Sunteți pe pagina 1din 1

REGIMUL ZILNIC AL ACTIVITĂŢILOR PREŞCOLARILOR

Programul săptămânal al copilului trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele orarului


şcolar, care, întocmit la rândul lui de cadre didactice cu experienţă şi în baza unor indicaţii
metodologice respectă ceea ce în psihologie se cheamă “curba de efort”.
A organiza o serie de activităţi într-un interval de 8 ore nu pare un lucru foarte complicat.
Trebuie însă, din partea părinţilor, să urmeze nişte reguli şi principii generale, să le combine în
aşa fel încât ele să respecte, pe de o parte nişte cerinţe generale de natură biologică şi psihologică
şi, pe de altă parte, de natură socială. Programul zilei unui preşcolar ar putea să arate astfel:
-1-2 ore pentru reintrarea în viaţa de familie
-1 oră odihnă
-2-3 ore activităţi recreative.
Odată cu trecerea timpului, rolul familiei în desfăşurarea programului zilnic al copilului
pierde din volum. Are loc o restructurare a rolului familiei în organizarea zilnică a timpului
preşcolarului, în sensul limitării sale ca factor reglator ce intervine când, din diferite motive
obiective sau subiective, planificarea şi realizarea programului zilnic nu urmează cursul obişnuit.
Între imprevizibilul pe care îl implică un astfel de program săptămânal, lăsând în seama copilului
realizarea programului zilnic, părinţii pot urmări şi realizarea la nivelul unei săptămâni o
organizare a timpului acestuia care să permită o îmbinare a obiectivelor zilnice cu obiective mai
largi.
Este în sarcina fiecărui părinte, ca, descoperind dominantele temperamentului copilului,
să respecte ritmul de lucru al fiecăruia. Sunt copii care încă din primii ani se manifestă foarte
activ, părinţilor revenindu-le sarcina de a veni în întâmpinarea acestei erupţii clocotitoare, a
acestui activism deosebit al copilului.
Primele săptămâni şi luni de grădiniţă îşi au importanţa lor, reprezentând perioada
necesară adaptării copilului la cerinţele programului. Aceste prime săptămâni sunt necesare
pentru tatonări, pentru încercarea mai multor variante, până vom ajunge, prin corecturi repetate,
la programul optim. Organizarea timpului preşcolarului este o sarcină de familie.
În stabilirea unui program, de orice natură ar fi el, este necesar să delimităm mai întâi
obiectivele pe care le urmărim, printr-o anumită împărţire şi repartizare a timpului.
Odată stabilit programul cel mai adecvat este foarte important să asigurăm pentru început
două condiţii absolut necesare: stabilitatea şi continuitatea.
Este uşor de observat că încă din primii ani copilul ”învaţă” din ceea ce se discută şi se
învaţă în familie, participând activ la viaţa de familie; primind şi rezolvând sarcini complexe
copilul dobândeşte o serie de cunoştinţe care conduc la formarea unor deprinderi de muncă
independentă. Deci unul din scopurile educaţiei este acela de a-l face apt pe copil de a dobândi
libertatea interioară şi de a se manifesta ca atare în raport cu ceilalţi.

S-ar putea să vă placă și