, conversația)
• criteriu de bază: principalul izvor al învățării
1. Metode de comunicare şi dobândire a valorilor socio-culturale
2. Metode de explorare sistematică a realităţii obiective
3. Metode fundamentate pe acțiune practică
4. Metode de raționalizare a conținuturilor şi operațiilor de predare/învățare
Funcţii generale
Cognitivă: organizarea şi dirijarea cunoaşterii, dobândirea de noi cunoștințe
Operațională sau instrumentală: metoda este un intermediar între elev şi unitatea de
conţinut
Normativă: prin metodele de care dispune, profesorul organizează, dirijează şi
corectează în mod continuu procesul de instruire, în vederea optimizării acestuia
Motivațională: stimularea curiozității şi dorinței de cunoaștere şi acțiune
Formativ-educativă: formarea cognitivă concomitent cu modelarea personalității
(însușirea cunoștințelor, exersarea şi dezvoltare a proceselor psihice şi motorii,
formarea abilităților, dezvoltarea aptitudinilor, formarea opiniilor, convingerilor,
sentimentelor şi calităților morale).
B. Funcţii specifice: fiecare metodă deține o anumită identitate.
2. Textele cu accente lirice redau sentimentele, gandurile autorului prin intermediul
imaginilor artistice. Algoritmul metodic pentru textele lirice este urmatorul:
-conversatia introductiva- explicarea unor cuvinte si expresii care sa ajute intelegerea
textului, crearea unor texte afective, stimularea interesului
Recitarea model
Analiza textului-explicarea sensului figurat al cuvintelor
Recitirea integrala, respectand intonatia impusa
Memorarea poeziei
 Biletul Nr 19
1. Mijloacele didactice. Definire, clasificare, funcţii

Mijloacele de învățământ instrumente, materiale, produse, adaptate şi selecționate în mod

intenționat pentru a reuși atingerea finalităților procesului instructiv-educativ .
După criteriul prezentei sau absenței mesajului didactic:
• Mijloace de învățământ care includ mesaj sau informație didactică
1. materiale didactice care redau în formă naturală obiectele şi fenomenele
realităţii: colecții de plante, roci, substanțe, aparate şi instrumente autentice sa.;
2. mijloace de învățământ sub formă de materiale grafice şi figurative: harti,
scheme, diagrame, grafice, tabele sinoptice, fotografii, tablouri, planșe etc.;
3. mijloace de învățământ sub formă de modele substanțiale, funcționale şi
acționare: machete, mulaje, modele de mașini, modele acționare pentru formarea
operațiilor aritmetice
4. mijloace tehnice audio-vizuale.
 Mijloace de învățământ care facilitează transmiterea mesajelor sau informațiilor
didactice - ajută şi mijlocesc transmiterea mesajelor
1.Mijloace informativ-demonstrative
a) Mijloace logica-intuitive, din care fac parte: obiecte naturale, reale, originale; obiecte
elaborate, construite sau confectionate în scopuri didactice; reprezentări figurative
(picturale sau iconice)
b) Mijloace logica-raţionale, simboluri şi complexele de simboluri
2. Mijloace de exersare şi formare a deprinderilor
o jocuri didactice, jocuri de construcții tehnice, truse de construit aparate (de radio, de
exemplu);
o aparate de educație fizică şi sport, instrumente muzicale;
o simulatoare didactice;
o aparate de experimentare, truse de laborator, instrumente pentru mecanică, optică,
electrotehnică, etc. destinate automatizării instruirii şi autoinstruirii;
o microscoape, cronometre, ampermetre etc.
3. Mijloace audiovizuale: multimedia
4. Mijloace de raționalizare a timpului didactic: harti de contur, șabloane, ștampile,
mașini de multiplicat
 5. Mijloace de evaluare a rezultatelor învățării: seturi de teste, aparate sau instalații
de testare, dispozitive de verificare a deprinderilor
6. Tehnică informatică şi de calcul: materiale purtătoare de informaţii (Software) şi
aparate speciale (Hardware),
1. Funcţia de comunicare - oferă posibilitatea de a transmite în mod direct informaţii
despre obiectele, fenomenele, procesele, faptele, evenimentele studiate, ajutând la
lărgirea orizontului de cunoaștere.
2. Funcţia informativ-demonstrativă (sau cognitivă) - se constituie în suport de
transmitere a informațiilor, de dezvăluire a esenței fenomenelor şi proceselor.
3. Funcţia formativ-educativă - influențează structura cognitivă a elevilor, care sunt
puși în situația de a-şi exersa capacitățile operatorii ale gândirii.
4. Funcţia stimulativă/de motivare a învățării - elevului i se trezește curiozitatea,
interesul, trebuința de a acționa.
5. Funcţia de raționalizare a efortului şi timpului - utilizarea rațională şi eficientă a
timpului, concomitent cu diminuarea efortului depus pentru rezolvarea unor sarcini.
6. Funcţia de evaluare a randamentului/rezultatelor învățării - se oferă posibilitatea
de a măsura şi aprecia nivelul de pregătire a elevilor, prin utilizarea mijloacelor
didactice.
7. Funcţia de școlarizare substitutivă - mijloacele moderne permit realizarea
învățământului la distanta.

2. Textele de proză lirică

Alături de lirica în versuri întâlnim şi creații în proză în care scriitorul exprimă direct, prin
intermediul imaginilor artistice gândurile şi sentimentele sale. Asemenea texte aparțin prozei
lirice.
Descrierea este legată de genul liric. De aceea, învățătorul trebuie să îi conducă pe elevi, în
percepția descrierii, astfel încât aceștia să vadă în tabloul descris nu doar un peisaj static, ci şi un
mijloc de a explica stări sufletești, sentimente, de a impresiona. Astfel, intuirea descrierii pregătește
elevii pentru înțelegerea lui (pastelului). Descrierea realizează imagini care impresionează prin
măreție, culoare, atmosferă, dar e lipsit de dinamismul acțiunii şi de aceea copiii sunt tentați să
ocolească aceste scrieri, să sară peste pasajele descriptive din literatură. Este necesar, însă, ca
învățătorul să conducă elevii spre receptarea frumuseții descrierii, spre valorile artistice ale acesteia.
Intuirea descrierii trebuie făcută prin opoziție cu narațiunea ca mod de expunere, în texte în care
acestea apar îmbinate.
 Biletul Nr 20
1. Operațiile evaluării

A Evalua înseamnă a emite judecăţi de valoare despre procesul şi produsul învățării elevului,
pe baza unor criterii calitative prestabilite.
Măsurarea
 demers evaluativ cantitativ, care constă în atribuirea de simboluri (cifre, litere,
calificative) unor elemente care constituie obiectul măsurării (subiecţi, caracteristici,
însușiri)
 obiectul măsurării trebuie definit în mod clar prin comportamente sau caracteristici
observabile.
Exactitatea măsurării este în funcţie de:
• calitatea instrumentelor utilizate (probe, teste etc.);
• gradul de adecvare a acestora în raport cu specificul fenomenelor măsurate;
• capacitatea evaluatorului de a exprima cu ajutorul numerelor ceea ce este caracteristic
fenomenelor vizate.
Aprecierea
 presupune raportarea datelor obținute prin măsurare la un set de criterii sau de norme,
în vederea emiterii unor judecăţi asupra valorii rezultatelor şi a elaborării concluziilor.
 se estimează calitativ rezultatele măsurate prin aprecieri (de genul foarte bine, bine etc.),
laude, observaţii critice.
Calitatea aprecierii este dependentă în mare măsură de:
- experiența şi trăsăturile personalității evaluatorului
- de gradul de pregătire docimologică a acestuia.

Decizia
 prelungește actul aprecierii într-o notă, caracterizare, hotărâre, recomandare şi vizează
măsuri de îmbunătățire a activităţii în etapele următoare
are valoare de prognoză pedagogică

INTRODUCERE

1. prezentarea succintă a operei

2. 2.locul pe care îl ocupă (principal/ secundar/ episodic/ personaj
colectiv)
3. originea socială a personajului
4. personaj pur fictiv / cu rădăcină atestată într-o existenţă
istorică, care implică date din viaţă
5. complex / plat
6. comentarea semnificaţiei numelui

PROCEDEE ARTISTICE DE REALIZARE A PERSONAJULUI

A) CARACTERIZAREA DIRECTĂ
1. de către narator (comentarii explicite privind aspectul
fizic şi moral)
2. autocaracterizare (mărturisiri proprii, monolog)
 3. de către alte personaje (mărturii, descrieri)
4. comentarea elementelor de limbaj artistic prin care autorul
conturează
anumite trăsături fizice şi morale ale personajului

B) CARACTERIZAREA INDIRECTĂ
1. fapte săvârşite
2. acţiuni, atitudini, opinii exprimate
3. gesturile
4. mediul în care trăieşte
5. limbajul folosit
6. vestimentaţia

ÎNCHEIERE

1. rolul personajului în conturarea mesajului întregii lucrări

2. similitudini cu alte personaje din literatura naţională şi
universală
3. aprecieri ale criticii literare
4. impresii personale, concluzii

Biletul Nr 21
1. Funcţiile evaluării
Evaluarea îndeplineşte două categorii de funcţii:
1. Funcţii sociale: analiza rezultatelor școlare oferă societăţii posibilitatea să se pronunțe
asupra învățământului ca subsistem, să confirme sau să infirme acumularea de către
cei instruiți a competențelor (cunoștințelor şi abilităților) necesare unei activităţi social
– profesionale utile;
2. Funcţii pedagogice: din punct de vedere pedagogic, evaluarea oferă profesorului şi
elevului informaţii utile privind atingerea sau nu a obiectivelor propuse.
 Funcţia Conotații în plan autoevaluați Conotații în plan evaluativ (pentru
specifică (pentru elev) profesor)

Constatativă Modalitatea de apreciere a nivelului de Indicator de bază al gradului de

pregătire atins şi raportarea rezultatelor optimizare şi eficienţă a predării şi
atât la așteptările poprii, cât şi la învățării.
cerinţele profesorului.

Diagnostică Analiza performanţelor evaluate Evidenţierea şi interpretarea

(subevaluate sau supraevaluate) şi lacunelor existente în pregătirea
interpretarea discrepanțelor constatate. elevilor şi identificarea cauzelor
acestora.

Prognostică Optimizarea stilului propriu de muncă şi Anticiparea progresiei elevilor;

dozarea efortului de învățare. restructurarea strategiilor didactice.

2. Compunerile. Clasificarea compunerilor

trebuie sporită ponderea compunerilor care solicită în mai mare măsură activitatea
independentă, creatoare a elevilor.
la fiecare lecție de citire se poate şi trebuie să se facă şi activitate de compunere, deoarece unul din
obiectivele principale ale citirii îl reprezintă înțelegerea sensului celor citite, chiar reproducerea textului
respectiv.
O primă fază o constituie însă redarea conţinutului textului citit sau auzit. Contribuția personală a
elevilor constă în folosirea unor imagini artistice noi faţă de cele din text, cunoscute cu alte
împrejurări. Activitatea pe text trebuie folosită pentru solicitarea efortului de gândire al elevilor. Ideile
principale dintr-un fragment şi apoi ideea de bază a întregului text poate fi formulată în moduri diferite.
Fiecare elev poate fi solicitat să caute şi să găsească formularea mai adecvată, ceea ce implică o
activitate de creație. Imaginile artistice, diferitele achiziții noi de vocabular. Expresiile cu sens figurat
reprezintă, fiecare în parte, prilejuri de folosire a lor în contexte diferite, în vederea înțelegerii sensului
şi a utilizării lor în exprimarea curentă.
Tot formă de activitate creatoare o constituie şi sublinierea trăsăturilor caracteristice
ale unor personaje, care presupune efort de gândire din partea elevilor, introducându-i în tehnica
analizei literare şi a caracterizării personajelor. Eroii unor povestiri citite de ei pot constitui chiar
subiecte pentru compuneri, iar pentru realizarea lor sunt necesare inspirație şi efort al gândirii
creatoare.
Primele compuneri pe bază de texte citite este bine să se facă după lecturi în proză de mică
întindere, în care e folosită mai ales narațiunea. Textele aparținând genului liric, deși sunt mai dificile
pentru micii școlari, oferă posibilități mai larg pentru o activitate creatoare.
Sunt de preferat textele din lirica peisagistică. În cazul acestora, institutorul va prezenta un model de
astfel de compunere.
Alcătuirea unor compuneri pe baza unor texte presupune stabilirea prealabilă a unui plan care
să sugereze fie momentele esenţiale ale acțiunii în cazul unei narațiuni, fie tablourile principale într-o
anumită succesiune în cazul unei lucrări cu caracter descriptiv.
Primele compuneri de acest fel este bine să se realizeze oral, pe baza unor ilustrații care să
înfățișeze scenele principale din povesti cunoscute, cum sunt: „Povestea ridichii”, „Ursul păcălit de
vulpe”, „Capra cu trei iezi” etc. Acestea vor realiza o trecere treptată de la textele citite sau auzite la
compunerile după un șir de ilustrații.
O variantă a acestui fel de compuneri o constituie compunerea pe baza unui șir de întrebări.
Programa prevede şi exerciții de ordonare a unor ilustrații care prezintă momente succesive ale unor
întâmplări.
Compunerile pe baza unui șir de ilustrații îi pregătesc pe elevi pentru alcătuirea unor
compuneri după tablou.
Problemele de ordin metodic privind compunerile pe bază de texte şi cele după tablouri se
interferează.
O altă categorie de compuneri este aceea a compunerilor cu început sau sfârșit dat,

Biletul Nr 22
1. Strategii de evaluare. Tipologie
Strategiile de evaluare reflectă modalitatea specifică de integrare a operațiilor de
măsurare-apreciere-decizie în activitatea didactică, fiecare strategie realizând
una sau mai multe funcţii ale actului de evaluare.
Metodele de evaluare se referă (prin analogie cu metodele de învățământ) la
modalităţile prin care se evaluează elevul, la calea, drumul pe care îl parcurge
profesorul împreună cu elevul/elevii săi în demersul evaluativ.
Tehnicile de evaluare au valoarea unor procedee didactice integrabile în cadrul
oricărei metode şi strategii de instruire. Prin mecanismele de conexiune inversă
 declanșate, aceste procedee stimulează perfecționarea permanentă a activităţii de
predare-învățare-evaluare.
În funcţie de perspectiva temporală, se pot identifica:
 evaluarea inițială (se face la începutul unei etape de instruire prin teste
docimologice, concursuri etc.);
 evaluarea continuă (se face pe parcursul secvenței de instruire prin tehnici
curente de ascultare, fișe de lucru etc.) şi
 evaluarea finală (se realizează la sfârșitul unei perioade de formare prin
examene).
 Evaluarea cumulativă (sumativă)
 - Se realizează prin verificări parțiale încheiate cu aprecieri de bilanț asupra
rezultatelor.
 - Operează verificări prin sondaj.
 - Vizează evaluarea rezultatelor, cu efecte reduse pentru ameliorarea
procesului.
 - Se porneşte de la obiectivele operaționale, concrete.
 - Are ca funcţie clasificarea elevilor.
 - Generează stări de neliniște, stres.
 - Consumă un timp apreciabil din perioada afectată instruirii.
 Evaluarea continuă (formativă)
 - Se realizează prin verificări sistematice, pe parcursul programului, pe
secvenţe mai mici.
 - Verificarea tuturor elevilor, din toată materia.
 - Vizează ameliorarea procesului, reducând intervalul dintre evaluarea
rezultatului şi perfecționarea activităţii.
 - Se apreciază rezultatele prin compararea cu scopurile generale ale disciplinei.
 - Îndeplinește funcţia de constatare a rezultatelor.
 - Determină relaţii de cooperare.
 - Permite creșterea timpului alocat instruirii, prin diminuarea celui afectat
evaluării.

2. Corectarea, discutarea şi evaluarea compunerilor

 O primă formă de corectare o constituie cea efectuată de învățător şi constă în efectuarea
corectării integrale a greșelilor, fie în clasă, fie acasă sau la școală.
Un alt mod de corectare îl reprezintă cel prin activitatea independentă a elevului. Cerinţele
şi procedurile sunt aceleași ca în cazul în care corectarea o face institutorul, totul adaptat la nivelul
posibilității elevilor.
Un alt mod de corectare este cel efectuat prin dialog cu clasa.

Biletul Nr 23
1. Metode de evaluare
Metodele de evaluare se referă (prin analogie cu metodele de învățământ) la modalităţile prin care se
evaluează elevul, la calea, drumul pe care îl parcurge profesorul împreună cu elevul/elevii săi în
demersul evaluativ. Metodele de evaluare sunt clasificate cel mai frecvent în:
I. Metode tradiționale (probe orale, probe scrise, probe practice);
II. Metode complementare (observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația,
referatul, proiectul, portofoliul, tema pentru acasă, tema de lucru în clasă, autoevaluarea, metoda
R.A.I., jurnalul reflexiv, metoda 3-2-1).

2. Specificul formării noțiunilor gramaticale la elevii din ciclul primar

 Elementele de bază cu care operează gramatica sunt cuvintele, ele însele fiind abstracțiuni,
generalizări. Cuvinte cum sunt om, pisică, masă denumesc fiecare obiecte cu anumite caracteristici, cu
însușiri esenţiale, generale, constituindu-și astfel niște generalizări.
În gramatică, însă, om, pisică, masă sunt substantive, adică fac parte din totalitatea cuvintelor
ce aparțin unei pârți de vorbire caracterizate prin aceea că denumesc obiecte (gramaticale),
schimbând-şi forma după număr, caz, după faptul că poate primi articol. De aceea, putem spune că
noțiunile gramaticale reprezintă abstractizări ale unei anumite categorii gramaticale, care – ele însele –
sunt abstractizări.
Tocmai de aceea elevii trebuie orientați să opereze în studiul gramaticii „nu numai cu
conţinutul noțional al cuvântului, ci şi cu cuvântul privit din punct de vedere morfologic şi al
raporturilor în care se află cu celelalte cuvinte din propoziție”. Este vorba de distincția ce trebuie
făcută între cunoașterea laturii semantice a cuvântului, care are în vedere sensul acestuia, şi
cunoașterea caracteristicilor lui gramaticale. Caracterul generalizator al noțiunilor gramaticale implică
folosirea unor materiale intuitive, auxiliare, dar numai în sensul celor arătate mai sus. Astfel, pot fi
întocmite diferite scheme, grafice, liste ortografice etc. cu ajutorul cărora se pot ilustra grafic
raporturile ce se stabilesc între cuvintele unei propoziție sau sinteza cunoștințelor esenţiale dintr-un
capitol.
Noţiunea de substantiv se va consolida în lecțiile următoare, când elevii vor învăța despre
felurile substantivelor, numărul, genul acestora. Noțiunile gramaticale se însușesc în mod temeinic
pe baza înțelegerii legăturii dintre ele. De exemplu, definiția subiectului ca parte de propoziție, nu
poate fi însușită decât prin înțelegerea predicatului, care, de asemenea, este înțeles corect numai dacă
este corelat cu subiectul. Acest lucru este valabil şi pentru alte forme gramaticale

Biletul Nr 24
1. Proba de evaluare. Etape.
Proba de evaluare reprezintă o probă complexă, care în urma aplicării oferă informaţii
pertinente referitoare la modul de realizare a obiectivelor didactice, la progresul școlar.
Proba de evaluare deține următoarele caracteristici (Cucoș, 2009, p. 452):
- validitate: proba este validă, corectă, valabilă atunci când exprimă cel mai bine ceea
ce măsoară;
- fidelitate: proba este fidelă atunci când, odată repetată, va conduce la o apreciere
identică, atât la acelaşi evaluator (în momente diferite), cât şi la evaluatori diferiți (în
acelaşi timp);
- sensibilitate: proba este sensibilă dacă, prin notele acordate, se evidenţiază corect
diferențele dintre performanțele evaluate;
- obiectivitate: proba este obiectivă dacă există un anumit grad de concordanță între
aprecierile avansate de mai multi evaluatori;
- aplicabilitate: proba este aplicabilă dacă poate fi administrată şi interpretată cu
ușurință.
O probă de evaluare este mai mult decât un enunț de întrebări sau de sarcini de
lucru. Ea este o activitate complexă care cere respectarea unor cerinţe/exigențe
logice, psihologice, pedagogice, metodologice. Elaborarea probei de evaluare presupune
respectarea următorilor pași:
1. Stabilirea conţinutului/conținuturilor ce urmează a fi evaluat/e;
2. Elaborarea itemilor;
3. Precizarea nivelului de performanta;
4. Elaborarea baremului de notare sau a schemei de punctaj.

2. Elemente de ortografie şi punctuație la clasele I-IV

Învățarea normelor de ortografie trebuie să aibă un caracter funcțional, instrumental. Normele

Tipurilor de exerciții de mai sus li se adaugă altele cum ar fi copierile, transcrierile şi
dictările, care pot lua forme diferite. Materialul de limbă utilizat pentru copieri şi transcrieri trebuie
înțeles de către elevi şi valorificat din punct de vedere educativ şi stilistic, trebuie să ofere situații
ortografice pe care elevii să le identifice, să le înțeleagă ca apoi, prin copiere, să le aplice în practica
scrisului.
Dictarea cu explicațiile prealabile presupune o pregătire atentă a elevilor, care se referă atât la
conţinutul textului, la reguli generale de scriere, precum şi unele cazuri speciale de ortografie sau de
folosire a semnelor de punctuație.
Autodictarea este o activitate de scriere a unui text, a unei poezii ce tine seama de o anumită
temă ortografică, strict delimitată, elevii realizează scrisul pe baza pronunției cuvintelor, a articulării
acestora, ceea ce constituie un factor de autocontrol. Orice dictare trebuie corectată imediat; modul de
corectare variază după felul ei şi după posibilităţile elevilor.
Ortografia şi punctuația se învață în toate împrejurările în care elevii sunt puși în situații de
a se exprima în scris. Momentele ortografice trebuie introduse şi la lecțiile de citire, şi în alte
împrejurări.

Biletul Nr 25
1. Itemii pedagogici
 Tipuri de itemi obiectivi:
a. itemii cu alegere multiplă – elevul trebuie să aleagă un singur răpuns corect sau cea
mai bună alternativă;
b. itemii cu alegere duală – solicită elevului să selecteze din două răspunsuri posibile:
adevărat/fals, da/nu, corect/greşit etc.
c. itemii tip pereche – solicită din partea elevilor stabilirea unor corespondenţe/asociaţii
între termeni, definiţii, reguli, exemple etc.
Tipuri de itemi semiobiectivi:
a. itemul cu răspuns scurt – întrebarea clasică (poate lua diferite forme: itemul cu
răspuns unic, itemul cu răspuns multiplu, itemul cu răspuns gen interpretare), exerciţiul,
chestionarul cu răspunsuri deschise scurte (forma şi conţinutul răspunsului sunt libere
în interiorul unor limite), textul indus (compunerea unui text pe baza unor noţiuni
impuse);
b. itemul tip completare de frază sau textul lacunar – se cere elevului să completeze
cuvintele care lipsesc, fiind foarte frecvent folosit în învăţarea definiţiilor, regulilor,
învăţarea unei limbi străine etc.
c. întrebarea structurată – este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv,
semiobiectiv sau minieseu, legate între ele printr-un element comun, printr-o idee.
Tipuri de itemi subiectivi:
a. itemul cu răspuns scurt, puţin elaborat – cere elevului să exprime o singură idee
mai importantă în câteva fraze;
b. itemul tip rezolvare de problemă – cere un răspuns mai elaborat, fiind evaluate
comportamentele din categoriile aplicării şi explorării;
c. itemul tip eseu – cere elevului să construiască un răspuns liber în conformitate cu un
set de cerinţe date, punând în valoare capacitatea de organizare a ideilor, de
exprimare personală şi abilitatea de a interpreta şi aplica datele.
d. itemul cu răspuns construit elaborat – presupune rezolvarea unei probleme într-un
răspuns care se întinde pe mai multe pagini (cum este cazul disertaţiei, memoriului,
tezei etc.). Elevul trebuie să stăpânească foarte bine conţinutul din care este evaluat,
solicitându-se eforturi de înţelegere, de (tehno)redactare etc.

Biletul Nr 26
1. Jocul:
 - Argumentaţi importanţa jocului în dezvoltarea preşcolarului
- Care sunt categoriile de jocuri întâlnite în grădiniţă? Exemplificaţi

Jocul reprezintă o formă de activitate preferată și adecvată specificului activităților realizate

în grădiniță, dar și principala metodă de instruire, evaluare și educație utilizată în activitățile cu
copii.
Prin intermediul jocului copiii intra în legătură cu ceilalți adaptându-se mai ușor la mediul
social, își dezvoltă capacitatea de muncă fizic, intelectuală și socio-emoțională. Deși lasă
impresia ca este doar recreativ și comod, în sine jocul este solicitant și are multe cerințe ce
trebuiesc îndeplinite și respectate( jocuri cu reguli, de cunoaștere, funcționale, cu interpretare
de rol.) De asemenea, se poate utiliza și combinații între aceste tipuri de jocuri, se adaptează
obiectivele stabilite.
Este important de reținut că jocul pregătește copilul pentru muncă în două direcții: îi
formează, îi fortifică fizic și îi dezvoltă o serie de calități de ordin psihologic; îi creează
deprinderi și obișnuințe pentru colaborarea cu ceilalți, prin atingerea unui scop. Daca urmărim
aspectele distractive ar exista și o a treia direcție aceea a refacerii forțele, a creării unei stării
bune de dispoziție, de a lucra, de a se desprinde, de a se delecta, de a compensa terapeutic
sensurile e a crea confort intelectual.
Tipuri de jocuri:
-liber
-cu reguli
-de creație(simbolice- joc de rol, de construcție)
-de mișcare (muzicale, cu text și cântec)
-jocuri didactice
Jocurile de creație se deosebesc de celelalte jocuri prin faptul că subiectul este produsul
activități proprii cu preșcolari, de transformare a relații în plan imaginar, punându-se mare
accent pe experiențele de viață ale copiilor.(De-a gospodari)
Jocuri de mișcare au un rol importat în dezvoltarea personalității preșcolarului, ele
clasificându-se:
-după conținut: jocuri de mișcare cu subiect și reguli, jocuri populare, jocuri recreative, jocuri
ce conțin elemente specifice din înot, fotbal.
-după teme: jocuri de mișcare pentru învățarea mersului, săriturii, prinderii, aruncării, cățărării,
joc de mișcare cu text și cântec, jocuri cu reguli și care au un subiect anume.
 Educatoarea este ceea care organizează, coordonează întregul joc. Sunt foarte utile
deoarece pot fi introduse în orice moment al activității și inovează preșcolarii.

2. In functie de orizontul de timp luat ca referinta - 2 tipuri fundamentale de proiectare

pedagogica:

1. proiectarea globala - are drept referinta o perioada mai mare din timpul de instruire:
de la un ciclu scolar la un an de studiu

- se concretizeaza in elaborarea planurilor de invatamant si a

programelor scolare

2. proiectarea esalonata - are ca referinta perioade mai mici de timp, de la anul scolar
pana la timpul consacrat unei singure activitati didactice

 La nivel macro, proiectarea pedagogică a procesului de învăţământ reprezintă un

demers de anticipare a acţiunilor specifice, realizate în cadrul activităţilor instructiv-
educative, pentru realizarea funcţionalităţii procesului, la nivel strategic şi managerial.
La nivel micro, vorbim de proiectarea didactică, care presupune interrelaţionarea dintre
elementele structurale fundamentale (finalităţi, strategii de (auto)instruire, strategii de
(auto)evaluare), precum şi întocmirea unor documente sau instrumente de lucru utile deopotrivă
cadrului didactic şi elevului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative
 Biletul Nr 27
1. Jocul:
- Prezentaţi jocurile liber alese. Exemplificaţi trei activităţi liber alese.
- Denumiţi şi detaliaţi câte două jocuri de mişcare pentru fiecare grupă – mică, mijlocie
şi mare.
Jocurile liber alese sunt acele jocuri în cadrul cărora copilul alege tema și își
formulează regulile jocului. Folosindu-se de obiecte, adică jucăriile sau prin
intermediul gesturilor și cuvintelor, copilul redă un aspect al realității.
Tipuri:
-joc de rol
-joc de construcții
-joc cu subiect din viața cotidiană
-joc cu subiect din povești sau basme
-jocuri dramatizării
Rolul educatoarei:
-pregătirea jocului de creație
-alegerea locului de desfășurare
-pregătirea copiilor pentru joc
-comunicarea temei
-jocuri de mișcare
Exemple de jocuri de mișcare:
 Grupa mică: Ce s-a schimbat? Broscuțele
Grupa mijlocie: Mingea în coș, Ești treaz domnule Urs?
Grupa mare: Pânza de păianjeni, Vulpe dormi?

In functie de orizontul de timp luat ca referinta - 2 tipuri fundamentale de proiectare

pedagogica:

1. proiectarea globala - are drept referinta o perioada mai mare din timpul de instruire:
de la un ciclu scolar la un an de studiu

- se concretizeaza in elaborarea planurilor de invatamant si a

programelor scolare

2. proiectarea esalonata - are ca referinta perioade mai mici de timp, de la anul scolar
pana la timpul consacrat unei singure activitati didactice

 La nivel macro, proiectarea pedagogică a procesului de învăţământ reprezintă un

demers de anticipare a acţiunilor specifice, realizate în cadrul activităţilor instructiv-
educative, pentru realizarea funcţionalităţii procesului, la nivel strategic şi managerial.
La nivel micro, vorbim de proiectarea didactică, care presupune interrelaţionarea dintre
elementele structurale fundamentale (finalităţi, strategii de (auto)instruire, strategii de
(auto)evaluare), precum şi întocmirea unor documente sau instrumente de lucru utile deopotrivă
cadrului didactic şi elevului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative
 Biletul Nr 28
1. Jocul:
- Definiţi jocul didactic. Clasificaţi jocurile didactice, după conţinutul lor.
- Denumiţi şi detaliaţi câte două jocuri muzicale pentru fiecare grupă – mică, mijlocie
şi mare
Jocul didactic face parte din categoria jocurilor cu reguli și este considerat un mijloc
didactic esențial pentru dezvoltarea limbajului copiilor, modalitate de realizare a
legăturii dintre sarcina didactică și acțiunea de joc, un mijloc didactic de instruire și
evaluare a preșcolarilor, metodă de învățământ în care se folosește preponderent
acțiunea didactică simulată.
Clasificarea jocurilor didactice:
-pentru educarea limbajului
-jocuri logico-matematică, cu material individual
-jocuri pentru cunoașterea mediului
-jocuri pentru educarea unui comportament civilizat
-jocuri pentru educarea motricități fine
2. Povestirile copiilor. Repovestirile

3.3.2. Povestirile copiilor

Povestirile copiilor se realizează în două forme:
A. repovestire
B. povestiri create de copii.

A. Repovestirea
Prin această formă de povestire se dezvoltă gândirea logică, memoria şi capacitatea de comunicare
liberă a copiilor. Copiii trebuie:
- să redea întâmplări reale sau imaginare în succesiunea lor;
- să desprindă trăsături ale personajelor;
- să aprecieze fapte ale acestora;
- să comunice gânduri şi sentimente legate de personaje şi întâmplări;
- să aleagă personajul preferat, considerat model şi să-şi motiveze alegerea.
 În repovestire contribuţia proprie a copiilor este restrânsă; ei redau, mai simplu sau mai dezvoltat,
conţinutul unui text spus de către educatoare. Reuşita repovestirii depinde de gradul de înţelegere şi
însuşire a povestirii de către copii, adică de:
- însuşirea conştientă şi
- însuşirea temeinică a povestirii.
Atât reproducerea unui text literar, cât şi povestirile create de educatoare se pot realiza în forme
diferite:
a. Repovestirea pe baza unor tablouri / ilustraţii ce redau episoadele întâmplării din povestire;
b. Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunzător fragmentelor logice ale povestirii;
c. Repovestire pe baza unui text citit.
d. Repovestire liberă;
Blietul Nr 29
1. Jocul:
- Prezentaţi momentele unui joc didactic.
Structura și organizarea jocului didactic : Scop, Sarcina didactică, elemente de joc,
conținut, reguli, materiale, acțiunea de joc
Momente: Moment organizatoric, Captarea Atenției, Anuntarea temei și a
obiectivelor, Reactualizarea cunoștințelor, Dirijarea învățării(Explicarea și
demonstrarea regulilor jocului, Jocul de probă, jocul propriu-zis) Obținerea
performanței( Complicarea jocului), Asigurarea retenției și transferului ( conexiunea
inversă), Retenția(Încheierea activității)
- Numiţi câte trei jocuri didactice pentru fiecare categorie:
Jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător: Afară în natură,
Găsește anotimpul, Floarea mea
Jocuri didactice pentru educarea limbajului: Chicește sunetul, Eu spun una tu
spui multe, Câte litere sunt
Jocuri didactice cu conţinut matematic: Săculețul fermecat, Să-l ajutăm pe
Donald, La piață
Jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de comportament civilizat
De-a polițiști, De-a pompierii, De-a autobuzul
2. Povestirile create de copii

Povestirile create de copii

Povestirile create de copii au valoare formativă, fiindcă contribuie la dezvoltarea gândirii logice şi
creative, la dezvoltarea imaginaţiei, a exprimării fluente şi corecte. Povestirile acestea se pot realiza sub
diferite forme:
a. Povestiri create pe baza unui şir de ilustraţii
b. Povestire cu început dat
c. Povestire pe baza unui plan dat
d. Povestire după modelul educatoarei.
 Cele mai frecvente forme de povestiri create de copii sunt cele realizate pe baza unui şir de ilustraţii
şi povestirile cu început dat.

Biletul Nr 30
Proiectarea didactică
Procesul de predare, învățare, evaluare este corelat cu potențialul cognitiv și emoțional al
elevilor.
Se are în vedere implicarea elevilor în procesul de instruire prin activități de învățare diferite
cu grad de complexitate diferit.
Se creează oportunități de autoevaluare. Elevul intră în competiție cu el însuși.
Proiectarea didactică înseamnă procesul de anticipare a pașilor ce urmează să fie făcuți în
realizarea activităților didactice.
Competență specifică
Una dintre componentele de bază ale curriculumului este sistemul de competențe. Pornind de
la competențele transferabile( competențe chei) și interdisciplinare, competențele specifice
disciplinei trasează parcursul instructiv al elevilor pe toată durata școlarități.
Activitate de învățare disciplinară: explicarea detaliată a sarcinii, planificarea realizării sarcinii,
oferirea timpului suplimentar, crearea atmosferei necesare.
 Biletul Nr 31

Modelul cooperări școli speciale cu școala obișnuită= școala obișnuită coordonează

procesul integrării și stabilește un parteneriat activ între cadrele didactice dintre cele
două școli care vor experimenta și susține un nou mod de desfășurare a activităților
didactice, pregătind împreună conținutul lecțiilor, adaptând materialele și mijloacele
de învățare folosite în timpul orelor și oferind un cadru confortabil tuturor elevilor
din clasă.
Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale în școala obișnuită presupune
integrarea copiilor deficienți în școala obișnuită unde să intre în relație cu elevi
normali.
Modelul bazat pe amenajarea în școala obișnuită a unei camere de instruire și resurse
pentru copiii deficienți, integrați individual în clasa obișnuită din școala
respectivă=în acest caz profesorul care se ocupă cu elevii deficienți devine profesor
de sprijin și desfășoară activități cu acești copii, atât în spațiul special amenajat în
școală.
Modelul itinerant favorizează integrarea în școala obișnuită a unui număr mic de
copii cu CES maxim 3 care sunt domiciliați la o mică distanță de școală
Modelul comun =profesorul itinerant este responsabil de toți copii cu deficiențe
dintr-un areal și oferă servicii de sprijinire.
 Biletul Nr 32
Educația integrată reprezintă procesul de integrare îm școala de masă pentru a
favoriza un climat favorabil și o dezvoltare fizică și psihică armonioasă.
Educația incluzivă are al bază principiul drepturilor egale. Educația incluzivă este
tot una cu educația integrată.
Integrarea școlară reprezintă procesul acceptări în școala de masă a copiilor cu
CES care vor favoriza ulterior dezvoltarea fizică, psihică a personalități, a conduitei
morale pentru ca ulterior să se integreze mai ușor în comunitate.
Mainstreaming accentuează elementele de natură politică la nivel local, național,
în ceea ce priveşte deciziile, măsurile unei educații normale respectând drepturile în
domeniul educației.
Dezinstituționalizarea înseamnă recunoașterea parțială sau totală a școlilor
speciale.
 Biletul Nr 33
Psihopedagogia este o știință de sinteză care utilizează informații furnizate de
medicină, psihologie, pedagogie, sociologie, asistență socială, științe juridice în studiul
personalități persoanelor cu diferite tipuri de deficiențe sau a persoanelor aflate în dificultate
privind integrarea și relaționarea lor cu diverse instituții sau cu semenii lor din comunitatea
din care fac parte. Împrumută, termeni, concepte din alte discipline/ domenii a căror
semnificație este utilizată printr-o manieră interdisciplinară distinctă, în funcție de varietatea
formelor de deficiente.
Asistență psihopedagogică și socială a persoanelor cu CES constituie un ansamblu de
măsuri psihologie, pedagogice și sociale în vederea depistării, diagnosticării, recuperării,
educării, instruirii, personalizări, adaptări și integrări sociale a persoanelor cu dizabilități.
 Biletul Nr 34
Educație integrată reprezintă procesul de acceptare în școala de masă a copiilor cu
CES pentru a oferi un climat favorabil dezvoltării armonioase și cât mai echilibrate
a personalității acestora.
Educația inclusivă are la baza principiul drepturilor egale la educație pentru toți
copii, indiferent de mediul social sau cultural din care provin, religie, etnie, limba
vorbită sau condițiile economice în care trăiesc.
Profesorul de sprijin/suport statutul său de profesor specializat care poate fi
angajatul unei școli speciale, al unui centru de recuperare sau chiar angajatul unei
școli obișnuite.
Profesorul itinerant are un statut asemănător cu cel al profesorului de sprijin,
deosebirea este că acesta își desfășoară activitatea în școlile obișnuite unde
frecventează un anumit număr de copii cu CES proveniți din familii.
Obiective: bazată pe comunicare, fără bariere, promovează colaborarea și egalitate.
 Biletul Nr 35
Factorii exogeni sunt factorii al căror efecte asupra apariției deficiențelor mintale depinde de
tipul agentului agresiv și de intensitatea agresiunii, au o influență cu atât mai mare cu cât
acționează mai de timpuriu în viața copilului.
1.Factori prenatali
2.Factori perinatali
3.Factorii postnatali
Factorii endogeni sunt responsabili de apariția bolilor metabolice.
a) Deficiențe mintale prin mecanisme poligenice
b) Deficiențe mintale metabolice cu transmitere mendeliană
c) Deficiențe mintale prin anomali cromozomiale
 Biletul Nr 36
Depistarea se realizează timpuriu, se observă primele probleme sau per ansamblu.
Diagnoza se realizează de către specialiști care evaluează precum medici, educatori,
familie și alte persoane.
Terapia, recuperarea se realizează printr-un plan de intervenție individualizat.
Acesta constă în aplicarea unor măsuri cu caracter ameliorativ sau de sprijin.
Intervenția se realizează prin punerea în practică a planului de intervenție
individualizat, presupune proiectarea unui curriculum adaptat, diversificarea
ofertelor de învățare în cadrul lecțiilor.
 Biletul Nr 37

Elaboraţi un test de evaluare curentă (continuă), de 15-20 de minute, pentru secvenţa de mai
sus, însoţit de baremul de evaluare şi de notare, având în vedere următoarele:
• proiectarea a trei itemi de forme diferite;
• realizarea baremului de evaluare şi de notare:
- menţionarea, pentru fiecare item proiectat, a setului de calificative și a descriptorilor de
performanţă corespunzători;
- prezentarea modalității de stabilire a calificativului final.
(învățători, 2013)
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina de învățământ: Matematică și explorarea mediului
Clasa a II-a
Semestrul I
Unitatea de învățare: Forme de relief
Subiectul lecției: Evaluare
S. B.. FB... CALIFICATIVUL
FINAL
1
2
3
4
5

1. Calculează:
35+24=
49+8=
76-35=
91-7=
S-1 B-2 FB-3 Coloana rezolvată corect
2. Află termenul necunoscut
34+a=59
46-a=18
 a-43=29
S-1 B-2 FB-3 TERMENI CALCULAȚI CORECT
3.Spune dacă este adevărat sau fals:
În ce zonă de deal poți întâlni păduri de:
Brad A/F
Stejar A/F
Fag A/F
S-1 B-2 FB-3 ALEGERI FĂCUTE CORECTE
BAREM DE REZOLVARE
1.35+24=59
49+8=57
76-35=41
91-7=84
2.34+A=59
A=59-34
A=25
46-A=18
A=46-18
A=28
A-34=29
A=43+29
A=72
3. F
F
F