CURS: INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ ȘI PROGRAMARE GRAFICĂ. Prof.

Hariton COSTIN

INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ ȘI PROGRAMARE GRAFICĂ

Revoluția programării grafice a permis dezvoltarea sistemelor dedicate analizei datelor.

Această tehnologie software a condus și la un alt tip de industrie — instrumentația virtuală,
care permite efectuarea de activități specifice aparatelor de măsurare și control realizate în
manieră hardware, cu scăderea costurilor și păstrarea sau creșterea calității și performanțelor
instrumentelor electronice clasice.

Instrumentația virtuală (IV) poate fi definită ca un sistem software și/sau hardware

adăugat unui calculator de uz general, în așa fel încât utilizatorii pot interacționa cu calculatorul,
programându-și propriul instrument electronic de măsurare și control.

Instrumentele virtuale (IV) folosesc arhitectura deschisă a calculatoarelor de uz general

pentru a realize procesarea, memorarea și afișarea datelor. Ele utilizează diverse plăci de
interfață ieftine adăugate magistralelor de date și de comunicații ale calculatoarelor, rezultând
sisteme care sunt definite și programate de utilizator.
În plus, puterea de calcul și flexibilitatea IV este mult mai mare decât ale celor de sine
stătătoare (hardware), avantaj care este în continuă creștere. Caracterul modular și ierarhic al
mediului de programare al IV conferă acestuia un sporit grad de refolosire și de
reconfigurabilitate.

1. INSTRUMENTAȚIA VIRTUALĂ ȘI INGINERIA BIOMEDICALĂ

Aplicațiile IV se găsesc în aproape toate domeniile industriale, de ex. în telecomunicații,

industria auto, a semiconductoarelor și a ingineriei biomedicale. În domeniul biomedical, IV își
găsește aplicații utile în cercetare clinică, proiectarea și testarea echipamentelor, asigurarea
calității, prelucrarea și managementul datelor, îmbunătățirea performanțelor diverselor sisteme.
Exemple de astfel de aplicații biomedicale sunt:
• EndoTester™, un sistem de asigurare a calității pentru endoscoape cu fibre optice;
• sisteme neinvazive de măsurare a difuziei pulmonare și a debitului cardiac;
• sisteme de analiză a presiunii cardiovasculare;
• BioBench™, un sistem pentru achiziția și măsurarea semnalelor fiziologice.

1
 CURS: INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ ȘI PROGRAMARE GRAFICĂ. Prof. Hariton COSTIN

2. EXEMPLUL 1: BIOBENCH™ — SISTEM PENTRU ACHIZIȚIA ȘI MĂSURAREA

DATELOR FIZIOLOGICE

Aparatura biomedicală se bazează pe abilitatea de a achiziționa, prelucra, analiza și

afișa mari cantități de date. Cercetarea cauzelor și evoluțiilor bolilor, a tratamentelor necesare,
monitorizarea și memorarea biosemnalelor, efectele interacțiunii cu medicamentele, modelarea
și simularea diverselor sisteme funcționale ale organismului uman sau pur și simplu nevoile
edicaționale ale studenților in domeniul biomedical, toate acestea conduc la o cerere deosebită
de sisteme și instrumente flexibile, ”prietenoase”, ușor manevrabile și relativ ieftine.

Pug-in
DAQ
Bloc
conectare

Amplificator

Software
BioBench
ft
Traductori
Înregistrator
grafic

Figura 1. Schema-bloc a sistemului BioBench™

BioBench™ nu necesită activități de programare și este compatibil cu orice amplificator

de izolație sau instrument de monitorizare care produce un semnal analogic. Integrarea relativ
simplă a diverselor module, de la diverși producători, este un avantaj important. Sistemul
achiziționează și analizează datele imediat după pormirea lui, deoarece el recunoaște și
controlează în mod automat partea hardware, minimizând problemele de configurare.
Câteva avantaje ale monitorizării datelor ce către calculator sunt:
• aplicații software ușor de folosit;
• memorie, putere de calcul și viteze de transfer al datelor mari;
• dezvoltare de aplicații noi simplificată;
• analiză a datelor eficientă și flexibilă, permițând aplicarea de noi metode științifice.

BioBench poate lucra cu până la 16 canale simultan, la o frecvență de eșantionare de

1000 Hz pe canal. Fișierele, posibil de dimensiuni mari (zeci/sute de MB) sunt memorate în

2
 CURS: INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ ȘI PROGRAMARE GRAFICĂ. Prof. Hariton COSTIN
format binar, ceea ce mărește eficiența utilizării memoriei externe (HDD) a calculatorului.
În timpul achiziției datelor, utilizatorul are acces la o serie de parametri și funcții.

(1) Logarea datelor

Este procesul de înregistrare a evenimentelor cu ajutorul unui program de calcul, în
scopul de a monitoriza și înțelege activitatea sistemului, precum și de a diagnostica probleme.
Log-urile sunt esențiale pentru activitățile sistemelor complexe, mai ales în cazul unei
interactivități reduse cu utilizatorul.
Logarea poate fi înainte sau în timpul achiziției datelor. Aplicația fie cere utilizatorului
crearea unui fișier de date, fie poate realiza automat câte un fișier la fiecare achiziție de date.

(2) Logarea evenimentelor

Este o funcție importantă a sistemului, care constă în recunoașterea comenzilor
utilizatorului și asocierea lor cu fișiere de date. Logarea evenimentelor este făcută automat, pe
baza evenimentelor prescrise de utilizator. Astfel, acesta poate introduce diverse adnotări, date
temporale (ziua, ora evenimentului), informații despre acțiuni ale sale sau diverse seturi de
date. Evenimentele legate de stimuli posibili (de ex. activare/dezactivare) pot fi de asemenea
logate. Crearea și memorarea pe disc a fișierelor sunt și ele logate.

(3) Alarmare
Alertarea utilizatorului despre diverse valori speciale ale datelor (semnalelor) sau
anumite valori de prag ale lor este o altă funcție a BioBench. Alarmele apar pe interfața-
utilizator în timpul achiziției datelor, notificând faptul că o anumită condiție de alarmare este
îndeplinită.
Figura 2 arată modul de lucru de achiziție a datelor, cu alarmele validate. După această
etapă BioBench poate folosi multe funcții de analiză a datelor. Utilizatorul poate importa fițiere
de date sau poate deschide fișiere create anterior. Odată fișierul deschis, BioBench permite
selectarea și marcarea unei zone de interes, precum și alegerea unei opțiuni/proceduri de
analiză.
Analiza poate fi de tip scalar (de ex. minimum, maximum, media, integrala, panta unei
mulțimi de date) sau matriceal (Transformarea Fourier Rapidă (FFT), histograme, diverse
analize statistice, diagrame X/Y.
Sistemul permite și compararea și analiza simultană a fișierelor de date înregistrate. Ele
pot fi scanate cu anumite instrumente de căutare, pentru detectarea unor evenimente
particulare de interes pentru utilizator.

3
 CURS: INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ ȘI PROGRAMARE GRAFICĂ. Prof. Hariton COSTIN
BioBench permite folosirea unor filtre și transformări diverse ale seturilor de date.
De asemenea, toate datele logate pot fi exportate simplu către foi de calcul
(”spreadsheet”) sau baze de date pentru analize ulterioare.
Figura 3 ilustrează modul de lucru de analiză la BioBench.

Figura 2. Modul de lucru de achiziție a datelor, cu alarmele setate

Figura 3. Modul de lucru ”analiză” la BioBench

4
 CURS: INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ ȘI PROGRAMARE GRAFICĂ. Prof. Hariton COSTIN

3. EXEMPLUL 2: SISTEM DE ANALIZĂ DIMENSIUNE - PRESIUNE CARDIOVASCULARĂ

Contractilitatea intrinsecă a mușchiului cardiac este cel mai important factor de

prognostic al bolilor cardiace (de ex. boala coronară arterială, cardiomiopatii). Este de
importanță clinică evaluarea funcției miocardului și în alte situații, incluzând chemoterapia (care
poate produce disfuncții cardiace) sau boli ale ficatului.
Cea mai folosită evaluare a performanței cardiace este fracția de ejecție, depinzând de
unii factori precum frecvența cardiacă sau presiunea cu care inima pompează sângele.
Alți indici se bazează pe relația presiune-volum de-a lungul unui ciclu cardiac.
Dacă în cazul situațiilor stabile sau în momente fixe (la sfârșitul sistolei sau diastolei)
volumul ventricular se calculează precis, metodele de mai sus sunt limitate de necesitatea
calculării permanente a volumului ventricular în cazul schimbării rapide a condițiilor de efort
necesar inimii.
Ecocardiografia, care produce imagini în timp real ale inimii, cu rezoluție temporală mare
(tipic 30 cadre/sec) nu este nocivă și este ideală analizelor presiune–volum. Rezultă de aici
necesitatea detectării automate, în timp real, a conturului miocardului, deoarece determinarea
manuală este total nepractică și mare consumatoare de timp.

3.1 Sistemul

Un sistem de analiză presiune-dimensiune cardiovasculară (SAPDC) calculează volumul

ecocardiografic prin calculul ariilor implicate și folosind informația de presiune ventriculară, în
prezența semnalului ECG achiziționat. Rezultatul sunt analizele presiune-volum și presiune-
arie, utile în cateterizări cardiace și în chirurgia pe cord deschis.
SAPDC poate achiziționa simultan până la 16 canale de date, dar se folosesc în analiză
doar semnale de tip ECG, presiune și arie/volum, calibrate automat.
Programele de calcul pot rula de platforme diferite (Windows, MacIntosh, Solaris),
precum și pe arhitecturi hardware de calculatoare diverse (PC, laptop).
Figura 4 arată semnalul (cuantificarea acustică) de la un ecograf Hewlett–Packard.

Achiziția și analiza datelor

Meniul principal permite utilizatorului selectarea uneia dintre mai multe opțiuni de lucru
(Figura 5) iar alt meniu conduce la afișarea semnalelor utile analizei (Figura 6).

5
CURS: INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ ȘI PROGRAMARE GRAFICĂ. Prof. Hariton COSTIN

Figura 4. Semnalul (cuantificarea acustică) de la un ecocardiograf

Figura 5. Meniul principal la analiza presiune-dimensiune cardiacă

Figura 6. Meniul pentru selecția datelor

6
 CURS: INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ ȘI PROGRAMARE GRAFICĂ. Prof. Hariton COSTIN

3.2 Semnificație clinică

Sunt câțiva parametri cu importanță clinică, obținuți, calculați și afișați de sistem.

Unul este relația presiune sistolică – volum, care descrie cea mai bună adaptare prin
raportul presiune maximă – volum minim, găsit pe o serie de curbe presiune – volum generate
în condiții de încărcare diferită a inimii.
Panta acestei relații liniare este un indice elocvent al contractilității miocardului și este
independent de condițiile de încărcare la efort pentru inimă.
Alte analize se referă la variația în timp a elastanței miocardului (Emax) și la lucrul
mecanic efectuat de ventricul la pomparea unui volum de sânge în aortă.
Funcția elastanță – timp se măsoară determinând panta maximă a unei linii de regresie
trasată într-o serie de coordonate izocronice presiune–volum (Figura 7).
Lucrul mecanic efectuat de ventricul pentru pomparea sângelui în aortă se calculează
determinând aria fiecărui contur închis presiune–volum. Uneori se simplifică calculând produsul
dintre volumul sângelui pompat în aortă și presiunea aortică medie:

L ~ Vs x Pm .

Acest indice subestimează efortul inimii și lucrul mecanic efectuat de ventricul.

Figura 7. Coordonate izocronice presiune–volum și lucrul mecanic ventricular

Parametrii statistici sunt de asemenea calculați și afișați pentru fiecare set de date.
Figura 8 ilustrează curbele închise presiune–dimensiune și parametrii calculați, în funcție de
anumite opțiuni pentru analiză.
La final, utilizatorul poate exporta datele analizei către foi de calcul (în Excel, de ex.)

7
 CURS: INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ ȘI PROGRAMARE GRAFICĂ. Prof. Hariton COSTIN
și/sau baze de date, precum și diverse grafice și indicatori către diverse programe de
prezentare de tip Microsoft PowerPoint®.

Figura 8. Curbe închise presiune–dimensiune și parametri calculați